1
10
3
-
https://anarhiva.com/files/original/eade97954e18e3a60850fce73edf1389.pdf
8f4c40e3f7d2df4860d5408ee820e28f
PDF Text
Text
����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Volume secolul XIX (18xx-1899)
Description
An account of the resource
Memorialistică, Lucrări Teoretice, Dramaturgie, Beletristică
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Stăpânii noștri (1882)
Cârmuiții și cârmuitorii
Subject
The topic of the resource
Cuprins:
Nos maîtres
Stăpânii noștri
Cârmuiții și cârmuitorii
Inamovibilitatea magistraturii
Description
An account of the resource
Mircea C. Rosetti
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Mircea C. Rosetti
Source
A related resource from which the described resource is derived
colecție personală
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Tipografia „Românul”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1882
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
pdf
Language
A language of the resource
română
franceză
Type
The nature or genre of the resource
carte
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
București, 1882
1882
anarhism
București
drept
français
Mircea C. A. Rosetti
-
https://anarhiva.com/files/original/e4f74496d9904f49b16c488167a9cc79.pdf
e877f2cff0824089017f8d8209a035ce
PDF Text
Text
WLIRCEA c. g--,OSETTI
NUVELE
ANUL NOU.
SPOVEDANIA' UNEI
nariaNDE.
UX ROMANCA. BALANUL. PRIETENUL MPS
ZINCA
PRIMA CIOCNIRE. --14 IULIP AL MAMEI
BERNARD.
LACRIMI DE MAMA.
.
PORTRETUL LUI MIRCEA ROSETTI
NOVA BIOGRAFICA
;
.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA
JR.OMANI)L",
PA ROL
S:rada Nmnei H fi ladnarT.
1882.
pOBT.,
��o
PO a
NAIUJ
AUTOR
Waide.,...,............
VOL
111:...4(01 1.-,.0.11111L...1c5c2...
MIRCEA C. ROSETTI
NoT totT care'l plângem se nu ne scurtam clurerea, cad mult a meritat el acest
ultim omagiti, acésta ultima desmerdare a
inirnelor nOstre. PlapAnda ficire a amintiHI trebuie se fid mult udata, spre a remiinea viciie in sufletul omenesc, ce mistuie trecutul si se branesce din present.
Se vorbim mereil de Mircea, pentru ca
el se fia tot-dé-una cu no'f; e bine pentru
societate, e bine pentru tinerimea mistra,
de a'l tine prin amintire langa noi.
Se pkingem gindindu-ne la vieta luI de
suferinte; la acea copilarie si tinerete tre-
cuta pe patul de durere.
�II
Se gustam prin amintire farmecul spieltului seri : se ne arnintirn de observatiunile fine si pètrunddtóre, de glumele delicate, ce curgeau neincetat de pe buzele lui, chiar §i in midlocul celor mai
mari suferinte, chiar §i atunci and nu mai
avea nici o indoiald de sfirsitul seü apropiat.
Se culegem in fine, ca ultima mângdiare, ceea ce ne póte lasa acestd viéta atat de scurta printr'o suferinta neince-
tatd de 28 de ant
Mircea s'a ndscut la 16-28 Ianuariii
1850 la Paris, in timpul esilului patriotilor românI, in urma evenimentelor de la
1848. Conceput i purtat in primele clocotiri ale sirntimIntelor genercise ce se reversati din marele sufiet al mamel si al
tatdlui seri, Mircea pare a fi primit de la
acestd origine focul sacru al simtirel.
Mic, el nu era ceea ce se numesce obicInuit un copil stralucit ; nu fermeca pa-
�III
rintii prin precocitatea, prin glumele si prin
jocnrile IA der ii desmerda stand adesea
cu capul pe peptul lor ; el era, cum sunt
mai adesea in copilaria lor Omenil superior'', un copil ce se desvolta incet ; vorbea
putin der tot-de-una nemerit. Parintii ail
pastrat cuvinte de ale copilariel fiului lor,
cari aretail de pe atunci o inteligenta superiOra, sub esteriorul sal greoiti, caci mi-
cul Mircea era cel mai solid si mai sanetos din copii d-lui Rosetti.
La versta de patru ani si cate-va luni
avu un accident nenorocit. Era in trasura
impreuna cu mama si sora lui ; jucandu-se,
se racjima de usa; acesta se deschise fara
de veste, si copilul se rostogoli pe paveti;
rota din urrna a trasurei ii trecu peste
piept. Mama 14 in culmea desperarei, dar
neperclendu=s1, ca in nicl o akä ocasiune,
presinta de spirit, isi lud copilul in brace
si intra intr'o farmacie. Baietelul nu simted
nimic de cat ua tuse cam astmatica. In
�IV
farmacie s'apoi acasd i se deterd tOte ingrijirile medicale i medicil declarard cd ac-
cidentul acesta n'a lasat nici ud urmä.
Un an dup'acest accident astma se
declard. De atunci bóla nu l'a mai pdrasit. Vestitul doctor Trousseau, in ingrijirile
ce ii dete necurmat, descoperi dupii cat-va
timp cd suferea i de gutd, mostenire de
la mosil sei. TOte somitatile sciintei deterd ingrijirile lor acestui copil, ce era un
subiect rar si curios pentru cercetärile lor.
Doctorul Trousseau scrise chiar, intr'una
din lucrdrile sele, despre casul miculul Mircea, demonstrând o teorie noud despre
astrna in raport cu guta.
Cu tote acestea, micul Mircea crescea si
se desvolta, in fisic §i in intelegintd. In diva
cand fu permis patriotilor romiinI a reintra in Ord pentru care el 41 sacrificaserd
averea si cei mai frumosi ani al tineretii
lor, Mircea avea sépte ani.
�V
De ad inainte, tote luptele sustinute de
parintii sél si de amicii lor politici, pentru rAdicarea sociall si politica a Romaniei, se petrecura supt ochii sëL Inima
sea batu de tote nobilele simtiminte, pentru propagarea cdrora toti ai sel erail cei
mai neobositi apostoli. La acéstä scOla i
se forma spiritul i sufletul. Apoi and acésta educatiune morala fu desdversitä prin
cultura intelectuald, prin studiele largi
solide, la cari el se deda cu ul adevdrata
pasiune, Mircea sciu se probeze cä era capabil de a deschide noul i vaste orizonturi principielor i simtimintelor in cari
fusese crescut.
In 1864, in urma loviturei de Stat, familia lui Mircea se retrase la viia d-lui Ion
Bratianu langa Pitesci. Ambele familii, Ion
I3rätianu i Rosetti, nu formara de cat una
singura, unite prin farmecul acelei amicii
nestramutate, care a legat tot-d'a-una pe
sefii lor. Ua inima i ua inteligenta ca a
�VI
lui Mircea nu putea de cat se profite din
vieta in comun a acestor doui Omeni, a acestor cloud familii.
Evenimentul de la Februariti 1866 readuse pe familia Rosetti in Buouresci. Mircea, care studia de mai multi ani in casd,
supt directiunea mamei s'a pdrintelrff seri,
incepu a urma regulat cursurile liceului
Mate! Basarab.
In tot acest timp, bOla de care suferia
nu inceta de a '1 chinui. Ea se manifesta
in acéstä periOdd prin accese destul de
dese de astmd, cari desvoltail din ce in
ce mai mult emfisema pulrnonard, produsä de ensasi astma. De eke sute de ori
nu am vecjut atunci pe acest tnër cu fata
atat de simpatica, cu ochiul atat de espresiv, indouit supt greutatea suferintei
lui, respirand cu mare anevointd, si totusi
plecat pe cartea sea si studiind neincetat.
El se intrerupea nurnai din timp in timp
spre a spune uä glurna, ud epigramd; se
�VII
intrerupea Ana. 0 mai bucuros spre a spune
un cuvént de mângalere recunosc6tOre ma-
ma séle, care cu o nespusa duiosie nu '1
perdea nici ji nici nOpte din vedere.
In 1871 Mircea, care terminase liceul
si a cdrui sänëtate slabise Arica in urma
mai multe bronchite, pl6ca in Francia, cu
parintil 1 cu fratii set in incloitul scop de
a V completa studiele si de a ti ingriji
sénatatea cu ajutorul maiestrilor sciintei. Cu
tote ca fu silit a merge cu mama sea la
felurite bai, s'a sta ernele in Pisa, in Nizza,
in
Ncapole, in Menton, totusi
in anul
1873 el 1sT trece cu succes bacalaureatul
in Paris. Apoi, de si inamic al titlurilor,
el intelege partea practica a vietei, face
concesiune prejudecatilor, si se pregatesce
d'a trece licenta in litere i esamenele cursurilor facultatii de drept, unde si trecu cu
succes primul esamen i se pregatise a
trece i pe cele-l-alte.
Studiele universitare regulate nu '1 ocupaii
�VIII
ens6 de cat in a doua ordine ; adev6rata
at ragere ail pentru densul studiele filosolice, mai cu deosebire cele ce se ating de
cestiunile sociale. Este apr Ope de prisos a
dice cd un asemenea spirit nu putea se
imbratiseze alte idei, de cat cele mai
naintate.
In Paris, in acest vast cerc de lumini,
vederile i se largesc, spiritul i se radica ;
el intra chiar inteuä parte din miscar ea
sociald si politica a acestui laboratoria al
sciintei sociale. Actiunea lui era conclusä
de simtimintele generOse in carl fusese
crescut, cu tendinta, neapëratd ori-cdrui
tene'r ce 'ssi
are inima bine pusa, de a
merge mai departe, de a trece peste prejudecdtile si imperfectiunile societatif in
care träim.
Cu tOte acestea, Mircea nu era numai
omul abstractiunii. Natura il indestrase in
tOtä puterea, cu rationamentul trebuincios
spre a face dinteensul si omul practicei,
�lx
al aplicatiunii. Ast-fel s'a revelat el anca
din anul 1876, cand incepu pentru densul
adevërata epoca a produceril.
In scurt timp el se face cunoscut, iubit
si pretuit in numerOse cercuri la Paris si
la Roma. Irnmonnentarea marelui cetatian
trances Michela fu pentru Mircea prima
ocasiune, in care se areta talentul sèü oratoric. La banchetul ce intruni sése sute
de studenti in sala Ragache, a doua gi
dupa immormentare, Mircea Rosetti rosti
un discurs, care produse ua adinca impresiune, atat prin inaltimea vederilor si no.
bleta simtimintelor, cat si prin puritatea
si frumusetea forma
Din acea cji reasicurat el ensusi: asupra
aptitudinei sele oratorice, luâ adesea cuventul in public, si vocea lui sonora, fata-I
espresiva, forma-I artistica si cugetarile-I
luminOse, furl tot-d'a-una salutate cu un
adev'erat intusiasm.
Inteua intrunire facuta in scop de a a-
�x
.
junge la uä fraternisare a studentilor de
tOte nationalitatile, Emile Gautier, orator
socialist fOrte cunoscut in Paris, rosti aceste cuvinte: Prin ruinele ânca fumânde
ale Strasburgului, se intindem mAna fratilor nostri din Germania. 0 mare furtuna se radica in contra acestor cuvinte,
atat de marinimcise in fond, si intrunirea
deveni tumultucisa. Mu IV se adresara atunci la Mircea, conjurandu'l se caute a
potoli spiritele; el cedâ staruintelor atnicilor se'f, si reusind a face se fie ascultat,
readuse, prin caldura espresiunii, prin soliditatea rationamentului seti, linistea si armonia in sinul intrunirii.
Discursurile lur in asemeni ocasiuni, erail
adevdrate consilii ; el cauta a indrepta erorile si ratacirile pe car! le observa in
miglocul societatiI unde se afla. Predica
moderaiunea in forma, si caldura si credirqa in fond. La un banchet dat in 1880
in Paris in onOrea d-lui Bignami, directorele
�Xl
unui (liar socialist italian, Mircea c}ise
amicilor sal politici aceste profunde cu-
vinte : Cred ea Lavelay cu lstoria proprietayil i Stuart Mill in ultimele sale lu-
crari aü facut mai mutt pentru socialism
de cat Proudhon cu faimosul sëü strigat :
La proprietei c' est le vol (proprietatea este
hotie).
Ce n'ar fi facut un asemenea om, décd
sanatatea 'f-ar fi permis se intre in vieta
practica a terei sale !
Mircea arata in acela timp ce putea se
devina ca scriitor. In 1876 el publica prima
sea nuvell, Spovedania unei murinde; urma
apoi in 1877 Blanul, 0 romeincd, Prietenul meg lem ; in 1878 dete publicitatei nu-
vela Zinca, apol in 188o Prima ciocnire.
El publica tot-de-o-data intr'ua brosura
studiul sail, atat de insemnat, asupra magistraturei, propunend neinamovibilitatea
si sistema electiva pentru intarirea acestei a treia puteri a statului.
II
�XII
In limba italiand, in almanachul socialist din Milian, el publica un studiü asupra avocatilor, intitulat ,Prostituirea adevIrulur .
In limba francesa, el scria pentru un
diar, o mica nuvela 141 lulifi al mama
Bernard' .
Tote aceste diferite lucrari, cari nu erail de cat un inceput intr'ua cariera ce
era se fie stralucita, pOrta sigiliul personalitatei séle bine caracterisate. Semetie
inaltare in cugetari ; forma purl si artistica ; patriotism, revelandu-se in scop, in
fond si in forma ; inlantuire perfect& in tOte i-
deile sele, pe basa acelorasi principie sociale i politice.
Mircea era de ua fineta si de u4 de i_
catetä rarä in analisa simtimintelor; acésta
arata propriele sele simtiminte. Mama era
pentru densul un obiect pios si miscator.
Si cum ar fi putut se fia intr'alt-fcl, pen-
�XIII
tru un suflet ca al sal, and avea neincetat sub ochi tipul eel mai sublim !
In nuvelele séle, caracterul cel mai inalt,
natura cea mai alésä este tot-de-una marna ;
acestä mama e numai iubire i devOtament;
ea este capabila de ori-ce sacrifici, caci
viéta nu i se pare a fi a lei ci a copiilor iei. In primävera anului acestuia and
Mircea ash' greil bolnav, incepuse o nuvela, al cdrui titiu era Lacrdmt de mamd.
Este ua perdere sericisä cä n'a mai putut sfarsi acea scriere.
Mircea a publicat i ate-va incerari
social; precum : Ciirmuip ci Ciirmuitori,
lurrare publicatä in qece numere ale Ro-anauhd, uä criticg asupra Filosofiet sciini asupra Comentarielor declafd
ratiunei drepturilor omaui" din 1789, cu
ocasiunea esirii de sub tipar a cartel d-lui
Ernile Acollas.
In micilocul acestor mid lucrari, cari
intrerupeati din timp in tirnp monotonia
�XIV
unei esistente chinuite de o suferinta neinduplecata, Mircea cugeta neincetat la o
opera de cea mal mare insemnatate. Sub
titlul st&pnii nostril', el pregatia uã scri-
ca va fi
opera luI cea mare. Ea era un studiü
ere care, spunea fratilor
seT,
critic al societatil, in forma de , Consilie
date de un sclav stdpii nzdut sea.'
El voia se coprinda in acésta lucrare
tOta organisarea sociala ; in acest scop el
studiase i studia neincetat legislatiunea
tutor terilor civilisate, tote iormele de guvern, instructiunea publica in tote tdrile,
administratia financielor, justitia, politia,
politia moravurilor, prostitutiunea, etc.
El lucra the dece ore pe di, ori de
the ori bOla nu'l strivea; necontenit era
cu cartea i cu condeiul in mâna, adunând
note i insemnând ideile autorului i cuo-etarile ce isvorail din lucrarea oindireI
si3le asupra operilor ce citia. Nimic din
tot ce este insemnat in literatura i in
�XV
sciinte nul era strain : nimic insemnat nu
aparea se nu fia indata citit de densul.
Numerul de note ce el lasa, este forte
insemnat. Multe dintr'ensele nu se pot in-
telege de cine nu l'a urmarit pas cu pas
in lucr'arile sele. Unele ense din aceste
note sunt destul de lamurit clasate pe subiecte, §i este cine-va care va sci se le
inteléga 0 se Lea pe ori-cine a le intelege;
acesta este cel mai bun amic al lui Mircea, este confidentul gAndirilor sae, este
acela care inlocuia din când in când langa
bolnav chiar pe mama sea, este fratele
sëü Vintila, cel mai iubitor §i mai devotat dintre frati i cu care, find mai potrivit la versta, a putut avea mal marl
legaminte.
Nu este indoiala ca tin asemenea frate §i
un aa amic nu va lasa se fia cu totul perdute pentru societate, cel putin ua parte din
materialele adunate de lucrätorul 0 de cugetatorul neobosit ce nu'l mai 4vern prin-
�XVI
tre noi. Aceste materiale, fid
cum ne r6min, pot avea
in forme,
pentru socie:;;i
tate un interes real si pentru cititori o viie
atragere.
Cu tote cd Mircea era un scriitor distins,
el era incl mai mult orator, ceea
ce parea a'l destina la un mare rol politic, de Ore-ce conducerea este mai mult a
celor ce sciii se manuescii cuventul, de
cat a celor ce scia se mänuescä péna.
El nu scria
fära Ore-care anevointd ;
vorbia ensd cu o inlesnire admirabild; si
tocmai atunci and vorbia sub inspiratiunea momentului, era mai seduce"tor.
Intr'o intrunire politica electorald la
Vincenne, fu silit se vorbOsca, farã a i se
lasa timpul se cugete un moment ; anuntat publicului de preedintele intrunirii,
atunci când cduta Arica a se apara de acestd grea insdrcinare, privirea lui se opri
pe un drapel ce purta inscrierea ,Libertate , egalitate , fraternitate;" cu acestä
�XVII
temd ata de mult tocitd, el gasi totu§1
cugetdri noui §i originale, interesâ i cap-
tivA pe auditorul sëü, care! facu o ovatiune intusiastd.
La Roma, in
se fdcea o manifestare comemorativa a mortei lui Mazzini,
1877,
pe mormentul lui Quadrio, discipol distins
al marelul cetatian italian. Mircea Rosetti,
impreund cu fratele sëü Vintild, duserd o
cunund de imortale spre a o depune pe
bustul lui Mazzini, in numele democratilor
roman!. Intentiunea lui Mircea era de a
depune acestä cunund, dicend numai atAta
cd e din partea democratilor roman!. 0
data ensë primul cuvent rostit, temperamentul seri de orator il impinse mai departe ; in loc de cAte-va cuvinte, el rosti
in limba francesä un discurs, atAt de bine
cugetat i atat de calduros simtit in cat
auditorul sëü fu micat pene la läcrimi.
Când termin5, , mai multi barbati insem-
�XVIII
imbraciard ; toti cereati sel fid
presintatI spre a'f stringe maim.
A doua cji presedintele cercului republican ceru In! Mircea i fratelui sal Vintild se le facd onOrea de a veni la intrunirea membrilor cercului, ce doriati s'd le
facd cunoscinta. Primirea fu din cele maI
onoratOre; presedintele dise membrilor
natl.
11
cercului, presintandu-le pe Mircea: n'arn
trebuintä se ye spun cine este, il cunOscetl, l'atl audit ieri;" apoI ii adresd cuvintele cele mai magulitOre. Mircea respunse cu Ufl noti discurs, care avea de
temd, ca mai tote discursurile sele, tot
scumpa luI patrie- romând, despre care in
Roma mai bine de cat ori unde se putea
vorbi cu mai multd cdldurd vi cu mai mult
resunet.
Dupd acésta mernbrii cerculuI si altI numerosI cetdtenI, depusera car* lor la
domiciliul fratilor Rosetti.
Mircea, repetim, era ndscut orator ; avea
�XIX
vocca, gestul, frasa :?i mai pre sus de cat tot
ochiul ; cu ud privire 1§1 judeca auditoriul ;
apoi 41 mänuia ast-fel subiectul in cat
ca.,tiga pe toti ; chiar cei cari la premise
il desaprobaserd pOte in cugetul lor, la conclusiuni il aplaudail.
Lucru destul de rar, mai cu sanä la
scriitorii §i oratorii Romani. Mircea nu spu-
nea nici ud frasa de prisos; totul se inlantuia, totul era trebuincios pentru desvoltarea subiectului sal.
Nuvelele ce el a publicat n'ail numai
intentiunea, mai mult sal mai putin banald, de a spune uä istovid, destul de bine
conceputd §i povestitd, 'pentru a fi cititd
cu placere. Tote ail un scop mai inalt;
cele mai adesea acest scop este de a bidui ceia ce i se pdrea un viciil sal la
prejudecatd sociald ; tot-d'a-una ele fac apologia simtimintelor inalte, patriotismul,
generositatea, devotamentul, etc.
Cu cat mai nesuferite ar fi fost sufain-
�XX
tele sele aprOpe neincetate, deca iubirea
studiului i farmecele unei irnaginatiuni bo-
gate s'a uner cugetari profunde nu l'ar fi
fäcut se uite in parte propriele see dureri.
El is! iubia biblioteca cu un fel de iubire parintesca; o completa meretil) si spre
a o ingriji nu avea incredere de cat in
fratele sëti Vintilä, cel mai metodic dintre
bibliotecarf.
Din anul 1878, sanaatea luf Mircea incepuse a se ruina cu o mai mare repecjiciune de cat mai nainte. Iernele mai cu osebire Ii erati cumplite, de si petrecea in Ita-
lia. Dcimna Rosetti, sta luni intregi, cu el
si langa el. Ea era pentru dCnsul mama,
garde-malade, bucataresd, arnica., lectrice,
tovards al cugetarilor sele, i lupta, cu
mintea si cu ingrijirilel de tot felul, spre
1) De la versta de 20 de ant el n'avea de cat una
suta de fraud pe luna, pentru imbatcarnintea §i t6te
trebuhnele sele personale; abia de vre-o tret ant avu
200 pe bull. Cu t6te acestea, a fácut o bibliotecl
frum6s1, variatg. i alésä.
�XXI
a retine un suflet iubit in corpul ce sldbia mereti in bratele-I mangaietOre.
Vera Mircea se simtia mai bine ; el mergea la Paris ski la bai, er and era
mai bine revenia in tell., uncle tatäl seri,
pironit de datoria de cetdtian, sacrifica
simtimintelor lui patriotice, dorinta cea mai
arcletóre si detoria de tatd si de sot de a
insoti pretutindeni pe sotia i pe copil sei.
Anul trecut Romanulti intra in al douacjeci i cincile an al esistentei see. Un
mare numer de cetatiani voirg se ofere, cu
acesta ocasiune, d-lui Rosetti un banchet,
in care se 1 arate simtimintele lor de recu-
noscintä, de tot ce a facut
el
pentru a-
cestä Ord.
Acestä serbare intruni, firesce, intréga fa-
milie Rosetti in Bucuresci. Mama mai
anteiti i apoi cei trei fii venird de la Paris.
Nimeni, din cine 'i-a veclut in sera sosirei
lor in Bucuresci, n'a putut se uite simtirea
clureresd ce a incercat la vederea hit Mir-
�XXII
cea, a cdrui stare bolndviciósd era acum
isbitóre.
Totusi, in mangaierile i multdmirile vietel de familie, sdn'etatea incepu se revind ;
de mult timp pdrintii nu avuserd fericirea
de a intruni la masa lor, pe toti copiii, pe
fiica si pe cel trei fii al ei.
pilele mai bune ale lui Mircea nu erati
ensë de cat scirele ce apare intre doui nori.
Ud umbra négra intuneca mai neincetat
fericirea parintilor. Ingrijirea ce'i muncea
de doue-cjeci si opt de an! ar fi sfärdmat
de mult propria lor esistentd, déca ud sperantd nemarginitd, ud sperantd tot atat de
mare cat le era si iubirea, nu le-ar fi rädicat neincetat curagiul si nu le-ar fi dat
puterea de a lupta.
Ce nu spera i in ce nu spera pdrintii
langa patul de durere al copilului lor! Nimic nu le margin este speranta ; fie el i cu
spiritul cel mai tare, tot vor spera chiar in
miracol, in supranatural. ET ati trebuintd de
�xxflI
acestä speranta,
i o clddesc chiar cu a-
magiri voluntare ; alt-fel n'ar putea se lupte
in contra durerii, V-ar da sufletul inainte
de copilul bor.
La banchetul oferit d-lui C. A. Rosetti la
27 Septembre, anul trecut, Mircea avea de
gand se ia cuventul; se concertase chiar cu
fratii lui Vintild §i Horia asupra subiectului
despre care voia se vorbescd. El era ensd
forte indispus i abdtut. Cu tOte acestea,
veni la banchet ; der mai nainte de a se
incepe discursurile, el se sirnti de o data
forte reil ; puse pe ascuns batista la gull
§'o umplu de sange ; atunci se retrase cat
mai pe tdcute din sald, ast-fel cd putini
prinserd de veste la plecarea lui. Abia ajunse acasa. i avu o mare vdrsare de sange.
Forte dureros se sfaqi pentru familia
Rosetti sera de 27 Septembre, inceputd
in veselia banchetului.
De atunci Mircea n'a mai avut de cat
putine cjile in care s'a simtit ceva mai
�XXIV
bine, spre a face in prima-véra cAte o scurtä
preumblare la sosea, insotit de mama sea.
Iérna el a petrecut'o in camera sea ,
sub ingrijirile neobosite s,i nesfersite ale
mamei si ale tatdlui seu ; chiar convorbirea 11 obosea si nu prirnea de cat
fOrte rar. Singura lui distractiune era citirea; dimineta citea cliarele i cjiva, plecat
pe cartea lui, el citea i nota neincetat.
In miglocul suferintelor lui, cea mai
mare grija a lui Mircea era de a nu face
se sufere pe cei ce'l incojuraU; glumele, cuvinteIe de spirit, observatiunile satirice
curgeaii din buzele liii, i faceati nu numai
en
pe parintii sel der chiar pe medici se uite
câte-o-data mistuirea fisicd, prin vigórea
vioiciunea spiritului.
In Mali trecut, pdrintil creclurd cä o
schimbare de aer ar face bine fiului lor si
se mutard cu densul la sosea, in fostele
case ale d-lui Daniileanu. Der bóla neinduplecatä Ii facuse opera; Mircea se sim-
�XXV
tea tot mai reti ; astma si emfisema avuseserd ca consecintä o ipertrofie a inimei ;
Ancä din anul 1878, medicii semnalaserd
acestd noud complicare in starea bolnavului ; acum el nu mai putea respira de
cat cu mare anevointd; era lucrul cel mai
dureros a'l vedea in silintele ce facea spre
a aduce aerul in plamânii seT. Abaterea,
care din timp in timp II prindea §i'l facea
se vorbescd despre s1in2itu1 sëü apropiat,
acum venea mai adesea. Ascundea de parinti tristelc ml gandiri, der sinitia trebuinta a le descoperi surorei sele, care
petrecea ore intregl in lacrdmi, in urma
acestor durerOse confidente.
Medici!, cari erati in acelas timp
i
bun! amid, creclurd cd nu le este permis
a ascunde mai mult timp parintilor starea
desperata a bolnavului ; cu tote acestea,
totu-si nu cutezard a vorbi, a rddica cu
totul speranta, care in timp de 28 de ani
de ingrijiri de tot felul, sustinuse puterile
�XXVI
parintilor; cine §tie ? 41 cliceati ace§tia,
pete o minune a naturil I §i. lupta in
contra mortel neinduplecate urma.
Mircea voia se trdiascd; el sirntia intr'ensul comorile pe car! le adunase in
atatia atii de studii §i de cugetari,
nu
se putea mangaia de a le duce in morment ; el iubia vieta, pentru cd sufletul
sal plin de simtiri nobile, gasia un farmec nespus in a produce tot ce simtia
i
pentru binele poporului §i pentru mângaierea parintilor sel ;
,bietul tata, cfise el
ciii-va inteud qi ; cate sperante a pus el
in non
In urma unor micarl' ale medicilor, parintif chiemard de la Paris pe al doilea
fiih', pe Vintild. De .i acestd chiemare fu
inconjurata de tot felul de precautiunf,
spre a ascunde bolnavuluf causa pentru
care se Idcuse, totiO Mircea nu era om a
nu intelege ce insemna sosirea frateluf seri.
Der placerea de a revedea pe amicul
�XXVII
s65 iubit, pe acela care'i impartdia tOte simtimintele, care '1 intelegea tote ideile, era atat de mare, in cat dupd sosirea luI Vintill,
bolnavul avu c)ile ceva mal bune ; masa parintescd intruni din no5 de cate-va on pe intrega familie, afard de al treilea flu, Horia,
ce se afla Ana. la Bruxelles, si pe care nu
cuteza5 se'l chierne pentru a nu speria pe
bolnav i póte fiind cd ei tot sperail ancd.
Der orele trecea5 triste §i tAcute §i se
citea pe fata fie-cdruia uä ingrijire mortald ;
inimile era5 strivite sub ghiara durerii,
buzele era5 inclestate.
Mircea devenea tot mai slab; micdrile inimei lui ipertrofiate fdcea5 se tresard la fie-
care bane intregul s65 corp; se vedea5 la
Ore-care departare pulsatiunile violente ale
arterelor Sermana mama veghia cliva i nOptea langa densul, ca perdutd intr'un vis Ingrozitor; era acum maT mult de cat ori and
ca nfl suflet deslipit de acestd lume, care
nu mai esista de cat pentru furl sèü iubif.
�XXVIII
In qiva de 20 Iuniti, pe la 1 2 ore, parintii,
impreund cu Vintilä, trecurd un moment in
camera de mancat ; ud servitOre chierna
Indata pe Vintild din partea lui Mircea.
Mircea Se simtise murind i 'I cbiarnase.
Sdrutd-më, cpse el ml Vintild, cu
dar cu destul calm.
Vintild ii imbratia, §i'l sdrutA. cu
Te iubesc, 11 c)ise Mircea.... scii, bi-
blioteca mea este a ta.... ce mai am impartiti intre voi trei....
Vintila speriat, voi se ingane cate-va
cuvinte de imbarbdtare ; parintii intrard, II
sdrutard, se sdrutard, der el, sdrutandu-1
le dise :
nu ye mai pot face acum de
§i agonia incepu ; in cucat duren
rend sosi i sora chiamata in tOta graba.
Mama lupta prin tote micilOcele, impreund
cu toti ai seT, spre-al smulge din noti mortii,
der la doue ore §i jumetate Mircea espira,
lipit de senul aceleia ce se pOte clice cä l'a
alaptat trei-deci i doui de ani si jumaate.
�XXIX
N'a fost o despartire, a fost o sa§icre, ce
lasa ud rand tot-de-una s'angerânda ; mama
cu sociul si cu copii ei, II spälara cu apä si
mirodenil, il imbracara; ea il peptena si apoi
se puse langa el si urma a '1 freca, a 'I mangala mâna, intocmai cum fäcuse pen'aci, spre
a 'I restabili circulatiunea §i spre a'l miingaia.
Adoua-cli la 8 ore sera se facu immormentarea care fu ceia ce trebuia se fie.
Nimic pentru ochi, nimic pentru desertdciune; totul vorbia numal sufletului. Se vedea
carul mortuar al sdracului, cu doul" cal, fdra
imbrdcaminte de doliii, cum il ceruse Mircea;
der acest car era irnpodobit de mânele amicilor ; fia care aduse flOrea sea, semnul seri
de iubire pentru amic, omagiul seri pentru omul superior ; negrul cadru al carului, dispd-
rea cu totul sub florl, cunune §i verdetä.
Nu se facuse nici invitatiura, nici avisuri;
lumea aflA din intemplare si sute de Omeni
din tote treptele societatl venird, cad il
plingeati ; ei era5 forte numeiubiati,
11
�%XX
rosi, i scurt li se paru drumul de la sosea
la cimitirul lui *erban-Voda.
Cu tote acestea, calea era forte lunga,
si nOptea venise, cand clece brace amice
radicarã cosciugul de pe carul mortuar.
In intunecimea acestui cimitir plin de
marl arbori si de triste monument; lumina faclelor 0 a candelelor, tremurand prin-
tre morminte aretaii calea ultimel locuinte.
si
Luna se radica d'ul data ca cum voi
densa se salute pe cel care se ducea.
Nu se augiati de cat pasii pe nisip si suspine inabusite. Era durerea, durerea deplina,
intunecata, fard litanil i fard marsuri funebre. Mama, tata, fracil, amicii se plecara
nä ultima Orã pe cosciug, 11 mangaiara din
nori, dér in tacere, i apoi nu mai remase
de cat micuta candela care arëta cã
suflet lipsia din Romania.
Emil Costinescu.
tin
�ANUL NOU
�ANUL NOU
Am sinatit tot-d'a-una uà stringere
de .',InitnA la sfirsitul anului ;i, copil
cugethile mele se indreptati
mai mult spre eel ce se sfirsia de
eh spre eel ce incepea. Ace le dou6anca,,
spre-clece loviri ale orologiulut, semnal a;teptat al imbrätistirilor s'al urä-
rilor, acele lovituri ce tainic resura
in mijlocul strightelor s'al risetelor,
au avut tot-d'a-una ceva dureros pentilt mine. Cum? Ina qiceam ; toi
fericiti ca s'a sfiqit
anul !
Nici un
suspin! Fost-aii toVi nenorociti ? Ce ?
�-6nici unul din ei n'a iubit in anul ce
trocu? Top nenorociti sed toi ingrati!
grOsnicA dilemii!
Este ore inerinte natura nóstre a
ermta in yea a'll schimba sOrta,
a trdi mai mull in viitor de cat in
presinte, a voi tot-d'a-una noul i 'n
ved noul !
Goethe fäcut-a se vorbescd, omenirca prin Faust?
Weft vr'ud, chart, (lice lui Mephistopheles iubitul Margarita, d6ert vr'uit
data void (Tice cesului de fatit opreste-te, esti frumos, atuna iu pop.
arunca in lanturi, atunci consimt se
m6" inghitA pamentul, atunci se sune
clopotul mortilor, atunci esti liberat
de serviciul ted, se se oprésch ca-
dranul, se cap, acul si lumea se se
sfirsésch pentru mine."
Da, este in firea nOstrii d'a voi necurmat se ne imbun6t4im sOrta, se
�- 7 -credern viitorul niai. frumos de cat
timpul de faV1, se vedem Iilcle tre-
cond fifth de phrere de fell, s'mtepthm cu nerithdare cele ce sant a veni.
D(Sca tinIpu, qice Bouillier, d6ca
acul ar merge pe cadran daph dorinta
F;i nerhbdarea nOstrh, n'am avea nh
vi6til mai lungh de cat aceea a unor
insecte crI cresc, imbëtrancsc i mor
in cate-va ore."
Acestil credinth Iii viitor, acea dorinta de lacrari noui ne este folosiOre ca on-ce sinitimOnt inerinte speciei.
Ar fi dee"' pe atilt de puerile cat
§i
de zadarnic d'a '1 nesocoti. Nu in con-
tra liii voiesc a rhdica vocea. Nu in
contra atepthrii nerribdititOre a neonnoscutalul, 111.1 in contra veseliel ce
toti simt la anal non voiesc a protesta.
A;;tepte onml minunt de la viitor,
de vreme ce aa 'i este natura; aite-se
�-8la el eu incredere, iubesat'l mal mult
de cat trecutul ;ii de cid presintele !
Der acesta se nu '1 impedice d'a '0
reaminti ce nu mal este ; asteptarea
fericirii viitOre se nu '1 &di se uite
dulcele si duiescle ore ce a gustat in
trecut: acesta as.): dori-o. Se nu fim
ingrati; ingratitudinea, ca tote vitiile,
este va6mátóre individului; s'apoi (Ate
dulci suvenire, cite invetiiminte in
eel mai dureros sea mai ne insemnat
an! Natura nu cunOsce stirpiciunea.
Clit ar fi de dureros §i vt6mtor ca
omul se nu culega rOdele crescute pe
locul udat cu lacrilmile sele ! De ce
el n'ar da la 31 Decembre WI reamintire celor ce nu mal sunt !
Strigilte de veseliA si de fericire, linistiti-v6; nu ye voiesc rail !
DuiOse sCrbätori ale anulul nou,
fill pe pace ; nu vitt se turbur a vOstrá veseliA. Departe de mine d'a voi
�-9se 'ntrunesc lacrima cu risul, durerea
cu. plhcerea, suspinul cu. speranta in
acele (file fenicite, in cari omul pare
a fi reghsit increderea copiläriei sele.
Acesta ar fi a dori ceva contra Daturei, an fi a privi vieta supt ua falsh
lumina., ar fi a rechdea In erorile acad religinmi, atilt de puternich finch,
care a facut atta rëfi omenirit Den
in ce ar fi mai putin vesel d'a serba
un an ce nu mai este de ciit d'a serba
un an ce 'neepe, child ensa0 mOrtea
n'are nimic hist in sine0?
S'a privit mult timp, 0 se privete
finch, mOrtea en greza; §'acestrt pre-
judecath, ce tinde a dispare cliii natiunile civilisate, supsisth finch numai
din causa unor credinte religiOse. Cu
tote acestea mOrtea n'are nimic intristAtor: ea nici ca esista. Nimic in
natura flu mOre, nimic nu se nmte:
totul se transformä. Acesa.], transfon-
�- 10
mare necurmaM a materiel, considerata
intr un mod. subiectiv ml póte avea niuic penibil, din contra, ea este mAngaietóre pentru speci. intr'un mod obiectiv, neap'erat citi ea face pe imidivid
se sufere ; nici nil data C,nsi; transfor-
marea naturalit a materiel nu pote
causa onmhil disperarea ce ideia s6it
vederea mor0l produce in sufletele
religiose".
Aa sthnd lucrurile in natura,, cnm
reamintirea anulul sfingt ar putea intuneca urt serbare ? Cita ceea ce este
adev6r en materia, este i en timpul,
care §i dhisul n'are iliCi inceput iliPi
sfir;it.
Se nu prMiim d6r sfir§itul anulm
ca un ce dureros : se serbam pe eel
care incepe, cum se face full., d6r se
serbam li pe eel ce se sfir§esce.
IDe ce se despartim cu giiidul ccea
ee in fapt este unit? Se serbam in s6ra
�11
de 31 DecenThre tineretea in anul
nal : der se serbAm §i betrrinctea in
anul cel vechiii. Se ne pregiltim a
culege florile Ce vor r6shri, der se nu
uitiim d'a aduna ródele ce sunt cepte.
S'avern incredere in viitor, der se ne
folosim de treeut, spre a ne bucura
mai bine de presinte. Se strigrun triiimciti 1876, der se nu uitthn pe 1875.
Paris, Decembre 1875.
�SPOVEDANIA UNEI MUR1NDE
�STOVEDANIA UNEI MUUNDE
.
.
Intemplarea fii,en ca hartiele
mull incercatei familii X se vina in
manele nóstre, hârtii din earl multe
invotaminte s'ar putea trage, cacT. multe
suferb* ne fac ele a cuMisce.
Publican', fara a t;sterge q'a schimba
nimic, afar de numele propril, tret
scrisori ale sarmand dOmne X (Flo-
rica) scrise din Nina, care sora sea
(Marióra) la Bucuresel. Sunt 'Jae OIL
din aceste scrisori, earl vor parea
unora prea aspre, seti póte chiar nedrepte, este ens'e firesc ca Florica 86,
fia im)sprita contra crediniclor Fi a civi
�16
lisaiuriii mistre, ea care atilt de mult
a plans_ pentru c'a iubit ! Este firese ca ea, lovititi d'uit b6lit care atilt
de mult atI simtirea, se nu simtil,
se nu scrie ea noT, d'aceia nu cuteziim a ,,terge nimic, de tem5, d'a nu
denatura totul !
Florica chtre Marióra
Nizza, 27 Martie 187
.
. .
Voi-vel, dulce surióril, a citi scrisórea ce ti-o trinnit ? Credo-Yet tu ch
anctI sunt demna d'io, parte din a
wistrA inbire? Nu rig cc se petrece
in inimele velstre, nu sein cum vett
primi aceste rinduri ce yin de la
biata Florica vóstrri4 ma scia de nu
le vett arunca eu pripiti, de t6mil ca
ele se ye milnjescit pe voi earl suntetl
curate de orl-ce p6cat. Nu
tifl ce
�- 17
ganditi, nu sciii de 'ml veti putea da,
fiii li de milh, acea iertare ffiriti de
care rm voiii a nmri ! Dex eine 'mil
spune ch me veti crede ? De ce se
nu ye nairq spuindu-ve c mor, eti
care v'am mintit in ultima shrutare
ce v'am fost dat ? Cum ati crede uh
fiintil care l'a crdcat jurilmintele, care
la sociul chruia jurase
vecinicA, credinth, care v'a litsat in
lacrimi spre a se duce cu cel ce o iubia,
cum m'a,01 crede pe mine, care fhril,
a fugit
de,
nici ui impotrivire m'am aruncat cu
foc in bratele omuluX iubit, care thrii
nici lla lupth am lhsat p'un strain,
cum il numesce lumea, se'ml §tergiti
sfilnta shrutare
ce mama 'ml dase
cu pufne ceasuri. mal 'nainte !
Anch and a mama' duiósh voce
gichidu'rni. 4llnic cu iubire : fetico,
al radare, eine scie, póte cu timpul
bilrbatul Ceti se va schimba, póte
2
�- 18 blandeta ta, dragostea ta nemrirginitrt, strtruinta ta d'a '1 iubi Ii vor
deschide ochii. Nu iuta, dragrt, crt supunerea este datoria nóstrA si crt a
suferi este sórta femeiel". Aud acum
acea sfantrt voce, der atuncea mrtrturisesc citi nimic nu vedeam, nu sim-
tiara, nimic nu doriam de cut pe el,
pe el !
Nu Kill cand, nu scia deca voiti
putea sfirsi a mea durerósrt spovedanirt, nu scift de nu me vor pilräsi
ptme intru sfirsit slabele puteri ce
nd-ati rCmas der déca vointa are putere asupra trupului, dem vointa póte
ceva, jur, pe dragl3tea vóstra, crt mi
voiti muri pene ce nu vol sfirsi cele ce
simt trebuinta a ve, spune ! TJn foc
arde a mea inirnit, suspinuri es din
sdrobitul meti pept, lacrtimi Aura din
ochil mei si
iii
impedicrt a vedea
hartia pe care tremurrt condeiul men...
�- 19 Cu tote acestea 'MI pare cil nu mai
sufer, cilci sufer cu tine, vorbese cu
tine dulce, dulce suricia . . Ali ! ce
fericitrt mi fi de 'mi-ar fi dat se pot
plange la piciórele mamei, se pot
plange in bratele tele, se and vocile
vestre Clic'endu-mi : te iertilm, te iubim ! Der eine 'ml spume cii me iubiti
aria, ? me indouiesc d'a vOstrit iubire?
Nu! nu!... ceva 'ml ioptesce tainic
cA voi cMcii aveg puOnA, iubire pentru Florica vóstrA ! Dulce .i. sfintii
§ioptil, §ioptesce, §ioptesce mereu ini-
mei mele cit mama, a sora andi me
iubesc, §ioptesce, awl' a ta ,i.optA,
alinil focul ce me arde §i. redA vieta
sufietului meil. 0 ! dulce copilliria Inca,
desmerdat al maicei mele o ! privire pliniti de dragoste a alor mei,
ati perit pentru mine ! Val, vai, nenorocita de mine! Ce am fitcut ? Ce
o!
am filcut ?
�- 20 Lacramile ce venal' ii
u§nrara
putin; voiü incerca deeI, Mari Oro, a
urma jalnica'mi utrtire. Dér spune-ml
tu, mal anteiu, ce face biata mama,
spune'nd cat am facut-o se sufere, cat
a plans, eat i-am amarit Vele ; spune-mI de se póte ea ea, ce a ro§it de
mine, sc me iubesca awl Val! de ce
din causa grerla mele se sufere cel
nevinovati ! De ce vol se ispaitI en
laeraml de foe pecatele mele? Spune-mi, suriOro, dem a venit la atulul
vostru ea Florica vóstra nu mal are
mult a suferi, dem scitI... dér nu
plange suri6ra, voiti trai, voiti trai
nu voin muri pêne nu vol fi primit en
sarutarea vóstra iertarea reului cc v'am
faeut ! Biata mama, biata mama !...
�21
Florica, Mariórei
Nina, 30 Martiii.
Dragrt surióri-i, ancrt n'am putut
stirt;,i scrisOrea intreruptiti de unit 4i
prin venirea lia, cad doctorul m'a
silit a sta in pat §i din pat nu pot
a'0 scri, cci el stiti langit mine mai
tot timpul ;4i langit dênsul nu voiesc
a plange. Cat sufere cand me vede
plangênd, cat sufere cand vede rape-
qiciunea cu care prsce cruda MA
ce me consumrt! El scie bine ce am,
scie cit sunt perdutil ; der tot sperà
in a mea tamrtduire; tot se indouiesce
de ce i-se spune, de ce vede; tot asceptiti lecul ce nu va sosi, tot luptit,
tot crede: Mei el iubesce! lubesce li
mi. '0 póte inchipui ca mOrtea se póta
desphti ceea ce inima a unit !
Asti41 velêndu-me sculatrt §i. cre46ndu-me mai bine, a elit, supuin-
�- 22 -du-se rugheinnilor mete.
Stint sin-
gurh, voiti plange deei din nal cu
tine, chef nimica nu 'mi potolesee asa
de bine focul ce me arde ea lacnamile co yens vorbind en tine. De ee
nu pot plange intr'una? Pentru c'am
gresit, pentru c'am nesocotit legile
&cute de Omen'', pentru ca eit, milritath en un om co nu scia ce este
iubirea, am voit a inbi! Am iubit,
am ascultat inima mea, am despretuit legile vOstre!
Nerusinare farh nume! path vecinich
pe numele mai, am iubit eand n'aveam dreptul d'a inbi.-- Am ascultat
natura; am ealcat legile §i. cuviintele!
Ab ! sciti ea nit asemene nelegiuire
nu se pOte indestul pedepsi, scia eh
ort-ce asi face, oni-eari an fi pointa
mea, sunt IA femeie de nimica, rusinea, batjocura lumil, risul tutunor !
seiil, sciii tot si en tote acestea tote
�- 23 n'ar fi nimic de n'ar fi mama, de n'ai
fi tu. Ceea ce ense milresce a mea
nenorocire, invenin6zit a mea suferintrt, amilresce a Inca durere este di,
fuel pe el nu '1 pot face fericit! Nu'l
pot face ctcI iubirea inea, iubirea
Int nu me impedicit d'a ro§i chid in-
têlnesc un chip cunocut. Rorsc, sufer... per !
Val voué, cart vett incerca a infrange moravurile i obiceiurile unusi
popor, vat VOUe chci vei peri uciI
de ense§1. cutesanta vOstrA !
Desfid pe ensuO: acel Dumneqeti,
dare care miat inidtam ale mele rugi,
te desfid, Dumnegeule, oil-eine at fi,
ori-cart ar fi puterile téle, te desfid,
d'a nu te supune obiceiurilor,
moravurilor, deprinderilor unul popor, ori-ctit de stupide i de selbatice ar fi ele!
Revin, suriórA, la a mea spove-
�- 24 danih; ems6 nu 'V. pot agralui eiti iari
lull voiti perde irul, awl' nu eft carmuiese ale mole cugetilri, ci ele m6
due pe mine, m6 due, m6 due ri
une-ori ma de iute, iii cat nu pot a
le urma, cad. obositA, inima 'mil bate
c'utt thriA nespusA, perd suflarea, lin
mai val, nu mai aud, nu mai simt...
ah ! ce ferice sunt atunci!
Scil, Marióro, modul in care am
fost crescute ! scil cat d.e putin s6i1,
mai drept, cat d.e reit ne era lumea
cunoscutti la eirea nOstrii din eóla.
Scil tu multe din cate asl voi a 'tt
spune; ens e. totqi imi stri a ti-le reamhiti, nu dóril spre a 1116 incerca
micrra culpa, nu cu gand d'a
spàla pata ce o port intiptirith pe
fruntea mca, ci numal spre a face cu
tine ceea ce fac cu mine, numai spre
a 11 spune ceea ce cuget, numal spre
a rev6rsa din inima mea prea multul
�- 25 ce o innéert!.. Alt ! facä-se ea ecle mie
intêmplate se fir', altora intru folos ;
dér nicI acestrt mangiliare n'o pot avea,
eiicI sémil, am butt ct esperiinta altora putin ne folosesce !
Impliniam 18 mi. eilnd eiI din
scat_ cand v6qta pentru prima Orrt
p'acel en care doul an' era se triliesc
In lacrrtml, in loc d'uà veciiti in ferieire, cum nildöjduisem In nesciin-ta'ml copiliir6scrt ! Ti plAcui, ni cern,
mania nu se impotrivi i eft de sot
il luaiit c'urt cumplitrt fericire. In
c(51A, acasrt, la spovedanirt, in eitrti,
mi-se spusese atilt de brtrbapi, mi-se
incondeiaserA en fete atilt de negro,
in eilt prima vorbit duke ce auqii de
la unul din eI, avu pentru têne'ra mea
inima, plinA de iubire, un farmec
nespus: ea m6 imbetri, fni invinsrt fret
a fi luptat, 'Aril a rn
fi ferit, fruil
a 'mil fl recunoscut dus,smanul
!
�- 26
pie dulmanu1, cad cu crescerea
morala, si re1igiósa data nou6, inv6-
0sem a privi barbatul ca dumannl
secsului nostru, in loc d'a '1 privi ca
uh fiinta iubita, ca un sprijin firese,
ea nil calauza sigura, ca un tovarilsiii
de placer)." i dureri, ca un prieten en
care ne legam a avea tot in comun,
a ne spune totul, a nu ne ascunde
nimic, a ne sfatui, a ne sprijini, a ne
imbarbata unul pe altul In spinósa
cale a datoriell ;ea iubirii, care singurit póte duce spre fericire , in loc
d'acésta, Ii priviam, jic, ca un duman,
nfe temeam de densul, me" feriam de
cursele ce mi-le-ar putea intinde, me
pregatiam a Me aptira de cruntele
loviri ce le-ar indrepta in contra mea,
si nici. nu 'mil cunosceam protivnieul !
Cand sosi, nu '1 recunoscul. LIT spuse
ut vorba dulce, fui invinsa, fara nici
a banui ca dumanul. sosise. Ab ! de
�- 27 ce nu mi-se spusese ch nu tott bhrbatii sunt rr,n1, de ce nu in'aft invetat
a 1. cunósee bine spre a putea in
(-Pa venith a alege cu indemanare pe
cel ce Pall fi putnt face ferieit ? Dc
ce, cand venia un ttIn'er se 'f,4i veqh
ut sorh, u verh, de ce noi tote cram
isgonite, ascunse in camerele nOstre,
ca i ciind cituna ar fi lovit F,4cO1a?
De ce fenteia, care menith este a
vietui cu bhrbatul id, de ce se nu
firt crescuth spre acest sfIrsit !
Cum va sci ea crimmi nona inn tre
in care intra in (lima chatoriei s6le,
child nici mana n'a pus pe vhslrt ?
Cum va sci a se feri de stancele, de
virtejurile, de vijeliele, de viscolcle
ce va int6mpina in cale, cand marea
mult schimbhtOre pe care plutesce a
sea mica i fragedh navrt 'I este cu
totul necunoscuth ; cum va sci a vhsli,
pericolele fiind deprtrtate i cerul in-
�- 28 seninandu-se, cum va sci a vasli spre
limaniti fericirif, cand nici nu scie cc
este fericirea ?
De ce se nu o invete a cunósce
lumea mai inainte d'a fi aruncata cu
des6versire in vahuile séle; de ce se
fia crescutrt in taina ca urt calugarita,
ea care trebuie a fi mama ! De ce se
im cunósca lumea cum este; de ee
se cresca, la umbra, in intuneric, in
loc d'a cresce la lumina bine-fac6tóre!
De ce se i-se nutresca spiritul cu
minciuni i basme ; de ce se i-se arete
ca u1 necinste, ca un p6cat a vorbi
singura c'un brtrbat, cand facutrt este
spre a trai c'un barbat? Ah! de ce?
de ce? Pentru c. lunlea este data
proda superstitiunii, nesciintei, prejudecititilor, pentru ca biata si mult
incercata omenire este carnmitrt, asuprita, suptjugata d'urt religmne funesta i cnidi, s'elbatica si egoista,
�- 29 inioral
i injositOre ; d'un religiune
contra naturei, care fricii, rIvn, pima,
urn a sern'enat intre Orneni.; care tictdo§1, dumani unu aitnia, bleste-
matt ne-a &cut; care ne-a trivnlit in
noroiti, In gunoi, in mocirin spre a
putea mai sigur i mai. cu Iiiclm-
nare a ne mnntine in ruimisa sa
robin; d'un religiune impetritn, nesimtitóre, vrnjmmiti inviemmatn a lmninei,
protivnicn neimpricata, a iubirii, d'un
religiune care se adapt cu lacrnmile
nóstre, se nutresce cu siingele nostril,
se bucurn la auqul suspinurilor nOstre,
II ride de tipetele §i de vaitnrile
nóstre; d'un religiune ce lingursce
pe cel slivit i lovesce pe cel oropsit ;
d'un religiune care ne anuiresce vieta,
care ne chinuesce, ne muncesce, ne
insOimeint, ne ingrozesce ; d'un religiune, in fine, care Ile rode inima,
ne spurcn cugetarea, ne distruge vo-
�30
inta mai inainte d'a ne arunca in
grópa ce ne-a siipat !..
U luna nu trecuse
in6 maritasem,
§i
de
cand
deja incepeam a
vedea, ochil mi-se deschideail, mintea
mi-se trezea din lungul somn in care
o tinusera §'o cufundasera basmele ce
le cregusem fiira a le cerceta : incepeam a Me gandi prin mine §i nu
min glasul dascalilor, séü prin ajutorul cartilor ; incepeam, clic, a simti,
cunesce ! Ah ! atuncl d'a§I fi gasit
Un om care se scie a citi in inima mea,
a
un om care se scie a iubi, atunet ce
sora, ce flick ce sotia, ce mama ai
fi fost ! Der val.! cel de la care asceptam tot, cel caruia if spuneam tot
ceca ce se petrecea in mine, cel cIruin Ii spuneam : te iubesc, te iubesc,
r'espundea av6ntu1ui meu, rospundea
aseeptilrif mele, r6spundea cerintelor
inimei mele c'ua inghliitatil nepilsare!
�- 31 E§ia, e§ia... rn ltisa singurA, singur,
singurit en ale mac giindiri! De ce
nu pot nara lupta ce atunci se petrecea in mine! Ideiele fale en earl
fusesem nutrititi se invrajmil§iatt, se
ciocniati, se isbiati de cele adev'erate
ce acum diVitam; se inerteratt unele
cu altek, se trantiati, se doboraii, se
iéri411 lupta cu foe
incepea, 11.101 fAriti crutare, luptA in
rädicatt i6rilf,d,
tli
care unul din eel doui protivnici trebuia se mórii; cad era lupta adev6rulni contra minciunii, a luminei contra intunereculul, a sciintel contra
Orbei credinte, a naturel contra crescerii.
Cate dile, eke nopti de numeA, de
trude, de grije, de spaime penil a se
cunósce biruitorul ! GrOznice momente;
m6 indouiam de tot, nu eram sigurti
de nimic, nu sciam cu eine era adeverul, en eine mineiuna, en eine vieta,
�- 32 cu eine meirtea! Stain martura la aces-0, lupt, ce atat nié obosia, me
pnlpadia, stam martura qi nici nu
eutezam a lua parte la ea, card aveg
se decidA de sórta niea, dig nu sciam
eine 'ml este prietenul, eine vriljmaiul! Adev6ru1 birui, natura triumfa,
lumina se facu... der val, ce gol lasa
ea in inima mea! 0 simtiam atilt de
mare, o seiam atat de buna, audiam
atilt de bine al sal glas strig6ndu'nfi:
voiesc a iubi... i mO Wisem unita pc
vecia c'un om, vqtejit anciti de tenOr,
care thci ua data nu iubise, care nu
putea iubi, i care, neint,elegCnd ce
este iubirea mO Ina drept nebuna !
}3§ia, ec4ia mereti, eia tot singur,
0 singura mereil romaneam... reintra
ski nóptea tarditi, ski in diorii dilei,
§i atunci ursuz, iiecijit, posomorit,
certandu-mO, octirandu-mé, injurandu-m6 !
�- 33 Voue, voile ce al,I trecut p'acolo ;
voue, tinere fete, pline de iubire, ce
a'ti Intt1nit numai nepesare In onnd
de la care asceptMi iubire, voue uumal Are daft voitt d'a arunca cu pétrL
in mine, cad numal voi sciti ce este
a suferi !
Doui aril, fitril a me plange, am
suferit insulte i octal; doui ani, am
fost batjocura, Asia, rtiinea lui F,;'a
lumil ; dont' anl, am incercat cji i nepte,
ora cu ora, minut cu minut, a '1 atrage prin blAndetea, prin radarea,
prin stilruinta mea d'a '1 iubi, prin
rugaciunile, prin sfaturile, prin sus-
pinurile, prin lacriimiTe mac; doul
ani, am fileut tot ce mi a fost in
putinta spre a atinge anima lui ;
der totul n'a putut nici -railcar a scudui
putin a MI eumplita nep6sare ! TotuO.
(Ins6 as,a fi trait en densul, a§11 fi suferit
merett, açl fi suferit pene in giva cand,
8
�- 34 urindu-i-se luI d'amea suferintil, m'ar fi
pArAsit cu totul, ctci acésta era §i datoria i vointa mea! AO: fi fAcut-o, deca
nepreveduta int6mplare i neascu1tht6rea anima mea n'ar fi otArit alt-fel
de cat a mea cugetare ! Deca anima
Inca ar fi volt s'asculte de obiceiuri,
de cuviinte, de conventiuni, call: me
impedecati d'a iubi pe altul de cat
p'acela ce nu voia a me iubi; deca
ea ar fi cercetat care 'mi este interesul §i nu cea-a ce este firesc, all !
gandule, de ce tticu01 cand el, ce d'atatea on tersese lacrimele mele, cand
el ce mangaiase a mea durere, cand
el ce 'ml dase atatea probe de inbirea sea, child el pe care de muh Ii
iubiam, de i mie 6nsuml ml negam
acésta, cand el se arunca la piciórele
mele strigandu-'mi te iubesc, te inbesc,... vino, vino !... de ce, gandule,
me lilsa01 se m'arunc invinsii de
�- 35 dragostea lui, in bratele ce 'nil deschidea;
de cc m lAsai se fug
en
densul, cand nici n'avem dreptal d'a'l
it-11)i? De ee ? déc'atunci tcul, invins 1)4:Ste de aria iubirii nestre, de
ce vii acum, cand este pre tardiii a
indrepta r6ul, de ce vii a 'nil aimiri
pucinele dile ce mai am a trAi !
Ah ! gandul nostru, care sberil en
atata intehl, care intr'uil clipA striThate
muntil i nthrile, care c'uli cake vede
cele de fata i cele ce ati fost; gandul nostru care en destoinicia, descurer', itele incurcate ale lucrurilor §i
zAresce in acelmi timp cele douè capatale i tot lungul cirulut, gandul
nostru care frilmtinth eu iutela fulgeruhd Intmplürile indoiese spre a seete
din ele u dreptA thlinhcire, gandul
nostru pare une on
c
derme ! (Ter-
me, §i numal aia scim ci nu este
e'nsii§1 dumnedeirea ; (Terme sea dédi
�30
nu dOrme, §ioptesce Mat de tainic,
in cat en neputintA ne este a midi a
a urma
inv6trtminte. Gandul adormind, fapta asa gliisuire
ale séle
puet inaintea lui ; val 6ns6, val de noi
eand el se trezesce din scurtul s66
somn! Plans amar! grele suspinuri,
zadarnice oftrui, r6ul s'a fiicut, nu vol
ii yeti fi lécul!
Nizza, 3 Aprile.
i in pat si d'urt nespusil sliibiciune, m6 simt pare ce-va mai
bine. M voiu incerca deci, sorióro,
a mai vorbi putin cu tine, citici eine
De
seie cum voiii fi mane !... De trei qile
frigurile m6 frAmantg §i m6 impedech
d'a odihni mult obositul men cap.
Ochii 'mi ard; peptul mö dime §'urt,
sudiffe rece acoperä trupul meg ttlesc intr'una, i une ori a0a de mult,
�- 37 in cat sangek mi se suie in cap li
roiasee d'ua-data palida-mi &Ia.
roiata ense cu totul alta de cea de
alta data! Ah ! cat me d6re, cand,
fr
voia'mi, zarese oglinda ce odini6ra m areta frum6sa! Ce slaba, ce
useata.... ce urititi sunt ! Ce pecat eit
nu putem muri frumese! Ce tema 'nut
este, cand rn ved aia schimbata, se
nu me mai inbesea, de cat de milal...
Der nu, acesta nu se p6te, anima
care nu mi s'a schimbat, Iml spmie
ea me inbesee si ct i merta me va
iubi! Ah ! d'af# inite trai spre a'l face
fericit, d'it0 pute... soriero, soriero,
iubesee'l tu pentru mine, maiculito,
privesce-1 in veci ca Un copil al tell;
iubiti-1, ;a ingrijiti-1 cum m'ati iubit
li ingrijit pe mine; tineti'l langtt vol...
plangeti cu densul ; der nu '1 lasati.,
nu '1 lasatI singur en a sea durere.
�- 88
Nu este asia et voi imi fagaduiti acesta ?...
Der nu! nu! Voi ifli puteti face
cea-a ce v cer ! mi puteti face acésta,
c'atI fi ocara si risul bora! Intl nonoroci, si v'ati nenoroci; v'atI perde
si nu Pall scapa... Cum, cum se inbiti un om care m'a iubit, chnd n'avca
dreptul d'a n iubi! Un om care m'a
ingrijit ca uti, mama, cnd n'avea
dreptul d'a m ingriji; un om care
s'a jertfit Erie cawl n'avea dreptul
d'a se jertfi mie, un OM care a Elcut total ce i-a fost in putintà spre a
me schpa, spre a me face fericita, cand
n'avea dreptul d'a face nimic? Nu!
nu! acésta mt se póte... acesta ar fi
Ah! legi barbare, Invoieli
firesc
nesocotite, moravuri rusinOse,
obi-
ceiuri stupide carl constituiti civilisatjunea, fiI blestemate intru vecia, !
Civilisatiune fa1t, fatarnica,
i fa,ra
�39
de mi1i, tie n'am voit a me supune,
in contra ta m'aru resvrAtit, tie resbel de mOrte am jurat !... M'ai invins... ti-al resbunat ! Mor, der nu
me cAiesc! Am iubit... am fost iubith...
Mor, der am trait!...
Mama, iertit-me... Mariero iertit-m6...
l'am iubit atttt... fi iubesc atilt !
Ab ! de ce cel care pete Ana, iubi...
se petii, muri?...
August, 1876.
-,---.414"
�UA ROMANCA
�tiA ROMANCA
Maria lui Dinicu ti iubia, isi mangaia FA'll rasfeta atat de mult pe Io-
nelul kJ., in cat limit era de temut
crt va esi din Ionel un copil stricat.
In sat de mult timp se imputa
Maria nu dragostea, cic R()luahluII place a se driigosti cu al sci
der sliibiciunea id ctre briiatul seu:
Prea esti slabA cu d6nsul soro, prea
te supul 1iii, prea asculfil de voin1u
tele sae;
al se'l strici
fi ; ce'I
rAsfeti asa, Mario, nu veji ea nu mat
e copilandru, ci gogemete flitcàfl, toc-
mai bun de insurat? "
Maria asculta, ridea li 'II re'sbuna
�- 44
de gisele satului desmerand si mai
cu foe pe Ionelul iei.
Ua singurrt data Maria nu risese
la urt imputare de felul acesta; ii
singura data ea nu auclise cu nepasare dojenile ce 4ilnic il se faceatt in
privinta cresceril ce da lui Iona Maria tresarise, fata ia se instristase,
dase de doug oil din cap cu pripa,
en triria, i parea c'ar fi volt se (licit :
nu, nu, acesta nu se póte, acesta flu
va fi; prtrea c'ar fi voit se gonésca,
se alunge departe un gaud rail; urt
lacrimrt riurase pe obrazil si, inegrip' de arita sOrelul, child Mo Radu,
clisese: Mario, m6
tem ca al fault o fart din Ion, in
mustrrind-o II
loc d'a face dintr'ensul un vitéz, Un
voinic, cum era bietul st tea; nu
scia Creil ce póma va fi Ionelul thti
dtr m'a§ prinde ca soldat bun nu se
va face dintr'ênsul."
�- 45 De ce tresilrise, de ce se intristase
Maria auqind pe iIo Radu imputandul ceea ce dilnic ii se imputa?
de ce vorbele ml Mo§ Radu n'o grtsirri neprtsiitóre, surigênd ca de oMai it 1'
Se 'nsprtimantase ea Ore la gandirea c I,pnelul iepótes'e devinär6ii?
0! nu, nu, Maria era mana §i
mamele nu cred, nu grindesc, nu pot
brmui, firt mitear intreeirt, ea copil lor
sit pint deveni ra. Mame le nu numai
nu se indouiesc nici-uri-dath de (1.6nif
mai 'nainte d'a fi gre§it ei, der fineri
chiar cand véd grerlile copiilor lor,
cand vinovrttia lor este fatirt, ele
tot sperii, tot se indouisc putin, 0
and nu mai e IMMO, d'a se indoui, cautii a mic§ora culpa color pe
earl ii iubiaü, cu earl se Mimi child
craft nevinovati, pe earl if iubesc, II
prung acum crt ati gre§it.
�- 46 Cc speriase (lex pe Maria ?
Gandul ca Ionel nu va
fi
un
voinic?
0! nu, nu, Ionel o iubea prea
mull, Ionel semana pré mult eu bietul s'eit tata, ca se nu fià voinic; ea
scia c Ionel va fi ca i dasul un
adevérat Roman!
Ore tresarise Maria auclind acel cu-
vent de soldat, ce spune atatea lucourt animei unel maine 2
despur-
irea, departarea din satul in care al
nascut, in care al crescut, parasirea
tuturor cell sunt dragi, traiul cu. totul schimbat dintr'uiti cli intr'alta,
vieta de oral, casarma, alta mancare,
alta imbracaminte, alta ocupatiune,
disciplina soldatesca in loc de munca
libera pe camp; departe, departe de
casa,
de satul, de judctul pate in
care al nilscut!
Nu sciu, nu scia décil este acest
�- 47 cuvCmt, soldat, pronunciat in trec6t de
Mo§ Radu, care pusese pe Maria pe
grinduri ; nu sciit, i d'm sci-o póte
n'm spune-o, cad. nu numat mame
vor citi aceste renduri, i iubesc pre
cil
mutt pe Maria spre a nu voi se te
aud pe tine, tinere i voinice cititore, dojenind i tu slabiciunea acestell mame.
Ori-ce ai grandi, crede-m6, cititorule,
Maria nu are ua Anima comuna; Maria, nu numai iubesce, der este demna
de iubire, i alta imputare nici nu
i-se
face de catre eel ce vietuiese
linga dinsa, de catre eel ce o cunosc
de aprepe, de 611 acea iubire pre' afang din rale pentru Ionel. Este ma
de lesne a gice altuia: iubesce mat
cu judecatil, fit mat barbat in dragostea ta, iubesce cu inësuri, omul flu
traiesee cu dragoste i alte multe
de felul acesta! De crite on n'am
dat i eu altora aceste sfaturl, séi
�- 48 altele de felul acesta, si cu tote aces-
tea cand altul mi le-ar da mie, tare
m'e tern ch nu l'a§ intelege. . . .
Ionel are 21 de ani, Maria ims6
tot il desmérdh, 11 mangaih,
r6sfath ca p'un prune, chef pentru mame
copit flu imbhtranesc: ea tot este lieliniltitit, speriaM, ingrijith cand se
inthnplh ca Mild se in-tart-ph d'a intra de la lucru; ea tot ar dori se'l
111
aibh vecinic langh d6nsa si tot i-sc
pare ca Mild este in primejdih cand
nu'l póte vede, cand nu'l aude am-
bland, cantand, vorbind; ea tot se
frrun'enth de grill', se sperih,
F,;i'll
perde
mintile cand pe Ionel Ii done capul,
cand se taie la 'un deget, cand se intIlt la un picior, cand 11 prinde frigurile, séü cand vec,16ndu-1 thcut, pe
ganduri, bhnuiesce ca nu'l este bine;
ca tOt 1111 dOrme, nu mananca, nu se
dinesce, II vegbieza, Ii invelesce, it
�- 49 da de Mut, 11 mangaia intr'una cgtind
Ionel cade bolnav ; ea intr'un cuvesnt
nu a ascultat de qisele satului, n'a
urmat sfaturile ce s'ati dat, iubesce
tot cu slabiciune pe dragul seii copilash tot il rasfa4a, tot il desmérda
pre" afara din cale. Pare êns6 Ca
Maria nu pre are a se cai, cad satul a cam incetat a o dojeni. a o
sfatui. Ionel a devenit un bun muncitor, harnic, vesel, voios; multe mame
at inceput a'l da drept piltht fiilor
lor: feciorul Maria nu se imbath
nici-ua-data, Ira cauta pridina color140, fuge de galceva i lucreza ca
un voinic; el de sigur ar fi pus deja
ce-va la o parte, ar fi putut indulci ile1e mamei sele, ce incepe a
deveni b'etrana, dee& ciocoiul pe moF,da caruia lucreza n'ar nedreptaci,
asupri pe eel ce'i muncesc.
Ionel era de ctite-va ci1e tacut, sta
4
�- 50 pe gandnri, clocea ce-va; mergea
venia, se inv6rtia prin casA, i§1. arunca chciula, o relua, se trentia pe
pat, se seula d'uA-data, se uiia in
stanga, in drépta, la tavan, pe jos,
punea lama pe fusal Maria' pe facalet pe pirostria anca caldit; schimba
din loc copaia, donita, ciubtrub, urciorul, se apropia de vetril, scormania en degetele cenu§a, lua un
thciune, II punea in luleua sa din
care trrtgea intr'una fgril, a lua sémA
crt nu mai aye frunzil de tutun in ea,
se mai invertia cat-va prin odaii, apol
e§ia, se arda pe prispa casei, ii baga
luMua in sin, fluiera intre degete sht
cu u frumpl, canta une-ori din guril,
incet, in cat phrea c'ar fi voit ca nu-
mai el s'au0 cantecul sfl de dor ;
uita lung la cell ce treceatt pc
dinaintea sa färil al vedea ensé,
se
cci gandul 1111 de sigur nu era a-
�51 -
se scula din nog, isi relua lulena, indesa bine tutunul in ea, o recolo ;
aprindea, se preumbla cat-va dinaintea
easel, se nita furis la masa se véqa
ce face, ce pare a gandi, e privia en
inbire der in acebast timp cu intris-
tare, cu mila. De trei qile Ionel mi
mM. mergea la lucru, nOptea nu inchidea ochil, se tot inv6rtia prin pat,
oftand, pronunciand cuvinte fgrit §ir
si fgrA inteles; la ntasA d'abia mama ;
II frilm6nta mhmaliga intre degete,
risipia mai nmltrt pe masA, pe d6nsu1,
pe jos de cat baga in gura ; privia
intr'una pe Maria, e'nsi--3 eand ochii
lor se 'ntalniag, se nita rapede In
jos, de tenni ea ea se nu citésca in
cilutatura ml ceea ce el tinea ascuns.
Maria asemenea se schimbase, in-
Utranise in cate-va qile, mangaia
mai putin pe Iona. pgrea a fugi de
�- 52
densul, tremura de cate-ori el incepea a vorbi.
Ce se int8mp1ase in ciisnta Mariei ?
ce venise se turbure linistea acestor
doué fiinte ce atat se iubiaü, ce tntman unul pentru ahul, ce phreati a, fi
scutiti de trude, de necazuri, de suferince?
Vorba se liAise in sat crt Romania
a inchis lupta cu Turcii, acestil neinii vecinici vriijmas1 ai némulni
romanese, si Maria era Romancit, in-
pAcapi
bia pré en mandr4i pe Ionel ea se
nu tremure pentru gingasul id copil.
Ionel flu spusese (Mat nimica, Maria nu '1 intrebase ee are, de ce st
pe emduri; pilrean amandouT a voi
ea ce1-1-alt se vorbésat tmtaiii, nu aveati Tile! until nici altul anima d'a
incepe a spline ceea ce cugeta. De
dou6 on Ionel, care merea se Invertia pe laugh Maria, cand scArpinan-
�- 53 du-se in cap, cand tuf;ind, cand cal-
cnd tare i in loc, de dou on Iona Ora a 'fit fi luat anima in dinV,
trigêndn'§11 resufiarea, gisese en trià :
Maria ensé ii thiase vorba In
pripa, Ii impedeease d'a urma, cer»rimd.
dad d'a amana, fie pe eate-va minute,
ecea ce se temea atat a auqi.
Teri ser6, un ces dou'e dupa sancitul
scirehfi, Ionel se apropiti de Maria, care
stand. jos, p'ua vechià alhi5 resturnatä,
uita la ultimele lemne ce ardeaii
anal pe vatrt, i urma cu ochif sa,
acoper41 de lacräml, flacara pe sfirsit care mai nainte d'a se stincre cu
total, reVersa anea din calla in cand
ua trista i inega1 6 luminA, in odaita
lor ; Ionel se apropia de densa, o
privi en o dragoste nespusa, ingenuehia, if luA manele uscate, imisprite
sc
de muncä, le strinse in ale sae, le
aeoperi cu sarutari, cu lacrami. Dotfe
�54
vorbe nurnal putu scOte Ionel:
Mama... Mama...
Maria tresari, la sudóre if acoperi
fruntea, un fior reee o strabiltu, stete
un moment nem*ata, inmarmuritii,
ea Oituitit in loc , de nit data se radiert in picióre, i0.' arimert 1ra0e
inlprejnrul capuldf lui Ionel, i01 atrase copilul pe peptul seu, 11 finbriiti§ri cu ealdura, cu foc, il aeoperi
de nenurarate sarutari §i laerami il
privi cu ua duioirt,, cu un amor, en
nil,
durere, cu urt fcricire, en
nil,
mandria nespusiti, se incerca a vorbi,
6ns6 plansul if thia vorba...
Cfind... Ccind... Io..nel...
Mane_ mane...
mamit...
Maiil 1877.
-....14"5------
�BALANUL
�BALANUL
Firesc este omului a iubi. Mai mult,
iiia putin, mai tacut, mai pe fate,
cu mai multä séfi mai patina statorp'ua singura fiinta sett pe mai
multe, der fie-care iubesce. Onml are
intr'ensul ut cAtatime ore-care de
dragoste mai mare, mai mica, care
cresce, se micrréza, dér earl thci ut
data nu lipsesce cu totul. Acesta eh-
tatime de dragoste, cere a fi intrebuintath, nu ne da pace pen6 n'o
cheltuim, indreptind-o dare ua fiinta
Ore-care, ori-care ar fi, ori-cat de putin
demna ar 'Area de iubirea nOstra.
�- 58 Iubirea care face fericirea mistra,
iubirea care este farmecul vietel, inbirea care milresce, imbunthtesce, rA,-
dich, inalta pe om, iubirea este ime
ori causa celor maI grOsnice chinuri,
mai amare suferinte, mai durerOse
sinitirl. Se nu '1 imputhin (Ins'e neligrija, spaima, ce une-ori no
pricinuiesce ; se nu '1 hnputhm lacrAniF,dea,
mile ce ne face a v'ersa , ..ipetele, ofthrile, suspinurile ce ne saite din pept ,
se nu '1 imputitim nimica, nici u5, data,
si nicii intr'un mod, orl-ce s'ar Intempla, orl.-ctit am suferi , se mi ne
orbéscil durerea, se nu ne amilgesciti
nenorocirea, se pltingem dér se binecuventäm iubirea , se nu uittim eh fe-
ricirea nu póte esiste Aril suferinth,
cA cel care nu suferit nici utt data,
nu simte, nu iubesce, nu triliesce.
Mult iubise, mult suferise, mult
plänsese Mos Radu.
�- 59 Copil
ncJ
IT perduse "Arintii;
mai in urmä perduse pe buna betranA
ce '1 crescuse, ce se silise pin ni(ngierile séle, se 'i indulc6sch in parte
nenorocirea. Insurat intre 21 O. 22 de
ani, II rev6rsase tóta iubirea asupra
nevestei séle: ens'e sórta farii de milii
Il lovise din nou, cu crudime... Safta
muri In anul chiar in care se cununase, ii Radu r6mase Cr singur!
Fu ea un nebun Mo;s Radu dupA
mOrtea tinerei §i iubitei Tu sotic : nn
mai mtinca, nu mai dormea, nu seotea
"lid.' rat vorba, nu putea nici plange,
nic ofta ; piirea 61 se inghietase acea
inimA atat de iubitóre, de caldii, de
infocatil. Privirea, glasu, apuciiturile,
trainl, mersul hiT se schimbaserA cu
totul, par'cii, nu mai era tot CI. Se
uita ffirA a vedea, ochil crag incremeniti In loc, alerga mai mult de cat
umbla, nu intorcea capul nici urt clan,
�- 60 trecea pe Maga cunoscutl flra a '1
vedea, sén and II prea if ocoka.
Glad vr'unul se apropia de &Instil
spre a '1 da gina-bunrt, spre a '1 intreba cum '1 mai este, ce face, unde
al6rgü respundea iute cu nit vorbtt
dou6, era gräbit se mntuia" vorba,
se r6mfinrt singur.
Straniti lucru! acest om atilt de
iubitor 'Area a .nu mai simti ; tot ce
i-se (Ikea, ce i-se frIcea, ii era indi-
ferinte, nimic din ate vedea, din ate
auflea, nu '1 mal mica nu 'II nr-11
mergea la
Ii pilrhsise prie;
tenii, trtia singur, fugea de dragostea
ce i-se aréta.
Trecurrt multe lunl, multi ani 1)6116
Radn sé '01 revimi in fire, si
46iI, nu sciii Geri se intremase bine,
cAci in sat unit (lice* eh' e lovit,
ce. -11
�- 61 eh '1 lipsesce ut dógh, ch nu e Ca lumea, eh e cam intelth parte, ch e
lunatic, isbit, §'alte multe de felul a-
cesta. Adev6rul este eh Mo§ Itadu
avea ceva ciudat in uitiltura, In apuchturile Jul. Une-ori ridea cu hohote,
alte on plangea ea un copil, fririti ea
nimic se fi putut pricinui plansul séa
risul stql ; alte on sta in loe, pe ganduri, Il trhgea §i
mura mustata,
ea cum ar fi voit s'o
smulcrh , s'o
milnance. Indath ce
mtintuia ln-
sI
(Tub nu se mai vedea; nu se mal
anclea de dênsul ; urn vinea la borh,
nici la biserich, niei lii carciumh; el
sta inchis iii. grajdul SUL ert Man.
Mo§ Radu iubia pe BAlanul sea
pn6 la nebunih ; muncea eat qece ea
se otri liriuui pe Mau, §i (WI nu
fiicea niel u tr6bh cu dC3nsul! il man-
gaia, II vorbea, 11 plhnba ea cum
Man ar fi fost Un copil, ski u flinch
�- 62 care '1 intelegea ;" mai mare bucuriu
nici n'avea Mo§ Radu de eat cand
audea ct i-se 1aucli Milanul. Era singurul lucru la care se are'ta simtitor.
Fiä, moule, eä al dracului buiestru mai are Man.
Flit, Radule,
ca voinic, teprm, mai este Brilanul
tii ; firt m61, ca, cal c'al te'il nu se
gilsesce 4ece po§te cale, nicI la ciocoi
in grajd.
Cand audea Mo Radu acestea, intineria, zimbetul II venia pe buze, se
mandria, ochii '1 sticliait, se 'nveselia,
Isi mai liisa biata mustatA in pace ;
§i gra, cand. lucrul era sfir§it i revenia la BAlan, cu ce foc, en ce drao.oste '1 manuaia ce mult ce dulce
'1
vorbea.
Mo§ Radu era bun lucrätor, erttiga
6ns6 d'abia cu ce s se hriThéscA, erleI
el muncia pentru altul atruia i-se
pilrea prea firesc, prea drept, prea
�- G3 en cale a se ingrilsa en sudórea altnia.
Adese-ori Mos Radu 'si manca mil-
milliga OA ca se cumpere orz lui
Man, ens6 el nu se plangea s'ar li
voit mai bine se mórA de clece or'
de fóme de cat se veruIrt pe Man!
In mai multe renduri, mai cu sema
cand fênetele se scumpisera, se infAisaril cump6rhtori la Mos Radu. Cand
logofetul ciocoinlui, cand sub-prefectul,
cand arendasul si al.ci multi din acele
numeróse fiinte earl start la panda de
pil4esc momentul propice spre a nilvAli pe preda lor ngdhjduiseriti a pune
mana pe calul lui Mos Radu, a '1
cumpèra pe nimica! Der acesta se
sup6ra, se infuria ! el nu era giambas
de cai, Mama nu era de vêngare ;
ce le facuse calusorul sett, in ee le
gresise, ce era el de vina decil f'enetele se scumpiseril , drept chie '1 lua
pe dCnsul ? ce, n'avea inimil.de Roman.
�64 -
nu era crqtin? Cum, se se desparth
de Man pentru catt-va poli? nici
mort, nicI mort !"
Mo§ Radu nu numai ca nu 'F,4 ar fi
vendut calul pentru tot aurul din lume,
der nici nu lasa ca altul se punti
Diana pe Man; nu '1 imprumutase
nici -La data nimenni si s'ar fi cer-
tat mat bine cu tot satul de cat se
primesca ca altul se" '1 incalece.
Intr'ua sera, sunt cati-va anY d'atuncea, un vecin Ii ceruse cu stiiruinVi
se 'I dea putin pe Man, spre a da
iit fugil pene la targ, ca se nu '1
)7
apuce nóptea in drum."
Mos Radu gnse satuse neclintit In
otilrirea sea.
Nu, nu, pe Man nu
'1 dau,
nu '1 pot da.
Der bine, moule, eit nu 'II cer
calul ea se me due se me plimb ; scii
bine c GhicA, al meg zace de doue
�65
-
dile si doetorul tista care pare a sci
multi carte, dice eit este neapitratii,
trebnintA ea se '1 daa asti141 chiar
doctoriele ce mi le-a insemnat p'astrt
artia.
Mos Radu nu réspunse, se sculä,
merse la grajd, scOse pe Ban, il
Inca lea si indreptandu-se chtre cel
ce
ceruse calul :
Diiii mie, niäi baditA, lvartia
ceea, m duc se 11" ifl eti doctoriele
de care at nevoirt.
AcestA iubire a baravului téran
ii
pentru calul s'eTt mersese tot crescend.
Din ce in ce, mal mutt II ingrija,
II mitngaia, iI 1'6610, pe Man! Ii
vorbea intr'una ca cum acesta intelegea, i ce e drept Milan nu pärea
nesimtitor la tote citte '1 fiicea si '1
(Ikea Mos Radu. Indatä ce el audea
pe iubitul sUt stiiptin venind, rädica
urechile, da din cOdii, rincheza si cfind
5
�- 66 acesta intargia putin p'afarä, pe pmgni grajdului, '§1 aréta neradarea
and din copite, parch ar fi voit se
rupil scandurile §i rincheza si mai en
foc.
De la WI vreme ineOce Mo§ Radu
pare a nu se mai gill atilt de bine
1ang5, Man. Nu 'I mai vorbesce, in
mai glumesce cu dênsul ; st cesuri
in grajd far'a deschide gura, ski
ofteza adilne i intre ofari s'ande
numai; Man, bietul Baan !
Mos Radu pare mum a se rusina
eilnd Man 11 privesce, pare a fugi
de inteliginta'i cilutilturtL, pare a 'I ascmide ceva. De la inceputul hil Maia,
mai cu semrt, Mos Radu a devenit FA
mai posomorit, si mai trist, i mai
tileut; nu se plange, ctei acesta n'A
flicut-o nici ua data; dér ér a inceput
�-67-
a 'sI musca, a 'l trage mereii mustata,
si din &Ind in and tiA lacrima, rInrind p'acea fatil sbarcita, F,Ierpuind
d'a lungul mustatilor sele albe ca
zapada, eadend pe manele'i initsprite,
inegrite, sOft pe peptu'l uscat, tabacit,
ne aretil cat de muh trebuie se sufere Mo§ Radu.
De ce ore este atat de nelinitit,
de ce sufere, de ce se teme, se
inspiliment,a_Mos Radu ? Ce lienorocire pOte se i-se mai inttImple ? n'a
r'emas el singur pe lume? Ccl pe earl
I' iubia, cel pentru cart 4i-ar fi vndut sufletul n'aii murit, val, de mult L
n'a fugit el d'atuncea cu cea mai
mare grijil d'a nu mai lega priete§ug
cu eel ce vieteia1 langa, dênsul ? n'a
fugit de toti, pe cari '1 cunoscea, si
in parte d'aceia pe call se temea al
inbi? trait tot singur, nefiind iubit
de nimeni, neiubind pe nimenl, a,r
�- 68 dupiti CUM 1l jurase dupil mórtea bietel Safte?
Se firt ore resbelul incins cu Turcii
earl ingrijasee i inspaimantil, Intristz i pune pe ganduri pe 11Io Radu ?
Negre§it el este bun Roman; der in
sat se spune cä nu träiesce de eat penfru de'nsul; 'apoi, el n'are feciori,
frati, prieteni la armatiti pentru earl
se tremure, el este ca un mort intre
vii ; nimic nu '1 mai legiti de eel ce
'1 ineonjOrh; un iubesce, am putea
(=lice,
1111 cum5sce pe mci mad din .1-1-
eel voiniel carl at plecat din sat spre
a merge se dea pept cu vrAjma0I De1111ill11
oman.
Simt cate-va qile, Mo Radu se
sculiti cu qiva, dete de mancat, de
b6ut Bàianului, II esii, II negri copitele, ii impleti cOma i coda cu panglicute ro§ii, Ii mangaia en 'ntristare,
�- 69 Ii siirata en milä, Ii privi lung cu
jale, fara a '1 (Pee ens'e im cuvent.
Pare ert 'I vorbise mai nainte se
ca Milan II ghicise gandtd, cad i el
era plonat en mOrtea in inima, IIU
rinehezase eand intrase Mos Radu in
grajd, nn atinsese fênul din iesle
s'abia gustase din grauntele ce '1 adusese stapanul séii.
Putin mai in urma, Mos Radu scOse
pe Milan afara s'apuca en densul pe
soseua eea mare, care merge la têrg ;
ambla incet, en greü, piciOrele lor
pareati amortite, d'abia inaintau, pareal ca calcil in loc.
Mos Radu
mergea inainte si tragea pe Man de
capestru ; acesta lungise gatul, tinea
eapul in jos, urechile, coda '1 atarna ;
el, atat de sprinten, de voios de obicein, d'abia se misca, d'abia urma pe
bCtranul ski prieten, care '1 tragea
intr'una.
�- 70 Ajmis in targ,
11.10
Radu intrh
intr'urt eurte mare, in care lumea vinea,
eia intr'una, lega pe Man d'un par,
se apropia de unul din dorobantii cc
eraii aeolo, Ii opti cate-va cuvinte,
'apoll infra eu densul in casa din
fundul eurtit
Mud reiq. 11IoRadu din acea cash,
care nu era alta de cat prefectura jrtsernitna mal mult mort de
cat yin, tremura ea omul prins de
friguri, sangele inghietase in vine,
privirea'i era inspilim6ntAtóre, pArea
ametit, uimit, piciórele i-se thiaserit,
si 'O. tot freca gatul cu mana drepth
ea cum eeva Far fi inecat ; in cea
stanga tinea nisee hartii, pe care le
ghiemuia, le mototolea, cu hmgile
slabele sele degete. Se apropia de
Man, II 1u capul in maul, se uitrt
lung, dureros la densul, 11 si-truth,
se depArta, in fugA, fitirA milcar a
�- 71 intóree tut (lath capul spre a vedea
cum il chiama Balan !
Reintors in sat, Radu merse drept
la grajd ; d'abia putu deschide usa,
atat tremura, atat ii batea inima, atilt era sdrobit de durere, se puse jos
pe patul &cut din doue scanduri, ce
era in fundul grajdului, si stete mult
mult timp nemiscat, incremenit, en
ochil tintiti cand la copitele lui Man,
intiparite pe scanduri, dud la ieslea
Audi, plina de fen, cand la copaia cu
orqul pe care '1 lasase Man; child
la galeta en care '1" da de bait, cand la
vechile potcOve, atarnate in cuie pe
peretil grajdului, candi la patura, cand
la tesala, la peria, la sea, la fenul
asternut jos, pe care se culcase Man ;
se nita la tote fara a scOte un oftat,
fara a v'ersa ua lacrima, 'Area mail
mult uimit, ametit de cat suferind...
Dupa apnsul sórelni, cand t'Cil.anii.
�- 72
se intore cu vitele lor de la camp,
care cu bol, cu vaci, care en ol, en
cal, llo Rade era tot in grajd, tot
nem*at, immiirmurit in loe, nedesmeticit ancit Trecurit Wien copil,
fetite, care striemd, can tând, care
plesnind Cu bieinl, care tierand euit
frunei, care cantand din fluier, Mo
Radu ensö nimic nu augisc.
Ec6 boil lul nea Marin en grele
clopote de gat, ec6 vaca batata, a
Catinchel, ec6 caprele lul Petre, oile
luI Matheig, ec'e mandrul taur al luI
Vasile, ce vine incet, cidcand maie-
stos, mugind, mergend cu capul in
sus, en peptu'l puternic inainte, privind cu dispret, cm milä
pe bieil
boirri al lui Dumitrache, ecë carlanul liii Constantin, ec6 roihul lui
Badea, ce vine sprinten rincheeind...
.
.
.
Moi;s Radu tresare, aseultä, i§l oprsce
�73
resutlarea traffb e din nog cu ureehia
nu, nu, nu este Man! Un fior trece
pe Mo§ Radu, Ii pléeg fruntea, pare
a se desmetici, a se descepta, I ió
capul in mrini, II ascunde orbit,
si lacrimele earl
curge,
.
.
.
ineeati ince]) a
'1
eurg
F,4irOie ;
Mos Radu
plcinge ca un copil:
Mane
.
.
.
Mane,
sem-tat-ad
meg Mau, értg-me, érta-m6
Cititorule, decit cunosel tu pe voi-
nieul ce va inerdeca pe Man, spre
a da pept cu du§manil Ora, rogal
batg, ci se '1 ingrijésch, se '1
mângilie pe Bglan, si sé se gilndésea
vecinic la bietul Mos Radu.
se mt
'1
Ems. Maiti 1877.
�PRIETENTIL MEU ION
�PRIETENUL MEIJ ION
De mic am ennoscnt pe Ion, Am
vietuit cu anal1 ani intregi, impiirta§indu-ne tdte simtirile si iubindn-ne
cum nu cred ct lesne se pith inbi.
Nu 'int aduc aminte se fi avut o
mai mare bucurig, de cat in (Tina,
in care prietenni mat se cumma
en femeia pe care de mull o inbia. Nu sciam atunci ate hicriimi
avea se nfe coste In lima eeia ce fitcea fericii.ea mea. Ens6, chiar d'a01
fi scint, tot atat de vesel, de tericit
as fi fost : ertcl bucnria cea adev6rail este atat de comunicativil, in cat
�- 78 cu anevointa este a o privi cu nepósare. Ea te atrage fruit seirea-ti,
fara voia-tt chiar, i oH cat de rece
fi-ar fi firea, inil pare ca este cu neputinta Ca, privind bucuria altuia, se
nu simtl a ta inima bittênd mat cu
Mill.
Fut cu totul fericit in primele iiile
ce urinal% casititoria lull Ion: nict un
nor nu se areta, si viitorul se anunta
pentru not atilt de senin, in cat n'as
fi putut gandi citi el se va putea vr'ua
data intuneca.
Nu trecu 6ns6 mult si incepui a suspina cri, Ion imi (la prea putine momente, fiind necurmat ocupat de Maribralut. Acésta totusi mi se parea firesc,
d singur acusai ale mele ne-
drepte tânguiri.
Tacut deci, asteptand Ca timpul
se 'mt intórca urt parte din dragostea lui Ion. Mersei ens6 mat putin
�- 79 pe la densul, cad ncepeam a vedea
ert presinta, mea flu 'I aducea plheerea d'alta-data.
Credeam c peyte, mergend mai rar
la densul, voiti avea placerea se
'1
ved venind se me dojen6sch d'a mea
purtare, se me certe ci '1 pArilsesc.
El ense nu .veni, i ful nevoit a rari
§i mai malt mergerea mea la acela
de care, cu cate-va septemani inainte,
nu me desparciam nici dime, nici
nóptea.
Ali! cat me costa acea ra,cealil a
iubitului meii. Ion, cat me munch' spre
a o putea hOlege, spre a o putea tal-
niei intr'un mod mai puOn dureros
pentru mine, cat cautai se 'ml esplic
a lul purtare ! Ce mult a fi voit se
me pot incredinta ca nu el era vinovat, ca eu cram un ingrat ! Este
atat de dureros a Osi cifipabill pe
eel ce
'1
iube0.!
�- 80 Nimie mai firese, iioptiam tainic inimei mele, nimic mai firesc ea
prietenul se fie palqsit pentru femeia
iubitrt, cand ea 'O. parilsesce peitiii nol si tatiti si mama ! Inima-mi
Clns6 n'aseulta sfaturile ce cn tema
dam : o simtiam strangendu-se, yesningênd. cu priprt mica mangaiare ce
credeam a 'I aduce. Ea mt 'ntelegea
purtarea lull Ion, ci, simtind tare, iubind mull, voia ca totul se fie la intdtimea sirnIiril si iubiril sele.
Cu cat dilele curgeati, cu atat ve-
deam mai putin pe prietenul meti
Ion. Trecurrt la inceput séptemani,
apoi luni, fárt ca se ne mai intalnim.
Cand iie vedeam, nu mai simtiam acea nespusrt pliicere d'ua-dinióra. Parea crt el sta pe ghimpi i eti n'mteptam de cat momeutul (Pa m6 desptirti d'acel pe care, en eate-va mo-
�- 81 mente mai nainte, doriam atilt se '1
intrilnesc.
Iubirea esista Ana, intre noT ; 6ns6,
cand ascmicji ceva fiintei iubite, far-
mead cel mare al iubirii este rupt,
acea órb i sublimä incredere, acea
nespusrt plAcere d'a putea cugeta tare,
dispare indatit, i, cu densa fuge mm
din cele mai dulci simtiri ce este dat
omului a gusta.
Aseundeam lui Ion nemultamirea
ce 'mi pricinuia ne intelesa sea pur-
tare, ér el imi ascundea causa iet :
cum Ur am fi putut fi bine unul
hungà altul !
Un lucru (Ins6 nu inceta d'a nit
pune in mirare din partea lui Ion.
Une-ori ImI manifesta multà dragoste,
d'urt-data, redevenia rece en
mine, aspru chiar a putea qice.
Lueru si mai ne inteles era iubirea ee'mt arhta Marióra. "'Amain a
F;'apoT,
6
�-- 82
--1-
fi vechi prieteni i, ceia-ce miiria :Inca
a mea nedomirire, este ct nimic, din
cele ce grindisem in trecut, nu '1 era
necunoscut. Ea 'IA reamintea adesea
imprejuräri d'ale viefeI rude, pe earl
le uitasem cu deseve.rsire; Inil cita
clise d'ale mele : tot ce rn privia if
era cunoscut §i mai cu séma tot ceia
ce putea se me ridice in ochil sel.
Acesta rnC mringfiia mult, ense facea
si mai ne intelesA pentru mine purtarea lui Ion.
Intr'uä sera' a lunel Decembre, cram ,si mai pe ganduri, si mai nenomelt de crit de obiceiti. Nu vegusem
pe Ion de mai bine d'uh lunA. Me
uitase cu totul, i inima-mi miiinititi suferia forte d'a nu avea pe eine
iubi. Stam nemiscat, amortit de suferinVi, pitulat la gura sobei, privhid
flacära focului, care vorbesce atat de
mult omului nenorocit.
�- 83
4.-
Era urt sera 'ntunecOs, rece. Ventul
sufia din tote phqiIe c'ua thriä nespusA:
0.emea
urla PArea citi voiesce se me
in
nimicescA, dupa ce mai anteiti me va
fi ehinuit de ajuns ; pitirea c voiesce
7
se sfArame zidurile easel, se nilescil
furios In camaru0 mea, spre a me
biciui eu a sea puterniert sufiare sétt
a me lua, a me ridica sus, sus ea
ast-fel cAderea se-mi fie mai repede,
mai durerOsA, ca se pótil mai bine a
se desfitita la augul -cipetelor li vaiatarilor mele.
Acestea 'ml inchipuiam, augind vantul mugind, urhind. i ciocnind. feres-
trek i ui1e, ca cum ar fi fost nerabdator d'a le sparge c'un minut
mai iute. Acestea Inn inchipuiam,
ir, i
me inspAime;ntam grOsnic d'ale mele
crandiri.
kr.
Ventul, inveselindu-se d'a mea spaimA, urla i nmi selbatic, isbia eu tia
�.,-
84 -,-
fnrie crescilndà gemurile, sguduia casa
din temelie, sufla, §uiera pe supt u§1
prin cr*Iturile ferestrei, pe CO, prin
gaura bró§tei, printre scanduri. Infra
din ce in ce cu noui §i mai marl
pnteri, se plimba falnic ca un triumfhtor pe langh mine, isbindu-m6 din
chnd in child en recea-1 suflare.
Alerga apol prin cash rierand, se
rostogolia pe scanduri, §erpuia pe
MITA ziduri, se suia pe ele, pe tavan, fheend nernunërate cotituri ca
§i and ar fi voit se i se p6r4rt urma;
apol se impriltia intr'uh cliph in tOth
odaia §i numai sciam pe uncle fuge,
find pretutindeni, sufliind din tote
pärtile d'uh-datit
Perdelele se leghnau, hartiele sburail, praful scormonit mt se putea a;ecla la un loc, flachra luminiirii tremura ca uh frunqh, se 'ncovoia, se
fhcea mititich, se 'ntuneca, phrea a
�- 85 se stinge de clece on pe minut, ens6
se 'ndrepta, lucea din nou, ventul
nevoind, se vede, ca s'o stinga.
'MI era frica, Mat ca until copil !
Ah ! in acele grOsnice momente,
de mi s'ar fi gis : primestI se aucli
ua voce arnica, se vali un chip cucunoscut, i apol se moll, n'as fi sciut
cum se multtunesc caui care mi-ar
fi vorbit ast-fel, cum se primese maI
iute nä asa omenósa, propunere.
Sunt multe feluril de suferinte, der
nu cred ct póte fi una mal grósnica
de cat a se vedea singur, uitat, piiräsit de ceI carI ua. data te iubiau !
De acesta suferinta fie in vecI scutitI i dusmaniI celor carI iubesc!
Eram cu totul sdruncinat, ametit,
ingrozit d'ale mele gandirI si de sin-
guratatea in care in6 gasiam, dna
un sgomot neobicinuit se auqi pe
scara. TresariI, in6 trap pe data,
�- 86 aseultal oprindu-miresuflarea, de teint
d'a speria pe eel care venia, pe care
deja Ii priviam ea p'un mcintuitor !
Pasii se apropriarit Ascultal din
noti... Da.., da..., el era.
Ne aruncarrim unul in bralele altuia, ne stranserhm en iubire, ne siirutarilm cum se silrutit doul prieteni
ce se regAsese dupit uá lunga desphrtire. Taceam am6ndoni, ewe ochil
nostril plini de laerimi spuneati mai
malt de cat nä lungh enventare.
Ion rnpse tileerea cel d'antein ,
imi cern amemmte asupra afacerilor,
asupra srmetatii mele, si apol mu spusc
ca, mamh-sea find greii bolnavi le**
este nevoit a se depitirta pentru eilte-va
dile din Bueuresci, si me r(50 a sta
lârig prietena mea MariOra, a o in_
griji, a &Ala se o inveselesc!
Plec mane diminétil a:clause el.
La 81/., eel mai tarditi, vel fi lamina,
�- 87 ye! sta pen6 cand voift veni se te
ridic de la postul ce-ci incredintez.
Trteu cat-va, §'apoI, luandu-mi,
manile si stringendu-mi-le cu iubire
imi sopti mai mult de cat imi vorbi :
Se nu spui Mariorii c o grtsesti slabh, se nu...
Nu putu sfirsi, dér lacrimile ha
imi spuserti mai mult de cat as fi voit
se scia.
Nu gash urt vorbrt spre a'i réspunde. Ii stransel mana cu iubire,
se vede crt intelese re'spunsul mei,
cad pleat, gicendu-mI: ip multumesc !
Stittui cat-va nemiscat, uimit de
fericire si de durere tresaltarn de bucurie, v6Vnd iubirea i increderea
ce'mI arka amicul meti Ion; inima-mi
8ns'e sangera, gândiucIu-m la pericolul in care se afla mama lui Ion si
iubita nóstra MariOrá.
Nu intelegeam ens6 cum Ion? a-
�- 88 tat de rece en mine; cum Ion, care ',area a suferi, &Ind vorbiam (Toile iniiiule
en Marióra ; cum Ion, a cärui geksie
era de ob§te cunoscuta, pkca acum
0 me ruga se alerglanga Marióra lui !
Nit intekgeam nimica, lir vedeam
intr'acesta u dovada d'a sa incredere,
d'a sa iubire ; 'acesta era destul spre
a alina a mea durere, spre a me face
ferieit !
'Frei jile intregi stritui langa Marióra!
Astatii d'abia pot erede c'am pu-
tut fi atilt de fericit !
Nu cred se fi lost vr'ua data ua
femeiti mai duke, mai duiósiti, mai
ginga§a, i tot-uh-datil mai inteleptal
mai curagiósa de cat MariOra.
Avea gratirt, sktribiciunea femeiei
unita cu vointa, eu starninta barbatuba' ; avea inima celei d'analia
F,Ct
inteliginta cehii d'al douilea. Ochii
iel albastri ca cerul,
pareati a luci
�- 89
-
numai spre a lumina, a 'mbArbata pe
eel sufering. Era cu surisul necurmat pe buze, tot-d'a-una multumita,
§i sunt sicur eiti din acea gur5 de
iuger n'a ie§it u data Mt vorba aspra sea uä plangere.
Ce scurta mi se pArea diva langa
acesta fiinta atat de iubita, i cat suferiam, cand. sera inaintand, trebuia
se me retrag in odaia mea.
Un lucru numai turbura fericirea
mea. Mari Ora tura mult in timpul
dila, 0 sera cand, despartindu-ne, II
sarutam mana, me speriam simtind
cat d.e mult ardea. A doua ji nse
Mari Ora era atat de vesela, atat de
sprintena, d.e glumota, de vorbitóre
in cat, marturesc, ca. uitam 'a ia
tuse, §*a id caldurá, §pre a nu me,
mai gandi de cat la farmecele sae
Total are un sfir§it; fericirea cu
care atat de lesne ne inve0m, pe care
�- 90 ciind o gustilm, o eredem nemuriteife.
fericirea nu dilinuesp nuil mult ea
eele-1-alte lueruri; un nimic, une-ort
o sperlit, i fuge fitrit se scim de ce,
cum §i unde s'a dus.
Se nu ne grindim ens6 prea mult
1a acésta ; se perdem din vedere, de
este en putin0,, erL ferieirea póte mane
nu va mal fi. De ce se ne Mgrijim,
de ce se ne mahnim de mai nainte ?
OrI-cfit am tremura, orI-citt ne-am sili
se prelungim a nóstth fericire, acésta
ar fi zadarnic §i de multe on n!ar
servi de cilt a ne lipsi de d6nsa cliiar
pc cand o avem. Se profithm bine
de ea ; se'l cerem, se'l ham totul ce
ne póte da; se nu 'I cerem e'nsA mai
malt, supt pedepsa d'a nu avea nimic!
A patra Eji, Ion se intOrse, mamasea murise in braOle IUI, murise Cins6
val eu ea §i fericirea mea ! Ion a
(lona cji chiar dupa sosirea
sea7
re-
�- 01 deveni reee en mine ; incetariim din
noti a ne vedea. Imi reluaiü trista
esistintrt, ful erA§i singur. singur. . .
In primit-vera anului 187. . . fret
ani (1110 insuraórea hit Ion, ful nevoit a parilsi Bueureseil. M otilrilin
a merge, mai nainte d'a pleca, se'mi
iétt (jinn, bunL de la scumpii mei prieteni, pe earl tot atilt II inbiam, pc
earl tot atilt 11 doriam.
Ion me primi mai ttntelit en riicelrt;
and ense m despilrtii de dênsul,
me imbriAi§it en ui. dragoste, e'uA
duke-0, neobieinuitit
Nu intArclia, intóree-te mai enrend... nu intilrdia...
Se opri cad lilerknile '1 inecati.
Ah ! biétaMarióra ce schimbath, era!
Ea, atfit de rumena altil-data, ce
palida o
tuia intr'una s'acea
tuse resuna ea urt prevestire de mOrte
inima mea!
�- 92 Ochil iel stranceatt inert, ônse lumina lor avea ce-va jalnic. Privirea
era tot atttt de piartuillétOre, ense
une-orl avea ceva infiorittor, Oren
ea ochif ieI citutati cu aviditate stinetatea, ce scia c n'o 'Rite redobiindi, sett cii, presimtind cA se vor
inchide pentru vecit, eAutait, prin'adancil privire, a rititr'uà u1tin
dica imaginea lucrurilor i fiintelor
iubite, pe carl II imbratisail pentru
ultima Orá ! Ea, abia de lull inflorita,
semana deja cu urt, &ire ingiilbenitti,
;;i uscatil de venturile de tOnmh!
Aud. fixtdi aeel adio, en care respunse urarilor mele de indreptare, nin-
&era' ce speram a'i aduce; ved Arica
surisul id amar, i eletinarea eapu-
liii prin care îmi spunea ct n'o puteam inela!
Ah ! acel adio jahlic Imi spunea
tot ceia ce avea se se intemple, ne
�o8
pregatia Ia nenorocirea ce avea se ne
lovelscii!
La ce
estisrt
servi acestA,
timpurli pregittire ? Ccind nenoroci-
rea sosi, ea ne surprinse : eram cu
totul nepregitititi !
Spunep, spuneti cAt ve-ti voi onm-
vei perde fiinta pe care o inbet, spunc(f-o morel, spuneti-o ne
lui :
incetat, p1evest101 CU luni, CU alai mai
'nainte, reamintifil neincetat neno-
roeirea ce '1 Wepth, nu '1 daV un
minut de pace, nu '1 läsacl a se amagi un moment, el tottuil va spera,
el tot nepregittit, surprins va fi cand
nenorocirea va sosi,
Cunoscearn de mult bóla Mariórii;
sciam c'acea crudrt WM nu crutzi
pe ce ce '1 lovesce, o vOusem supt
ochi-mt depPrind, o sciam perduta
cand o v6clui pentru ultima
Orä, Ji
totu§1 nu putui crede, a, ea se fi
murit !
�- 04 Prima-mi intanire cu Ion Imi ar6ta, nu cat suferia, cAci acesta o sciam
cu prisos, der cat ma iubia acel pri-
eten d'a cärui iubire ni indoisem in
atatea randuri.
Purtarea Int atre mine r6mase
C4ns6 aceia§1, cu singura deosebire ct
devenise mai sabatic, eh in loc d'a
in6 primi cu racela, in6 evita, fugea
de mine.
Intr'u qi, era u luu si ceva de
cand murise Mariera, duceam fleet,
ca de obiceiii, la cimitir, i ea de obiceiii gsii pe Ion ingenuchiat la aeel morment, singura manghiare ce 'I
mal renasese. Era en totul absorbit
d'a sea durere, sta nemirat; ar fi gis
cine-va ve4endu-1 cä acel om este de
petra, decA numerese lacrAmi isvorind din oehii sI n'ar fi caqut pe
florile ce acoperiati reinutitele inbitel
nestre Maniere.
�M6
opril la MI departare ore-care,
asteptal ea Ion se se departeze, sciind ca presinta mea '1 este neplAcutrt.
Dupa cate-va secunde de asteptare
se sculii, incepu a aseqa fiorile dupit
mormeintul Mari Orel, lua una de colo,
alta de dincolo, le schimba din loc,
punea ense Ore-care pripil In miscarile sOle, parea a se teme d'a fi snrprins ; de done' off il vedui oprindu-se: ascultA, se luta in drOpta, in
stanga ; me ascunsei la spatele unni
copaciii, nu me vedu, '§I reincepu
lucrarea, i inaintand en cati-va pasi
Ii observal mai cu luare aminte. Mirarea mea deveni si mai mare, cand
vedui cA Ion punea la ua parte florae aduse de mine, si ch acoperia 10cul uncle se afla corpul MariOref, 1111-
mal en floril aduse de dasul.
La -a, miseare ce facui voind a
me, apropia de densul, me andi, in-
�- 96
clrept
ocliiI spre mine, m'e vt..iclu, se
gandi cat-va, i apoi venind cu re-
peune spre mine, IiiiI liià mann,
cii care tinem buchetul ce '1 aducém,
o
scuturti,
de dou'c' trei on cu tini
cu vocea tremurand, IrnI clise :
Nu, nu o iube§ti ca mine ; asa-mt ded s'o iubesc singur!
Nu putui r6spunde nimic ii putine
(Jule duVL acea sr ce m impresi§i
curt atat de mult, plecal din Bucuresci.
Patru TunI duph a mea plecare
primii iit scrisOre de la Ion ; ea desi
lega enigma ce atat m muncise.
Scrisórea prietenului med Ion
Cand vel citi, iubite amice, acéstil,
scrisóre, inima-mi, nu va simti, i mult
incercata-mi fiintiti nu va mai vietui
�- 97 de eat in a ta memorih, din care nimic n'o va putea goni.
Sciti eat m'ai inbit ; un creq tms6
ch a ta lubire se fi fost mai puternich de cat a mea ; si, ceia ce 1M
m6 tem a afirma, ceia ce jur maintea grópei, ce in curend se va deschide pentru a primi recile mele re"mäsite, este eh, nici-uh-dath n'am Incetat, urt cji, un ceas, un minut d'a
te iubi.
Crede vocea unui murind, si dach
vr'uh-dat, te-ai putut indoi d'al meti
prietesug, piérh iute, pierh pentru ve-
cie acea briuiali, atat de nedemnh
de iubirea wistra.
Asculth bine ultima-mi spovedaen asprime, condamnh de
voiesti a mea purtare ; recunosc 611su-ui et t,i-am grqit : dar fil bine
nirt, jiidec
incredinOt, ct daeh sunt viuovat ehtre tine, MI alta de cat iubirea mea
7
�- Os
nemkrginitk pentru clu1c a Mariórh
este causa vinovie mele.
&if cat am suferit in a mea finer*: 11111 simt6,m inima plink de dragoste, m(-3 sciam in stare d'a iubi ca
nimeni altul, m'e credem capabil a
Ewe fericirea fiintei ce a fi iubit,
nimic riu intampinam In cale-mi de
cat ITtrintil si indiferen.
Am iiiliitü pe Marióra Clece ani póte
inainte d'a o vedca, inainte d'a cunósce a iei esistintk. Cand o intalnii, mi se pkru ct regilsesc u vechirt
prietenk, recunoscu i. in ea fiinta atat
de mteptatk, atat de desmerdatä d'ale
mele gandiri.
Ea, care cram desgustat de tot ce
valusem, efl, care incepusem a m6
indoi de iubire, ih adev6ratul inteles al cuvêntuhil, care m6 credém la
rindul rneü nep6sktor, incapabil d'uk
langd i seriósrt afectiune, tresitiltat
�- 99 vklênd-o, totul striga in mine : ea
este, ea este §i ea a ta este !
Ah! nu, nu cram nepiisator! inima
mea era Lica tot ferbinte, iubiam,
ra(-3 sinttiam in stare a muri pentru
Marióra, §i, ceea ce este .F,d mai greit,
me' sin4iam in stare a o face fericita.
Ti-aduci a-minte ale pedict Iiitani-
ping in cale-mi, prinOI ei se opuneaü cu inver§unare la acestà casatoria, §i cand sfarlimal ale lor pedici,
chnd obtinul consimOmentul lor, trebui se lupt din no ti. spre a decide
pe MariOra se primescA a deveni sotia mea.
Te iubesc, te iubesc mult, te
iubesc cum trebue tu se
flu iubit ;
6ns6 nu pot, nu trebuie se pot a de-
veni sup tea.
Scii cate bicrinii, cate rugaciuni,
catit stiiruintrt 'm1 trebuira spre a des-
�-
160
-
coperi, spre a fura acelei dulci flinte
secretul, ce cu atata persistinta, 'ml
tinea ascuns.
11 ghicii cu tiniptil, i, ghicindu'l,
sinrii ch a mea iubire crescuse anca
in grekle i durerOsek lupte ce sustinuse.
MariOra scia c sufere de pept ; ea
nfl voia ca a ie mOrte se ingbiete
d'ua-data, dou6 ham!.
0 iubiam ens6 prea mult pentru
Ca frica d'a perde uà data fericirea, se
ni
pota opri d'a voi se fill fericit !
Ferkirea nu se m6s6rA cii timpul.
Acli, mane, peste urt luna, un an, dece,
dou6-cleci, ea tot trebuie a 'nceta, l'a-
eel sfIrsit, ori-eat de departat an fi,
tot atata de dureros, tot atat de grósnic este, tot atat de amari sunt lacramile, oftarile,
suspinurile nostre
cand el sosesce !
Nebun acela ce crede a fi vecinic
�- 101 -
fericit; de plans, de ua miia de oil
de plans, cel care fuge de fiinta inbita, cel care fuge de fericire de frica
d'a o vedea int data incetand !
Imi este peste putinta, iubitul meg,
se'ti spun in de ajuns de cat ajutor
imi fa a ta amicie in cruntele lupte
ce fui nevoit a sustine contra sOrtei,
contra lumii, contra tutor color cari.
m'e* apropiaii. Nu as sci sell spun
indestul ce nepretnit sprijin, ce indemn
gasii in amicia ta, pentru a nu despera d'a 'nvinge, in acele negro gile
in care descuragiat, ingrozit, de ceace amliam, de cea-a ce vedeam, eram gata a cadea, inainte d'a fi trait,
inainte de a fi iubit ?
Nu mi-a fost dat 41 proba a mea
recuno;dinta prin fapte. Mai mult anca,
a -trebuit se fug de tine; clic a trebuit: caci asa intelesa datoria, a.a me
�-
102
-
sfatui anima; §i, d'ar fi cu putintit a
re'neepe en vi(4a, nu me sfiesc a (lice
etst nu m'a., purta alt-fel de cum m'am
purtat!
Putine tile dupa, cummia nOsträ,
mi fu en neputintil d'a m annigi
asupra greutrttii bold Mari Ora, vequi
rad inaintand, veclni c qilele '1 sunt
numerate 'atunci., fArg, a §oviti un
moment, IniI jural d'a'l consacra tOte
momentele mete, d'a'l da tOth iubirea
mea, d'a tii numai pentru ea, d'a
fi mimai eti iubit de ea.
Fui nedrept cu tine, fui nedrept cu
parinth sel, fugil de voi toti ; ve prhnii
cu recealrt, nu voil ea se'mI putetirilpi
una singmit din dulcele'l priviri!
Eram nebun, nebun la eulme; Mari-
Ora ense intelese a mea nebunik me
dojeni putin, ense spre Vet pedepsa
me iubi i mai cu foc.
�- 103 Erth-me d'a fi fost atat.de gelos de
gelosia mea nu
provenea din ne'ncredere, soil bine
ct 'n acele trei Clile in care flit sitine ; scil bine cO,
lit se me depitirtez de MariOra, pe care
inch' n'o piirtisisem un moment, te
rugal a sta lang dansa, pêne, l'a mea
intórcere.
Cum n'a§ fi fost gelos de tine chid
cram gelos de mama, de tatM Mariórei, cand cram gelos de sArutarea
ce-o da unei floricele, cand cram gelos de ptiserelele ce veniaii a ciuguli
din mana id, cand cram gelos de
orele ce consacra musicel sett citiril,
cand cram gelos de tot, de tot ce atrilgea a ia privire!
Erta-me d'a fi fost atat de egoist,
d'a fi voit en ori-ce pret a ptistra numal pentru mine acest tesaur, erta-mé
d'a fi fost fait de nedrept in timpul
vietei i chiar dupil mórti,a Maricirel!
�104
Erta-me d'a fi fost gelos de lacrimele
ce ve,rsal p'a id mormint, d'a fi fost
gelos de florile cu care '1 impodobeall.
Yoi
ca ea care traise numai pen-
fru mine se fie si mórth numaf a mea!
Adio, adio, te 'mbrittilez cu infome due la dCnsa.
care .
Prietenul t611,
Ion
Bucuresci, August 1877.
�ZINCA
�ZINCA
Paris, Jour 24 Decembre.
Se chienei, Zinca. Am vklut-o ieri
pentru prima Ora la dómna X,
ei
acum mtept cu urt nespusiti nerabdare
minutul chid voi revedea p'acesth
vechirt prietenk
Da, vechirt ; sunt
vechia prieten CU d-sóra Zinca, imi
pare cri, am cunoscut-o tot-d'a-una ai
nici pot intelege c'ar fi Cu putintrt sse
nu-o cunose. Indath ce o zgriladicrt
Indatt ce pusei piciorul in salorml
dOmnei X.mi se prim a revedea urt
vechig, cunoscintrt. Abia schimbarrun
impreunä cate-va vorbe, eram prieteni,
ei buni prieteni ! Ce placutri fiintrt!
�- 108 Totul in ea este firese, nimie studiat,
nimic silit. A plkut tuturor, tinerilor i betranilor, bArbatilor i chiar
femeilor citel 'Area a gasi plkere si
en tineri si tinere, i cu betrilla
betrane: lucrul nu este cu neputin0 :
ce plkere póte fi mai mare de cat
d'a simti plkerea ce facem altora ?
Domnisóra Zinca D. nu este ce se
chiemsa frum&41. Nu are un chip din
acele care atrag i provOcA privirea.
Multi pot treee pe langa dOnsa ffira
a o vedea. Nii cred êns s fiA unul
care, dupi1 ce a vequt-o, s n'o gaséscrt frnmósii. OA cum ar fi, cati1 së
miirturese c'a-serrt ipteuna aucliam
sfariind pe la urechiele mele : Ce plicutit persOnh! Ce ochi! Quelle charmonte enfant ! Quelle grocieuse personne ! Quelle dt'stinetion!
Uniii se
adresaü direct dare mine: Cum, nu
cunosteai pe dióra D. ? Ce plicut
�-
109
-
persOna! Nu respundeam; sei cel
mult nit,1 milrgineam la un : nu, n'o
cunoseem de cat din nume. Ail êns'e
mergeatt mai departd : Cum glisesti
pe d-sóra D.? Cum gasesc pe Zinea!
D'abia me' puteam stam1)6ra. Imi inius-
cam buzele spre a nu striga : ce 11
pasA ! Cu nil nespusA greutate nu
miirginém a ingana :
Cum s'o ga'sesc?.. Bine. imi
pare desteptii, i grabnic pitrasiam pe
indiscretul meg interlocutor. Inginerill B. o cunósce de mult ; a jucat
intr'una a-sér en d6,nsa. Ore are de
gaud as,; dice atat mai bine. B. este
un biat onest, bine crescut, muncitor ; dér nu este fAcut pentm uri per-
sóntt atat de superióra ea d-(ira D.
Jiuisii n'ar putea fi nici u datii fericif,i! Cu ce foc juca! Ce bine 'mi-a
phrut cand l'a refusat Ia cotilon! B.
imi pare prea presunqios.
�- 110 Der, eine este domniOra Zinca?
Ceti pash?
Ori-eat It a1 spune nu vei putea
a o Inclnpui. Der, etil curios ; ai voi
se, scil unde, in ce leat s'a niiscut,
eine ii sunt pi.rinii, pete chiar eine
a botezat-o s,d in ce lege este botezath Este Romancii? Ce catii la Paris?
De ce este la demna X ? Cine este
dónma X? Ce slujbä are tatiil domniOrei D.? Ce stare? Criti copii?
Mie
ajung--'e a sci c este ea;
ie ens6 acesta nu pete a't1 fi destul.
Voie0 a sci mai muh, i ai dreptate. Este firesc se dore0, sO cerci
a cunesce cele mai mid am6nunte
care o privese ; este firesc , ciici ea
este indiferinte. Afla deci c este
imica fatA a d lui D., véduv, inalt
slujbm ; ca
termini-1 studiele intr'un
pensionat langii Paris ; crt petrece va-
canele la denma X.;
cri,
adastil pe
�fatal sat, care trebuie s sosescrt din
Bucuresci Ode acestea. Dtmsul ar fi
venind ca s'o ié, In tel.* de si domnisóra D. ar voi a mai sta, spre a
trece esamenul de institutóre la
Hotel de Ville.
Dómne ! Ce urit soiu de 6meni mai
sunt i pärintii acestia! S voiescA sé
ie pe Zinca!
'F,ii
25 Deeendffe.
Am fost la d-na X.fiind ajI CrAciumil, era datoria mea s fac acea
Am buhsit-o singurA in salonasid s611.
visita.
Te asteptam, imi gise ea c'un
suris ironic.
De ce ?
Prea esti curios
'Ti-am maI
spus ca nu 'm i. plac bUrbatii curiosi.
Pot fi curios, der repet ea' nu
-
intekg.
mat mai bine, adause denma X.
�- 112 rigênd; si végênd cil stam gata a da
un non asalt. imi spuse c'un naturale inemitabil, si pe care nu '1 grtsesc femeile din societate de cat cand
spun contrarinl de ceia ce cugeth :
Te asteptam pentnl 61, este Crheimml
si sciii eh im me" uiti nici uil datil
la s'erbrt,torI. S'apoi, dupil urt scurtil
pausil, schimband tonul si ca din int8mp1are :
Cum al gAsit pe Zinca D.?
Cum s'o giisesc?.. Bine... imi
pare desteptA.
--p pare ; altil sunt mai putin
deficili.
Se vede, tatA,
qiceam dOnmei
X. tata, de si cram rudil cam d'al
doui-spre-gecelea n4mse vede, Mil,
eil nu 'i-ai stricat ca pe mine
Uf! Ce lino-usitor.
b'? '
Continuaritm spunêndu-ne banalitiitile usitate in lumea cum se cwle,
�- 113 de si catrt s miirturescil di nu prea
escelez in acea scrimrt de salon. pi:Mr3
cand, intrand d-§Ora D, convorbirea
lu ua directiune cu totul nou'a. Ce
bine si cu ce simplieitate vorbesce
dCMsa! Ce bun sims i ce profunde
sunt une-ori observatiunile ce face
rigend, ca si cand ar (lice lucrurile
cele maT naturale! Discuth bine, clar
§i cu pasiune. Am combrttut-o cu
viuoiciune in cestiunea liberulut arbitru, ea tinend afirmativa, cii negativa. Cu ce foc 1'01 sustinea opiniunea !
Cum scitip'erail vorbele ! i cum Im-
pungeail une-ori ! A trebuit s6 cer
un armistititi, care mi s'a acordat cu
cea mal buna gratirt, Mei discutiunea
prirea a se eternisa, cu tote protestrtrile d-nei X, care ne gasia putin
sociabili.
26 Decembre.
Ion N. a venit aqi la mine. Tot
8
�timpnl nu mi-a vorbit de cat de
Zinca!
Ti-a trecut ostenela?
Ce ostenelii?
D'alatiiierl, adicii de
:
ctici
se cr4ase de giuil cand plecaram de
la d-na X. Fi
c
bine jucarhm ! Ce
mai mazurcil trséiü CiT Zinca D.!
Scii c nu joc. N'am fost obosit. 'apoI am dormit tun! M'am sculat la amiedi! Nu sciii de ce spuseig
un neadevör lui Ton ; ml putusem
nici inchide ochil; der apoi i el, de
ce st.,1 rn6 intrebe décil sunt ostenit,
ciind scie bine at, n'am jucat?
Ce placuta persenh! Ce bine
jócA! Cum i s'a piirut ?
Bine... Intl pare de§teptti.
Deteptii, frumu;icä, cu gust...
Ce frig este acji. Imi pare ca
o .sé ningä.
Ce frig! Irrei s'e" mergem s'e. fa-
�- 115 -
cern ua visith d-neI X; o se vedem
si pe d-ra Zinca, de sicur.
Ce frig... Este imposibil a se
incilhli cine-va cu aceste caminuri.
AI, viI? Sunt cu trasura.
Nu, nu pot, lint pare réti, der
nu me simt tocmal bine, s'apoI am
de lucru.
Se merrb em mtme vrel?
Nu sciti ce pretest gasiiii, der refusaiii. Ce indiscrql sunt 6menil!
Voiesc ca toil se fia la ordinile lor.
Cand le place nu lucru, apol trebuie
se placa tutulor. A jucat urt sera cu
&sera Zinca, si Isl incldpuiesce eh
toti sunt ca el! Nu 'nil plac Omenil
care isi perd capul dupa prima fe7
meia venitä, pe care nicI n'o cunósce,
cu care abia aft schimbat ua vorba.
Ion este nesuferit...
1 lanuarift.
Am tramis a-sera un buchet &an-
�- 116 -
net' X. AO m'am dus s'o felieit de
anul nat. Am vOut pe Zinca. Avea
in peril s'el uà cameliA, roi, din buclietul met.
Ce frumOse florl mi-al trtunis !
Am vOut arare on un nsa frumos
buchet. Ii multilmesc de nespusa plAcere ce mi-al filcut. Ari ttnse" a'tl niirtunisi Un psecat. M6, ierV, nu e aa ?
Am dat urt, flóre, una singura, l'apol,
veql, am pastrat destule pentru mine,
adause dómna X arelând imensul budiet, care era inteurt glastriti pe
cAnhin.
Surisel. Dómna X. imI intiuse frumósa'I mana, pe care depusel u ferbinte särutare. Citite lucrurl spune un
sArutat ! Ce elo'cinte este el une-orl.
si ce bine trilmAcesce ale nOstre gandirI!
Nu eutezam a spune tare un simplu :
multamesc ; siirutand (Ins6 acea manil
filceam utt cumplititi spovedaniA ! Cc
�- 117 greil s'ar intelege omul, cleat n'ar
avea de eat vorba spre a esprima ale
Tti simtirl. Are din ferieire alto mi4Mee; are mal en séni ochiI.
Vorbele slut supuse unel eensurl,
asprit, nedrepta,, absurdrt, ca tote cen-
surile. Nu potI vorbi de eat dupil Un
vocabular, consacrat de lumea cum se
ccule, i din acel rece, ingust vocabular este riguros sters, isgonit orl-ce
cuvênt care esprinal ith simtire viurt,
pasionatiti, adev'eratA. Ce fericitl suntem
C.
eivilisatinnea n'a diseiplinat inch
limba ochilor! E cutezh (inch a nu
minti! Val! de ce aa de des nu seim
a citi Ii acea carte a inimel de cat
atund child nu mal putem gsi in
ea de cat un: prea tdrclia, prea
t
StAtuI putin la dOnma X. Era lume
niult; politetea cerea pnin urmare
ca conversatinnea
s6,
se mtirgineseil
�- 118 asupra banalitWor de rigóre in asemenea eircumstante.
INn putusem tmett schimba mai
nici urt vorb4 cu Zinea; me seuhul
totusi spre a pleca. Me Inchinal. Zinca
se sera, veni dare mine, imi intinse
milna ca unui vechin prieten, si 'mi
dise ridênd :
Tot determinist?
Mal mult de eta ori-ciind.
Nu ti-o iert... me tern atta se
n'al dreptate!
Ah ! Ce mult vorbirhm adi. CAte
lucruri. Irni spuse Zinca! Ak, tern atilt
se Teal, dreptate!
10 lannarie.
Plea, mane! Adi. am 17'6-Info 'mite
pentru ultima 6rA.... Tathl sCñ, d'abia
sogit de cke-va dile, este zorit a se
intórce in érit. 0 ie. Nu voiesc a o
liisa se
dea esamenul. Promisese ;
der ce '1 peA d'a sea promisiune!
'11
�- 119 Este stapanul, si promisiunile n'ail
valóe ciind stint facute de cel pu-
ternic celul slab: putea se nu promita ; nu este decl tinut a se tinea
d'a sea fagaduiela. Numal eel asuprit
este dator a '01 esecuta promisiunea,
awl dênsul s'a obligat fiind silit a se
n'a fost liber a nu indeplini
ceia ce a promis. 0 ! dreptate omenesca, ce grai esti une-orl de inteles !
Zinca pleca! Remiln singur ! A o
vedea devenise pentru mine mai milt
de cilt uzi placere, devenise nit trebuintrt, si atilt de viurt era acea treobliga ;
buinta, in cht nicI nu 'nil inchipuisem
ca, va veni diva in care nu voiti mal
putea a o satisface. Lucrurile, ce ne
devin absolut necesare, ne par ch nu
pot avea sfirsit. Care este omul care
iubind si-a clis vr'ua data : Va veni
dirta in care nu -mitt mal iubi? A! ce
silnt, ce adeVerat este juramentul a-
�120
celor amanti, carl, aiJi, Il jura vecinicA iubire, i earl, mane, vor calea
al lor jurämênt !
Zinca pleca... Atat mai bine ! Simti-
mentul ce resimt pentru densa devenia prea viü. Astruli este anci1, timp.
eine scie d'ar rnal fi inane? Cine
scie d'am mai fi putut, nrnl stand
impreunA cat-va, a ne desparti ? Cat
fi suferit "Jae mane de mi-ar fi
fost crutat ceia ce sufer astäcji?
Biéta Zinca! Ce mult in6 tem ct d.
as
D. va cauta a o mrita cu ori-ce pret.
Ce curiqi sunt parintii ; pare une-ori
ca, nu ail alt gand de cat a se sctipa
de fetele lor ! A mArita pe Zinca ?
Der cu eine?
Bucuresci, 24 Decembre,
(pece ani in unni).
pece ani de cand cunosc pe Zinca ;
pece ani i pare cit este de ieri ! Tot
ea. S'a schimbat putin. Tot copilä,
�- 121 -
tot &meta. Póte ea vorbal mura
mai putin, ea intepa mai arare ort.
Smisul II este mai dulce, privirea'i
mai 'Wanda. Ense" oil cat de impinsa
ar fi spre indulginta, acesta n'o impedica d'a judeca Omenil i lucrurile
en acea rectitudine de spirit surprinqötóre.
Zinca continua a place, a place
nmlt. Nu este e'nsé iubita hi -Leta aceptiunea cuv'entului. Va avea, are
pete 30 de ani, i tot nemaritata este,
Ce ruine ! Toti se plang de uurinta,
de nesciinta, de futilitatea femeilor
nestre; toti póte afl dreptate, der
cum se face ca Zinca, care atat de
putiu le semna, se fia anca nemaritata? S'ar piirea,
citi barbatilor nu le plac de cat femeile u§Ore,
ignorinte, i crt, déca se plang de
starea in care se afla ele, o fac nu-
4,
mai spre a se scum, in propii lor
�122 -
oehl de putina lor constanth dare acele
cochete, pe caril e ptträsesc de ca illua
pOn6 séra ,eadesea de cu séra p6nt,, in
qiu!
acele cochete, lucsóse, igno-
rinte, afl mult bura Avend vecinic a le
mustra de ceva, ne shntim mai liberi,
mai putin legati dare de:nsele. Cu cht
sunt mai vinovate, cu atht ne credem
in drept a fi i noi mai vinovati! N'avein a rosi chnd intrhm a casA in
zorul dilel §i déca cum-va cucóna '01
permite a ne mustra d'a fi perdut
4,000 ski 5,000 fr. in cArti ; r6s-
punsul e gata: de ! ui rochia mai
putin n'o fi peire!
0 ! déca Zinca este and, nemhritatiti, déca nu este iubitA, causa este
cä nu suntem demni d'a 0 inbi, ca
este prea superióra pentru. nol Da,
prea superiórii. Une on, lhngiti dênsa
te simti Mtimidat ; te vecli observat;
scii c vorbele séle stint chnthrite,
�- 123 drept chntarite, i fara voiall te gandet;t1 la usurinta lor.
Van Nu avem obiceiul a ne ghndi
chnd vorbim, nu scim ce este a ne
mösura vorba, mai cu soma cu femeile, si, cand din intrimplare am
voi a o face ne este en neputin.
Noi, ma de nostimi cu femeile, ce
prosti ne gitisim ling i femeic t! 0
admirtim, der simtim trebuinta a fugi,
cad nimic nu este mai penibile de
cht av simti inferioritatea lhnga urt.
persOna a carei stima o doresti mai
presus de tot. Ce alt obicinuim a
(Tice unei fermi de cat c e frumOsil,
ct canta, ca jócil, bine, ca se imbraca
bine, ca rosul gil albastrul II ec-1.e
bine? Ce ochi frumosi.
Vaus etes vraiment trop wmable!
Acesta tu sakme. La maliala se respunde : multrunim d-téle, séi merei.
Ce placut lucru! Sera 11 cjicl : ah !
�-
124 -
ce bine am petrecut aji, 0 persona
careia ai facut curte, cicI a qice unel femei
crel.
§ede bine cu rosu este
al face carte, repeat intr'una :
Ce amabil este donmul X. !
si's1
7
7
(lice tainic :
Domnul X. este nebmi dupa
mine, ski optesce unell amice cine
mi are la amich? scii, X este amoresat lulea dupA mine ; sermanul,
cum me iubesee !
Ah ! Zinchel nimene nu'l face
carte. OrI-cat de veseliti 0_ de nebunri,
este, te simp. langit ea ca scolarul
lângä profesor. Da, o repet, este prea
superiOra pentru nol ; ctcI Heil este
adevér ct IliCi u1i-datti n'o phrtisim
Mrti, a ne (Tice, ce pilicuta fiinta! adev'er e asemenea c une-ori evitam
a o apropria! Cel ce va cuteza
cere milna ZincheT va fi séi un mare
prost séü un bArbat cu total superior...
�- 125 Pe cel d'antain Ii va refusa; pe
eel d'al douilea... nu'l v6.d... Era se
die... din fericire. Ce egoist e omul !
5 Ianuariil.
De doll() dile, de cand nu mai pot
vedea pe Zinca, n'o mai paräsese cu
gandul.. 0 iubesc i acum scifl c'o
iubesc, cat de mult o iubesc. 0 ! cn
cata nerabdare astept a sea insanétosire. M6 voiii arunca la piciórele
iel, Ii \min cere iertare de nesoco-
tinca mea, de lasitatea mea. 0 inbesc de dece ant si d'abia am yedut-o cate-va luni in dece aril! Atat
1316 temeam a iubi, In cat m6 siliam,
li une-ori reusiam, a erede ct Mbi-
rea ce sinitiam pentru Zinca nu era
de at WI simplà amicie! Am yenit, am plecat, am caktorit, am trait
aiii intregi departe de densa, acum
ensi-3 nu mai pot, nu mai voiesc a ITIC
misca ; iubesc, scifl c iubesc ; acesta
�- 126 -
Wit m'a desteptat, citesc in aninm
mea; me simt acum legat, tintuit de
Zinca, i, en eat me simt mal strimt
baluit de Rnsa, cii atat resimt urt
mai adanert, ut mal viurt fericire.
Zinco, Zinco, spune'mi: tu me inbesei ? 'Pe inbese atilt, in cat mi se
pare en neputintit se nu me iubesei.
Nn e asa eit ti-e mila ds mine? Ch
me ierti d'a fi asteptat atat spre a
me decide a fi ferieit? Ni s'a Os atat :
temeti-ve de prima impresiunein cat am ajuns a ne insphimtmta, de brartile animei nóstre, a
ne ingrozi eand nu le putem stempera, regula duph placul Sea capritint nostril!
Am voi a earmui anima nOstrit, In
br d'a fi earmuiti de dCnsa!
Ce
nebuniil!
Ineeream... ne impotrivim otAririlor Eine. Lupta incepe, ne
�127
Santem invin11; ditr eate suferint,e,
cate lacrimI vérsate in acésta monstruósa lupta! Chiemam ratiunea Iii
ajutor. Punem anima supt tutela ratiunii! Rafunea, neintelegnd limba
anima, o combate en inverpnare,
vede in ea ua inamica de m6rte, o
urasce cu atilt nia mult cu cat o
simte mal puternica ! Ratinnea m5stra este u rt confectiune moderna, una
din specialitatile cele mal reuite, a
acelor vaste usine nmnite universttdti ;
este neteda, lucesce, nu are Biel nil
asperitate. Co bine este data la randca ! Ce bine este neteilita d'acea
randea, ee mune are civilisatiunea!
Cum ar intelege ea limba necioplith
a animel. !
Artificialal nu se impaca cu naturalul !
hatinuea modernil nu intelege
�- 128 nima §i cAnd o intelege este gelOsh
de de'nsa! Ori-cht ar fi ratiunea de
mare, nu va puté fi nici uä-datà atht de mare ca Anima!
Da, m'am temut d'a iubi, m'am
ru§inat de slabicinnea mea Slabiciune !
Omul cand iube§te este a-tot-puternic §i se numesce slab! M'am inspalmntat, am fugit in deosebite r(Indursi
de d'ensa, am cäutat a o uita, 'ml-am
mintit mie, n'am cutezat a'mi mArturi
c'o iubiam ! Der, atunci chiar cAnd
'ml-a§ fi miirturisit-o, atunci chiar cand
a§ fi sciut c'o iubiam, totu§I m'a§ fi
cercat a'mi nithu§i iubirea, chci at):
fiicut din cAsiltoriil un ce inspramimtator, un ce nefiresc, un ce monstruos ;
Kt codificat amorul, ati etichetat,
ittl numerotat drepturile §i datorille,
ati timbrat simtimintele, ati inregistrat iubirea.. Bieti ómeni, ce mici sunteti (166, codul ye este icóna animei ! Cat
�-
129
-
de jos sunteV, spre a crede cti tot
ce e legal este permis, cti tot ce nu
e legal e oprit !
Am iubit si m'am inspitim6ntat d'a
mea iubire! Zinco, Zinco! nu eram
demn de tine. Tubirea nu este atilt
de intelepta!
7 Ianuaritt.
Merge mai rü. Ctildura cresce.
Junghiul devine serios. N'am putut
a o vedé. Nu in'ad ltisat !
8 Ianuarizi.
Dómne, ce schimbatil este ! Ce pa-
D'abia s'aude a id dulce voce.
A cerut se me vitojib.. Odaia era lufida.
minatA d'uit singurii, luminare, pusa
p'va mesciórit lângA (Musa. Ce lugubr mI paru acea odrtitit!
116 apropiaiii... nu se miscil; ()chi):
s61. ense se intórserä spre mine. Me
privi lung, ca i cand ar fi voit Se
9
�- 130 se incredmteze bine cri, eram Cu, apol
surise E,4i ' m1 fact' semn s stau pe
seaunul ce era langiti patul sëii.
e4u1... M IntercaI a suride, voil
a vorbi ImI fu imposibil, emotiunea
iii Ineca, nu gäsil u vorbn ! Tneerea se prelungi... se aucliail bntniele
ceasorniculul... Nume'ram minutele...
Fin-care era un non eutit ce simtiam
infigiindu-se In nima mea. Di, care
perdusem atatia ant cu cea mal cumplan nep'esare, cat suferiam acum de
fin-care minut de fin-care secundh ce
sbura! Iubiam ! Ce iute trece timpul cand. inbes,41. F;;i mal cii sénin
cand scit crt timpul Ii este m'esurat!
..
IJ lacrimn isvori din ocbil Ziuchel
si curse d'a lungul obrazului seg,
deja lungit, scobit... Zinca n'o simti;
uii idein o preocupa... De un data
se int6rse entre mine, mu intinse
mAna. Strinseia eug, nespush iubire
�- 131 acea manrt, atht de palidA care, ardea ea focrd, i stititurAm eat-va manil
in mrtinrt. Ne vorbiam ast-fel, si cc
bine ne intelegeam. La un moment dat
Zinca ftcn u mirare ; crequi crt voiesee a retrage mina, o strinseiii din
nou, si, mal nainte d'a o läsa a si-o
retrage, depusei pe densa urt semtare-, Zinca tresari. Ea, care d'abia
se misca, se rildica d'ua-data, cu nit
forvi de care as fi cregut-o incapabile, seciu in pat, deschise bratele, me
atrase Maga dênsa, imi ma capid in
nineIe sele, me privi oda in ocM...
sthtu eat-va, esitti... §'apoi. In pripa,,
cu iut6la fulgerului, depuse pe fruntea mea cea mai ferbinte sarutare
ce 4'a dat vr'urb data. Uti vi61-a intr6ga, trecu in acel sarutat, care me
arde... care me va arde tot-d'a-una.
Cu oil cata, dukétti, inbire, iertarea
a fost data, imi pare MI vecinica mus-
�- 132 trare, Imi pare c sunt infierat, ImI
pare ci top: citesc pe fruntea mea
lunga spovedaniit ce a stipat pe ea
acel sfant sitrutat !
Sttrutatul dat, etidu obositrt, sdrobith, se pita pe pernita sea ; d'abia
Il trAgea suflarea... Ii reluaiu Tana,
o acoperii de lacrimi si de srtrutrui,
Zinca phrea a -nu mal simti...
Ceasornicul sunti 6 ore ; Zinca iesi
din amortela in care cäquse, Irnl fAcu
senm a me apropia f;i 'ml clise cu rui voce
deja stinsä: Esistà, esistii... numai n'o
vedem; trecem pe lang6 ea, o caldera une-orl cu piciOrele si nu ne
plecitim spre a o Ina! ... S'apoi adrtogit, complectiindusi ideia : Fericirea...
Fericirea! Da, esista!
Da esistä, strigan din tote puterile mele ; da, esistiti, cäel te iubesc
s'acum seifl eiti te iubesc!
... Sciam si de aceia am putut
�133
Wepta, ingana Zinca cu ua dificultate crescênda... Tam, 'apoi.' pronunta incet, vorbinduF,4 sie-W Ce fe-
ricita sunt... II iubiam atat!..
Doctorul intrit , trebui se plee!
Zinco, Zinco, ierta-me ! fie-ti mila
de mine! Cat a trebuit se suferi. yedendu-me ati mic, veq6ndu-me Orasindu-te de tema d'a te iubi prea mult.
cat a trebuit se suferi, biéta amica,
cat a trebuit se suferi pentru a nu te
plange nici ua data !
9 Iartuaritt
Zinca nu mai este !
Asnieres. Octombre 1878.
�LE PREMIER CHOC
�LE PREMIER CHOC')
Elle allait et venait par la chainelle s'asseyait, se levait , regardait t chaque instant sa montre, et,
comme il lui semblait que les aiguilles ne bougeaient pas, elle l'approOmit de son oreille pour voir si par
hasard ellP ne se serait pas arrêtée.
Comment? A peine onze heures ! II
n'était absent que depuis trois lieures! Il est vrai qu'ils se separaient
si rarement. Depuis leur arrivee
Bucarest, c'etait la premiere fois que
bre ;
Gheorghitsa sortait sans Helene. Com-
bien longues elles avaient dit lui pa1) Voir le texte roumain page 149.
�- 138 raitre ces heures! Et cependant comme il était parti t l'école joyeux
et fier. Enfin ii allait apprendre dans
une école roumaine, a côte de Roumains, ses freres bien-aimés. Ah !
Helene n'avait pas perdu de temps
pour remplir la derniere volonté de
son cher mari, Petru Pop, mort dans
la fietu. de rage, emporte par une
cruelle maladie qu'il avait contractée
dans les prisons turques, oiL ii avait
éte jeté a la suite des intrigues et
des basses denoneiations de certains
tures mahométanisés, qui ne pole
vaient lui pardonner de lutter pour
l'extension du Roumanisme, pour l'emancipation de ses freres.
Je te demande une chose, Hélène,
une seule chose: fais de Gheorghitsa
un Ronmain bien trempe pour la
lutte, un Roumain qui n'ait pas un
jour, pas une heure de repos, taut
�- 139 qu'un soul de ses freres gemira sous
le joug de l'étranger... Qu'il n'oublie
pas que tous les Rolm-tins doivent
faire partie de la Roumanie libre ;
qu'il n'oublie pas que tant qu'un
seul sera asservi, tons doivent se considerer comme &ant encore dans les
ma chere Macedoine !
Helene, vends tout, pars, va a Ba-
fers...
Ah !
carest, eleves-y Gheorghitsa, qu'il y
apprenne, qu'il y travaille avec les
Roumains, qu'il y aime avec les Ronmains, et puis qu'il s'en retourne it
Vlaho-Clissoura, Romnain dans Fame...
Helene vendit tout a la hate, partit, abandonna les helix oil elle avait
vécu depuis rage de 17 ans. Que
de souvenirs? Toute une vie ! Elle
partit cependant sans hesitation, pour
aller habiter un pays inconnu dont
elle ne parlait la langue qu'avec diffieulte ; elle
partit a la
hilte,
car
�- 140 une seule pensee remplissait le ceeur
de la fiere fille de Timoleon Elefteriadis, de la digne soeur d'Aristide et de Philopemen Elefteriadis :
l'accomplissement de son devoir d'epouse et de. mere.
Onze heures et demie !... Pourquoi
tardait-il taut ?... Mon Dien, pourvu
qu'il ne lui soit nell arrive! et mille
pensees plus tristes les unes que les
autres traversaient l'esprit de cette
mere encore si jeune et déja si ciprouvee. Enfin Un pas resmma dans
l'escalier... C'est lui ! Un doux baiser,
et aussitôt une pluie de questions :
Qu'as-tu fait? Que t'a-t-on dit? Comment fa-t-on recu ? Quelle legon t'a-ton donnee ? As-tu bien tout compris?
Es-tu content ?...
Mais Gheorghitsa ne repondait pas,
un image assombrissait son visage,
�- 141 si serein quand il etait parti pour
l'ecole
Qu'as-tu? Souffres-tu ? Tu as
les yeux rouges; tes mains brillent.
Et de nouveau la pauvre mere
s'inquiete et tremble que son enfant
ne soit malade.
Gheoghitsa, Gheorghitsa, ne
m'aimes-tu plus?
Et, en pronongant ces mots avec
un dc ces accents que seuks les
meres savent trouver, Helene attira
son enfant dans ses bras, et l'embrassa, et le caressa avec une indicible tendresse.
Park, cheri, dis-moi ce que tn
as; pourquoi cacher quelque chose a
ta mere?
L'enfant &lath alors en sanolots
b '
et, plus elle le priait, plus sa dou7
leur croissait, et ses larmes deve-
naient plus abondantes, et les san-
�- 142 glots l'étoufffaient davantage. Ii essayait
de pailer, mais ii semblait que ce fiat
au-dessus de ses forces, et, malgre
t nis ses efforts, il ne pouvait arracher
de sa poitrine qu'un profond et douloureux soupir.
Ils m'ont... ils m'ont... ils m'ont
appele... appele .. grec !
Et, soulage par sa confession, Gbeor-
gltitsa, plus tranquille, commenc a A
raconter avec une fonle de details,
comment toute la classe s'etait mo(pee de lui et l'avait appele grec !
parceque sans doute il ne prononcait pas aussi bien que ses camarades
cette langue roumaMe qu'il aimait
taut !
lIelène avait Ccoute sans dire un
mot, sans bouger... mais une rougeur
lui etait montee au front, ses yeux
etincelaient, son sein palpitait, ses
doigts se nonaient, se tordaient, coin-
�- 143 -
me si die eitt void-a les briser les
ims contre les antres, efle tremblait
de tout son corps.
Tont-h coup elle tressaillit, se leva
rapide comme l'éclair, et se mit h
arpenter Ia chambre h grands pas,
en r6petant : gree, gree!...
Ii y avait quelque chose de Geldrant dans la f'acon dont elle prononcait ce "gree" . Ce mot disait tout, et
c'était assez pour exprimer ce qui
se passait dans ce cceur de mere,
frappé dans ce qu'elle avait de plus
cher et de plus &ler&
G ree
C'est
burec Glieoro-bitsa avec'?
b
7
pour cela qu'elle avait rompu avec
tons les souvenirs du passé? Vale
avait quitte les amis, la maison oit
son fils était né, oh elle avait vécu
lieureuPe.
aimée
C'est pour cela
qu'elle était venue h Bucarest oh elle
n'avait pas un parent, oh elle ne con-
�- 144 -
naissait personne, pour que Gheorghitsa soit appelé gred Et par qui
Seigneur, par ceux-la méme qui devaient le considerer comme tin frere
enfin retrouve ! Comment ! eux aussi
liii contestaient sa nationalite, pour
eux aussi ii existait done des Ronmains légitimes et des Roumains iilégitirnes! Batard, Gheorghitsa, biltard, sans patrie légale! gree ? grec ?
ah ! non, jamais !
Et la noble grecque, devant l'injustice faite a son fils, oubliait com-
bien doux ce nom de grec sonnait
d'habitude a son oreille. Elle oubliait,
pour ne se souvenir que du devoir
qu'elle avait a remplir, ses sacrifices,
ses souffrances passees. Elle oubliait
son vieux pere mort en combattant
pour l'emancipation de la Grece ; elle
onbliait ses frers tombés, l'un pres de
l'autre, dans la derniere révolte de
�- 145 la Crete, en criant : Vive la Grece !
Elle oubliait ses nuits d'enfant, passees a faire de la charpie, a soigner
des blesses, a fondre des balks, pres
de sa mere, victime, elle aussi, de la
sauvagerie turque. Elle oubliait, ou,
si elle n'oubliait pas, du moins elle
etouffait dans son cceur tout ce qui
aurait pu apaiser rardeur qu'elle
mettait dans Paccomphssement de sa
sainte mission : elle devait a tout prix
faire un Roumain. Et, en faisant cela,
elle ne demeritait pas de sa patrie.
En quoi cela pouvait-il porter atteinte aux interets de sa chere Hellade? Un peuple qui veut etre libre,
doit vouloir la liberte pour tons !
Comment resclavage de l'un pourrait-il servir a l'autre ? Liberte pour
tons, liberte égale: ni opprimes, ru
oppresseurs...
Helene accablee, brisee par une si
10
�- 146 vive emotion, s'assit, tomba, dans un
fauteuil; elle passait la main sur son
front qui brillait et trichait de se calmer, de ressaisir le fil de ses idees.
Gheorghitsa n'avait pas perdu Helene de vile; effraye du trouble oil
ses paroles l'avait jetee, de la donleur qu'il lisait sur son visage, il s'efforcait de deviner les pensees quil'agitaient.
Est-ce que ses paroles !... Estee que...
Non! Helene le connaissait trop
bien pour ne pas savoir combien il
respeetait, ii admirait sa patrie. Mais
qui sait?.. Se rappelait-il m6me ce
qu'il avait dit?... Elle paraissait tant
souffrir!... Et l'enfant tremblait d'a-
voir manque de respect a sa mere.
Le remords le saisissait et faisait sentir son aiguillon cruel a cette tendre
et aimante creature. Mais l'enfant ne
�147
resta pas longtemps pensif. Le cceur
park plus vite que la raison et les
longs raisonnements ne lui vont pas.
Gheorghitsa s'approcha de sa mere,
abimee dans ses reflexions et, se jetant a ses genoux, lui prenant les
mains qu'il couvrit de baisers ardents,
il cria a pleine voix :
VIVE LA GRECE!
Emue jusqu'au fond de l'me, Helene tressaillit, et, attirant son fils
dans ses bras, elle l'embrassa avec amour, avec fierte, avec reconnaissance,
et un cri jaillit de son sein :
VIVE LA ROUMANIE
Naples. Octobre 1880.
-----.."--.7..--,S...$4....q.,-.'... --._.....-
�PRIMA CIOCNIRE
�PRIMA CIOCNIRE
Se tot invertia prin odaia, sedea,
se scula, se uita mereil la ciasornic,
li, fiind-ca acele 'I pareaa tot in acelasi loc, II apropia de urecla ca se
v6da de cum-va nu a stat. Cum?
Abia un-spre-qece! Trei ore numai
de cand lipsia! Adev6r ca ei se despartiaa asa de putin. De la sosirea
lor in Bucuresui, era prima óra, cand
Gheorghita esise ktra Elena. Ce lungi
i se vor fi parut i lui acele ore!
Totusi. ce voios, ce sprinten, ce mandru plecasc la ,scólit. Era in fine, se
invete intr'ua scóla romanesca, ala-
�- 152 turi en Romani, fra01 sél iubiI. Ah !
Elena nu perduse timp intru indeplinirea ultimei voince a bietului sèi
sot,
Petru Pop, mort in fiórea vêr-
stei, luat de WI cruda bola, in urma
intrigelor s'a negrelor denuntari ale
unor greci turcip, earl nu)._ puteail
ierta c lupta pentru respandirea Romanismului, pentru neasuprirea fraflor
cer, Eleno, un
Unu lucru
lucru : fa din Gheorghica un Roman,
care se nu aib u ji, un ces de odihn5, pe cat un frate d'ai lul va fi
supt jugul strain... Se nu uite ca pen6
cand un singur Roman va fi asuprit,
top trebuie 86' se privesca ca anca
in lanturi... Ah! Macedonia mea !...
Eleno, vinde tot, plech, du-te in Romania, pentru ca Gheorghita se cresch
inv4and, muncind cu Romanii, iu-
�- 153 bind cu Romani): i intórce-te in
Vlaho-Clisura cu un Roman de frunte.
Elena vendu tot in grabil, plea,
paasi locul unde träise de la versta
de 17 ani. Cate amintiri ! LTA vietA,
intregA! Heel totu§I, farrt a §oväi,
pentru a merge inteuit rit necunosouth, a direia limb chiar nu o vorbia
de cat cu mare greutate; pleca in
pripa, cad un singur gand coprindea,
cople§ia acum pe mandra feta a hti
Iemoleone Elefteriadis, pe demna sorrt
a lull Aristide i Philopemene Elefteriadis : implinirea datoriel id de soOrt,
de mama.
11 i jumUate !... De ce o fi intar-
qiand atata ?... Dómne se nu i se fi
intemplat ceva! i ul mill de inchipuiii, unele ma jalnice de cat allele,
trecean prin mintea tinerei i mult
incercatei mame. In fine, se audira
pa0" pe scara... Ec6-1! UA duke stl-
�154 -
rutare si ndata ii plOia de intrebarI:
ce aT facnt? ce 11 a dis? Cum te
ag primit? etI 1te111ultamit?... DCr
Gheorghitit nu respundea, un nor
intuneca fata lul, atilt de seninä child
pornise la F;c61a.
Ce ai.? nu i-e bine?... al ochiI
ro§ii, imi pare ea ardI...
§i din nog, bieta mama se framênta i deja tremura s'e nu firt o*1-
nay copilaul sat.
Gheorghi, Gheorghità, cc, nu
ini:; mai inbescl? si Elena rostind aceste cuvinte en unul din acele accente pe care numal mamele le ga-
sesc, Ii atrase baiatul in brate,
sii-
rutandu-1, mangai11du-1 cu url, nespusa
dragoste: vorbesce, draga, spune ce
al., de ce se aseunrll ceva mrticulitei
t6le?
si
B5i6tu1 se porni atunci pe plans,
cu cat rugamintele mamel scle de-
�- 155 veniait mai vii cn atilt §i laerAmile
sele curgeati mai mult i plensul il
ineca mai tare.
Se incerca ime-ori a vorbi, (Er
acesta phrea a trece peste puterile
see, limba i se incle.,ta i silintele
sele nu produe de eat un adanc ,;i
dureros suspin !
Wail mi'au...
mraii.
cps...
Grecule!...
Si, u§nrat de a sa spovedania, Gheor-
ghitil, mai lini§tit, incepu a Tiara en
nit surna de am6nunte, cum fusese
luat in ris de hstrt clasa
numit
Grecule pentru cil, se vede, nu pronuncia ma de bine ea conrolarii s6i
acea limba romanA pe care atilt o
;,.i.
inbea!
Elena ascultase fitri-i a (lice un envent, MIA a se mi§ca , fatal se aprinsese
()chit i seanteiati, senu-I palpita, de-
getile i se lege', se impleteatt mml
�- 156 -
en altul ca si and ar fi cercat sé se
sfArame until cu altul, tot trupul it
tremara...
De u datit esns'e tresilt si sculandu-se cu iutela fulgertilut, incepu
a se plimba en past ra'pedi, mergênd,
venind prin odaià i repetind : Grecule!
Grecule!
Era ceva sasietor in modul iel de
a pronunta acest: Grecule. Acest cuvent spunea tot si era singur de ajuns spre a esprima ce se petrecea
in acea inima de marnA, isbitii in ceia
ce avea mal scump, mal sifint.
Grec, grec, Gheorghi0 gree! De
aceia rupsese ea cu tote amintirile
trecutului, prtrilsise cunostintele sele,
citsuta unde näscuse fiul s'ett, untie
tràise fericitit,
? De aceia venise
in Bucuresci, unde nu avea, nu cunoE,dea pe nimeni, ca sé se clictti lut
GheorgbiVi, Grec ! i de eine, dOnme?
�- 157 -
D'aceia chiar earl trebuiati se-1 pri-
vesca ca p'un frate in fine regäsit !
Cum ? i ciii contestal nationalitatea!
pentru den§ii 6sista ore romani
legitimi d nelegitimii! Bastard Gheorghita, bastard! n'are nit patria legala ?
Grec! Grec ! Ali! nu! nu! nici ua
data!
nobila Grech, in fata nedrep-
tatii facuta fiulul s'ett, uita cat de
dulce suna in deob§te la awful sétt
cuventul grec ! Uita, spre a-0 aduce
aminte de datoria ce avea de implinit ; uita jertfele, suferintele id trecute ;
uita pe bétranul
id
tata mort in
lupta pentru eliberarea Greciei ; uita
pe fratii sél cacfuti, until langa altul,
in Ultima r'escOla din Creta, strigand :
TrAésca Grecia libera ! Uita noptile de copila, petrecute facend scama,
cautand riniti, turnand glOnte ala-
turea cu mania sa, victima i densa
ot
�- 158 -
a selticiei turcesa: uita, ski de nu
uita, inAbusa in inima sa tot ce ar
fi putut se' astâmpere foeul cc pmiea
intru implinirea sfiinteI séle rnisiunt:
trebuia, cu ori-ce pret, se fach 1111
roman. i apol, lucrand ast-fel, nu
demerita de la patria sa. In ce acesta ar pritea jicni interesele scumpei sele Elade. Un popor care voieste intr'adever se fie liber, trebue
se voiésch libertatea pentru toti! Cum
robia unuia ar puté fi intru folosul altuia ? Liberi toff, liberi de
ui potriviti, rnc
asuprit, nici asu-
piton..
Elena, obositA,
sdrobità de a sa
Niue emotiune, seclu, diqu pe un jet
§i
frectindu-s1 fruntea ce atilt o ardea,
ciluta a gäsi firul cugetärilor.
Gheorghitii nu perduse din vedere
pe Elena ; spAimentat de turburarea
in care vorbele lui o aruncase si, du-
�- 139 rerea ce eitea pe fata-I, se incerca
de a ghici gandirile ce o framentaii.
Ore euvintele ale?. . 6re... o!
nu, Elena '1 cuno§tea prea mult ca
se nu §tie cat de multe ii respectii,
It admira patria. Der eine tie? 'Si aduce mAcar el aminte ce a cjis ?...
Suferia atat!. . i copilul tremura de
a nu fi lipsit de respect mamei sele.
Remurarea venia, i fAcea se simtii
crudele sele Iniboldiri acesta fragede
iubitOre fiinte. Der copilul nu stete
mult ganditor. Inima vorbete ma
iute ca ratiunea §i nu-1 place lungile
sfituirL Gheorghitil se apropia de
mama-sea confundath in gandiri §i
aruncandu-se la piciOrele sele lu-
andu-I manile spre a le acoperi cu
ferbinti sitrutM. striga cu glas puternic :
"Trhiesch Elada!"
MiratA pêni,i in fundul inimeI, E-
�160
lena, treshrind, i§11 atrase copilul In
bra0, §i, imbri4isindu-1 eu inbire,
nrandrirt, reennoseinth, scOse un infocat:
TrAiesch Romiiiiia !
Napoli. Octombre 1880.
�LE 14 JU1LLET
Dt LA
mErl
}rNA1IJ
11
�LE 14 JUILLET
DE LA
MERE BERNARD ')
Chacun se preparait a
fker k
grand jour, et plus le 14 approchait.
plus on y mettait d'entrain. C'etait
une veritable folie ; on avait la fièvre
a Belleville. Un souffle de patriotisme, un besoin irresistible de manifester sa joie pour cette amnistie
qu'on allait enfin avoir, secouait, remuait tons les habitants. Dame ! on
avait assez attendu, assez souffert ; il
n'etait que temps que cette fête arriv(tt pour verser un baume repara1) Voir la tradnetion A la page 177.
�- 164 -
taw sur toutes
ces plaies
encore
saignantes.
Puis, que voulez-vous ? Quand on
a bien travaille, on aime aussi h s'amuser, h rire, h trinquer avec les
siens, au bruit des fanfares, h la lumiere des lampions. Aussi était-on
bien fermement decide, h s'en dmmer
le 14; tons etaient d'accord, et, si
parfois on se disputait, c'etait uni-
quement sur les moyens a adopter
pour celébrer dignement le glorieux
anniversaire de la prise de la Bastille
et la fete h jamais memorable de la
Federation.
Seule, la mere Bernard faisait discordance dans cette entente admirable.
Elle ne fêterait pas le 14, elle; certes, elle n'allumerait pas de bougies,
elle n'enguirlanderait pas la lucarne
de sa mansarde et encore moins y
laisserait-elle flotter un drapeau tri-
�- 165 colore. Ah ! les hommes, que c'est
canaille, Dieu de Dieu!... Tous admi-
rateurs du succes!Des principes ?
Plus jamais! C'est passé de mode !
Le gouvernement leur octroie un permis de rigoler, ca leur suffit. Plus de
rancune, tout est oublié, et c'est h
qui arborera le plus d'orifiammes, ou
allumera le plus de cierges t SainteBastille. Ah! si son homme était lh,
en voilh mu qui saurait les faire rougir!
Et Louis! 11 aurait maintenant trente-
deux ans, quel beau gars ca ferait !
Mais on a pris ses precautions, on a
fusille toute cette canaille !...
Et la mere Bernard allait son train ;
la colere la gagnant pen h pen, elle
trouvait des accents vraiment eloquents. Si elle ne pouvait convaincre
ceux qui l'ócoutaient, elle finissait du
moins par les attendrir. Car on l'aimait
bien, la mere Bernard, et son excen-
�- 166 tricite,
qui ne lui gagnait pas de
disciples, ne liii enlevait ni le respect
ni l'admiration de ceux qui la con.
naissaient. C'était du reste une fort
brave femme, touj ours prete h aider,
h secourir les malheureux, contente
de pouvoir rendre service, d'etre utile
ii quelqu'un. Lorsqu'il s'agissait de
soulager une infortune, elle trouvait toujours, a défaut d'autre chose,
un sourire, une bonne parole. C'est
qu'aussi elle connaissait bien la soufframe et sous toutes ses formes : la malactic, la faim, les privations de toutes
sortes, et la plus affreuse des don-
leurs, la mort de ceux qui lui étaient
chers.
A peine mariee h un brave forgeron de Charonne, Jean Bernard,
die avait vu son marl prendre part
h toutes les insurrections qui signale-
rent la fin du regne de Louis Phi-
�- 167 lippe ; vint 1848, elle respira un moment, mais bientôt n fallut recommencer h trembler pour les jours de
son mari, qui, blessé grievement aux
journées de Juin, n'échappa h Ta
mort que pour etre quelque temps
apres deporté a Cayenne par Bonaparte.
Jean Bernard. ne rentra en France
que vers la fin de l'empire ; sa femme
avait vieilli, et son fils, son petit
Louis, qu'il avait t peine connu, était
devenu un homme. Pauvre mere !
Qui dim jamais ce qu'elle &It supporter de privations, de miseres pour
nourrir et eleven cet enfant dont elle
etait l'unique soutien!
Vint la terrible épopee de 1870.
L'empire s'ecroule ; le pere et le fils
reunis combattirent les Prussiens côte
A, côte. Heureusemenst ni l'un ni l'autre
ne furent victimes de la fameuse
saignee". Mais on allait en faire une
�- 168 seconde et eelle-lh helas ! ne devait
pas les éparguer. En Mai 1871, Louis
Bernard tombait mortellement frappe
en defendant une des dernieres barricades de Belleville. Jean Bernard
fut fusille h la easerne Loban, et la
mere Bernard se trouva de nouveau
en face de la misere, et, cette fois,
seule, et pour toujours.
Elle n'avait pas meme p11 obtenir
les corps de ses chers morts. On l'avait
menacee de l'envoyer retrouver ses
Bernard q aaml elle insistait pour savoir oi avaient ete enterres son mari
et son fils. A la menace se joignaient
les insultes les plus viles, les plus
grossieres. Mais ce qu'il y avait de
pine, c'est qu'on osait (levant elle insulter son homme alors le sang lui
montait au visage, la fouettait, la
ehiglait, la brillait, et, tremblant de
�- 169 colere, hors d'elle, elle jetait des poi...,, nees de vérités h la face de ces Males.
Cependant, h force de patience, de
recherches, de questions, la mere Bernard. avait fini par apprendre que
Jean Bernard avait ete enterre dans
la fosse commune du Pere La Chaise.
Quand au corps de Louis, il pouvait
hien y être aussi, mais onufosait pas
le lui affirmer. Elle avait hien thehé
d'en savoir plus long, mais sans succes. On lui repetait toujours les momes
mots. Aussi, h force d'entendre dire
la meMe chose, elle avait fini par
croire ce qu'on lui disait. Parfois,
dans les commencements, elle cssayait
hien encore de douter , mais en prenant l'habitude d'aller s'agenouiller
pres de cette grande fosse oil taut de
miseres sont ensevelies, elle s'était per-
suadée que les siens étaient Ih. Elle
ne doutait plus mahitenant, et chaque
�- 170 armee elle deposait deux Couronnes
d'immortelles rouges h la in6me place
:
c'est peut-être là qu'ils se trouvent ;
oui, c'est là qu'ils doivent e'tre. Et ils
y etaient en effet pour celle qui avait
baigne de larmes ce petit coin, et de
ses vieilles mains calleuses n'avaient
épargne aucune caresse h cette terre
froide, humide de cimetiere.
Cependant le 14 approchait, et la
rue de la Roquette etait dejh toute
pavoisée. Seule, la mere Bernard, refusait d'arborer un drapeau, d'allumer nil lampion. Le 13 au soir, c'était
du Mire ; on riait, on chantait, et
chacun voulait payer sa tournee et
boire aux amis revenus, a ceux qui
allaient enfin revenir, a Marianne ;
puis, en chceur, on entonnait la Marseillaise, le Chant du De'part une foule
d'autres chansons patriotiques. On
parcourut les rues avoisinantes, bras
�- 171 dessus bras dessous, saluant au passage les amis et eriant de temps en
temps, comme pour reprendre haleine :
Vivela Republique ! Vive l'Amnistie!
Des bouffees de joie montaient de la
rue et portaient la gaieté i ceux qui
ne pouvaient quitter leur chambre.
La joie, comme la tristesse, est contagieuse, elle vous empoigne sans
vous demander votre consentement et
souvent vous entraine malgre vous.
La mere Bernard, croyant se soustraire h cette ivresse, était, des les
six heures, remontee dans sa mansarde ; elle s'etait enfermee pour &hop-
per au bruit et au vacarme, et pourtaut elle se surprenait ecoutant des
bouts des couplets qui arrivaient j usqu'
die on repetant quelque strophe de
la Marseillaise, et chaque fois que les
cris de Vive la Republique ! Vive
l'Amnistie ! résonnait a son oreille,
�- 172 -
elle tressaillait. Tout en elle etait
secoué, remue, son cceur battait avec
violence; l'air qu'elle respirait la bralait. Sa faiblesse l'exasperait comme
une liichete. Comment! elle aussi fraterniserait avec les auteurs ou (lit
moins les complices de la semaine
sanglante!Ils opt vote l'amnistie !
Bah! comme s'ils pouvaient faire autrement.
Du reste, elle n'en voulait pas de
lour anmistie, elle n'en avait quo
faire. On avait fait la guerre i Belleville, on avait tile on deporte tons
les braves. Eh bien ! soit : elle accep-
tait la guerre, et l'on verrait a qui
serait le dernier mot.
La mere Bernard allait, venait,
gesticulapt, parlant sans relache, jusqu'a ce que, fatiguée, Creintee, elle
tomba sur son grabat pour se reveilkr bientôt en sursaut aux cris de Vive
�- 173 la Republique! encore nombreux mal:,wre
l'heure avancée de la nuit.
Le lendemain matin, toute la rue
etait en mouvement. C'etait le 14 :
les uns se preparaient h aller h la
revue, les autres se contenteraient
d'un tour a la Bastille et aux grands
boulevards, d'autres devaient se rendre place du Trosne ou place de la
Republique; les femmes, les enfants
continuaient a enguirlander les fen6tres; tous avaient revetu lours habits
de fête ; c'etait a qui aurait plus de
rubans, de cocardes tricolores. On
semblait rajeuni, les vieillards retrouvaient une vigueur inaccoutumee, les
malades se sentaient rnieux, les nourrissons eux-mêmes plus frais, plus
pimpants, souriaient et semblaient
tout heureux.
La mere Bernard, sur pied des
l'aube, etait transformee. L'agitation
�- 174 de la veille avait fait place
un
calme complet ; plus de colere, plus
de va-et-vient. Assise an bord de son
lit, les mains entrelacees, appuyées
sur ses jambes, la tate baissee, elle
L
etait toute pensive De grosses larmes coulaient le long de ses joues ridees et venaient parfois mourner en
tombant ses pauvres mains décharnees. Tout-a-coup, elle se leva et se
dirigea vers un placard qui contenait
ses vieilles loques. Elle y prit ime
blouse et un kepi de fédere, et les
baisa pieusenlent. La blouse avait
appartenu au pere, le kepi au fils.
Alors son visage s'illumina, ses yeux
brillerent d'une douceur ineffable. Ce
saint contact l'avait rendue meilleure,
et elle en avait conscience, ear en
remettant en place ces precieuses reliques, elle murmurait lentement : All!
mere Bernard, tu es folle. Ton pauvre
�- 175 homme valait mieux que toi ! Puis,
faisant t la hate Un brin de toilette
se faisant aussi belle que possible, elle
descendit d'un trait les cinq étages,
et, legere, rajeunie, remonta presque
en courant la rue de la Roquette, entra dans un magasin, d'oil elle ressortit quelques instants après un paquet h la main. Elle reprit sa course
et fut bientôt devant la grille du
Père La Chaise. Alors elle se dirigea
par des sentiers bien souvent parcourus, vers la fosse oil dormait
Jean Bernard. car il était lh maintenant elle en était certaine. Age7
nouillee a l'endroit acroutumó, elle
resta quelque temps immobile ; puis
soudain, defaisant le paquet qu'elle
avait apporte, elle en sortit un petit
drapeau tricolore qu'elle planta vigourensement dans la terre et, se levant,
salua par un jive la République !
�- 176 Vive l'Amnistie!" entrecoupé de sanb°lets cette tombe cherie.
Paris voulant s'unir h la mere Ber7
nard pour honorer les héros qui reposent pele-mee dans la fosse commune, cria aussi: Vive la Republique!
Vive l'Amnistie ! Et de lointains echos,
des bouffees de joie et d'allegresse
venaient h chaque moment expirer
sur les hanteurs du Pere La Chaise,
et saltier, dans ce grand jour, ceux
qui moururent pour la Republique.
�14 IULTU
al
MAME1 BERNARD
12
�14 IULIU
AL
MAMEI BERNA.RD
Fie-care se pregAtea d'a serba (Tina
cea mare- §i cu cat qiva de 14 s'apro7
pia cu atat mai mare era aventul.
Era utt adev6rata nebunie, aveati ft-ie.- m.1 eel din Belleville; nil sufiare de
b
patriotism, ua trebuin0 ne'ntrenabila d'all manifesta bucuria pentru
acea amnistie ce 'n fine en, s'o aiba
sguduia, agita pe top locuitorii! E
destul a§teptasera, destul suferisera ;
era timp in fine c'acea serbare se
soséscrt pentru a v'ersa un balsam
�- 180
indulcitor pe tote acele rilni
Anal,
sringerrinde.
and. ai lucrat
bine, IV place se si petreci, se ridi,
'apoi, ce vrei !
se ciocnesci un pahar cu ai tel la
sunetul fanfarelor si la lumina lampionelor : i toV erat otAriti se-si
scOtrt, din capete lit 14 Iuliti, toti erati I.Melesi, si dacit mai desbtiteati
une-ori era numai si numai in privir4a despre cum se serbeze cu demnitate gloriósa aniversara a luhrii
Bastiliei §'a serbtirii a tot memora-
bilei di a Feder4unii.
Numal mama Bernard era Int cOrdg, discordanth. in acestit admirabilrt
irgelegere. Ea de sicur nu va serba
pe 14 Iuliti ; ea nu va aprinde laminhri , ea nu va inghirlanda ferestruia mansardei séle 0 mai putin
limit va lrtsa se Mile pe dC,Insa un
drapel tricolor. A ! Dumnedeule, ce
�- 181 miri sunt Omenii ; toti inchinAtori al
isbandel! Principii? ca p6rul tn palmM
le-a trecut moda ! Guvernul k trrt-
mite un permis de chefuire, §i e d'ajuns, totul este uitat i se intrec cine
va idica trial multe st6guri, eine va
nprinde mal multe luminArl Santel
Bastilil! A ! dad', sermanul iel ()in ar
fi aci, éc unul care i-ar face se ro§iascil ! Dar Ludovic ! el ar avea a-
cum 32 de ani ; ce frumos fltci ar
fi ! Dar el 0.-afl luat tate m'esurele,
aü impurat tatti acéstit mojicime
mama Bernard. nu se mai op ia ; mania coprimpnd-o din ce in
ce, gAsea accente in adev'er elocinti;
daca nu putea se-YL convingti auditoriul isbutea ensa al. mira. Cttei
o iubeat top' pe mama Bernard ;
si
dacti escentricitatea id nu putea se-I
erOge discipuli, nu-I rädica nici respectul, nicl admiratiunea tutor celor
�182 -
carl o cunoseeati. 'apoi ea era nA
bunrt femee, gata tot-d'a-una a ajuta,
a sustine pe cci nenorociti, fericitri
cand putea face un serviciu, cand
putea fi folositere cul-va. Cand era
yorba d'a uF,;ura nit nenorocire, ea
grtsia tot-d'a-una, in lipszi de alte
midlece, un suris, un euvent bun.
Ci lei ea cunoscea bine suferinta si
supt tote formele id : bela, femea,
lipsurile de tot felul i cea mai sphi-
menthtere dintre durerl, mertea celor earl ii eraii scumpi.
Abia mitritatg, c'un bray ferar din
Cliaronna, Ion Bernard, ye'duse pe
sotul id lpand parte la tete rescOleie
earl senuia1aser1 sfIr.itu1 domniril lul
Ludovic Filip yeni 1848, resufla un
moment; der in curend trebui s re'nceph s tremure de dilele sociului id
care, rMi rithit in qilele de la funiii,
nu scApa de merte de cat pentru a
�183
fi peste putin deportat la Caiena de
Bonaparte. Ion Bernard nu reintra In
Francia de cat pe la sfiritul imperiului; sotia liii inab'etrânise, §i fiul
s6u, micul Ludovic, ce abia il cunoscuse, devenise Un larbat. Sermana
mama, eine va putea spune vr'ua,
data, ce lipsuri i miserii a trebuit
s6 'ndure pentru a brani s'a cresce
acest copil al carui singur sustiitor
ea era !
Veni teribila epopee de la 1870.
Imperiul se surpft; tatal §i fiul intrunip luptarA unul Iftnga altul contra Prusianilor. Din fericire niel unul
nici altul nu fura dintre jertfele -faimesel lasarl de siinge",1) der era sé
se faciti ua a doua, §'aceia, val ! nu
era s6-11 cru0. La Mai 1871,2) LuCuvent atribuit unui general frances In thnpul
resbelului ce spusese c trebuiesce popu1atiuni1 ParisuluI u läsare de sange spre a o calma.
2) Insurectiunea comunalista,
�184
dovic Bernard ctulu lovit de mcirte
apArilnd una din cele du0 urma
baricade de la Belleville; Ion Bernard fu impurat la casarma Lebau1)
,i mama Bernard r6mase din nal
in fata miseriei, der d'astrt-datà singurh i pentru tot-d'a-una!
Ea n'a putut dobendi nici chiar
corpurile scumpilor sei morti. Mud
a cerut cu striruintit a i se spune
uncle sunt immormentati sotul ;,i fiul
iei, fu amenintatA d'a fi trtnnisiti .9611
regilsescl, pe Bernarclii iel. Pe lang'amenintare, veniati §i insultele cele mai
murdare, cele mai grosolane. Mai i eli
de cat acestea era cit ei cutezail in
fatil-1 s'e. insulte pe omul iei, atunci
sgtingele i se urea in obraz, o biciuia,
o sfircuia, o ardea §i tremurrind de
1) Duni intrarea trupelor Versaillaise in Paris,
aci se esecutarA mai multe mil de federatj, frtni judecatil.
�- 185 mnie, e§i;,h din mintl, arunca urland grame(11 de adevérurI in fata acestor
In fine, prin multa rhbdare, cercethrI i intrebArI, mama Bernard sfirt;i
prin a afla eh Ion Bernard fusese pus
in giópa comunh la Nre-Lachaise.
Cat despie corpul lui Ludovic putea
sé firt §i el tot aeolo, der nu puteati
sé afirme. Ea chutit sé afle mai mult,
d6r in de§ert. TotI ii repeteatt acelm-0 cuvinte; si tot mu-lir-Au-le sfirsise prin a le crede. La inceput o coprindea une-orl indouiéla; dér obici-
nuindu-se d'a merge sé ingenuchie
p'acca mare grOph in care eraii inmormiintate atatea miseril, sfiqise prin
a se convinge pe ea ênsé-§I ea s'al sei
aeolo crati. Nu se mal indouia acum,
i pe firt-care an depunea doué en'lithe de imortale ro§il in acela-;I loc ;
'mite c'aci sunt el ; da, aci trebuie
�- 186 sè fitt : O. 'n adev6r c'acolo erati pentru aceea care muiase in lacrtum
acel colti§or, ;4i b6trânele-I i aspre-
le-1 mini nu crutaserti nicsi IA, ramgaiare acelul pilmênt rece, umed al
cimitirului.
Dér 14 Tulin sosia §i strada Roquette era deja tótii impodobittt. Nu-
mal mama Bernard nu voia sé pue
mi drapel, s'aprinda mi Tampion.
In s4ra de 13 era un delir , rideati,
cantatt E;i fitt-care voia s6 pltAescii pen-
tru a bea pentru amicii reveniti, pentru eel earl erau s'e revie, pentru Mariana. 1) Apoi, intonati in corpore
Marseillesa,Cantecul pleceirii, 'Ilii multime d'alte crintece patriotice. Toti
strtibtiteatt stradele brat de brat, sa-
lutand in trecilt pe amid §i strigad
din child in child, ea rèsuflare, Traiesct Republica! tritiéscii Amnistia!
Sufltul de bucuritt
se
urcatt din
�- 187 stradz1 Si duceati veselia celor earl nu
puteag qi din camera lor. Bucuria
ea i 'ntristarea este contagiósh, te
inhatit ftrt s6-1 céril voie, §'adese te
ié farrt voie-ti.
Mama Bernard cred(Ind ert se va
sustrage acestel betil s6 urcase de en
vreme in mansarda id, i s6 mcliisese pentra ea s6 scape d'aeeste scomote; i en tote acestea asculta uncle
cApetaie de cuplete earl veniati pen'e
Ia dênsa, ski repeta chte u
stroffi
din Morseillesa. De eke on strigarea
Trhiasett Republica! trttiaseA Amnistia!
ajungea pe;n6 Ia urechile ieI tresillta ;
total se misca, se scuduia intr'ensa,
inima-1 brttea cu iutlit, aernl ce resufla o ardea; ceia ce-o esaspera mai
eu sémh era slAbiciunea id ce-o numea l4tate ; cum! §i ea ere va fraternisa cu autorii, seu eel puOn en
comp-Heil s'ept'emanei shngerese? AU
�- 188 votat amnistia ! ba ! ca curn puteau
face alt-fel s'apoi ea nu voia am!
nistia lor, n'avea co face eu Unsa.
El a5 fault
resbel Belvilulta ; ati
uciq, aü deportat pe toti. acel bravi.
El bine, fie ! ea primea resbelul ;i
vom vedea al cui va fi cel din urma
euvênt.
Mama Bernard mergea, venia, gesticula, vorbia fart', curmare pC,416 ce
ostenidi, sdrobita cligu pe patu-I de
lemn pentru a tresari in cur6nd la
strigrtrile Traiescrt Republica! ce erati
anert numeróse de si ora era naintata.
A doua-qi diminéta tóta strada era
in mi§care ; era clioa de 14. Unii se
preg5tia5 se' mórga la revist5, altil
multnmiart d'a merge la Bastilia
§i pe Bulevardele cele marl, altil pe
plata Republica' ; femeele, copiii urs6
mati cu inghirlandarea ferestelor i totI
se invernentasera cu straele de set.
�-
189
-
se 'ntreceati care de care va
avea mai multe panghce §i cocarde
bfitóre ;
tricolore ;
toti phreati re'ntineriti ;
baranii regilsiati nit vigóre neobici.unit!, bolnavit se simtiati mal bine
si chiar p1 uncii erah mai vinoi, ma
impodobiti, surideati
§i
phreati fericitl.
Mama Bernard, de pede 'n cli in
picióre, era transformatiti. Agitatiunea
din ajun era inlocuith c'uh liniste
deplinh ; nu mai era manie, nu mai
mergea din colt in colt. &And pe
marginea patului, cu mAnele 'neruci§ate, en eapul plecat, era cufundath
in giinduri. Lacrimi marl curgeati
printre sbirciturile obrazului §i tine-
oil chdeatt pe sermanele id mcini deschrnate.
D'th-datil se sculà rhpede §i se duse
la un dulap care continea vechile
id strente. ScOse u bb srt §'un kepi
de fedel at si
le shruth cu eucernicie,
,
�- 190 Blusa era a tattilui si Chepiul al
fiului. Atunci chipul id se iluminti,
ochii iei lueird c'utt duketA nespusii.
Acel sant contact o facuse mai bunil
§'avea consciintti d'acestti schimbare,
chci puind. la kc acele neprquite
mOsee murmura incet :A !
Bernard, et u
nebun5. ;
marnti,
el, bietul
om, era mai bun de cat tine ! Apoi
fticênduli in grabit un fel de toaletrt,
fticenda-se pe cat prin putinVi mai
frumósii, cobori rapede cele cinci ca-
turi §i uOrà, re'ntineritti, urea mai
alergénd strada Roquette.
Ea s'opri &Ise' un moment, intra
intr'uA magasie de unde e§i Un minut mai in urnatt c'un pachet in manh.
Ea replecti din nog ..,'ajunse in curénd
la Pere Lachaise. Atunci apnea potecele, ce atat de bine la cunoscea,
spre grópa unde se gnsia Jean Bernard, dtei aeum de sicur acolo era.
�191
Ingenuchiatri Ia locul obicsinuit remase chte-va minute nemiratil, apoi,
d'uh-datA, desfhcend paebetul ce-1 adusese, sccise un mic drapel tricolor
ce 1 infipse cu vigóre in pitmênt,
sculiindu-se salutti acel scump morment c'un stright intrerupt de suspinuri: Trii 'sat Republica ! Tritiésa,
A mnistia !
Parisul, voind sé se unéscA cu main%
Bernard peutru a onora pe eroil earl
repausau In amestec in acea mare
grópA, strigh §i el, Traiescit Republica! TraiescA Amnistia !... si indeptirtate resunete, suflAri de bucurie
veneau pe tot momentul s6-1 dea
suflarea pe int4me1e de la Pere-Lachaise, s,d se salute, in acea 41 mare,
pe eel earl aü murit pentru Republica.
Champel (Elvetia), 18 Iulitt 1880.
�LACRIMI DE MAMA
�In trecuta limA a lull Mai, Mircea,
de si tare bolnav i slAit en totul,
profita d'uh micA usurare a bólelor
ce'l bntuiaü,
i
lila din non con-
deiul.
Ne-a spus c'a 'nceput a scrie 0,
nuvela dér nn ne-a spus, i nici nu
l'am intrebat care era subiectul.
El scrise vre trei, patru (Tile; anise
cilte-va pagini i condeiul ii caqu din
m
Scrierea ce 'ncepuse nu numai mi
fuse revklutii de densul, dér este departe d'a fi sfirsitil. Mai mult ancii ;
pentru cat-va timp nu puturilm intelege ce scop urmäria, ce este acea
�- 196 gelosid de mama" , ce voin a descrie
si care fu cel din urmA cuvent ce el
scrise.
Cu tote acestea drun publicului, pen-
tru care luera tOtrt viéta lui, s'aceste
ultime pagine, ast-fel precmn le ghsirtim in hartiele séle.
Citind e'ns6 si studiind manuscriptul, i ct1ucjfçi i chill paginti din
acest manuscript ce-a fost scOsil de
el si phstratri, pentru a-i servi mai
in urmil, ea, care este crediata nOstrh :
Autorul incepe prin a arata fe-
meiei nu numai di nu trebuie sé se
mhrite p(In'a nu s'asicura c. iubeste
In adev6r pe omul cu care se insoteste, cA, '1 stin
i cit meritit se fie
stimat, dér anch cii si el o stimit s'o
iubeste. Scopul ens6 de capetenie ce
urmAria este d.'a arata femeiei mame
ca nu va putea fi in adev'er fericita
de cat numai atunci cand isI va creste
�-- 197 ea e'ns-0 copiif, if va lapta, if va ingriji ji i mipte ea ensé-01, li-I va
face ast-fel s'o iubésca pe denga fli
numaI pe densa, ér nu se impala
iubirea lor cu doica, cu mane; (CUM
die attit de bine Românii de peste Milcov) F,eapof cu guvernanta lor.
Ece ce sunt dupA nol, acele lacrimI de mama" §i ece" pagina pusä
la ua parte de Mircea, §i care ne confirma in opiniunea nóstrit.
Supt privegbierea d-nef Fanny
Mayer putea In linite oril-ce mama
se V lase copiii fara a4 aduce cea
mai mica suparare, aI putea dice cea
mai mica inchietudine.
POte sórtea a fost nemilostiva cil-
tre Elena cand 'I a pus in cale ua
femee de inima i inteliginte pe d-na
Mayer, cad fara densa, eine .tie décil
�- 198 -
ea nu s'ar fi ocupat mal nmlt de
Ion01 al sa, de Rhducul si pe care
'1 iubea in felul séti ;
IT
iubea cat
'Rite iubi ut mana care n'a suferit
pentru copil sel, care nu '1-a aliiptat, nu '1-a vegliiat cJi i nOpte, care
nu s'a jertfit kr trup §i suflet, care
n'a cunoscut acea nespusA tericire,
acea dumnerfeasca sinAire, resplata
cea mare a mamelor, a da tot, a da
necurmat, a trAi pentru altul, a träi
in altul; II inbia, ênsë cum i§1 iubia si
toaktele, seratele, teatrek, veselia, risul, scomotul p,d de aceia r6maneat't ade-
sea copilaiI se1 supt pUrintesca ingri-
jire a liana.' i ea eia cu zimbetul
pe buze .
�LACRIMI DE MAMA
Elena fusese resacata de serta ca
f;i
de ómeni.
Frumesa, cu spirit, c'ua san'etate
tie for, ea crescuse in bikug, in midlocul iubirii §i desmerdarii alor sit
Dorince le see erait pe,loc implinite ktra
ca nimeni sé se impotrivesca veua, data
dragalmei. copile, care, drept res-
plata, ridea, canta, Area, sbura prin
odal §i prin gradina de dimineVi
pe'n'e sera, pen6 cand, obosita de bucuria, adormia cu zimbetul pe buze.
Cand, intre patru-spre-dece i cincispre-dece ani infra in pensionat, spre
�- 200 a'§i completa dosa instruc.tiunii necesara unell domni§óre de societate,
Elena fu primita de no-Lick séle camarade ea urt vecbia althea, t;4i de erttre profesóre ca urt, licit iubitit.
In timpul ederii sae la pensionat
ea nu numai n'avu thei u pedépsa,
dér ancti atat direetri0 cat i profesórele cautati ocasiunea d'a-i face placere: Si nu cred ca ele WA se fi im-
potrivit vr'na data la una din cererile sele. Era mai mult stäpaniti de
cat Avg. Cu un suris, en via &mil,
en uà gingma aterqiune, l'aF,d lmtea
dice cu bunétatea seacaci, de F,d résfatata, Elena era departe d'a fi un coea, ciltiga,
pil stricat i naravit
captiva pe top. cap: o apropiail.
Nu pot cita de cat nit singura fiinta care, cunose8nd pe Elena, n'a
résfaIat'o 0 '0-a pastrat, filth cu dénsa,
réceala sa firésea. Fara Indoialii. lesne
�-
201
-
ar fi invhis ea apatica nep6sare a
d-lul Paul de Gregoriu, dach ar fi
voit. Der, stint sicur c'acesta nici. nu
'1-a trecut prin gAnd ; §i, mai tote fe-
meek vor intelege ca nici nu putea
se-1 vie 1111 moment WI asemenea idea,
cAnd vor sci,
c'acea fiintad. Paul
de Grefforiu
era barbatul Elena* !
n
A cauta iubirea in casatoria ar fi
ad1 a se espune ridicolulni, sfl eel
putin a da probe de originalitate. Cununia, dupa codice si en moravurile
nestre, nu mai este de cat ua simpla
ceremonia, menitä 6 trece femeia de
supt tutela parintesca supt aceia a
barbatului. Barbatul cauta in femeia
uti, positiune, ua destre, un nog cem
de relatilmi, une-ori satisfacerea uncI
pasiuni momentane, a unuI capricig.
Casatoriele t e felul acesta constituesc
adesea cjisele casatorif de amon Femeia cauta in barbat emancipatinnea
�- 202 visata,; ea stie cil, numai mrtritit;m1 II
va desehide portile lumii ; 'apoil ce
gra.' o apasti gróza d'a relmAne fatrt
mare ! Un tarbat este pentru densa
un passe-partout impus de moravuri.;
il ie prin urmare cum il gilsete,
cilnd il gAse§te. Cine dér 'Ate imputa Elenei d'a fi devenit (Minna de
Gregoriu? El sal altul ?... 'apoil cum
ar fi putut densa cumisce, la optspre-clece ani, cu educatiunea primitrt,
care era sotul demn de iubire, care
ar fi putut a-I da fericirea, admitend
cil esista, admitend ch-1 avea la indemitinti ?
Vieta pentru Elena nu era de &it
un basmu in care ea era fata de imprat cu pe'rul de aur, cu dintif de
mrtrgAritar, cu pelita albA ca crinul
§i cu. buzele rumene ea un boboc de
trandafir.
Veni ateptatul Yet-Frumos, facu
�- 203 cererea sea, care fu primitA de prtrinti; cum n'ar fi consimtit i thInsa ?
ore nu tot as,a se petrec lucrurile si
'n basme ? 'apoi nt-Frumos era un
june elegant, cu totul la modh. Lorgnon, badine, carare la mixpoc, gulere
drepte, inalte 't-ta de scrobite in cat
nu putea intOrce capul nic1 la stanga
nici la drepta; nimic nu-1 lipsia. In.rainu§at, parfumat, hainele phreati
turnate pe dOnsul §'avea nisce giuvaeri de cipici de lac, ascutite, ascutite la virf ca uh tech de baioneth.
Itomaneste mai a, nu seia, se cunostea cat colo eh d. Paul de Gregoriu
era licencie en droit i c fusese attache
de legation.
Chshtoria Elenei fu mult comentath
0, cum se obicInue§te in asemenea
casuri, trel cjile BucuresciI nu se pre-
oeupa de cat d'a ti deca sotil sunt
potriviti, cumpiinind eu grijiti calith-
�- 204 tile F,d defectele lor, ale parintilor lor,
ale rudelor kr pCATI6 la al noulea
neam. Lumea, pun esceptiane, se arata destul de favorabila d-lui §i d-nel
Gregoriu, i, deal, toti nu aprobara
intr'un mod absolut noua cummia,
decil unii credura cn cale a face orecari restrictiuni in darea consimtimêntului lor, acesta se datora numal
inradilcinatului obiceiü ce avem d'a
critica -Vote cilsatoriele.
--
Ba, ginerele e prea b'etrrin, mi-
reasa n'are un ban clestre; ski ginerele e prea ten6r, mireasa prea bogata ; el este urit, ea este frumesa
ski ea urita §i el frumos ; barbatul
prea iriabt, femeia mititic, i a
nainte. Se vede c d'aceia §i efl priyearn cu mfilmire casatoria Elena' Iii
gasiam pe soti cu totul nepotriviti.
Potrivitl sell nu, traira irnpremit
cinci-spre-qece ant : i daca d. de Gre-
�-
-
croriu nu film ferieirea Ehmel trebuie se'l tinem sema ca nu 'i-a facut
nenorocirea. Elena póte se creclu chiar
fericita. N'avea tot ce dorea, nu i
ffi-
cea el tot ce voia ? Nu era iubita,
este adevërat, dér eine ne spune ct
simtea trebuinta d'a fi iubita ! Pentilt a simti acesta trebuinta trebuie
a. iubi, §i pentru a iubi trebuie a fi
trait, a fi luptat, a cunósce Incliietudinile, grijele, trud.ele vietei ; pentru
a iubi, trebue a fi suferit ; pentru a
iubi, trebuie a fi gata a se jertfi. Multe
lacrimi varsiti omul pen6 invata ce
este iubirea, §i nu tutulor le este dat
a. iubi E,;'a fi iubit.
Elena nu fu iubit si nu iubi. Placerea if suridea prea mult pentru ca
se mai caute fericirea ; d'aceia póte
aveau dreptate amicele séle, eand o
felicitail de norocul ce avusese d'a
avea Un barbat ap, bun ca d. Gre-
�- 206 -
goriu. Oftatt tote cu foc dupii un asemenea brtrbat, care, de si
petrecea noptile la Club i cliva la alte
petreceri, avea eel putin delicateta
d'a nu se mesteca in afaeerile sotiei
sele. Esia si Elena ciind voia, primia pe eine doria, se inThriica cum
ii plteea, 'acesta filrrt scene, fArii,
eerte, frtrA cea mai illicit observatiune din partea d-lui de Gregoriu.
Ca mamit asemenea Elena pArea
amicelor sele cea mai fericith ; copilasii sM, Ionel i RAducann, din 41
in iji mai drilgiila§1, nu '1 ail nici urt
sup6rare, nu '1 limn din (AMA, o lasat li1jerl d'a dispune de intregul ieI
timp,
i siThOosl, veseli, cu minte,
eresteatt supt ingrijirea bunei lor guvernante Fanny Mayer.
Ca la pasere in eoliviit---care tin
are a se ingriji (Vali asicura nici esistinta sea, Mei alor sëi, i pete la
�- 207 adiipost in micul ,s6ii palat, bine §i
cu bekug nutriai, inctdcjitA, cantand
i silrind dintr'un betirr pe altul;
ca utt plantil plapandrt, care intr'uil
caldil florArirt, feria de viscoll, udatii,
ar, i
ingrijitil, inflorelte intr'una
Elena i0.' petrecea Vele in acéstiti elegana, floräriii, in acesta poleitil coliviA care se nuraesce lumen, neave'nd
a se ingriji nici de esistinta sca nici
d'alor sa. cantand, srind dintr'un
salon intr'altul, trecend de la uli plilcore la alta §i sorbind cu voluptate
viciata si facticea atmosferrl a sociewitii, care atilt de iute te 'mb6trane§te, impedicandu-te d'a tritii.
D. de Gregoriu juca un rol atat
de restrans in esistinta Elenel in cat
cand cruda mórte il rryi inainte de
timp, el disphru fitir'a lhsa in urmiti-I
un mare gol.
Elena, un moment. surprinsii, n-
�- 208 metita la vederea morçii, II reveni
in fire, se desmetiei putin cute putin
relua sborul, sarind, canpasarica
tand eu n§urinta-1 si farmecu-i obielnuit.
Lune le, anii treceati... Elena tot
canta ; totul II suridea §it nimic nu
venea se turbure a sa veselia; canta
si er canta si nimeni vecjend-o
ar fi putut inehipui ca se va inereti
vr'nä data acea frunte senina §i ea
lacrami amare vor §terge ultima urma
a acelui angerese suris.
Cine, cand vera serele a 'neahlit
ti huninat intr'una, fara ca eel mai
mic nor se viiti a-I imblanqi arE;ita,
sCfl a-i indulci viva-i lumina ; eand
v(intul nu a suflat i plóia n'a crufut
de un timp indelungat ; eine, eand
pomil stint ineareati en fructe, arboru
i tufiF;ile pline de enibmi eand
spieele aurite se legana in lmite pe
�209
camp §i livedile nu sunt de cat uiti
intinsa gradina ; cine resufland aerul
imbalsamat de flori, andind frematul
frunzelor, ciripitul pasérilor seit cantecul de dor al ih.e unei tinere mame
leganandul pruncuprul, eine die se
mai gandete la furtuni §i vijelii?
Vin en tote acestea adesea furtunile i vera ; vin d'ua-data, cu repedieiune, eu furia ; yin aruncend
mai mare spain
i cauzancl mai
multe i mai ireparabile stricaciuni
de cat viscolii de ierniti ; caci totul a-
tunci träiqte, vieta este pretutindenea i nimeni §i nimic nu este pregatit pentru a-i -tine pept; toct din
contra §i totul pare a nu avea alta
grija
de cat a inflori, a eanta
a
trai.
Vera 'Area a fi anca lunga s,ti frumósä pentru Elena cand, fara veste,
cerul se intuneca §'ua négra i grós14
�- 210 nich furtunh isbueni d'urt-dath in inima, peni3 aci
asa de linistititi a
acestel thiere femei.
0 pärhsisem inteuh sért
veselii,
rid6nd ea de obicehl, o reghsil a doua
di, inecath in lacriinai.
Am v6dut adesea laerhmi. Nu este
trebuinth, spre a avea u vechià cu-
nostinVL en dc, ca cine-va se fi
ineAruntit: toi am plans s'am vklut
plangend.
i totu-si, de ate on ne
ghsim in fata durerhi, s'ar 'Area c o
intalnim pentru prima órii; ea ne
surprinde, he impietreste, si nu Osim
adesea
nici un cuvênt de alinare
pentrn cel ce suferh.
Plangea Elena, si efl care crescupot dice, alaturi en dênsa,
eü care o Vedusem copilii, fath mare,
sem,
logodnich, sotih, rnam, vöduv, stam
privind acele lacrhmi, Tlimit, inunärmurit.
�- 211 Cu cat Anima nOstril este mai caldä,
mai ferbinte cu atilt mai lim lt in
asemenea momente, pare mai rem,
mai inghirttata,. Plangea Elena, pliAngea
F,i
eti thcem. Lacrrtmile sele rn infiorati
cu atilt mai mult cu cht pentru prima
6ra o vedem plangend. Nu vorbese de
lacramile copilitriet, cari abia apue
de sticlese pe ochi, ca roua pe floricele, i sunt deja uscate de sitrutatul de mama, mai ardetor ca s6rele
MI coptor. Lacrhmi d'acelea vérsasem
multe rand nu putém se ne jueilm
impreunrt, child prtrintii notrii nu ne
lasaii 86 alergrtm unul la altul, supt
cuvent crt eu avem lectiuni de invgiat sett ca, ea trebuia se j6ce la
clavir... Der nu asemenea lacrAmi,
balsam neprecuibil pentru cjilele b6tranetei, vArsa acum Elena, ei lacrAmi
car! usucrt, ard i lasit urme ne §terse ;
li, in fata acestor lacrAmi, cu tot
�-
212
-
vechiul meit prieteng, mi cutezam a
deschide ollra
Nenorocirea cea mareca si fericirea cea mare este mutrt si impuns tkerea. De aceia póte amorul,
nAscut dintr'uA imbratisare a nenorocirii s'a fericirii, nu cuncifft nimic ruia elocinte ca tkerea.
Tkeam. Presinta mea totn-11 nu
era inutilé, i o sinitiam. Sunt atatea
mi4lOce d'a spune cea ce ci. pe tmimA
s,d d'a citi in anima altuia ; rolul cu-
vintelor este atilt de niirginit cand
este vorba de simtiminte, in cat adesea ee sunt mai mull Mi piedic
de eat un ajutor. Tkerea mea spimea
Elenei, in destul, cat impArtilsam a iei
durere ; lacrAmile sele 'ml spuneati ea
ea suferil, ce alta ne am-fi putut
spune? Care era cauza suferintel séle,
n'o sciam, dér intelesesem c durerea '1 era mare i c, prin urmare,
�- 213 -
avea trebuinta de mai multa iubire.
0 iubil mai mult.
Trecurä mai multe qi le pênc) se cunose cu sicurantiti causa nenorociril
amicei mele; adevërul linT print atat
de grOsnic in cat nu voiam a'l vedea,
der lumina se facea FAA voia'mi
§i in de§ert cautam mildóce d'a nu
ride. Elena era gelosA, era gelósA
de copii si
�TABELA MATER1ELOR
Psgi us
Anal noti
Spovedania mid mnrinde
15
1.16. romitneil,
43
B1 lanul
67
6
77
Prietenul mefi Ion
107
Zinea
151
Prima ciocnire
14 Mill al mama Bernard
Laer linI de mana
,
179
199
��
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Volume secolul XIX (18xx-1899)
Description
An account of the resource
Memorialistică, Lucrări Teoretice, Dramaturgie, Beletristică
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Nuvele (1882)
Subject
The topic of the resource
Anul nou
Spovedania unei murinde (1876)
O româncă
Bălanul
Prietenul meu Ion
Zinca
Prima ciocnire
14 iulie al mamei Bernard
Lacrimi de mamă
Description
An account of the resource
Mircea C. A. Rosetti (1850-1882)
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Mircea C. A. Rosetti (1850-1882)
Source
A related resource from which the described resource is derived
www.dacoromanica.ro
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Tipografia Românul, București
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1882
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Emil Costinescu
Relation
A related resource
https://commons.wikimedia.org/
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
pdf
Language
A language of the resource
română
Type
The nature or genre of the resource
literatură
1882
București
Emil Costinescu
literatură
Mircea C. A. Rosetti
nuvele
-
https://anarhiva.com/files/original/66ec0e2b0a58660389c14043e496e050.pdf
a83e61c3ed6896320e2949c01b2a9ffc
PDF Text
Text
4AMFIR G. ARBuRE,
IX FAIL
DIN
-
AMINTIRILE
MELE
INSTITUTUL DE EDITURA
jALIAN §1 JQNAT rSAMITCA, pRAIOVA
i 8s 6.
www.dacoromanica.ro
�www.dacoromanica.ro
�IN EMIL
www.dacoromanica.ro
�Din volumul de fata s'au tipaiit pentru amatori
100 exemplare pe hirtie velind, brofate . . . a let 3,50
.
50
velind, legate eu paD
X,
letturet speeialci,.
.
a let 0,
Aceste exemplate slut numeiotate $t semnate de auto'.
Or«iova, Tepo-Iiitogi afta Nationale Rahan n Ignat Sanntca.
www.dacoromanica.ro
�pEDIC FETEI MELE
Lofica Z. .}rbure
Andro a lel, ma ella non
I dornei a a vie
Petrarca.
www.dacoromanica.ro
�IN LOC DE PREFATA
I.
NIHILISMUL.
David Hume, unul din filosofiT secolulul XVIII,
incepend cu empirismul, a ajuns in filosofia
sa pang la negarea chiar a fiinteT. Acest filosof zicea ca not n'avem de cat sensatif, sau
ni§te impresil in presenta lucrurilor, iar in absenta for imaginT, earl nu sunt alt ceva de cat
impresiuni, ins& maT slabe. Sensatiunile, sau
iaras1 impresiunile, sunt ni§te perceptiunT ; iidel. Sensatiunile, imaginile,
maginile sunt
perceptiunile f;;i ideile nu aunt la rendul for de
cat mste fenomene ale eultd nostru. Exists oare vr'o fiinta deosebita de aceste fenomene?
0 flint& externs, care di fi fost causa senwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
8
satiunilor noastre ? 0 fiinta interns, subiectul
sensatiunilor noastre, subiectul §i causa vrerilor noastre in urma ? 0 fiinta suprema, principiul totaleT existence ?
Noi vedem sensatiunile noastre, ele exists ;
dar vedem oare niscaT-va operatiunf, earl le fac
sa se nasca ? De asemenea, vedem vrerile noa-
stre, ele exists ; dar vedem oare vre-o fora
care le na§te ? Nu vedem, nu gasim in consciinta noastra de cat fenomenele deja produse.
NoT nu vedem ceia ce le-a produs, nici dad.
vr'o fiinta le produce ; ideia despre o forth' libel* ideia despre o causa inlauntrica sau externs, suflet, natura, Dumnezeu, sunt nicte inchipuirT, nicte chimere. Ceea ce vedem noi
sunt numai asociatiuni de idei, adica raporturi
dintre Ida
Aceasta doctrina filosofica a lu! Hume, poarta
numele de Nihilism, pentru ca neaga existenta fiinteT, §i nu admite decat fenomenul ca
existents. Ce fel de morala decurge din aceasta
doctrina filosoficb.? Este urmatoarea ; Nu exists
nici un bine in sine, nici o indatorire pentru
vointa,care nu e libera. Hume arata senti
mentele car! exists in om, §i ale caror efect
este unirea oamenilor intre ei, ci toomal pe aceste sentimente sprijineqte el morala sa. Des voltatoril filosofie! luT Hume au fost mai cu
seams Adam Smith §i Ieremie Bentham. Cel
dinteT economist ci moralist, desvoltand teoria
lul Hume zice : «Regula conduiteT omenecti
consta in a urma acestor sentimente.» Cel din
urma zice ; «Singurul principiu al actiunilor
noastre este interesul personal». 0 data ce toate
ideile decurg din sensatiunile noastre, orT ce
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
9
bine nu mal poate fi alt ce-va de cat o pla-
cere, on ce cumpatare un simplu calcul al
placerilor §i on ce virtuteo simpla prudenta
Omul prin natura sa e egoist. Mora la nu este
de cat «regulamentarea egoismului». Placerea
e o cantitate, ea se mesoara. Bentham (la regulele a un fel de morals aritmetica, pentru
a face ast-fel evaluarea placerei: sunt placeri
mai vii $i mai intinse, sunt placeri mai durabile, mai fecunde, sau apte de a produce placed noT, aunt placeri mai curate, in care se
amesteca mai putina durere. Aceste cantitati
se pot cantari si compensa si prin urmare se
pot alege cele mai marl Despre calitatea placerilor Bentham nici ea se preocupa. Placerea
e placers si atat ; «cel mai odios lucru placut are un bine in sine, §i nu e odios de cat
intru cat s6 pedepse§te in urrna »
Ce devine societatea, cand interesul personal carmueste viata fie-carui om ? Desacordul
intereselor nu va produce oare lupta, resbol?
Nu, respunde Bentham : Interesele generale
sunt in armonie §i dad. interesele personale
s6 ciocnesc, clef ciognirea intereselor individuale dovede§te numal ca interesul personal
a fost reu inteles. Interesul personal bine intoles e tot-dea-una identic cu dreptatea Simpatia ne face fericiti, cand privim fericirea altuia ; simpatia e bunul tutulor oamenilor, ea
e unirea tutulor intereselor. Revolutiunea fran-
cesa a proclamat drepturile omulu!, §i reu a
facut, zice Bentham, eke! nu exists drepturi ci
numaT interese, cad pot satisface intreg binele
public.
Am resumat aci modul de a cugeta al lul
www.dacoromanica.ro
�IN T'XIL
10
Hume $i al prozehtilor set*, de ,oare ce Nihilismul filosofic a dat prilegiu marelul scriitor
rus Turgheneff de a porecli de «nihiliqti» pe
oameniT din generatiunea revolutionary din Ru-
m de la 1863 pen6 la 1873.
N'a avut dreptate Turgheneff and acest
nume revolutionarilor din Rusia, cad nicT unul dinteacesti revolutionarT n'a fost nihilist
dupA calapodul lui Hume, precum n'a fost
nicl realist dupa principiile filosofice ale lui
Bentham *).
SA me incerc dar a descrie aci fiinta morala
i intelectualA a nihilistuluT, nu dupA cum l'a
descris Turgheneff, care traind la Paris, nicl
*) Un alt prozeht al lul HumeAdam Smith in cartea sea
Teorta stm(nrilor moiale. scree urmatoarele Isvorul compa-
timirei noastre pentru sufermtele altor oameni, se afla in
capacitatea ce posedam de a ne inchipui in locul lor, in<eapacitatea de a ne inchipui ceia ce stint ei, yi prin urmare in
faptul de a simti shear durerea simtita de altii and vedem
.ca o lovitura se intentioneaza, Involuntar ne vine s5, o param; tar sand lovitura e data, not pang suntan durerea impreuni cu acela care a prnmit-o. Oamenii slabi qi cu nervi
impresionabili cand ved ranile pe sari une on cer§etorii le
.arat& la respintnle stradelor, adese on se piing c& matt
dureri tocmai pe locul unde au vezut rani .. In sufletul
.nostru se de§teapta compatimirea nu numal cand vedem su-
ferinte, ci on and suntem spectatori atenti a oare c5rel
mi§cari sufletesti a unui alt individ Simpatia se naTte une<off spontaneu, numal la aspectul stmtimmtelor altor oameni.
Adese on pasiunile se transmit momentan de la un om la
.altul, intr'un mod inconscient. De pildk e destul ca se yedem pe un om vesel, sau trist, pentru ca se fim veseli sau
trtsti . Este firesc c5. Smith a putut deduce din acest punt
de vedere conclusiunea sea fundamental& privitoare la szmpa-
tie sau compatnnn e, ca isvorul moralei Este vedit ca din acest punt de vedere, oamerni eel' mai sentimentali sunt §i eel
mai morali
Teoria moralel. lui Adam Smith a imbrati§at'o 1i Herbert
Spencer, care vorbeste despre ea in vol IV din Bazele paihologiei, in capitolul privitor la sociabilitate §-1 simpatte.. Mo-
dul ins& de a'0 explica gandirea la Adam Smith n p mai
clara si mai concisk de cat la Spencer
www.dacoromanica.ro
�I N 1: X I L
11
o datA nu 'I-a cunoscut, dupa cum _11 cunosc
eu, care am crescut, m'am educat $i am suferit
in mediul «nihilist».
In ceia ce priveste pe Turgheneff, trebui sa
spun, el marele scriitor rus cu cats -va anT inain-
tea mortei sale, dupa ce a citit mai multe cart!
scrise de nihilisti in strainatate, 'sT-a schimbat
pArerea ; si cAnd a prima din partea autorulul
acestei cart! un mic volum de poezil, intitulat
«Din fundul temnifrlor» (Is-za-resotki) a zis,
adresandu-se cAtre Herman Lopatin :
Cel din Geneva prea aspru and judecA.
n'am cunoscut generatiunea tin6ra din Rusia,
si de aceia am gresit ; data asi fi cunoscut'o
ultimul meu roman era sa fie soils alt-fel.
Printre scriitoril rusi, acela care mai adene
a analisat tipul revolutionarulul rus, este Alexandru Herzen ; acel Herzen, care in anul 1840
a iscAlit la Londra impreuna cu fratil Brb.lienT,
cu Kossuth, Mazzini, Louis Blanc si altii, faimosul apel catre popoarele Europe!, chem6ndu-le
sa sfarime jugul rusinos al robiel.
i iata in ce mod desv6lue Alexandru Herzen credintele si aspiratiunile revolutionarului
din Rusia :
«Voi incepe, prin a povesti intr'un mod cat
poate de concis si precis cum actuala
stare a civilisatiunei din occident s'a7reflectat
in inteligenta noastra din Rusia. *) No!, ce!
din Rusia, fatA cu Europa suntem niste simpli
spectator!, format!, ce e drept, prin stiinta europeanA dar avend o alts origins, alte traditii.
Europenii nu sunt obicinuiti sa asculte pared
strAine ; el au fost si sunt civilisatiunea.... inse
4.)
Kolokol, 1868, 1 Ianuane
www.dacoromanica.ro
�12
IN tX.IL
treaga et vihsatiune pentru restul lumeT de aceia se cred a fi singura istorie mare, singurul
-si unicul grandios present.
Dar vat ! Aureola care inconjoara fruntea
.europeanului nu ne mat la privirea. Civilisaitunea europeana e ca Si o mare -care debor-
deaza, ea nu poate nici sa ramate in vechea
sa albie, nici sa depaseasca limitele fatale. Ea
se sbuciuma Intre stand', pe cart nu Ie poate
depasi, nici inghiti, nici tiri dupa sine,
de
aci o confusiune stranie, o agitatie sterile; valurile ataca, valurile se retrag si fiasco urmeaza dupa fiasco.
«Civilisatiunea europeana nu poate intra in-
tr'o noun albie, WA de a arunca departe de
la sine vechea sa imbracaminte, sdrentele sale
usate, la cart tine in ruptul capulut. Ea e prea
calica pentru a ceda o parte din mostenire, si
n'are destula abnegatic pentru a se resemna
la repaosul onorabil al unel bAtrane regine, care
uitand coroana, se ocupa de ale gospodariet ;
ea remane pururea inteo stare de fluctuatie
provizorie, si, fara sa tie e ipocrite, multumind u-se cu vorbe, fara a avea realitatea.
«Temehile si forma actualulut stat si a so-
cietatelasa precum ele s'au elaborat prin istorie, adica fara un plan si unitate nu mat
corespund exigintelor stiintei ¢i constiintel unef
minoritati active, care e farul omeniret intregi.
Tot ce au avut elastic aceste temelit ci aceasta
forma au dat; s'au tAcut tot felul de combinaciuni, tot soiul de compromise, si de scum
nu se mai pot face reforme, fara de a darima
si nimici. E necesar ca mintea omulut O. se
opreasca, O. declare ea nu mat poate merge
www.dacoromanica.ro
�TN EXII,
1:3
inainte, sau O. se decide a jertfl bazele «eterne,>
ale societAtei.
aSi ce sunt aceste base eterne? Nu sunt
alt ceva de cat basele foarte temporale ale uneT organisatii bicefale, hibridede stat ex-feudal, burghez ai militar, adica de un compromis intre dela extremitAti, de o diagonal& nesigura intre libertate ei autoritate, de un eclectism social si politic, care neutraliseaza,
on ce iniirlativs. Spre acest juste milieu graviteazA, oscilend, toate naOunile civilisate.
surile din trecutul glorios, visuri despre urb
vntor mai senin, le mai turburA si nu le permite a se supune cu resemnarea acestul juste
milieu ; dar aceste platonice remuscAri de con stints se von calma , precum remuscarea crestineasca s'a calmat in ceia ce priveste pacatosia neamulul omenesc ; aceste remuscAri vor
rem&nea poate numai ca niste amintirl placute,
ca pia desideria, ca un generos romantism,
ca rugAciunea bogatului pentru eel sArac St
apol. nu ved o necesitate neaparata, ca idealul formulat sA se realiseze intr'o anume parte
a lumei ; lucrul de capetenie este ca el al se
ei atat. Omenirea nu se opreste
unde vrea, ci acolo unde puterile au l&sat-o
unde plasticitatea, energia s'au sleit. Lucru firesc, ca nici prin gand nu 'ml trece ca lumea
realizeze
latino-germane ss mi-o inchipuesc esclusa din
viitoarea palingenesie sociali, pe care tocmar
aceste popoare au relevat-o omenire!. ToV sunt
invitati de natura si de istorie, dar este imposibil de a intra in lumea noun, purtand, ca
Atlas, vechea lume pe umeri. E necesar de a
muri «in vechiul Adam», pentru a renaste its
www.dacoromanica.ro
�14
IN EXIL
«noul Adam»adinA, trebue neapArat sa trecem printr'o revolutiune cu descivirsire radicals.
«*tiu ca e greu, e foarte greu de a define
intr'un mod concret ceia ce trebue sä fie revolutiunea radicals. Dar sa luam un singur
exemplu pe care ni'l °fell istoria : revolu(iunea
cresting.
«Lumea orasului etern» se ducea, gonita (le
barbari, sleita, cazend sub povara prea grea
pe care Roma 'I incarcase umerii. Lumea aceea
poseda trecutul seu propriu, prestigiul puterel,
civilisatiunea, avutia ; ea putea s'o mat duca
Inca mult timp, dar.... a sunat ora unel revolu
01, care 'I zicea : «virtutile tale sunt vicil, idcile
noastre aunt absurde pentru tine, deci intre
not si tine nimic comun». Era necesar sau
de a invinge
sau de a cadea in genunchi
inaintea cruce!, si a Celul Restignit.
«Cunuastetf legenda despre acei marinarl cart
se intorceau din Grecia si Italia pe timpul lu!
Tiberiu. Ef pa,vs/i.eau ca lute() noapte, pe &and
vesleau in apele Peloponesulul, un om sinistru
le apAru printre niste stand de pe mal, si le
facu semn de a se apropia. Acest om le-a strigat : «Pan a murit !»
«N'a murit p'atuncl batranul Pan, dar era
in agonie, si nu mal putea sa scape de moarte.
Ungerea sa cu mir a durat un secol. El s'a
facut crestin, s'a cAlugArit si a lasat averea sa
rnanastirilor. Un ealugar ocupa locul Cesarilor,
si Olimpul se transforms intr'o grAdina a Lazaretulul, umplandu-se cu muribunz!, slabA.nog!, executatf; in loc de Jupiter era acum o
eruct, eu cel R6stignit, in loc de zeil veseli
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
11
doue femei in lacrimi. Iata ce intelegem nol sub
revolutiune.
«Lumea crectina a avut §i ea, la rendul seu,
crisele sale, transformarile sale, evolutia sa,
dar n'a avut o revolutie. Rena§terea, refor-
ma, n'au ie§it din sinul bisericel, ele au simplificat'o, au remaniat'o, au inpodobifo numai. Chiar Revolutia cea mare nu represinta
de cat secularisarea cre§tinetatel, i canonisarea lumel antice ; ea e cre§tina §i romarA prin
geniul seu, sacrificand fara indurare pe individ
pentru «Salus populi» pentru «stat» pentru
«republica», precum biserica a sacrificat pe
ma/ pentru «mentuirea sufletului » Revolutiunea, luptand, a atins ni§te principii drepte,
dar nerealisabile in conditiunile actualului stat:
Darimaturile 'I au oprit pkirea inainte.
«Drepturile persoanei juridice.
«Drepturile omului.
«Dreptul ratiuneL
«Libertate, Egalitate, Fraterr2 4A.
«Curcubeu plin de fagadueli !
«Inviolabilitatea individulul se sfarama de
protectiunea absoluta a statului, drepturile omultii se lovesc de dreptul roman ; libertatea
e imposibila sub omnipotenta statului ; Egalitatea e o himera fata cu inegalitatea desvoltarel, Egalitatea intre somitatile inundate de
lumina §i multimea cufundata in intuneric ?
Ce fel de fraternitate poate fi intre stapanul
care useaza §i abuzeaza de capital, §i intre
lucratorul usat §1 abusat de munca
singurul
avut al sett Europa 'mi se presinta ca un om,
care a ridicat piciorul pentru a pki peste frau-
www.dacoromanica.ro
�IN FXII,
16
taril si cuprins de odata de nostalgie, a remas
in acea positie neplacuta.
«NimenT nu sileste pe europera de a se expatria, dar atuncT remanetT linistiti, si aruncatl
haina revolutiunilor de la 93
48. Cumulul
conservatismuluT si revolutionarismului incepe a
deveni revoltator. Avetl remuscarT, si pentru a
v6 justifica in ochil burghezimer, vol repetatT
mereu vechiul cantec privitor la peirea moralel, ordineT, familiel. Despre religie nu pomenese, cacT nu o aveti. Religia pentru vol e un
fel de frau pentru a infrana poporul muncitor.
«Morala, familia ! Care morala ? Morala ordinel existente, morala respectuluT autoritatet
si a proprietatei. Restul glume.
«Si, child a fost o revolutie imorala ? Revolutiunea tot-d'a-una a fost strasnica, aspra, virtuoasa din necesitate; ea e tot-d'a-una devotament, pentru ca tot-d'a-una e primejdie, peirea
indivizilor pentru principii. eel dintaT crestinf
au fost oare fiinte imorale ?
«Socialismul chiar in fasele sale cele maT exal-
tate nict o data n'a ajuns pens la ideia comunitatel bunurilor propagate de apostolT, nicT la
ideia republiceT copiilor lut Platone, nici la negatiunea familieT peat la dorinta de a crea ins-
titutiT de infanticid si de case publice pentru
celibatari...
«Nu e vorba in realitate nici de familie, nici
de morala, ci e vorba de a salva putin libertatea, si mult, mult de tot proprietatea. Restul e elocinta, circonlocutiunea. Proprietatea
Tata blidul cu linte pentu care Europa revolutionary si democrat& 'sT-a vendut prioritatea
principiilor Mara. Revolutiuni de la 1789. De-
www.dacoromanica.ro
�IN EX IL
t7
mocratia europeana a preferat sa devie rentiera
retrasa din ataceri. Perfect ! Dar atunci de ce
densa se mai faleste ca face aceasta pentru
fericirea omenirei si mantuirea civilisatiunel ?»
Aceste citatii, cam lung!, resumeaza, dupa
parerea mea, perfect, convingirele fundamentale ale mhilistilor asupra trecutului revolutioDar a Europe! ; in aceste citatii se concentreaza intreaga critics nihilistului in ceia ce priveste democrata europeana.
Tree acum la citatnle prin car! Alexandru
Herzen formuleaza convingerile intime ale nihilismului :
«Not, societatea cults din Rusia, suntem abia in ajunul iStoriei noastre. Am vegetat,
ne am intrupat, apol ne am instalat. Am trecut printr'o invetatura cruda, si n'avem cu noi
de cat constiinta fortelor noastre si a aptitu-
dine! noastre. Dar acestea sunt mai mult simptome de cat fapte. No!, propriu zis, n'am trait
inca; am fost o mie de an! in pciment §i douii
secole la scola imitatiunel. Noi abia -ie§im
din germene.
«Tot ce are Occidentultoate meschinariile
sale ne lipsesc. Nimic roman, nimic din antichitate, nimic catolic, nimic feudal, nimic cava-
leresc si aproape nimic burghez in amintirile
noastre. De aceia nici un regret, nici un regret, nici o relicvie nu ne opreste. Monumenconvinsl find
tele noastre sunt inventate,
ca un inperiu nu poate exista MI% a avea monumentele sale. Cestiunea pentru not nu consta in pastrarea si conservarea achisitiunilor
noastre, nici in inmormentarea mortilor no§; acestea nu ne ingrijesc ; not suntem preZamflr C Arbma
2
www.dacoromanica.ro
�IN EXJL
18
ocupati de cestiunea : de a sti uncle suet cei
vi"
«Descendenti de colon! si nu de cuceritori,
no! suntem un popor de tarani. Poporattunea
rurala e basa si seva noastra. Torentele de
slay' au cazut peste platoul dintre Dunare si
Volga, s'au asezat acolo *i au ocupat solul,
care nu apartine nim6nui. ET n'aveau titluri,
et numa! foame. Popoarele fume, car! traiau
in paduri, s'au contopit cu slavi, d'aci mai
multe cuvinte turanice in limba si trasuri etnice turane la no!.
«Nimic erow in originele noastra.
«Pe ici pe colea sate un oras, ape! sate si
far sate intante, niste principate ce se formeaza,
apoi un stat federal r6u alcatuit. Dupa aceasta jugul mongolilor,lupta, desrobirea, si un
stat in crestere.
«Poporul de t6rani s'a intocmit in stat, si too-
mai pe aceasta se intemeiaza viitorul seu si
originalitatea sa, precum si credinta sea in pa-
ment : ca adica pamentul pe care '1 cultiva,
apartine 14 si remane inalienabil pe tot timpul cat remane individul in comung.
«Traind in curgerea lungilor secol!, plecat
sub jugul robie!, teranul rus a conservat religia sea pentru pciment : Lovitura cea ma! tare
Re care a priimit-o poporul rus, a fost cea
data nou6 de civilisatiune, care se incercase
de a ne desnationalisa, fara a ne umanisa, si
tocmai densa ne a relevat socialismul, de care
are asa mare frica.
«Poporul de pun sate, teranimea, a remas
in afara de civilisatiunea impusa noua. Marele
pedagog Petru I. in ceia ce priveste teranimea,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
19
s'a marginit in a o incatina §1 mai tare. T6-
ranul ultragiat, pradat, vendut ca vita, din cand
in cand ridica capul, si atunci curgeau siroaie
de sange. Rescoalele teranimei au fa'cut pe
Ecaterma II sa se cutremure in tron. Dupa
rescoala, teranul, tot-d'a-una invins de armata,
a cazut din nou in starea sa de desnadajduire
tacuta, ne mai thnd la -nimic in lume, afara
de pament, singurul isvor, care 'I mai remanea pentru a nu muri de foame.
«1 pe cand teranul-soldat tr'ecea BalcaniT si
Alpii, castigand victorif peste victoriT si largind mereu hotarele nnperinlui, tatal-seu si
fracii sei mureau sub vergi, pradati in mod
legal de o nobilime avida, cheltuitoare st selbabel ; total i s'a rapitvirtutea sea musculara,
femeia sea, copilul seu, si printr'o uimitoare
lipsa de logica, singurul lucru care 'T mai remanea era pamentul.
«Cate lacrimT n'au stropit acest pament ceranesc ? Aceste lacrimi au cimentat legatura
stransa dintre pament si reran. NimenT nu tie
ce a suferit teranul nostru .pentru prosperitatea statulul. Tanguelile sale, strigatile sale de
durere, suspinul seu de agonie, revoltele sale
supreme
totul si toate stint pierdute in archivele polltieT. Acest Laocoon al nostru perise cu fiii seT intr'o noapte neagra de Tama,
fara ca sä aiba un sculptor, martorul luptel
sale cu eel doT serpi : nobilirea si ocarmuirea.
Zapada acoperi totul eu 1.intoliul sett ; i toemai aceasta crima istorica a ajutat pe Oranul
nenorocit de a legalisa dreptul sell la pament.
«Dad, emanciparea s'ar fi facut inaintea criwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
20
mei, pamentul ar fi fost rdpit de la Oran, fa'ra
ca dansul s/ fi fost liberat in adeveratul sons
al cuventului 0 jumatate de secol de martiriu si de suferinte mai mult, au salvat instrumentul de munca....
0-,,:i tocmai pamentul a fost aproape uitat de
catre revolutionarii la Occident ; el a fost la-
sat in al doilea plan ca si teranul. Totul se
f/cea in orase si prin orase, totul pentru tiers Oat; une on era cate un gand despre luceatorii de oral, st aproape nici un gand despre
Orani. Resboiul Oranilor din Germania e e
exceptiune,
dar el cereau pament si au fost
nimiciti. A fost secularizarea, confiscarea, parcelarea, trecerea din man/. in mama, de la class la ohs/ deplasarea pamAntului dar n'a
fost nici o basa noun, nici un nou principlu,
nici o organisatie general/. N'am auzit nimie
nici_ din inaltimea tribunel groaznicului Con-
vent, de cat de la Robespierre care s'a urcat
pe tribune pentru a renega ideile sale agrare,
nici de pe virful baricadelor din Iunie! Unul
Lasalle
a crezqt ca pamentul prea leaga,
prea fixeaza, ingreuJaza libertatea individual/
a lucratorului, re'ine pasirea sea inainte ca o.
ghiulea atarnata de picioare ; in ceia ce ne
priveste pe not,
ne simtim mai bine, cand
avem sub picioarele noastre solul, care ne
hraileste, .de cat dace ne-am balansa in aer,
dupg capriciul vantului, far/ de a avea un alt
reazim in contra mizeril de cat greva si calea
parlamentara.
Departe de not ideia c1 raportul nostru cu
pamentul ar fl solutia cestiunei sociale, dar not
totusi suntem oonvinsl, ca aceasta este basa
www.dacoromanica.ro
�IN ELIL
21
uneia din solu(ii. Ideile sociale in incarnarea for vor avea o varietate de forme si de
aplicatii ca principiu monarhic, aristocratic., con-
stitutional. So lutia noastra nu e o utopie, ci
o realitate, un fapt. Conditiunile geografice ne
sunt favorabile. Cestiunea pentru nol constA
nu in a nega, ci a afirma dreptul la pament,
a'l ridica in constiinta teranului, a'l generahsa,
desvolta, aplica si a'l corige prin neatarnarea
,
personalb..
«Comuna patriarchalA a conces individului pg-
mentul, pe prelul libertalei sale. Omul remane legat de sol, de com.unl Cu pamentul
impreuna el a trecut rob la boerf, cu Omentul micsorat inbucatatit el a fost emancipat
Acum e necesar al emanciparn de pament,
WA, ca el sA-'1 piarc16.. if trebuieste Pciment ,i
Libertatea.»
Trecand apol iara-s! la Apus, Alexandru Herzen scrie, adresandu-se cAtre democratia europeanA:
«Libertaple voastre.... si unde sunt ele ?
«Trebue sA to urci foarte sus pe Alpi sau
sti treci peste mail, pentru a vedea cea mai
rudimentalA libertate
«Orgoliul until trecut mare nu v'e permite
de a vedea actuala voastrA stare, causele ei,
primejdia care v6 amenintA....
«Primejdia voastrA nu-I din partea Rusiei ;
data Rusia a mers pans la Paris, cauza e ca
mai sunt prusieni si alt.! germani, car! if in
in tovarasie si le aratA calea....
«Primejdia nu e in Rusia, ci in avortarea
revolutiunei pentru Europa civilisatA....
«E crud de a tulbura visurile unu! bateau,
www.dacoromanica.ro
�22
INbXIL
pe care not it stimam, dar pentru ce densul e
asa de arogant si asa de orb, asa de provocAtor $i asa de netolerant ? S'ar parea ca si cum
el ar vorbi Inca de pe tribuna conventiunet,.
resimandu-se cu mandrie pe drepturile omului,
inviolabil, Tiber si respectat in fiinta sa. S'ar
'Area ea Europa a remas Inca volteriana a enciclopedistilor, a jacobinilor si Jirondishlor, a lut
Kant si Schiller
«Not suntem gata de a onora in democratia
europeana trecutul et. Not nu voim alt ceva
de cat sa acoperim ranele sale, ca semn (le
gratitudine pentru povetele primite dar cea-
sornicul acestel democratic a stat.
Intr'o MO, scriere acelas scriitor rus vorbind
despre elementele soctale din cart se compune
Rusia moderns scrie urmatcarele.
«Jos, la basa, avem- comuna rurala; linistitA.
in asteptArile sale, 'era., dar stgurA in desvoltarea sea, conservatoarea ca muma care pAzeste
la sinul seu copilul mult dorit. Comuna e mo nada tesaturel enorme care poarta numele de
Rusia.
«Sus, alaturea de ,stat, care turteste cugetul
liber, o fortA, o putere recunoscutA de inimicit
set, de cAtre imperatul, de catre InsericA, de catre literatura politieneasca, e Nihilismul.
«Aeest _Nihilism cu toate astea nu e nice
un fel de organisatio, nici un fel Lie complot
ci o convineciune, un mod de a privi lucrurile. Tocmai inaintea acestel convingerl, in fala
acestui mod de a'si inf4isa lucrurile, imperatul Alexandru al II-lea, intalnind odatA pe strada cap-va studenti, a zis, adresandu-se catre
ministrul seu de reshot.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
«Sa-ti fie
inamic!»
23
frica mai cu seams de acest
Repausatul imperat, omorit la 1881 pe straavea mare dreptate. Convingerea libera,
modul de a privi lucrurile fara vr'o piedica
teologica, fara consideratiT lumesti fara idealism, romantism, fara vr'o virtute de parada
sau rigorism afectat nu provine de cat din
stiinta. Aceasta goliciune tocmai a inghetat inicla,
ma autocratuluT.
Dar ce legatura poate fi intre un popor se-
mi-selbatic si intre nihilism despre care scrie
Alexandru Herzen ?
«0 intrebare se presinta., zice scriitorul rus,
si anume aceia de a Oa unde se afla puntea
de comunicare intre nihilism §i comuna Ora-
neasca ; adica intre stiinpa cruda si scrutatoare,
si intre credinta oarba si naiva ; intre stiinta
adults si marele copil, care in somn viseaza
Inca ca tam' e bunul seu parinte si Maica
Precista eel mai bun lea:: in contra holeret si
incendiului ?
«La aceasta cestiune viDi respunde prin
a
adaoga, ca teranul rus mai are un vis fru-
el viseaza el pamentul iT apartine luT
minoritatea culla, dar si
realists, se intalneste cu teranul rus pe terenul cestiunilor sociale si agrare. Iata dar si
mos :
Deaci, lucru fires°
puntea.
«Cugetarea, stiinta, convingerea dogma, nu
reman la noT nici °data in stare de teoril de
un ce abstract ; din contra, ele navalesc, fara
sa aiba un camp, cu prea mare avent in viata
practica, dorind a sari din pragul user nrept
in mijlocul areneT. NoT putem trai lung Limp
www.dacoromanica.ro
�24
IN EXIL
inteo stare de amorteala morala" si de somnolenta intelectuala, dar odata gandirea desteptata, data ea nu sucomba sub greutatea until
mediu groaznic, data ea resists insultei si distractiunei, primejdiilor $i lenel,ea merge Ina inte pens la cea din urma consecinta, logica
noastra ne avend stavilar intr'un trecut nesters sau cicatrisat.
Dualismul germanilor, cart §tiu ca viata
«der Theorie nach» nu coincide cu sferele
practice, si dect se resemneaza cu acesta
ne este antipatic noue* nihili.tilor.
«Femeile si fetele se arunca in bratele noilor doctrine, si cer independenta persoanet lor,
cer demnitatea muncei. Nimic analog nu s'a
vezut din timpurile Sen-Simonismulut....
«Societatea in care femeia e atat de ostenita
si gandul et e asa de neindurator, trebuia sa
fi fest adenc atinsa ; trebuia ca acea societate
sa fi fost foarte umilita, jignita, inselata, ultragiata, pentru a incepe la urma urmelor grin a
se indoi, $i apol a se arunca fara teams si reserva in marea rece si fara margini a adevi6rulut gol. Cine cunoaste istoria sufletelor noas
tre necAjite, bolnave, calicite ?
«In stiinta si carti am gasit not o patrie, in
istoria Occidentului o traditie : e traditia ma-
ref lupte a secolui XVIII. 0, cat am iubit not
si cat de liber am respirat aierul curat al marei fortune de la 1789! Not ne-am plecat cu
veneratiune inaintea figurilor sombre ale marebut vostru consiliu republican, care au inaugurat era noun a ratiunel si libertatel !
«Credinta pasionata a tinerimei ruse pentru
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
25
teoria germana si practica francesa., parea justificata la 1848....
«Dosul medaliel e cunoscut. Revo lutia de la
48 nici nu s'a ispravit, si not ne am Intors
din Ierusalimul modern, precum Luter s'a in-
tors din Vatican Inca o data «heimathlos», va-'
gabonzii lamer morale,. Rol am Minas Para un
punt de reazim in fata puterei tarilor.
«Exilatil revolutiunei de la 48 nici n'au ajuns Inca la destinatia lor, si deja o societate
socialists a fost descoperita la Petersburg Imperatul Nicolae lovi cu ferocitatea sea ; Oamenil perira ideile au rernas».
In aceste citatiuni din Alexandra Herzen se
reflecteaza plastic Intregul credo al generatiunei care ne a precedat pe nor oameni numiti
in Rusia «oamenil antlor 70 » Aceasta generatio era deja revolutionare.
In ceia ce priveste arta §i literatura, atat
cea rusa cat i cea europeana, parerea generatiunei urmasil careia am fost nor, se poate
resuma in urmatorul mod :
Arta, contrariu parerilor multora, e apta de
a representa tot, cu singura conditiune de a
pune pe on -ce lucru pecetea frumosului ; adica. cu alte cuvinte, ridicand ori ce lucru,
fie el un sunet, fie o forma la nivelul Abdonei si zeilor. Cu tot orizont asa de larg pe
care '1 poseda arta, totu§i ea are un hotar,
peste care nu poate trece. Exists o stavila,
peste care nu trece nici arcusul vioarei, nici
penelul pictorului, nici dalta sculptorului, nici
arta, in fata acestui
stevilar, pentru a se resbuna, produce caricatura. i aceasta stavila este
burghezimea,
condeiul scriitoruldi ;
www.dacoromanica.ro
�26
IN EXIT,
pe romaneste burtii-verzimea.. . Pictorul sau
sculptorul care reproduce perfect pe omul gol,
sau acoperit cu zdrente, sau imbrgcat intr'o
toaga, cuirass, haina caluggreascd, se opreste
in desperare, cand e vorba de a reproduce p'un
burta-verde in frac
Cauza e caracterul burghezimei, cu tot ce are
el in sine. Acest caracter e prea ingust pentru arta, care se ofile§te in contact cu densul
precum frunza supusa ehlorului, perde ime(fiat culoarea sa. Daca totusi mai exists o arta
burghezd, aceasta se datoreste faptulul, ca in
viata burgheza une-ori isbucnesc si se framentd
pasiumle omenesti, voind O. iese din mediul
strimb in care suet constrasi ; aceste pasiuni
in framantarea lor, fac ohiectul artei.
Burghezimea are doue' calitati : acuratetea si
moderatiunea. Viata burghezimei e piing de de-
fecte mici si de calitatile mid; ea e foarte ca-
lick fuge de tot ce e extravagant, ce e de-
prisos : gradina cu for! se transforms in bostangrie plantele decorative in fasole si bob.
Acesta e un mare pas inainte pe calea ecomica nu incape indoialk dar numai atat Arta mai cu inlesnire 'si gaseste obiectul intr.'
un mediu avut, bogat sau inteunul sera° si
miserabil, de cat intr'unul plin de satisfactiune
mediocra Ce rol poate avea arta Trite° casa
burghezO? Acela de mobila aurita, cadre marl,
piano sr cart!, zugravite pe parete, pentru a
represinta o biblioteca. Arta nu se poate impaca cu un singur lucru in lume cu ceia ce
e vulgar.
i cu toate astea intreagg lumea cultd. moderng e osandita sg, deving burgheza. Burghe-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
27
zimea e iclealul intregei Europe moderne ; ea
este acea «gains in ciorba» despre care visa
Henrich IV o casa proprie, scoala pentru copi, cloth pentru fats, §i argati bunt in curte.
Te'ranul jefuit de Boer §i arendas ; argatul,
care munceste pentru o simbrie de nimic,
mancand mamaliga mucezita §i pastrama imputita, lucratorul din oral, n'au alt ideal de cat
acela de a pune mana pe ceva parale si de a
deschide carciuma sau dugheana. A isbutit, a
bietul oin '$i sterge
pus mana pe parale
sudoarea de pe frunte, si se gandeste cu drag
la copiii sal: Baletil nu vor mai avea nevoie
de a munci viata intreaga ca niste ocnasi, fetele nu vor mai deveni prostituate.... Acest ideal al carciumarului, a pravaliasului, a comerciantului, a bancherului, pururea pluteste
in aier inaintea ochilor fie carui muncitor, pen&
ce mainele sale ostenite de munca nu i se
vor incrutisa pe piept, pen'a." ce ochii nu se
vor inchide pentru vecinicie.
Burghezimea este ultimul cuvint al civilisa-
tiunel intemeiate pe proprietate. De los totul
se urea spre burghezie, din sus totul cade in
burghezie... In afara de burghezie asta-zi nu-t
scapare, nu-t ideal.
Dar ce poate face cu un atare ideal arta ?
Ce poate face cu un atare ideal literatura PI
Burghezimea sterge, nimiceste personalitate,
individualitate. dar persoana stearsa e satula,
imbracata in haine curate Aceasta e ceva
!
Este cu neputinta insa de a zice copiilor lui Murillio : ye sade mai bine, dragil mei, in sdrente,
nu cautati sa deveniti niste burta-verde ! Domnia burghezimeT este respunsul multimei la
www.dacoromanica.ro
�28
IN EXIL
avortarea mud revolutti. Iesirea din aceasta
fasa istorica o arata Karl Marx, dar predecesorii nostril n'au cunoscut pe Marx. Ei nu vedeau de cat el la spatele multimer burgheze
de astazi sta o alts multime de candidati, pentru cari moravurile, ideile §i modul de tral a
burtei-verzimel sunt singurul tel, singurul ideal, eT credeau ca multimea desculta si flamenda, muncitorimea adusa la saps de lemn,
n'are alts tale de mantuire de cat aceia care
duce la burghezie ; ef null puteau inchipui
cum, prin ce minune statul burghez actual se
poate transforma in statul muncitorimei, in
stat social-democrat, precum noT azi nu putem
sa ne inchipuim, prin ce minune si cum sta-
tul. social-democrat, statul marxist, va garanta
va salva pe individ de omnipotenta statulul.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
29
II
Secolul nostru e mai cu seama secolul cer-
cetarilor. Gloria sa consta in faptul ca el a
introdus stiinta in viata ; din alts parte, tot el
e acusat de a fi jertfit intreaga sa activitate
pentru actualitate, in dauna idealului. Alaturi
insa cu aceasta tendinta. a veacului in caretraim, vedem o minoritate aleasa, care sufere
de «dorul idealulur.»
In ce mod, cum se poate impaca o asa de-
flagranta contradictiune?
Parca alts data, in alte timpuri, oamenii nu
studiau, nu cercetau si nu cautau sa aplice in
\riga stiinta? Intru cat-va-da. Dar cercuite in anumite conditif epocele trecute poarta sigiliul
unel unitati do directiune. Secolul XVIII s'a
ocupat mai cu seams cu cercetarea adeverurilor concrete, earl sunt aplicabile in viata, iar
literatura servea de introducator a acestor adevaruri in societate. Acesta e inceputul publicisticei.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
30
E greu, e foarte dificll de a caracteriza secolul nostru printr'o formula scurta. Timpul
nostru nu poseda o directiune larga units, care
sa caracteriseze secolul nostru ; el cuprinde o
multime de directiuni si contrazicerT. In acest
secol s'au pastrat o multime de curente din secolul trecut, earl' au supravietuit timpul for
yi s'au contopit cu timpul nostru De aceia n'a
oxistat vr'o epoca mai complecsa si mai contradictorie. Analisa gi ilusiT, positivism si misticism, subiectivitate cosmopolitism, pesimism
ei cele mai nerealisabile utopia, generalizatifie
cele mai largi gi detaliarea cea mai amanuntitatoate aceste contrazicerT reale sau aparente
se unesc sub stindardul «progresului 51 civilizaciunei» secolulul XIX.
Este aproape sigur ca pentru a pretui drept
timpul nostru este necesar a recurge la prorociele utopistilor,, dupe prorociri problemele se-
coluluT nostru se pot resuma in urrnatorul
mod: cautarea, adeverului in diferitele sfere ale
multiplicarea stiintei si a investigatiunei, ca cal spre absolut, ei spre perfectiunea
riemarginita,
pe temeiul stfintel universale ;
concordarea stiintei cu viata socials, adica aplicarea reala a stiintei in viata, contopirea StiIntel cu poesia, impacarea realitatei cu idealul,
pe tale stiintifica ; in fine, ca incoronareslujirea omenirel, ca singura resolvare posibila a
problemei.
Dar dad, secolul nostru a supus investigatiu-
nei cele mai variate sfere de cercetari, pe de
alts parte el a pierdut acele adeverurf fundamentals car' singure dau linistea sufleteasca
ii ne lac sa pretuim cea ce am dobandit prin
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
31
stiinta. Lipsa de o conclusiune finals a produs o criza, care se manifest& azi in forma
de sovaire intre ldeile cele mai contrazicatoare,
inteo emotiune a cugeta'rilor si o adinca mallfire sufleteasca, Scepticismul secolului nostru
s6 apleaca spre un compromis, care 'si-a gasit expresivaea in panteisna . Lepadandu-se
de formulele vechl, secolul XIX, in fie care
sfera de cercetare a proclamat libertatea cugeCarel; el se inQearca O. descopere legatura intima care exists intre diferitele sfere ale intereselor sufletestl, si tinde a le contopi, in vederea unitatei supreme. Diderot scria : «Largiti
ideia despre Dumnezeu», iar secolul nostru
cere sus si tare ca., «sä largim ideia despre arta,
morals, adica sa largim hotarele domniei noastre sufletesti.»
Nici o data stiinta n'a fost asa de puternica;
secolul nostru a inteles el mintea si stiinta
sunt fortele cele mai puternice ce posed omul.... si in aceasta pirghie vede speranta in
viitor. El crede ca perfectiunea omenirei e
strins legate cu achizitiunea cunostmtelor stiin-
take, crede ca stiinta va face ca dreptatea §i
adeverul sci triumfe ; el crede in fine, ca progresul se face de si lent, dar mereu, cu toate
perturbatiumle eventuale si stavilele ce i se
pun in tale. In cercetare cauta* el resolvarea
acelor cestiuni, call framenta omenirea.
FrAmentat de dorinte marl, precum si de
nerealisabilitatea acelora, secolul nostru tra-
este o viata intelectuala asa de intensive, in
cat a devenit bolnay. El n'are nici o mesura
in dorintele sale : aplecand urechea pentru a
surprinde marea taina a nature.. el nad5ddueste
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
32
c6, va deslega enigma care 'f-va lumina totul,
i prin urmare si destinul omulul pe pArnent
In alto vremuri omul gasis6 respuns la acea
enigma in religie, in stiinta, in arta. Acum el
Ole ca in fie care sfera se gasesc mg multe
respunsurl, ca cugetul seu descoperind cornplecsitatea fie carui «cum», este dator de a
face deducOurif si de a impaca boate contrazicerile. De aceia tocmai secolul nostru e phn
de utopiT, de lupte, si de incercari de impa-
care. Niel o data ca asta-zi omul n'a privit
Inca asa de drept in ochiT Sfinxului despre care
am vorbit in «Temnip si Exil» *), nici o data.
nu s'a apropiat asa de mult de resolvarea e
nigmef. tiinta 'I a desvelit nemarginitul,
dar dansul a pierdut firul Ariandei in labirintul cugetaref sale ; multe sunt drumurile, dar
care duce spre Damasc ?
Omul secolulul nostru a miles faramaturile
vedfilor civilisatil, a explorat remasitele tineTecei globuluT nostru, a patruns trecutul generatrunilor cart au locust acest pamOnt, a stu-
that cum au trait ele $i unde anume s'au oprit. HO din contimporaniT nostril adunend
comentarif, deductil si ipoteze, au uitat in
munca for puntul de plecare si scopul acestei
activitati intelectuale; altii, inavutiV prin achisi-
Ounea cunostiintelor culeseremfin totusl cu
prinsf de desperare. Fie care generape incepe
din nou munca desperata. nadejduind de a
crea pentru urmasii sei un adapost de liniste, Li-
man de mantuire. Dar totul e in zadar ! Indo-
iala nu lass pe om in pace, si dansul nu se
*) Teninitii fti Exil" editura tip «Gazeta Sateanului.,
Rimmcu S'arat 1894
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
33
va lini§ti, nu poate sä se lase de a munci ;
el nu vrea sä paraseasca sublima sperantA de
a se urea in fine pe un pisc, de pe virful ca.'ruia va putea imbrati§a nemarginitul complex
al faptelor, din care complex va ghici enigma.
Btudiind §i cercetand mereu, el vede CA remane
tot a§a de departe de scopul cercetarilor sale;
dar vat, el §tie ce, despretuind §tiinta va despretui cea mat redutabila arms ce posedA pentru a invinge... i iate-1 dar iara§i §i iarA§T
studiind, iara§i §i iarl§i cercetand... In on -ce
descoperire noua el vede o noun litera din
inscriptia ieroglife., care ascunde taina.
tiinta a satisfAcut multiplele trebuinte ale
omului, dar setea sufletului seu n'a potolit'o §i
nu o poate potoli.
In cercetarea lumei aparente, omul modern
crede a gasi explicarea lumet spirituale. De
aceia tocmai secolul nostru a intimpinat cu a§a
bucurie positivismul, care se crede a fi un sistern Moselle, de §i if lipse§te ort -ce profunditate, ort -ce consecuenta a doNezilor §i un orizont intins al rationamentului. Importanta colosall a §tiintelor naturale a produs cea mai
mare influentg asupra studiulut istoriet §i critied. Metoda naturalists e aplicate. la toate ramurile de studiu. Pe temeiul faptului istoric
si a legeT naturale, noua metoda a stabilit o
legAtura stransa intre lumea spirituals a omulut §i lumea concrete., scoborand toate manifestatiunile spirituale din inaltimea for de odinioara pang la sumara explicare a for prin teoria materialismului economic. Apot dupe. teoria «mediulul» s'a nimicit activitatea liberA a
persoanef umane, inlocuindu-se prin fatalism ;
Zamiir C Arbure
3
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
34
individualitatea e strivita de legile naturale, si
oamenii marl ies parca din retort a, iar operele
for devin un resultat neinlaturabil, calculat matematiceste. Prin fatalism se semnaleaza influenta legilor nature!,
prin niste agenti extern!, soarta istorica a popoarelor.
Aceasta metoda, care la apari!iunea sa a
orbit lumea, mulcumita genialitatei oamenilor
de stiinta cari au inventat'o, nu mai satisface
pe omul modern, cad stramtoreaza modul nostru de a pricepe. Spiritualismul inerent omului prin educatiune, e in antagonism cu positivismul secolulul,
ai se revolts.
Omul modern se intreaba, in ce anume sfera
a Egalitatei si a idealismului se poate gasi respunsul? Unde se afla libertatea i revelatiunea ?
in nature ? Dar omul a pierdut capacitatea de
a percepe direct, cad reflexiunea a ucis totul.
In stinta, $i in istoria omenirei ?Dar omul tie
ca stiinta, sovaeste, ai maine neaga ceia ce a
afirmat Inca ieri abia. In filosofie ? Dar si
aci sistemele se schimba mereu. Atunci unde
e acel «pol» care e centrul evenimentelor trecatoare ? Omul a vroit sa patrunza in esenta
lucrurilor ca in aceasta entitate sa gaseasca
cheia enigmei, si s'a convins ca nu poate de
cat constata legea §i atat. Causa remane deci
pururea necunoscuta, ai enigmaticul pentru ce
remane pururea pentru densul transformat in
doveditul cum.
Realul nu mai poate sä ne satisface, iar ab.
stractul mereu ne aluneca din main!, nu se
supune dovezilor. SA se abtie de a se preocupa
do el omul nu poate, cad aceasta ar echivala
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
35
cu a se intoarce la adevArul apriori, adev6rul care a existat inaintea stiinteT !
De aceia tocmaY, omul modern '$T -a schimbat atitudinea fates cu stiinta ; el voieste de a-
cum inainte sa se impcirta geascci de viata
bogata a omenirei, el urea sa intrupeze in
sine toate contrazicerile : Microcosmul sA a evie ahem pentru macrocosm.
Secolul nostru voeste O. imbratiseze in lar-
gime ceia ce nu poate patrunde in profunzime ; universalitate
WA idealul si problema
secoluluT nostru ; in unirea internationalA cosmopolitsm ul °mph' locul vechiulul nationalism.
Literatura lumeT intregT
WI terenul, unde
nu mat exists partide, nu maT exists nationalitate ; in poesie principiul general al omenirei
leaga pe totT oameniI intr'o singura familie de
Pratt. In etica, ca cel mat malt ideal se proclamaunsa n ismul.
NumaT in omenirea intreaga gaseste omul
modern deplina sa expresiune.
Necesitatea uneT educatiunT generale, pe lan-
gA cunostintele speciale, se impune din causa
legaturel stranse ce exists Intre toate sferele
cugetarel. In literature si arta vedem acea varietate bogata, care V-are originea in libertatea
artistului si a scriitorulul de a se incerca sa
intrupeze in ele resultatele stiintel. In poesie
se dau la iveala mat cu seams acele producidunf cart corespund mat mult trebuintel timpuluT. Poesia poporana este obiectul unuT
studiu serios ; imitatia et dovedeste dorinta de
a concorda arta cu spiritul poporuluT
si nu
exists mar nici o sfera a stiinteT, care sa nu
www.dacoromanica.ro
�36
IN EXIL
Unda de a fi popularisata, pentru a deveni patrimoniul tuturor.
Cu un cuvent, data secolul nostru nu se
poate lauda cu convingeri stabile, definite, data
1-lipseste caracterul uniform, in schimb el poate
fi cu drept cuvent numit secolul cercetArilof universale. si mai cu seams secolul compatimirei generale. Puindu-si ca problemA: a
intelege totul, a imbratisa totul, secolul nostru s'a desfAcut de on ce doctrina positivA.
Cugetarea modernA recunoaste frumusetea poe-
tics, independent de teorie, precum recunoaste simtAmentul religios, independent de dogme. Pentru secolul trecut «frumosul» era ceia
«ce place». Diderot stria ca frumosul e «piacutul», altii erau de parere &A frumosul e «adev6rul impodobit». Toate aceste definitiunt nu
satisfac pe omul modern. Cerintele poetice crest
mereu, definitia se largesce de asemenea, desemnandu-se teluri mai inalte ; una eke una
apar definitiunile : «continul frumos intr'o formA frumoasA», apoi «unitatea in complecs»,
«ideia intr'o forma conereta», «nemarginitul in
mArginire» si asa mai departe. Romantismul
frances alege de devisa : «adev6ratul este egal frumosului». Idealismul si .realismul, romantismul si clasicismul, fie-care NI are defi-
nitiunea sa proprie ; dar, nict incercarea de a ex-
plica aparitiunea unel opere prin agentil din
afara, nict staruinta de a scobori actiunea frumosului pea. la actiunea pur fizicA, nicT incercarea modernA de a areta in poesie legile
fizice
in intregimea sa unilaterall, nu pro-
mite a fi durabila, chiar in mijlocul color partide literare, cart tin la aceste definitii.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
37
Cearta groaznica ce s'a iscat intre partisanii
«artei tendentmase» si partisanii «arta pentru
arta» pare mai mult de cat ridicola, data cine-va se pune mai presus de or! -ce pasiune
trecatoare.. Atacurile indreptate mai cu seams
contra «artei pentru arta» trebue sä cedeze unei priceperi mai profunde, care ne demonstra
ca «a areita» este si a «dovedi». i apoi, se
poate foarte bine, ca tocmai in arta pull mai
lesne sä se contopeasca stfinta cu poesia, de
cat in «arta cu tendinte». Stiinta formuleaza
evenimentul si explica legea lui ; inchipuirea
poetului insufleteste, inviaza imaginea stimtel
Adeverul subiectiv ne atrage prin sinceritatea
convingerei, iar adeverul obiectiv, intemeiat pe
cunostmte si experienta, povatueste, fara metode didactice si fara tendinte -- de car! nevoie n'are. Conform cu scopurile mar! ce au
arta si literatura in secolul nostru, s'a schimbat si critica ; critica nu se mai apropie azi
de o opera de arta cu o anumita mesura a anumitel teoni, cad de la densa se cere sa devie mijlocitoare intre artist si societate.
Secolul nostru cauta unitatea in complex,
§i in acelas timp a hotarnicit sfera activitatel
spirituale. Cu ajutorul unui studiu minutios a
tutulor sferelor concretului, secolul nostru nadajdueste sa se apropie de adeverul neconditionat, pe care 'l-cauta in stiinta, in viata, in
arta, poesie si credinta. Iubirea arzatoare a adeverului, si spiritul mare de investigatiune
pe car! le desrasura secolul nostrusunt tra-
surile caracteristice ale timpulu! modern.
In arta, fie-care scoala cauta o losinca pentru stindardul sett In poesie, romanticii, car!
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
38
au ales adeverul ca devisa si ca obiect de cult,
mereu cauta 'Inca aplicatiunea adevorata a prin.
cipiului proclamat de el. Omul a asteptat ca
dea acel adever absolut, dar s'a
vezut inselat; si, negand filosofia, s'a intors
filosofia sa -1
spre stiintele pozitive. Filosofia parAsita tArase
dupa sine credinta, religia, 16,sand in urma sa
scepticism si negatiune.
Am vezut in capitolul precedent cum Ale-
xandru Herzen ne-a desvaht lumea 16.untrica a
revolutionarului rus ; tocmat la aceias conclusie
am ajuns acum si eu, voind, din partea mea,
O. ark ce este nihilistul.
In lumea antics, cand credintele vechi s'au
prAbusit, in ajun de a fi inlocuite cu alte
credinte, s'a auzit o voce care striga «A murit
Pan 1» Un lucru analog se produce si acum
in secolul nostru. Secolul XIX la rindul sell
zice omenirel acela§ lucru, si multi, foarte
multi din eel' earl' nu pricep adenc, repeta ca
«echou» exclamatiunea desperata a timpului.
SA spun ins . parerea mea Mina: credintele
si religiunile nu mor; se schimba simboalele,
dar principiul cari le insufleteste remane neclintit. Nu mor idealurile omenirel, ci se schimba,
si uneori se intuneea. Nu piere Dumnezeu,
de si pare cä nu exists decal, in biserici, unde e
impodobit cu our si pietri nestimate,
exists
Ins
mai cu seams in constiinta omului, in
cerintele vecinice ale spiritului set," Secolul nostru admite credinta in afara de dogme ; si cu
speranta fierbinte, cu iubire pasionatg, omul la
sinul naturei nedejdueste O. gaseasel ceia ce
ratiunea 'i-a refusat. Natura o preface el in
isvorul stiintei si sorgintea aspiratiunilor sale.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
39
Cosmosul s'a prefacut in simbol al misteriosulul numen.
Nu e oare acesta acel Pan, care a murit la
hotarul lumel antice ? Nu e oare aceasta acea
zeitate care s'a nascut in secolul nostru ? Poesia §i §tiinta ne sunt martori. Panteismul spre
care inclina cugetarea moderns ne e dovada ?
Dar este oare cu putinta ea nol, earl ne luptam pentru largirea individualitatei, sa ne li-
nitim in panteism, care e tocmai nimicirea
individulul, e disparitiunea lul? Invederat ca
nu. Panteismul modern, cu on ce insu§irl it
vom dota, este §i ramane acea Nirvana Scho-
penhaurista, care nu este alt ceva de cat moartea
sufleteasck in fata careia nol ramanem simple
spectators.
Secolul nostru s'a convins, el a remanea spec-
tatorul evenimentelor, nu poate satisface pe
omul modern ; e necesar sa devil inelul in-
tregulul, pentru a to apropia de acest intreg ;
stiinta este cheia pentru a intelege viata omernrel, dar nu §tiinta, ci activitatea e legatura vie a omulul cu totul.
Cuno§tintele ne introduc in lumea evenimentelor, dar numal prin activitate devenim
nol partea con§tienta individuals a totulul.
Veacurile trecute au fost circomscrise in sfera
13tramta a intereselor de casta ; secolul nostru
e patruns de interesul omenirel intregf.
Cuno§tiintele capatate impun datoriI. Stiinta
sterila, usuca cugetul, §tiinta, care serva binelul ob§tesc, nutre0e §i inalta cugetul. Principiile contraril, ale idealismulul §i ale realismului, se unesc in sfera eticel.
Secolil, call se deosebeau prin idealurl abwww.dacoromanica.ro
�40
IN EXIL
siracte, au perdut nimbul for stralucitor, pentru ca dupes ce au fost cercetatt mat de aproape, ne-au aretat ranile for purulente in toatii,
goliciunea ; povetuirile istoriel ne-au servit la
ceva: etica a inlocuit metafizica. Scopurile umanitare practice au inlocuit teoriile abstracte.
Constiinta solidaritatet internationale a dat nastore noilor principil de relatiuni sociale ; din
misticismul lut Leroux, din Furierism, Sensimonism, Comunism. din Socialismul revolutionar
al lut Bacunin, si Socialismul evolutionist al
lilt Karl Marx s'a treat in fine abecedarul unei not stiinte :Sociologia.
Omul ca individ, ca persoang, ca germenele
stiintet soiale, 'lash' pe arena istorieifares deosebire de rasa si de castes numai in secolul nostru. Secolul XVIII, care a proclamat
drepturile omulur, a slujit ideid abstracts, 1deia omenirei in acest secol inabusi ideia despre om; respectul pentru fiinta omeneasca acel secol nu 1 a cunoscut.
Timpul in care traim, dupe pgrerea revolutionarului rus, tinde nu numai la priceperea
lumei care ne inconjoark dar si la a simpatisa cu aceasta lume imperfectg. Simpatia universalA
iata acel cement care leagil persoana umana cu intreag5. omenire, care uneste
multimea cu lie care om a parte, care face
p'aceasta multime sa asculte vocea unlit om,
care o chiamA sa paseasca inainte, tot inainte.
Aceasta uniune sufletease5, secolele trecute
n'au cunoscut-o circumscrise in cercul ingust
al intereselor de casts ; a-rareori apare pe ici
pe colea un Buda. un Zoroastru, un Christ,
care se pune in capul multimel, traind pentru
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
41
multime, suferind pentru multime, murind restignit pe truce pentru mintuirea omenirel.
Priceperea profunda si simpatia universals
due direct spre tertare. tiinta se face cornplicele ideilor umanitare, demonstrand omulul
modern influinta mediulut, proclamand determinismul. Cel mat marl actori at secolulut, cei
mai genialt literati at timpului sunt azi si eel
mat principali representant at compatimire1 universale, si eel mai aprigi luptatori pentru
simpatia universals. Oament cart apartin claselor avute, oameni de at castelor privilegiate,
oameni cart 'sf-au pretrecut viata in lux, ca
lupta Intreaga for
Karl Marx, ca Bacunin
viata pentru propagarea simpatiet universale.
Cand si in ce timpuri a servit literatura asa
de mult ideet umanitare, intereselor sociale,
precum slujeste acuma ? Material pentru operele poetice se culege azi din sinul societatei.
Niel o data coarda personals n'a vibrat asa de
tare; nici o data dorul si tristeta personals
n'au fost in asa grad resunetul mahnirei, pentru ca nice o data Inca omul nu s'a convins
asa de adanc de solidaritatea intereselor omenestl. Poesia chiar, a incetat de a fi o arta, si
s'a prefacut in viata. Heine, poetul timpuluT
nostru «din tenguelile sale marl, din suferintele
sale, compunea niste cantece scurte». Mihail Emineseu , poetul nostru roman facea acelas
lucru, si impreuna cu acesti poeti de mana
a doua, eel mat marl poet si scriitorl at yea -
culut, adica accia pe cart it asculta multimea,
de asemenea compun operele for minunate nu
numat din suferintele personale, nu numal din
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
42
dorul for pentru idealul abstract al frumosului,
ci mai cu seams din sirnpatia for «pentru tot
ce sufere, tot ce vietueste»adica pentru ome-
Poetul veaculut asta-zi e silit de a se
impartasi din viata bogata, a omenirei, de a
mre !
servi acestet omeniri, de a fi talmaciul suferintelor si aspirattunilor sale.
Fie care om care poarta azt pe u merit set
povara grea a tinguelilor, indoelilor si sufe
rintelor sufletesti, le duce pe arena vietei sociale organul cams este tiparul. Mari sunt
aceste indoeli, legitime sunt acele tingueli,
caci veacul nostru mai cu seams e avut in ele.
oi.laind intre do6 extremitatisetea idealului $i telurile pur practice, intre materialism
si misticismnol traim intro vreme piing de
framentare surds, de o munch' intelectuala in-
tensive si de o groasnica lupta pentru
tray
Aceasta incordare, impreunata cu sovairile mo-
rale ci nestatornicia morale!, pare ca, a ajuns
la ultimul seri grad, si ne arata in viitor o
rata de lumina. Dar de unde ne Vit veni lumina ? Ce va aduce acest viitor ? Prin ce anume faze ale cugetarei va mai trece omenirea, si unde se va opri ?
Aceasta stare intensive 'ct -a gasit resunet in
literatura moderns, cat ci in conducatorii cugetarel moderne. Tot ce e nou insa, se pro
duce lent ci cu marl sfortari, ca fructul constiintel comune ci a trebuintelor generale. Frun-
tacit onienirei ghicesc idealul viitorulut, ci se
incearca de a-1 formula ; et au trecut prin toate
sovairile, ci de aceia pot proroci ceia ce se va
realisa.
Literatura sanatoasa zice azi societatei : ye-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
43
nitl voi toti cars sunteti framentati de tagada
ei aci yeti gasi idealul vostru.
Veacul nostru admite in progres nu numai
o lege morals, dar gi o lege a nature!. De aceia el si tinde la realisarea ei : el cere edu-
cattune pentru fie care persoana umana gi vede
in scoala si stiinta mijlocul de propasire ; sta-
tul modern se sileste a face progres in organisarea institutiunilor sociale ; stiinta constata
progresul in evenimentele nature 5i gaseste
in teoria evolutiunei generalfsarea stnntifica §i
filosoficA. Istoria urrnAre§te viata popoarelor ;
filosofia istoriel se transforms in istoria cul-
ture!. In sfera cugetArei pure gAndirea moderns
pune ca scop
perfectfonarea. A§a dar, progresuliatA lozinca timpului nostru pretutinden! el e conducAtorul
in viatl, in stiinta,
in arta.
Pa.n6 acum veacul nostru mereu se urea de
la lege la lege, de la partial la general, de la
mductie la deductie ; hotarele cunostintelor se
largest, orisontul devine tot ma! mare. Teoria
se inlocueste prin teorie ; cugetatorul urmareste opera sa. Dar st stiinta si metafisica. ajung la acelas rezultat ultima, cea mai inalta
axioma, remane neatinsa.
Din aceasta insa, nu reiese ca enigma vietei
a perdut on ce interes pentru omul modern
din aceasta nu reiese nici decum ca enigma
groasnica nu mai preocupa pe om, cum cred
un
Cugetarea etica, admisa ca dogma, tot-d'auna a produs marl evenimente ; progresul, adica perfectionarea individuals
gi
obsteasca lases
acest
omului o imensa arena de activitate
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
44
principiu, prin inAltimea problemet si prin ne-
marginita sa aplicatiune, poate servi omului
pururea de punt de reazim. Dar vat ! Poate
oare densul sA si margineasca perfectionarea
individuals cu perfectiunea orgamsatiunei sodale ? Se va multumi oare el cu atata ?
Invederat cl nu. Lucrurile lumesit nu pot
satisface pe omul modern ; nu pot afacerile ob.
stesti se inabuse in el alte trebuinte inerente
sufletului ski. A se da cu totul societatel, omul nu poate. Omul tot-d'a-una se va ocupa
cu lumea sa launtrica. Persoana umana se.
ridicA in contra misticismului umanitar se revoltA in contra fusiunei sale cu natura, in contra disparitiunel sale ca individ in panteismul
umanftar.
Si apoi, anahsa ne persecuta chiar in mijlocul bunurilor vietei. Omul cugetator e incapabil de a trai numal in present. Obidnumta
de a generalisa, ne distrage de la fapt. Not
ne inceream mereu sä desemnam fie carui object, fie cami fapt separat, locul seu in cornplexul evenimentelor, not voim sä leggin existenta vremelnicA cu eternitate.
Nu, credintele, religia, nu pier. Ele 's1 schim-
ha expresiunea, conform cu evolutiunea cugetului. Religia, ca simtim6nt al legaturei dintre evenimentele trecatoare ale vietei si eter-
nitatea, e inerenta omului. Nu moare nict filosofia, care cauta aceasta legatura pe calea
rationamentulut, de si in secolul nostru omul
inselat pare ca se indoeste de ea.
Not ne am convins cu totii ca a deslega eobosit si
nigma eternitatet este cu neputinta.
Urni din cugetatoril moderni prezic el filowww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
45
sofia va avea un nou viitor, intemeiat pe unirea sa cu stiintele positive. El declara ca filosofia vutorulul inarmata find cu not adeveruri, va crea cosmosul set' psihic, pe temeiul
faptelor de asta data, far nu pe temeiul abstractiunilor. Ori cum, rolul filosofiei s'a schimbat :
ratiunea asteapta de la densa acum nu
numai revelatiunea ci si cunostinta actualitatei;
se cere ca densa sa imbratiseze complexul to-
tului existent, O. urmeze pas cu pas stiinta,
luminand-o prin gandul sell, care este esenta
revelatiunei sale. Prin cugetare se explica evenimentul ; ratiunea insufleteste sfera concretului.
Se poate, ca aceasta unire sä fie. a doua sin-
tesa, care vine dupa o lungs si laborioasl analisa.
Dar cum se va revela adeverul ? Unde se
afla acea categoric de adeveruri, pe call omul
insusindu-si-le, va descoperi o noun tale pentru conceptie ? Unde e acel polog, care odata.
ridicat, va desvali inaintea ochilor omului avid de a sti, imaginea adeverului veeinicacest
isvor in care ca intr'o oglinda se reflects odajdiile sfinte ale lui Dumnezeu?
In secolul nostru, numit materialist prin escelenta, se observa deja o evolutiune mare,
care se_ desemneaza din ze in ce mai clar in
sfera cugetarei ; aceasta evolutiune, resultatul
negarel extreme, tinde a se impaca cu metafisica. Secolul nostru pare ca a ajuns deja la
acea eriza., cand stiinta fats cu spiritualismul
voieste 4-0 garanteze o positiune neutrals. Cedarile facute spiritualismuiul de catre unit din
eel mai eminenti represintantl at stiintei moderne ne sunt dovezi.
www.dacoromanica.ro
�46
IN EXIL
Dincolo de hotarele §ttintei exists misterul
care atrage pe om. Acolo, unde se incepe sfera
necunoscutulul, misticismul a§teapta pe omul
modern. De la analisa omul trece la patrun-
dere intuitive, de la §fiinta positive cAtre simbol.... La picioarele acestut simbol, ca la picioarele unei statui el depune coroane, cant
nu poate se ajunga pans la fruntea statuier,
care se inalta in slava cerului
La picioarele
simboluluT sta omernrea.
Ast-fel, on -ce va aduce viitorul, numaY §i
numal omul sa nu pearda puntul de reazim
in etica §i el va gasi pururea mijloc de a
concorda resultatele cugetarel abstracte cu §tiinta positive.
Ast-fel in omenire omul poate gasi o pArticica din acea satistactie psihica, care 1-framenta §1 nu 1 da lini§te; in simpatia universals el poate gasi consolatiune in doral s6u
dupe un ideal net6rmuit.
Atat sufletul nostru, cat §i §tiinta, ne §optesc, ca in etica mai e scapare pentru omul
modern ; sufletul nostru tinde cAtre acele inaltimi, de unde se aude acela§ cantec melancolie, care resuna mereu in istoria omenireT: «tot
ce e treccitor, nu e de cat simbol». i poesia,
§i
arta nu sunt de cat fragmente din acest
cantec vecinic. A intelege aceste simbolurT, a
pricepe legatura ce exista intre ele dintr'o parte,
§i legatura ce exist& de aka parte intre tot ce
e trecator §i tot ce e etern, intre relativ §i
absolut
WA problema, pe care omenirea tinde sa o deslege, fie intr'un mod con§tient, fie
intr'un mod incon§tient.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
47
La toate acestea, §tiu bine, ca o parte din
oamenil inteligenfi iml vor respunde, ca, el
sunt cu desaver§ire reel §i impasibill fats cu
cestiunile : Quis? Quid? Ubi ? Quibus auxiliis, Quomodo? Quando? Ce sunt toate aceste
cestiuni? La ce 'ti ball capul cu ele, cand
§tiinta nimic nu ne poate respunde ?
Haide-de ! Si cu toate astea omul mereu intreaba, mereu e framentat de aceste cestiuni,
mereu intreaba §i va intreba Cine sunt ? Unde
sunt ? Pentru ce sunt ?
Oamenil inteligenti tacseaza aceste cestiuni
de zadarnice, ba unii le numesc chiar stupide.
De ! Acestora le vol respunde : o vad. nu
'§f framenta crieril cu ast-fel de cestiuni. cad
pentru densa total e clar §i Jimpede : Ce e
in grajdiu ;
densa
vaca ; unde e densa
pentru ce exists densa
a da lapte, etc.
pentru a fi mulsa, §i
i acum, rog pe cititor sa recapituleze in
mintea sa cele dou6 capitole din prefata, sa-§I
aminteasca. de elementele din sistemul filosofiel
lul Hume §i sa spung dad. modul de a pri-
vi lucrurile a nihili§tilor (fenomenali§tilor) de
la apus e acela§ cu modul de a-0 infati§a
lumea a revolutionarilor din Rusia!
Invederat, eä mare e deosebirea intre aceste
dou6 moduri de a privi lucrurile, de §i atat
la Hume, cat §i la nihili§tii din Rusia principiul
simpatiei universale joaca rolul culminant.
Trecand acum de a dreptul la povestirea
mi§card revolutionare din Rusia de sub domnia impAraOlor Alexandru II §i Alexandru III
www.dacoromanica.ro
�48
IN EXIL
si anume la acea parte a miscgreT la care eu
insumf am luat parte directs las pe cititor sg
urmareasd, modul cum ideile nihilists argtate
in aceasta prefat'a se manifestau in tot-deauna
in toate actele Miscarel.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIls
VedPti mantle $1 pieioaiele mele
ca insunn eu stint, mutt-me §i
vedeti
Luca, evang
Ewan. C. krbure
www.dacoromanica.ro
�I.
PROCESUL CONSPIRATIUNEI NECIAEFF
Sosirea mea la Ziirich.
Dupa dol ani §i §apte lunl de Inchisoare,
petrecuti In groasnicele oubliettes ale forta'retei Petro-Pavloskaia, dupa viata nesuiat5.fent& sub supraveghearea politiel
m6, In fine, scapat din manile calailor mei,
iatl-m6 In republica Elvetiand.
M'am oprit la Zurich, nu doara el ayearn vre-o cuno§tint5,, vre-un amic In acest
ora, nu doara.' ca fugind din exil silit In
exil voluntar am avut ca tints acest ora §,
ci pentru ca' 'mi-a Post absolut indiferent
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
52
in ce anume ora§ din Elvetia am sa, m6
opresc.
As fi urmat calea pera la Geneva, uncle
§tiam Ca traiesc cati-va refugiati batrani
din Rusia, dar starea senatatei mele nu
'mi mai permitea sä mai stau un teas mai
mult in vagon. Excitarea mea nervoasa ajunsese la culme; piciorul meu, acoperit
cu rani reumatismale, capatate In temnita,
me facea sä sufer prea mult. Era necesar
dar sa me odihnesc.
Am descins Intr'un mic otel Zum schwar-
zen Adler, tinut foarte murdar, dar
§i
foarte ieftm. Am inchiriat o camera mica,
care samana mult a un dulap, in care e
a§ezat un pat, §i langa pat o mescioara §i
un scaun. Dulapul-camera avea o ferestruica., care da Intr'o strada Ingusta, strimba,
umeda. Abia stabilit in acea camaruta, simtii o mare prostratiune morala §i fizica. :
resultatul firesc al unei prea marl §i prez
Indelungate incordari nervoase. Fara a 'ml
repara fortele sleite cu ceva alimente, m'am
aruncat in pat, §i am adormit ca un copil.
Somnul meu a tinut lung, foarte lung;
am dormit, cum §tie sa doarma numal un,
aresta,nt-celular, adica peste 12 ceasuri
fara Intrerupere. Cand m'am trezit se era-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
58
pa de zna. Simtti ca am friguri; piciorul
bolnav me durea groasnic.
Atka mai trebue, ca sa me inbolnavesc! me gandil. Ce aveam de fault ?
Me botarli sa, recurg la vr'un doctor, si
ca ex-student de medicina alesei pe un
profesor de universitate.
Cu chiii si vai am isbutit, tarandu-mi
piciorul bolnav, sa me transport In orasul
de sus, unde locuia profesorul clinician d-r.
Birmer. Fiind primit de acest doctor, am
fost supus unei inspectiuni medicale minutioase. Afland causa boalei mele, docto-
rul m'a sfatuit sa me mut din otel la spital, de oare-ce boala mea cerea imperios
o cautare serioasa si Indelungata. Urmal
sfatul dat, si chiar In acea zi me si stabilii la spital, unde am fost nevoit sä reman aproape doue luni de zile. Multumita unei ca'utarl sistematice piciorul meu
se vmdeca, ranile reumatisinale se Inchid,
si scap de niste palpitatii, cari me ame=tau cu viciul cordului. La spital, facui
cunostinta cu cats -va studenti In medicina,
earl urmau cursurile la facultatea de medicina locala; afland de la el despre toate
cele necesare pentru a intra la universitate
ca student, me hotaril sa me Inscriu si
sa-mi urmez studiile Intrerupte. Era greu,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
14
ce e drept, pentru mine, care perdusem
aproape trel ani de zile, sä me pun la lucru si sa urmez cu studiul unor obiecte
a caror base, anatomia, fisiologia §i patalogia, le uitasem ; dar me gandeam, ca
cu staruinta si munca voi putea recapitula
cele Invetate, Med, a ma! tncepe de la th.ceput.
Pentru ca sa pot ispravi studiile, era
neaperat necesar ca sa me Inscriu in antil
al patrulea, de oare-ce la Petersburg facusem deja trel an! -de studiu. Aceasta necesitate se tntemeia pe motive pur econo-
mice: n'aveam cu mine de cat o mie de
franc!, §i mai aveam sa primesc din Rusia
vr'o 3000 de franc! de la verul meu Constantin Rali. Cu aceasta suma de banI trebuia sa fac fata tutulor cheltuelilor In cur-
gere de do! an! de zile, cat aveau sä dureze studiile mele.
Odata, hotararea luata, lucral conform cu
cele hotarate. La universitate n'am Intimpinat nici o pedica ; diploma mea de ba-
calaureat §i atestatul de studii de la Academia Medico-hirurgicala din Petersburg
fur& acceptate drept echivalente cu bacalaureatul din Elvetia, asemenea §i eel trei
an! de studiu universitar mi s'au socotit.
Aram facut deci student In toata regula,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
55
si Incepui sa frecuentez prelegerile. In cu-
rand mai sosira la Zurich trei refugiati
politici noi, cari ca si mine fugisera din
Rusia. Acesti trei tineri erau Smirnoff, Alexandru Oelsnitz si Vladimir Holstein.
Toti trei erau studenti de medicina din
Moscova, si au fost arestati pentru ca au
participat la o miscare de studenti In contra regulamentulul nou universitar, prin
care studentilor li se Interzicea on -ce tntrufire. Inchisi In temnitele din Moscova, acesti studenti In curand au fost exilati, si
au fugit din exil.
Sosind la Zurich toti trei s'au Inserts la
universitate, voind a ispravi studiile Intrerupte.
Lucru firesc, ca imediat ce anal despre
sosirea lor, mersei si facui cunostinta cu
dansii. In curand o amicitie stransa m6 lega cu Alexandru Oelsnitz si Vladimir Holstein; In ceia ce priveste pe al treilea, Smirnoff, dansul nu mi a convenit nici prin caracter, nici ca morals.
Acestl trei tineri au fugit din Rusia Impreun'a ; neavend si neputandu-si procura
pasapoarte, ei au fost siliti sa treaca granita pe furls. Sosind intr'un sat polon, plin
de ovrei, tinerii intrara intro carciuma, unde
se asezara la o mass, cerand sa le dea ceva
www.dacoromanica.ro
�IN EX1L
56
mancare. La tejghea sedea o figura ovreiasca tipica, care arunca o privire distrata
asupra noilor veniti. Aducand cele comandate, ovreiul cu raceala se adresa catre tinerii Intrebandu-1:
Aveti trebuinta de odae ?
Nu! Plecam Inainte! respunse unul
din tineri ; apol dupa o pauza zise in limba
germana :
E departe de-aci granita?
Granita ?..... Mai sunt vr'o 30 de kilometri.....
Tinerul se scoala de la masa, se apropie de carciumarul ovreti si 'I zice Incet :
Stil pe cine-va care sa ne poata trece
peste granita, cad n'avem pasapoarte, si
avem neaparata trebuinta sa mergem la
Konigsberg ?
M wei mir ! exclama ovreiul
E
greu.... e foarte greu!
Ian nu to fd nesnai. Platim bine!
Ovreiul se departs brusc ; apoi iesi din
carciuma. Tinerii remasera, foarte nedumeriti, de oare ce conduita ovreiului era cat
se poate de suspecta. Ovreiul putea sa denunte aparitiunea unor oameni necunoscuti
In sat, ba putea sa declare chiar si politiel, ca niste tineri
sositi de nu se she
unde '1-au rugat sa le Inlesneasca trecerea
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
57
granitei. adnuelile tinerilor mei tovara,§1 au
fost Irish' neIntemeiate ; ovreiul-carciumar
In curand s'a Intors, §i adresandu-se catre
doi din tineri, earl' vorbeau perfect limba
germand, Ii preveni spunendu-leln jargon ovreiesc,
ca spre seara are sa-1
conduca la o ruda a sea, care va putea
sa-1 duca peste granita.
Ruda mea e un om cuminte. Al wei,
ce cuminte! El stie tot, §i poate tot, dar
are sa ye coste bani!
Bine, bine, ne vom tocmi, Insa de ce
vrel sa stam pang seara? Vor veni oameni la carciuma, si nu e bine!
Dumea-voastra yeti sta pan& seara
In odaia de alaturi; asta-zi e sambata; §i
prin-urmare Babas [Ana' la 5 seara.
In adever ovreiul Introdusese pe eel trel
fugari Intr'o odaqa de-a-laturi, undo el au
adastat pants, pe la orele 5 seara, apoi,
cand Incepu sa se insereze carciumarul i-a
condus la ruda sa, care §edea tocmal la
cap6tul din spre camp al satului. Intrand
Intr'o casuta mica, tovara§ii mei gasira acolo pe un batran ovrei, care '§i facea rugaciunea. El privi pe noii sositi, dete din
cap ovreiului-carciumar, care II zise °ate-
va cuvinte In limba evrea, apoi 41 urma
rugdci u n ea .
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
18
Tineril, earl nici odata Inca n'au vezut
pe ovrei la rugaciune, remasera cu gurile
caseate, privind cum batranul habotnic, imbracat In lintoiul ski si avend legata la
frunte o ladita cu legile lui Moise, gesti-
cula si recita ruga'ciunile de seara.
-= Are sa, va coste mult ! ofta batranul
ovrei, urmandu-si rugaciunea.
Cat ?
Cinzeci ruble pentru fie-care orn !
mormai ovreiul rugandu-se si gesticuland.
Scump ! Atata n'avem ; dar pentru
toti trei suntem gata a da 30 ruble !
Al wel! putin, foarte putin!
Cinzeci pentru top !
Seicleci.
Bine.
Pe la orele 10 seara, batranul ovrei Inllama trel cal la o caruta. Cand prietenit
mei s'au asezat In caruta, au observat ca,
drept vizitiu II au pe batranul ovrei In
persoana. Dar acum, acest ovrei ba'tran
parca s'a transformat. Ochil sel scapara'i
schintel, fata sea nervoasa devenise energlob:, muschii i se contractau Intr'un rictus plin de hotarare. Ovreiul habotnic de
odinioara se transformase In contrabandist
istet, plin de indrasneall La strigatul ovreiului cail sburara ca vantul, si peste doue
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
59
ceasUri caruta se misca deja pe un drum
bine Intretinut
era o sosea austriaca
Ajungand la Viena, eel' trel refugiatl politicI se oprira. Intr'un otel, unde d W. Holstein, singurul din trel, care avea ceva pa-
rale, lmparti Intreaga sa averepeste 7000
In trel partI egale.
franci
Acum, cand am scapat din ghiarele
despotismului, si tie care din not va tre-
'sI caute mijloace de trai, cred ea
e bine, ca sa.' fim egali in sanse de a da
piept cu noua viata, de-a suporta lupta
pentru existent'a. De aceia ye rog sä nu
me refusati, si sa Impartim aceasta sums
bui s'a,
de bani.
Dupa, o discutie oare-care, cei trel tovaragi au Impartit cele 7000 de franci si
apol au plecat Impreura spre Zurich.
Aci ne-am intalnit si In curand ne-am Inprietenit. Pe mine reumatismul me sili sa.
urmez sfatul doctorului 'Birmer si s'a, plec
pentru cate-va luni In Italia. Am ales craw/
Arona, situat tocmal la sudul laculdi Mad-
jore, unde am si plecat, prin Simplon. In
aceasta caratorie me Intovara'si d. Oelsnitz.
Viata mea In Italia era foarte trista ;
procesul nostru incepuse a se judeca la,
Petersburg si darea de seams a desbaterilor sale se publica In ziarele oficioase ruse.
www.dacoromanica.ro
�60
IN EXIL
Guvernul rusesc, folosandu-se dinteo parte
de lipsa de caracter a unora din acuzati,
iar din alta de crima si lipsa de cinste
politica a lui Neciaeff, figura culminanta,
din proces, a hotarat ca acest proces politic sa fie judecat de catre Curtea cu ju-
rap. Asa dar procesul nostru a fost eel
dintal proces politic judecat In Rusia in
fata publiculul, dupd toate regulele unel
jurisprudente obicinuite.
Rechizitorul procurorulul era zdrobitor
pentru principalii acuzati. Depositiunile fratilor Cuznetzoff si aceea a lui Uspensky au
produs o impresiune dureroasa asupra opiniunei Intregi.
Tata istoricul acestui proces dramatic :
Sergiu Neciaeff, fiul unui diacon din satul Chomutovo, guv_ernamantul Vladimir,
dupa ce a ispravit studnle seminariale s'a
facut profesor de religie, si cu ajutorul unei protectii capatase locul de director al
unei scoale primare particulare din Petersburg ; scoala aceasta era Intretinuta de o
societate de bine-faceri, si purta numele
de aSerghiewskoe Ucilisce». La aceasta
scoala au mail fost profesori si tali -va studenti, Intre-cari si tovarasul meu Evlampie
Ametistoff, student la academia Medicohirurgicala. Cand s'a inceput miscarea stuwww.dacoromanica.ro
�IN ERTL
di
dentilor din anul 1869, care era datorata
presiunei guvernului asupra junimet studioase, Neciaeff prin intermediul studentilor-
profesori facu cuno§tinta cu capii m*areI.
In °mind dansul veni In ajutorul acestor
tineri, puind la clispositia lor, pentru Intruniri, localul §coalet din strada Serghievska.
In acest local cu desavar§ire necunoscut politiet secrete, se tnjghebase grabnio
comitetul de actiune al studentimet, de aci
plecasera delegatii conntetulgi pentru a forma liga studentimei din toate universitA-
tile imperiului, aci to fine s'a hotarat actiunea comund a tutulor universit'atilor In
contra regulamentelor si dispositiunilor ocarmuirel, to ceia ce privete pe studentii
§.i profesorii universitari.
Putin dupa aceasta, tocmai In toiul mi§careI junimei universitare din anul 1869,
din initiativa lui Neciaeff §i Petru Tcacioff,
un publicist rus, comitetul de actiune al
studentilor s'a transformat In comitetul
partidului revolutionar rus. Acest co-
mitet a fost alcatuit din urmatoarele persoane : P. Tcacioff, Neciaeff, eu, Ivan Ame-
tistoff §i Evlampie Ametistoff, Seriacoff, Nichiforoff, L......*) §i Orloff.
*) Oamenu can niai ttaiesc in Rusia, in men-1.mile mole
snot dtsemnatL numm en o singuta liteia ome-case.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
62
Tata In trasuri generale programul si
scopul acestui pumn de oameni 'Ara aniloace si fara greutate In societate:
«Libertate politica. Sub libertate politica'
se Intelege: drepturile persoanei omenesti
si selfguvernamentul. Drepturile persoanei
sunt : libertatea individuals, libertatea cuventului, a tiparului, a tntrunirilor, asociatiunei, constiintel si limbilor nationale. Aceste drepturi ale omului si cetateanului sunt
si trebue sa remaie inprescriptibile.
Selfguvernament este : autonomia administrative a comunei urbane si rurale, apoi
a ocolului (volosti), care se compune dintr'
un numer de comune, apoi a regiunei locuite de o unitate etnica. Politia si admi-
nistratia regiunei va depinde de soborul
deputatilor alesi de poporul regiunei; a-
cest sobor regional va fi lntaia camera legiuitoare. Soborul imperiului, compus chn
delegatiunile regiunilor, va gera afacerile
imperiului».
Comitetul revolutionar compus In anul
1869 n'a existat, propriu zis, mai mult de
patru-cinci luni. Activitatea sa s'a margi-
nit numai si numai In a da o directiune
anumita miscarel studentilor, apoi In al
doilea rend a avut ca resultat crearea unor
legaturi Intre grupurile tinerimei, alcatuite
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
63
de vr'o trel ani tnainte in sanul junimel
universitare, si In fine In al treilea rand
a pus temelia uneI organisatiuni a fortelor revolutionare din imperiul rus. Comitetul acesta s'a desfiintat prin simplul fapt
.05, deja In ziva de 16 Martie 1869 tog
membrii sei, afara de Serghiu Neciaeff, au
fost arestatI si inchisI In fortereta PetroPavlovska.
Neciaeff, remas In libertate, dupa arestarea tutulor tovarasilor sei, a crezut de
cuviinta Inainte de toate sa creeze In jurul persoanel sale un fel de legenda', care
sa -i poata servi drept influents, cum era
aceia de care se bucurau tovarasiI sei arestatl, prin cercurile studentnnel universitare. Pentru aceasta cel dintaI lucru ce
a facut el, a fost ca a respandit stirea, ca,
si densul e arestat si Inchis In forta.rep.
Stirea aceasta o latise prin capitala Ev lam-
pie Ametistoff, In ajun de a fi arestat ; el
a povestit studentilor, ca mergand pe o
-strada, a tntalnit In tale o trasura escortata
de jeandarmi. Din acea trasura o man& 'I
a aruncat un bilet, pe care s'a gasit scris:
«Sunt arestat si dus in fortdreatd.
«Rog a da de tire despre arestarea
.emea tutulor amicilor.
Neciaeff.
www.dacoromanica.ro
�61
1 N EXIL
Respendind stirea despre arestarea sea,
Neciaeff lila pasaport pe un nume strain
si pleca In strainatate.
Sosind In Elvetia densul se presinta lui
Bacunin, Herzen si Ogareff
trei refugiati politic! de pe timpul domniei Imps&
ratului Niculal, car! au jucat un rol culminant in desvoltarea intelectuala a Rusiel.
Trei refugiati, Incaruntiti in exil, au Intampinat pe noul sosit cu bratele deschise.
Neciaeff le-a declarat ca este tramis de co-
mitetul revolutionar pentru a se Intelege
cu ei In ceia ce priveste atitudinea for fata
cu noul partid revolutionar din Rusia. Alexandru Herzen, nelncrezator din fire, om
cu un temperament asezat, facand cunostrita mai de aproape cu Neciaeff, a hotarat sa se tina In reserva, cel putin pang nu
va vedea pe temeiul faptelor modul de a
lucra a noiei Injghebari revolutionare. Aceasta reserva a omului cumpanit revolta
pe Neciaeff, care imediat parasi pe Her
zen, si se alipi de Bacunin, om cu temperament revolutionar, plin Inca de vlaga
vietel, doritor de a se cufunda In valurile
unei marl revolutiuni sociale. Auzind despre o ahanta ce s'a facut intre misteriosul delegat din Petersburg si Bacunin, Alexandru Herzen a zis :
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
65
Bacunine; densul e Danton
al ncstru, pentru care insa revolutiunea nu
Bietul
s'a facut Inca 1
.
Cuvinte de un crud adever. Bacunine a
Incheiat un pact pe viata si pe moarte cu
Sergiu Neciaeff, care folosindu-se de absoluta necunostinta a batranului revolutionar despre Imprejurarile din Rusia, '1-a
Inselat Intr'un mod nedemn, ha chiar '1 -a
compromis In niste afaceri, In cari Bacunine n'a luat absolut nici o parte. Pana, la
ce grad a lost orbit Bacunine, entusiasmat
de a fi Intalnit In fine In tristul seu exil
un tanar revolutionar plin de o energie
diabolica, devotat pang la moarte causei
poporului rus, se dovedeste prin faptul unei naivitati copilaresti. Iscusitul conspirator batran a «aliantei» a consimtit si a iscant cu propria sea many o declaratiune,
prin care se supune In toate la dispositiunea comitetulul revolutionar din Petersburg. In aceast5. declaratie, Intre altele, era
scrisa, si urmatoarea fraza : «.... chiar In caz
(«lad. comitetul va hotara sa participe la
«facere de bancnote false
me vol supune 3 Declaratiunea era iscalita cu numele femeiesc de aMatreona», In jos sta
scris: «de azi Inainte acesta va fi pseu6
inmiir C AllmrP
www.dacoromanica.ro
�IN EXTL
66
donimul meu. Michail Bacunine». Ce naivitate!....
Peripetiile relatiunilor lui Bacunine cu
Neciaeff, au fost fatale celui dintal, pre-
cum ele au fost fatale si multor altor oameni de bine. Cu toate astea insa, sunt
dator a spune chiar aci, de .i despre aceasta va mai fi vorba si mai departe, ea
toate cele debitate In contra lui Bacunine
de catre Karl Marx si socialisti-marxisti,
sunt numai si numai calomnil nedemne si
pentru marele economist german si pentru
proselitii sel. Biografia lui Bacunine, precum
si amintirile scrise de M. Dragomanow, carl
In curand vor aparea In limba rusavor
aduce destula lumina In aceasta privinta.
De altmintrelea fisionomia marelui revolutionar rus nu va perde nimic asteptand
ca pasiunile sa fie spulberate; timpul neIndurator, va restabili adeverul, istoria la
randul el va pronunta verdictul sea nepartinitor privitor la calomniatori si calomnil, cad In fata istoriel numai adeverul remane neperitor.
Neciaeff dupa ce 'sl-a asigurat participarea lui Bacunine la toate cele planuite de
el singur, a mai esploatat si credinta poetului Ogareff, care, ca si Bacunine, a recunoscut comitetul din Petersburg, ca orwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
67
gan suprem al unei organisatiuni revolutionare existente in Rusia.
Dupa aceasta isprava Neciaeff plea. Indarat in Rusia, dar temendu-se de a locui
la Petersburg, isi stabili domiciliul la Moscova. Venind la Moscova, Neciaeff descinse
la Uspensky, cu care Meuse cuno0inta multumita none., studentilor. El declara lui Uspensky ca e membru comitetului revolutio-
nar compus din mai multi oameni, din
earl unii traiesc In Rusia, iar altii In Europa, Intre ace§t1 membri el numard §i pe
13acunine §i Ogareff. In sprijinul celor declarate Neciaeff arata, cite -va proclamatiuni revolutionare tiparite la Geneva, §i
dete In pastrare lui Uspensky §i un sigiliu pe care erau sapate, Intre doue topoare
Incruti§ate, cuvintele : «comitetul executive,
iar mai jos «al partidei narodnaia ras
prava» .
Nenorocitul prieten al meu, Uspensky,
nu cunotea absolut nimic din trecutul lui
Neciaeff, densul it crezu pe cuvent §i In
curAnd deveni o unelta in mainile acestui
om energic, ambitios §i fanatic. LuAndu'l
drept delegat al unui comitet, Uspensky se
considers de soldat supus al unel organisatiuni puternice, care era menita sa produca
o revolutiune politica In imperiul tarilor.
www.dacoromanica.ro
�68
IN EXIL
In curand dup5, aceasta Neciaeff orga-
nisa un grup de tineri, caruia fi dete ad
hoc, in calitate de delegat al comitetului
executiv, puterea unui sub-comitet. In acest sub-comitet el numi ca membri pe doi
frati Cuznetzoff, pe lvanoff, student la academia de agriculturd, pe Uspensky, iar
el insusi s'a facut presedinte. Cu ajutorul
sigiliului adus din Geneva, densul fabricase
cate-va proclamatii si ordine, pe cart apol
le respandi intr'un mod misterios printre
studenti. Oamenii earl prilmeau asemenea
ordine si proclamatii, cu ajutorul unor stui
false povestite de insusi Neciaeff, credeau
ca' In adever ordinile vin din partea unui
comitet secret, care se afla in capul unet
organisatiuni revolutionare existente. In toate
aceste proclamatii si ordine se recomancla.
mai cu seama o supunere oarbA puterel
lui Neciaeff.
Aceasta mistificare a durat vr'o cinci
luni de zile, si eel d'intei om care a descoperit-o a fost Ivanoff, care prinsese odata pe Neciaeff fabricand ordine de ale
comitetului, si aplicandu-le sigiliul, ce avea
In pastrare la Uspensky. Descoperind frauda,
el marturisi faptul lui Uspensky, care imediat
s'a si convins de veracitatea lui. Revoltati,
amandol oamenii cerur5. explicatfi de la Newww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
69
a marturisit faptul, dar apoi la urma a deelarat
ciaeff. Acesta neavend Incotro
lui Uspensky :
Asa-I ; este adeverat Ca v'am Inselat
spunend ca exista un comitet. Dar pentru
ce am fault aceasta ? Pentru ca data n'as
fi inventat acest comitet, nu mi -ati fi dat
Incredere, si n'ati fi consimtit de a trai si
lucra pentru desrobirea poporului si clistrugerea absolutismului. Am facut prin urmare acelas lucru pe care '1 a facut Scevola, care a mintit lui Porsena, pentru a
scapa Roma.... Daca azi nu exista comi-
tetul revolutionar, fiind-ca acela care a fost
la Petersburg s'a descompus din causa ca
toti membrii 861 stint Inchisi In temnita,
trebue oare ca not sa desperam, trebue sa
remanem cu mainile Incrucisate, trebue sa
ne dam de InvinsI Daca nu exista comitet
suntem not comitetul adeverat!
Acest mod de a rationa '1 -a convins pe
Uspensky, si peste putin si pe cel-l-alti din
grupul lui Uspensky, din Moscova. Singurul om, care nu s'a putut convinge, si care
perduse on -ce ilusie despre existenta until
partid revulutionar organisat, era Ivanoff.
Jignit In amorul seu propriu de om cinstit prin nerusinata conduita a lui Neciaeff, densul hotara sa rupa on ce relatii cu
www.dacoromanica.ro
�70
IN EXIL
un om ca acesta; si in curand a realisat
hotararea sa, declarand tovarasilor sei din
sub-comitet, ca el se retrage, si se lapada
de on -ce activitate revolutionara.
Aceasta retragere a lui Ivanoff Ingrijise
foarte mult pe Neciaeff. In imaginatmnea
sa ferbinte de fanatic conduits, de altmintrelea foarte logics, a lui Ivanoff ii paru
suspects. El Incepu a banui ca Ivanoff e
hotarat sa denunte totul politiei. Lucru de
alt-fel cu desavarsire fall, precum au are
tat faptele. Ivanoff, retragandu-se din subcomitet, s'a dedat invetaturel, si petrecea
zile intregi in laboratoarele Academiei de
agricultura, unde trecea de eel mai erudit
si laborios student.
Framentat de banuieli, Sergiu Neciaeff,
sub presiunea fried de sigur, In curencl
ajunsese s'a-si pearda capul. El Impartasi
tovarasilor sei temerile sale, apoi, c'and si
acestia au fost cuprinsi, ca si densul, de
fried, propuse ca Ivanoff sa fie ucis.
In arhiva cancelariel politiei secrete din
Petersburg trebue sä existe depositiunea
lui Uspensky si a unuia din fratii Cuznetzoff, scrisd de maim acelor nenorocip. Zic
ea atari documente trebue sa existe
de
oare-ce pe °and eram Intemnitat In fortareata Petro-Pavlowskia, aceste depositiuni
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
71
'ml -au fost citite la un interogator de catre baronul Filipeus, secretarul sectiunei a
treia a cancelariei imperiale.
Rana azi, dupa aproape un patrat de
secol, Imi mai aduc aminte impresiunea
dureroasa ce a produs asupra mea acea
cetire ! Depositiumle lui Cuznetzoff mai cu
seama au fost scrise cu o bogatie de detalil privitoare la omorarea nenorocitului
Ivanoff,
ceia ce demonstra starea pse-
hico-patalogica a a sasinilor.
Iata peripetiele acestei crime, care, dupa
parerea mea, foarte greu se poate numi o
cruna. pobtica :
Sergiu Neciaeff, pentru a salva aparentele, adica, pentru a nu da pe fata ca numai Erica singura era stimulul crimei, a faurit un fel de ordin al comitetulul «Narodnaia Rasprava», prin care Ivanoff, era
condamnat la moarte. Acest ordin, pentru
Uspensky si fratii Cuznetzoff nu putea Insa
trece drept o scuza pentru crima, de oarece ei stiau deja ca acest comitet nu exists
de cat In inchipuirea lui Neciaeff. Con-
damnarea la moarte se sprijinea pe consideratiunea ca. : Ivanoff e spion.
Lucru de alt fel ne adeverat ; ceia ce
s'a dovedit fntr'un mod cert cand s'a judecat procesul nostru.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
72
Pentru Indeplinirea orchnului dat de comitetul fictiv, Nectaeff a luat asupra sea rolul de WALL
Asa dar, acest om fata cu nenorocitul
Ivanoff sI a lnsusit tree roluri in acelas
tiny : acela de acuzator, acela de judecator, si In fine acela de calau.
Oribtl !
Putin dupd hotararea luata, alma s'a
sa varsit. Intr'o sears de toamna, la 1869,
pe la sfarsitul lul Octombrie, Uspensky,
fratti Cuznetzoff st Neciaeff tocmesc o sante si pleca dm Moscova, prin bariera Iauzskaia, spre Academia de Agricultura. La
intrarea In padurea Petrovsky el se sco
boars din sanie st dau drumul birjarului,
apol pornesc pe jos pang in fata AcademieL Aci conspiratorii deleaga pe unul din
Cuznetzoff sa Intre in edtfictu, uncle locucuiau internil acadetnieI st sa theme pe Iva-
noff. Dar de oare-ce Ivanoff putea sa refuse sa iasa pentru a se Intalm cu niste
oameni cu earl dansul a rupt orl-ce relatil, se hotaraste urmatoarele :
Pe °and Ivanoff facea parte Inca de sub coinitetul revolutionar, Nectaeff adusese din
Petersburg o mica ttpografie, compusa din
putin garmont uzat si o mica press de
many pentru corecturi. Aceste lucruri furs
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
73
incredintate lui Ivanoff, care Ie -a Ingropat
Intr'o grota din parcul Petrovsko-Rozumovsky, care inconjura Academia de Agriculture. Rupand on -ce reign cu fostii seI tovara.§I de conspiratie, Ivanoff, n'a predat
tipografia, clar a rugat pe Uspensky sa-1
descarce cat de curand de acest deposit.
Cuznetzoff avea dar mislimea de a spune
lui Ivanoff ca fostil seI tovard§I au venit
sa is tipografia, §i prin urmare 11 roaga
sa mearga cu den0 pentru a le areta locul unde se afla ascunsa tipografia.
In§elaciunea a reuit; nenorocita victima
cazu In capcana intinsa de Neciaeff. Ivanoff ie0 din internat, urmat de Cuznetzoff;
pe drum Intalnira pe ce1-1-altI, §i mersera
lmpreuna In pare, Indreptandu-se spre un
lac, pe malul caruia era o grota. Ajungand
la grota toti intrara, clar la intrare Neciaeff
lua loc tocmai alaturI de Ivanoff. Acesta
ceru ca sa se aprinza o luminare, de oare-
ce intunericul nu permitea de a se distinge locul unde a fost Ingropata tipografia.
In acest moment Neciaeff se arunea ca
o fiara selbatica asupra lui Ivanoff, apucendu-1 de gat cu mama stanga ; Ivanoff,
Intelegend acum ca viata sea e In primejdie, ca Inaintea sea sta, asasinul seu, cu o
energie supreme mu§ca degetul lui Neciawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
74
Cat p'aci nenorocita victima era sa
scape din manile calaului seu, dar In aeff.
cest moment Neciaeff slobozi cocosul revol-
verului, a caruia teava o aplicase cu myna
dreapta la templa victimei sale. Se auzi o
detuna'tura seaca si.... Ivanoff cazu gramada.
Moartea a fost instantanee.
Dupti asasinat omorItorii se sfatuira ce
sa faca cu cadavrul, Neciaeff dete sfatul
ca corpul sa fie aruncat In lac si fratii
Cuznetzoff, dupe ce legara de picioarele
victimel patru bolovani gasiti In pestera,,
tlrira cadavrul pans la lac, uncle 41 deter&
la fund.
Intoarcerea asasinilor la Moscova era si
mai lugubra, de cat toate peripetiele groaz-
nicei crime saversite. Toti patru mersera
pe jos pang la bariera, far& a'si zice un
cuvent, f5ra, a se uita unul la altul. Unul
din fratil Cuznetzoff, eel mai mare, tremura
de emotiune, falcile i se contractasera printr'un rictus convulsiv. Bagand de seamy
aceasta stare nervoasa a unuia din partcipatorii la asasinare, Neciaeff la bariera
orasului propusese sa intre cu totii Inteo
carciuma. Aci toti patru beura cate un rachiu, apoi plecara spre locuinta lul Uspensky.
Odata acasa, asasinii simtira o prostrawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
75
tiune nervoasa groznica; Uspensky avu un
atac de nervi, fratil Cuznetzoff, pal* ca
moartea priveau inmarmuriti la tovarasul
for care plangea si suspina. Singur Neciaeff, cu ochil schinteind de lumina si muscandu-si unghiile vroia sa pard impasibil.
-- Sunteti niste mueri! esclarna el. Am
omorat un spion, si pentru acest fapt de
Ina 1ta dreptate aveti remuscari de consUinta. ? !.... Ganditi-ve la eel ce zac In tern-
nite, la tovarasii nostril ziditi pe viata, In
Petro-Pavloskaia si veniti-ve in fire !... Mane
am sa, parasesc Moscova ; trebue sa plec
in strainatate, pentru a aviza acolo pe tovarasii nostril ca v'ati alcatuit intr'un comitet central, si pe urrna me voi Intoarce.
Acum suntem legati pe vrata prin sangele
lul Ivanoff, deci sunt sigur de vol.
Dupa aceasta asasinil s'au despartrt, iar
a doua zi Neciaeff parasi Moscova, pentru
a nu se mai Intoarce nici odata in d'arat
El plea.. din Petersburg direct in Elvetia.
Si pe cand densul povestea lul Bacumne
la Geneva despre Inchipuita activitate a
unui Comitet central din Rusia, despre executarea unui spion, despre formidabilele
forte ale partidulul revolutionar, care in inchipuirea sa Imbratisase deja Rusia in-
treagaacolo, In imperiul tarilor politia a
www.dacoromanica.ro
�76
IN EXIT,
descoperit cadavrul lui Ivanoff, si peste pu-
tin a dat de urmele asasinilor.
Arestarea lui Uspensky si perchizitiunea
Yn libraria Cerkezoff era cea mai mare isbanda pentru politie, cad In acea librarie,
printre rafturi s'au gasit Intre altele si o
tnultime de proclamatiuni de ale pseudocomitetului «narodnaia rasprava», iar -Intr'o
crapatura de zid sigiliul acestui comitet, cu
emblema sea baroca, si stupicla de doue
topoare lnerutisate. Arestantul Uspensky
refusal sä dea on -ce explicare, si r'emase
mut Inaintea geandarmilor instructors. Dar
In curend acest mutism al lui nu mai servea la nimic, cad politia arestase pe tots
cunoscutil sel, si intre alai pe fratii Cuznetzoff.
Acestia doi, o data despartiti de on -ce
contact cu oameni, cazuse pracla unei desperari cumplite si destainuira tot, absolut
tot ce stiau. Depositiunile for desv6luesc
Intreaga activitate a lui Neciaeff la Moscova,
asemenea si toate peripetiile asasinaril lui
Ivanoff.
Imediat dupe descoperirea acestor fapte,
Imperatul Alexandru al II-lea, care el Insusi
citea toate depositiile, ordonA ca judecata
acestui proces politic, sal se faca, In public
de ca.tre Curtea cu jurati.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
77
Asa dar, multumita lui Neciaeff §i faptelor comise de densul, multumita efectului ce trebuia sa produca asupra societatei
Intregul sir de minciuni, Ynselacittni, cruzimi, faptuite de eroul principal al procesului, tarul hotari ca acest proces politic
sa fie primul proces de acest fel, judecat
intr'un mod regulat.
Pana atunci procesele politice se ju de-
cau de care o comisie de generali §i senatori, numith ad-hoc.
Si In adever, procesul lui Neciaeff a produs efectul dorit. Scarba §i desgustul ne-a
cuprins atat pe noi, eel /mplicati In acest
proces, cat §i intreagh societate rush. La
un singur lucru Insa n'a ajuns guvernul
absolutist, §i anume la acela, ca societatea
culta sa ne amestece pe noi, toti, In ace lag morman de noroi, In care chzuse Neciaeff cu nenorocitii sei tovarasi din Moscova.
Ba atitudinea corecth si demna a lui Uspensky a fost remarcata chiar de public.
Nenorocitul Uspensky nu mat tagaduia ni-
mic, dar nici nu acuza pe nimeni, chiar
vorbind Inaintea juratilor de Neciaeff, den-
sul era reservat, §i declara ca, 'si explica
concluita acestui om prin faptul ca starea
societhtei ruse a produs pe acest fanatic
asa cum este el ; ca fanatismul lui Neciawww.dacoromanica.ro
�78
IN EXIL
eff si devotamentul seu pentru revolutiune
sunt cauzele car! '1-au fault pe densul, Uspensky, sä nu paraseasc5. pe Neciaeff nici
atunci, cand a vezut clar ea nici un comitot revolutionar nu exists In realitate.
In fata juratilor s'a desemnat mai cu
seama lntr'un mod foarte simpatic figura
domnisoarel Dementieff, care dupe doi ani
de tntemnitare In fortareta Petro-Pavlovskaia s'azinfatisat inaintea juratilor In toata
demnitatea unei victime absolut nevinovate.
Singura vina a ei a fost ca era fidarrtata
lui Tcacioff. Cu toate astea Insa curtea cu
jurati a condamnat-o la exil, pentru ideile
sale umanitare, si pentru critica sea facuta
regimului absolutist. D-nul Tcacioff, a carui participare la comitetul revolutionar din
Petersburg, adica la acea grupa de ()amen! care dupa ce s'a format imediat a si
fost arestata, *) si prin urmare nu s'a descoperit de instructie, In cat curtea cu jurat! nu 'I-a gasit absolut nici o vina, totusi
a fost condamnat la exil.
In ceia ce priveste pe Uspensky si fratii
Cuznetzoff, el' au fost condamnati la munca
silnica pe 20 an!, iar cei-l-alt1 la exil In
Siberia, sau nordul extrem al Rusiei europene.
*) ved .Tentneta ft, exit eclittua Gazetei SAteanalut 1894
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
79
In privinta noastra a celor fugiti din
exil, guvernul a dispus secfestrarea tutulor
averilor, degradarea din drepturile civile
si privileghle nobilimei, si aplicarea articolelor din codul penal privitoare la refugiatii politici, adic5, pur si simplu condam-
narea la munca silnica in batalioane disciplinare de arestanti (arestanskie roti).
Inainte de a urma cu povestirea faptelor posterioare procesului Neciaeff, cred
GA voi face o placere cetitorilor povestind
restul din biografia acelora din condam-
natil din acest proces politic, despre cari
am vorbit pand acum. Si aceasta pentru
ea despre densil nu se mai vorbeste nimic in memoriele mele de aci inainte.
Dupa pronuntarea verdictulig, condamnatii fur5, expediati in Siberia, iar cei achitap de juriu (vr'o 15 insi) trimisi in exil
dup5, obiceiul rus. Fratii Cuznetzoff traiesc
Inca acum in Siberia de resarit, iar nenorocitul Uspensky a murit acum vr'o sapteopt ani In minele de la Nercinsk. Moartea
acestui om merita a fi mentionata aci mai
cu de amanuntul. In ultimil ani ai vietel
sale Uspensky devenise un psihopat si starea sa sufleteasca avea o inriurire foarte
defavorabil5, asupra psihicului tovarasilor
sei. Intr'o vreme, pe la sforsitul iernei cowww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
80
codetinutil sei politici observara ca directorul temnitei, un om crud si selbatic, pro-
fitand de starea sufleteasea a lui Uspensky, adese-ori Il scotea din temnita §1 41
tinea la el acasa o zi-cloue. In acela.§I timp,
codetinutii sei mai observard ca direct°.
rul afla cle la un timp Incoace cate-ceva
din cele despre ce vorbeau el Intre el.,
precum si despre planurile for privitoare
la vre-o seapare din Siberia.
Se nascu banuiala, c5. Uspensky s'a demoralisat §i a devenit spion. Arestantii In-
cepura a se sfatui, ca ce este de Mout ,
se adresara la Uspensky si Il cerura explicatii; dar acesta drept respuns s'a crezut gray insultat de banuiala §i a refusat
ori-ce lamurirl. Atunci tovar50 sei de inchisoare, lindemnati mai cu seama de unul,
hotarara sa scape de un tovara§-spion cu
ori-ce pret.
Nenorocitul a fost spanzurat In celula
sa cle catre tovara§ii sei de temnita. In curand dupa moartea lui Uspensky s'a descoperit ca acuzatorul seu era adeveratul spion,
§i ca., reposatul n'avea absolut nici o vina.
Aceasta descoperire a produs o ap groazflied impresie asupra celor earl. 'I au con-
demnat la moarte, In cat arestantul po-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
81
litic care aruncase latul in gaul nenorocitului, a Inebunit.
Curioasa coencidenta! Uspensky a luat
parte la asasinarea lui Ivanoff, acuzat de
a fi fost spion, si la randul sell colo In
fundul Siberiei soarta a voit ca si el sal
moara acuzat pe nedrept de tovarasii sei
de a fl fost spion !
Un alt condemnat din acest proces, d.
Nichiforoff, a Inebunit la Sencursk, un altul, Ieniserloff, s'a Impuscat; Tcacioff a mu-
rit In Franta, unde s'a refugiat, fugind ca
si mine, din exil ; sotia sa, fosta d-ra Dementiefi, a ispravit apoi studiile de mediGina', In Franta, si a remas acolo, ocupandu-se cu practica medicala'.. 0 aka victima
a acestui proces, d-na Babarichova, a carei
vina a fost c5, voind a scapa pe sotul seu,
un oficer de artilerie, care a dat lui Ne-
ciaeff 50 ruble, a declarat ca acesti bani
i-a dat densa, iar nu sotul ei dlnsa a contractat In temnita o boala groasnica, care
a dus-o In mormant.
Ea a murit la Paris. In fine d. Felix
Volchowskoi, un om erudit si talentat, care
nici ca cunostea pe Neciaeff, a perdut auzul In temnita, si a fost exilat, dupa ce juratii '1-au achitat. ifatran si sdrobit fizice-
ste, densul traieste acum la Londra, unde
Zamfir C Arbare
6
www.dacoromanica.ro
�82
IN EXIT,
se ocupa cu jurnalistica, colaborand la ziarole englese, Impreuna cu Stepneac.
lata dar soarta oamenilor din acest proces.
Afland toate peripetifle acestui nenoro-
cit proces, §1 flind alanc impresionat de
toate detalfile lui, sari se dega,§urau amare 'ml a fost
cum In fata publicului
mahnirea, §i legituna, a fost ura ce simteam ca se indica in sufletul meu contra lui Neciaeff. Steam -ca dansul traie§te
ascuns In Franta, de teama de a nu ti
extradat, ca un criminal ordinar. Deja inaintea sosfrei mele in Elvetia, guvernul rus
ceruse extradarea lui dela guvernul federal al republicel elvetiane, §i Neciaeff
cat p'aci era sa fie remis In mamile polltfei muscale0i, data n'ar fi disparut la
timp, fugind din Elvetia la Londra.
Aveam de gaud sa, aflu adresa lui, §i
sa-I scriu tot ce aveam pe suflet In contra odioasei sale conduite. Oelsnitz, care
locum tmpreuna cu mine la Arona, la lacul Magiore, me sfatuia sa nu me pun In
comunicatie cu Neciaeff, de a nu'i scrie
nimic si de a-1 despretui, precum merita.
www.dacoromanica.ro
�II.
MICHAIL BACUNIN
In curand, In luna Martie, tovard§ul meu
primi o scrisoare din partea lui Holstein,
care sosise la Locarno, un orasel situat pe malul nordic al lacului Magiore,
In cape acela 11 Invita de a veni pentru a
face cuno§tintd cu Michail Bacunin, stabilit la Locarno. Oelsnitz priimi invitatiunea
§i me Invita §i pe mine s6.-1 Insotesc. Simtindu-me mai bine, §i apoi §tiind ca 'mi-ar
fi prea urit sa reman singur la Arona, me
hotaril s5.-1 acompaniez, Insa refusal de a
face acum cuno§tintg, cu Bacunin.
Pentru ce ?
Pentru ca banuiam ca Bacunin §tia despre toate cele raptuite_In Rusia de Neciaeff,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
84
si data a rupt on -ce relatii cu acest nenorocit, a facuto numai si numai pentru a nu
se compromite in fata societatei ruse, revoltate.
Banuielile mele s'au dovedit absolut neintemeiate, ca'zi din contra, Michail Bacunin
a fost una din victimele lui Neciaeff. Warn
convins despre aceasta mai apoi ; si nu de
geaba Alexandru Herzen, marele scriitor
rus, '1-a numit pe Bacunin «Liza cea mare»,
comparendu-1 cu fetita sa, pe care o nu-
mea «Liza cea mica». Da; in toata afacerea lui Neciaeff, Bacunin jucase rolul unui
copil nepriceput si naiv ca o fetita.
Plecaseram la Locarno. Sosind aci, Oels-
nitz a mers sa-si vaza prietenul, care tra
sese direct la Bacunin, iar eu remasesem
intr'un han Albergo del Cavalo. A doua
zi dimineata, pe cand abia me desteptasem
din somn, vezui Intrand in odaia mea un
urias batran, urmat de doi prieteni al mei
Oelsnitz si Holstein.
Scoala! Scoala, nenorocita victims a
lui Neciaeff! tuna vocea uriasului.
Saril in picioare; am priceput ca Maintea mea sta. marele revolutionar rus Bacunin.
Am petrecut la Locarno aproape doue
septemani, si nici ca am bagat de seam&
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
85
cum treceau zilele, atat de interesant ne-a
Lost tutulor de a asculta povestirile lui
Bacunin,
despre viata sa plina de aven-
WO, despre Europa de la 1848, despre
oamenii acestel marl epoce, ca Louis Blanc,
Ledru-Rollin, Mazzini, Herzen, Carl Marx,
Prudon, Carl Fogt etc. etc. Pe toti I-a cunoscut Bacunin, cu to a fost In legaturI,
si a lucrat pentru rede§teptarea popoarelor amagite In sperantele for revolutionare.
Farmecul lui Bacunin, erudrtiunea sa semasa, temperamentul s6u nebiruit de suferinta., dialectica puternica §i devotamentul
pururea cald pentru binele omenirei nea biruit, ne-a fermecat.
Am lost InvinsI, convin§i, gata de a ne
jertfi pentru binele acestel omeniri nenorocite, gata de a intra iara§i In foe, fail
a ne gandi macar, ca abia am ie01 din
temnita §i ca nu ne-am vindecat macar de
boalele contractate In inchisoare.
Bacunin era un nobil rus din cap pen`a,
in
picioare. In calitate de atapt militar
pe langa legatiunea rusa de la Viena, el la
1845 a rostit un discurs revolutionar la
'raga, unde s'au Intrunit revolutionaril poloni, fugiti din regatul Polon dupd InfrIn-
gerea revolutiunei de la 1830. Acest discurs, tinut de un militar In misiune, fusese
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
86
comunicat Imperatului Niculai, care ordona imediat intoarcerea lui in Cara. Pentru a'i comunica ordinul imperatului, ambasadorul din Viena it cheama la densuL
Bacunin se duse la el.
Ce poftiti, exelent'a? Intreba Bacunin.
Am primit ordin de la Maj. Sa, ca
sä ye trimit imediat In Rusia.
Dar ce s'a intamplat acolo ? A isbucnit vr'o revolutie?! intreba Bacunin.
Cum? Ce revolutie? exclama supdrat ambasadorul.... dar....
Daca n'a isbucnit revolutie, '1 harerupse Bacunin, atunci, exelenta, cred Ca
n'am pentru ce sa me intorc.
Si Bacunin saluta pe ambasadorul rus,
lasandu-I inmarmurit de mirare.
Militarul rus In misiune deveni un simple refugiat politic. Din acest moment
Bacunin cu tot aventul temperamentulul
set.' se arunca In miscarea revolutionara, a
Europei.
Tata parerile sale asupra Europei de la
1848 Incoace :
Precum [Ana la revolutiunea cea mare
nobilul a fost prototipul lumei feudale, tot
asa precupetul, comerciantul si industriasul de acum, e prototipul lumel moderne
Precupetul e un tip intermediar Intre no-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
87
bilul, cavalerul din evul-mediu, si Intro mun-
citorul din victor. Cavalerul avea o
fizi-
onomie a sa proprie, el era o personaMate care tinea la demnitatea persoanei sale
si nu depindea numai de averea ce poseda.
Precupetul n'are nimic proprm lui, per-
soana sa e ascunsa, stearsa, caci el nu e
nimic, ci proprietatea sa, marfa sa, barni
sec sunt totul. Cavalerul a fost un ignorant, un betivan, galcevos, dar tot-dea-una
gata de a muri pentru ceia ce credea ca
e dreptul sou; el 10 avea codecsul sou de
morala., cinstea sa, pe care o apara pan'a
la ultima pica.tura de sange. Precupetul e
omul pacific, care 'si apara interesele sale
cu sfiala, pentru ca.' nu crede, ba char se
Indo 'este de drepturile sale ; stramosii sec, cu
palaria in many steteau smirna in fata nobililor, facand matanil pana. la Omen% si
in acelasi timp furand st Inseland la bani
pe nothli.
Pend cand precupetii au fost striviti sub
calcalul nobilimel, ei formau In smut for
o elita de oameni, earl' In unire cu o parte
din nobili s'au pus In fruntea multimei
pentru cauza sfanta* a desrobirei celor asupriti si desmosteniti. Lupta acestor precupeti cu lumea feudala a fost frumoasa,
plina de poeste, cad era plind de sacri-
www.dacoromanica.ro
�88
IN EXIL
ficii. Dar dup.' ce lupta s'a sfarsit In favoarea lor, Sanclo- Pancha s'a aseclat In lumea boerilor si a rupt orb -ce relatil cu
multimea sdrenturoasa. Sub influenta precupetimei totul s'a schimbat in Europa.
Cinstea cavalereascas'a prefacut In contabilitate dubla; buna cuviintaIn Ingamfare; mandria
In lingusirea, parcurile
bostandrit si palaturile In oteluri si
hanuri
In
Ce sunt regulele moralei curente? Idei
romane despre slat, si o constitutiune cu
doue puteri: sales populi §i chacun pour
soi. Evangelia si Bentham, religia si Schopenhauer. tntreaga morala societatei moclerne consta In regula, ca eel care n'are
trebue sa adune, iar cel care are sa pastreze, adunand mereu.
Cestiunea politica, de la 1848, zicea Ba-
cunin, a devenit esclusiv o cestiune precupeteasca. Viata societatei pare un joc
de bursa ; totul asta-cli nu e de cat pravalie, restaurant, carciuma. Englesii asa s'au
obicinuit cu nomenclatura pravali1, In cat
numesc vechea for biserica anglicana Old
chop. Asta.'-z1 toate nuantele, toate partidele
din lumea politica formeaza doue lagare
marl : dintr'o parte sunt burghezii proprie-
tor); din alts parte poporul muncitor. Unii
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
89
stint calic', altii plini de invidie. De aceia
noi, revolutionara de asta-zi, nu putem sta
nici intr'unul din aceste lagare, cad nici
invidia nu ne pot stimula ca
sa ne jertfim viata.
Galicia nici
Regimul parlamentar modern, mai zicea
Bacunin, n'are nimic comun en vechiul Commonlaw anglo-sacson.
Europa modern& are doue trasuri caracteristice, ambele stint din pravalie, de la
tejghea. Dintr'o parte fatarnicia, din alta
etalagiul.
In Europa modern& totul a devenit simplu decor; asa de pilda teranimea elvetiaria e tot asa de ignorant& ca si cazacul din
Ural,
posed& totui o spoiala oare-care
de civilisatie. Ati vorbit de sigur cu vr'un
burghez elvetian! Nu-i asa ca ati fost sur-
prinsi ce ignorant e el? 0 eclucatie
teo-
retie& serioasa 11 lipseste cu desavarsire,
pentru ca, bietul om n'a avut tamp s'o lac&
fiind-ca scoala 1-ar fi rapt mai multi ani,
si aceasta ar fi fost claunator intereselor
pravaliei.
La noblesse oblige, zicea Bacunin,
lucru logic irisa, ca precum drepturile nobilimel au lost fantastice, tot asa au fost
si datoriile sale; dar totusi aceste datoril
si drepturi se considerau de obhgatorii.
www.dacoromanica.ro
�90
IN EXIL
Catolicismul impunea si mai multe obligatiuni. Cava lerii, sr eel credinciosi, cand null
Indeplineau obligatiunile, simteau remuscari
de constiinta; si tocmai de aceia nu pu-
tea sa se fixeze o norma a conduitei. Ei
aveau obiceiuri si moravuri earl nu erau
simple decoruri, ci se considerau ca un
fel de ideal. Lucru firesc ca noi, orimenil
de acum, n'aveam cc face cu acest ideal.
Procesul nobilimei ca si al catolicismulni
s'a sfarsit; el sunt condamnati lard apel...
Eu voesc sa, zic numai ca burghezimea
n'are absolut nici o obligatiune, si idealul el
este: inavuteste-te, foloseste-te de averea adunata si vei trai bine si vei muri ca un bun
cetacean si bun parinte de familie! Lurnea
cavalereasca sLcea catolica trebuia sa peara,
dar peirea sa n'a fost piegatita de bur-
ghezi, ci de ideologi revelutiorari ca Ulrich
von Hutten, ca Arnet Vo lter, ca J. J. Rousseau, Schiller, Goethe. Burghezimea numai s'a folosit de munca for intelectuala,
si s'a liberat nu numai de imparati, ci si
de on ce ideal. Tata dar in ce timp trist
traim noi! Atmosfera in care respiram e
foarte grea, de aceia eu unul respir mai
liber In Italia si Ispania, de cat In Franta
si Anglia; iata pentru ce in muntii Elve110 m'am ascuns ca intr'o manastire!
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
91
De alt-fel Michael Bacunin nici ca putea
iesi pe aceste vremurI din Elvetia ; In Raba densul era condamnat Ia munca silnick
In Franta la moarte, iar In Germania ar
fi fost arestat- imediat si remis In mainele
Rusiel.
La 1848 Bacunin luase parte activa In
miscarea revolutionary germana, si la Dresda fusese ales dictator. Domnia lui In acel
oral a durat trei zile, dupa care revolutiunea a fost Inabusita. Imi aduc aminte de
urmatoarea Intamplare din acel timp, despre
care 'ml a povestit Bacunin in persoana:
Fund proclamat dictator, m'am ocu-
pat inainte de toate de apa.rarea orasului,
de oare ce armata regala se apropia. Inspectand locurile cele mai expuse, constatai ca punctul cel mai periculos este podui peste care trebue neaparat sa treaca armata. Me gandii cum sa '1 apar? Atunci
mi-a venit o idee ingenioasa. 'tiam ca germanii sent un popor civilisat, si ca in
mult la operele de arta ; de aceia poruncii ca la mijlocul podului sa fie pus, toomai pe baricaeld, tabloul lui Raphael «madona Sicstma». Acest tablou se afla in
muzeu. Apoi cAnd armata a sosit In fata
podului, trimesei pe un parlamentar ca sa
declare comandantuluI fortelor inamice,
www.dacoromanica.ro
ca.
�52
IN EXIL
(boa va trage focuri, are sa nimiceasca un
cap cle opera al lui Raphael.
Ei, si armata n'a tras focuri ? Intrebal.
Nici un foc. Comandantul porunci
sa se Incunjoare podul.
Daca la Petersburg s'ar CI Intamplat
una ca asta, cle sigur Ca tabloul lui Raphael se facea praf.
Acolo, respunse surizend Bacunin, o
asemenea stratagema n'ar fi prins; rusul
e selbatic, deci a expune pe Raphael ar
fi fost o barbarie, dar in Germania e alt
ceva.
Dupa Inabusirea revolutiunei In Germania, Bacunin a fost arestat si cu lantur: la
picioare a fost remis regelui Saxoniei. El
era sa fie condamnat la moarte, dar imp&
ratul Niculal interveni, cerand extradarea lui.
Incuviintarea acestei extradari, inamicil politici al
lui Bacunin, adica marmstii, au
comentat-o apol In defavoarea osanditulni,
propagand oclioasa calomnie ca Bacunin a
fost agent at Rusiel.
Extradat Rusiei, Michail Bacunin a fost
dus In lanturi la Petersburg. Imperatul
Niculai it osandi la Inchisoare pc viata, si
condamnatul a fost transportat
In forta-
reata Schluselburg, unde dupa porunca tirawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
93
nului a fost pus In lank care 'I Incunjura
mijlocul, fund ferecat de zid. In asa stare
a trait acest mare revolutionar rus patru
ani de zile, perzand din cauza scorbutului
tog dintii. Numal natura sa puternica putea sa Indure groasnica temnita. Dupes
moartea lmperatului Niculai, muma lui Bacunin cazand la picioarele Imperatului Alexandru al II-lea ceru gratierea fiului seu
care se prapadea In temnita.
Numal moartea 11 va libera din fortareata, doamna! a fost respunsul blajinului
Alexandru al II-lea.
Apoi prin manifestul de gratiare dat de
acest Imperat In ziva IncoronareI sale, Bacunin a fost scos din Inchisoare si expediat pe viata In Siberia de resarit.
In timpul acela guvernatorul general al
Siberiel era Muravieff, supranumit Amursky. Lin om cult, si care In curind se Inprietini cu Michail Bacunin. Avend nevoie
de un om inteligent, pentru descrierea litoralului siberian de a lungul rtului Amur,
unde guvernul rus avea de gand sa." crceze un sir de colonii militare de cazaci,
Muravieff-Amursky se adresa la Bacunin,
Insa'rcinandul cu misiunea grea de a face
o calatorie prin acele locuri selbatice. Bacumn primi Insarcinarea si In curand plea
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
*94
din Irkutsc. Ajungand la rIul Amur, el 41
indrepta calea spre portul Petrosavodsc,
uncle se Imbarca pe un vas american §i
fugi In America. La 1861 Bacunin era deja
la Londra.
Tata ce stria despre aceasta originalti figura revolutionara rusa celebrul publicist
rus Alexandru Herzen :
«Bacunin e la Londra........ Bacunin In«mormIntat In cazemate, perdut In Siberia
A d e resarit, a aparut lard-0 plin de viata,
«superb, printre
Redivivus et Ultor
fi zis, data vorbeam de groasnicul
«Pugacioff... jar nu de Bacunin. Noi n'a«vem ce face cu resbunarea, avem prea
«mult de lucru, Bacunin vine la noi plin
«de iuhire pentru poporul rus, plin de e«nergie, de sperante, de forte otelite In
«aerul curat al pustietatilor Siberiane. Cu
«am
«Bacunin parca Invie umbrele anului 1848!
«Activitatea lui Bacunin, pang la inchi-
«derea sa In citadela Konigstein din Ger«mania, a fost pur filosofica. Elevul stra«lucit al lui Hegel traia In lumea abstrac«tiumlor, apoi a devenit socialist-revolu«tionar, iar acum, nadajduim ca va deveni
«socialist-rus.
«Bacunin a parasit Rusia la 1841; la
«1845 a fost amestecat 4n procesul sociawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
95
«listilor elvetianI; celebrul Bluneli It denunqase guvernului rus, tarul fl poruncise
«ca imediat sh se Intoarch, el a refusat.
«Niculai porunci sa, fie judecat. Senatul
II
«condamna la perderea drepturilor de no«bil, si cele-l-alte. Bacunin se stabileste Ia
«Paris.
«Acolo, In ziva de 29 Noembre 1847,
«Bacunin a rostit un discurs la intrunirea
«Polonilor cari serbatoreau aniversarea re-
«volutiunei Polone. El era cel dintal rus,
«care a Intins nenorocitilor Poloni mana,
«osandind guvernul rus pentru toate en«mele comise In contra Polonier. Discur-
«sul a avut mare importanta, cad Hizo
«a dat afara din Paris pe Bacunin, dar
«n'a avut Bacunin destul timp de a se sta-
la Bruxel, si la randul seu si Hizo
«a fost dat afara din Paris decatre Lu«bili
«dovic-Filipp. Bacunin s'a Intors imediat Ia
«Paris, unde a luat parte la viata politica'
«Lamartin privea rau activitatea lui, deci Bacunin trebui sä plece iar5.11. In acest timp
«la Praga s'a adunat un congres de slavi,
«la care a luat parte activ5. Bacunin, seriqind un program pentru partidul socialist«slay. Boemii au acceptat acest program,
«dar Windischgretz a risipit congresul so«cialist cu ajutorul tunurilor austriace. Parawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
96
«sind Praga, Bacunin '$1 Incerca, contrariu
«lui Palatsky, de a uni pe democratii un«guri cu slavii, cad unguril $i p'atuncI
«se luptau pentru independenta. Unirea s'a
«Mout Insa ea poloniI, si la congres a venit
«din partea maghiarilor comitele L. Tele«ki. Bacunin voind sa. Intareasca. aceasta.
«unire si cu democratii germani, a aceptat
«postul de dictator la Dresda. Acolo el s'a
«acoperit de glorie, pe care nici du$«manii lui (sic!) n'au putut-o tagadui; dupa
«luarea DresdeI de Prusieni, Bacunin a
«fost arestat la Chemnit si trimis to cita«dela de la Konigstein. D'aci se Incepe mar«tiragiul seu lung.
«SA amintim In treacat, ca Bacunin a
«platit foarte stump nobila sa gresala,, de«a fi avut ilusia imposibila de realisat, de a
«lucra In comun cu democratii germani.
«La majoritatea germanilor e prea desvol-
«tata ura In contra noastra. Stim ca lup«tatorul german lucreaza. In folosul popoarului german, dar nu ne miram de asta, ci
«Il admiram. Dar germanul asteapta de la
«un rus si un slay sa dispretuiasca popo«rul sell,
$i
sa-I clued civilisatiunea ger-
«mand, uitand ca pentru aceasta avem In
Cur-Estul si Li«afard de Petersburg
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
97
uflanda, iar boemii au pe slavii din Apus
u§i pe Austria.
«Pe cand regele SaxonieT era sa sub«scrie verdictul de moarte a lui Bacunin
«Heibner §i Kokker, publici§ti germani, scri«eau In ziarele lor, ca Bacunin e un a-
gent rus, adica agentul guvernului rus.
«Regele s'a oprit §i a schimbat pedeapsa
«cu moarte In pedeapsa cu temnita, Urn«walzungsmanneril nu s'au oprit §i'l au ur«mat cu calomniile lor*).
In Maiii 1850 Bacunin cu fieare la pi.
«cioare a fost adus la Praga, unde guu vernul Austriac vroea sa afle de la con«damnatul pe viata toate amanuntele pri«vitoare la miFarea slava ; Bacunin a re«fusat de a spune un cuvant macar, apoi
uaflandu-se ca proselitii sal voiau sa-1 scape,
-Bacunin a fost transferat la Olmiitz, unde
«incatenat de un zid a petrecut case luni
«lnchis tntr'un morment de granit. Dupa
«aceasta gu'ernul austriac '1-a extradat ru-
Ǥilor. La granita Rusiei Bacunin a fost
«descatenat, lanturile austriace au fost In«locuite cu lanturi ruse.
uTrei ani de zile a petrecut apoi Bacunin In revelinul Alexeevski din fortereta
*) Aceleas1 ealonum le-au laspandlt apoi
proselitu sal Engels e tutti pant?
si
Marx eu
Zlnatle C ArIntre
7
www.dacoromanica.ro
�98
IN EXIL
«Petro-Pavlovskaia. La 1854 el a fost tran«sferat la Schuzelburg.
«A venit domnia 1ui Alexandru al II-lea.
«S'au proclamat fel de fel de amnestii: Des«pre Bacunin nici un cuvent. Imp6ratul cu
«mana sa a §ters numele lui de pe lista
«amnestiatilor. Muma lui a remis tarului o
«petitiune, Imperatul a luat'o §i cu voce bla«jina a respuns:
Tant que votre fits vivra, madame, it ne sera jamais libre !
La 1857 Bacunin a fost extlat In Siberia de resarit. Dupci opt ani de temnita
«a Inceput exilul In Siberia.
«Adierea unei vieti not s'a simtit in
«Rusia; Austria Invinsa da indarat, stin«dardele italiene falfaiau la Milano. Bacu-
nin ne povestea cum la Ircutse densul
«urmarea pe Garibaldi i Italia care se
alibera. A fi condamnat, la varsta de 47
«ani, plin Inca de vlaga vietel, a remanea
«simplu spectator perdut In fundul Sibe«riei
era greu. In destul a plait el en-
«tusiasmul tineretei, credinta In posibilitau tea unel aliante cu democratia germana.
«El se hotarl sa fuga din Siberia.
«Plead, la Amur, acolo se imbarca pe
«o corabie americana §i merge la Iucato«na, In Japonia. Deci Bacunin era eel dinwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL_
99
«taI refugiat politic care se adapostise In
4Japonia. De acolo el veni la St. Francis«co. Din New-York el sosi la Liverpol,
«iar In ziva de 27 Decembrie not Ii
Im-
«bra'tisaram la Loncira.
«Dup5, 14 ant de suferinte, cu semnele
«de lanturi la picioare, slabit de temnita,
«si exil, Bacunin a fost Intimpinat cu bra«tele deschise de amicii set si cu lacrimi In
«och1,iar de germani tot cu vechea ura.
«Un ziar german radical a amintit ime«diat despre verdachtiger Character al
«acestui urias.
«Dar, germanil au dreptate ! Bacunin si
«noi suntem In adever agentil poporului
«rus, not lucra'm pentru acest popor, su«ferim pentru densul. E reu Insa, ca ger«manii din Prusia uita ca guvernul din
«Petresburg e german.»
De atunci si para. la Intalnirea mea cu
Bacunin au trecut zecimi de ant; eu am
.cunoscut pe Bacunin la apusul vietel sale,
cand densul se ocupa cu organisarea aliantel democratice.
Fermecat de credinta acestui om In definitiva biruinta,
a drepatel, entusiasmat
,de puterea caracterului seu, precum si de
titanica energie ce desfasura el, a fost des-
tul ca sa stau cu densul dou6 septemani
www.dacoromanica.ro
�100
IN EXIL
de zile pentru a deveni unul din adepta
sel fanatici. Bacunin nu lasa sa-i scape o
ocasiune pentru a Inregimenta In armata
sa revolutionary pe un nou venit.
In curA.nd Intro el si nol, eel sosig se
lncepu o convorbire privitoare la «ce e de
facut» fats cu starea politica din launtrul
Rusiel. Dupa o critic& aspra a conspiratonlor din procesul Neciaeff, dupa analisa
amanuntita a starel morale In care Bilgezeste patura culta din Rusia, hotararam sa
Incercam o noua organisare a elementelor
revolutionare din imperiul Tarilor. Ca punct
de plecare, conveniram ca grupul nostru de
patru insi sa fie deocamdata centrul de
unire al revolutionarilor din Rusia cu revolutionaril din Apus.
www.dacoromanica.ro
�EXTRADAREA LUI NECIAEFF
Cur Ind dupd aceasta not am parasit localitatea Locarno, si via St-Gothard ne-am
intors la Zurich. De oare-ce pe atunci nu
exista Inca calea ferat5, care leag5 acum
Elvetia cu Italia prin marele tunel St. Gothard, voiagiul pe aceasta tale era foarte
anevoios, mai cu seama, In timp de lama,
cand zapada acopere Alpii, si viscolul sufla puternic de la Andermat Ora la Airolo.
La Zurich soli In acest tiny, venind din
Paris, un nou refugiat politic, anume Sagin. Acest om, fugit din Rusia de vr'o patru
ani, era foarte intim cu Bacunin. Facand
not cunostinta cu densul, In curend a intrat si el In micul nostru cerc intim.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
102
Intaul pas, facut de not pentru a intemeia dnteo parte legdturile vii Intre not
s tovardsii nostril din Rusia, iar din alta
pentru a da un nou mpuls mscarel revolutonare din imperiul rusa fost grabnica Intemeiare a unel tipografil: Cuventul
tiparit, iata singura parghie cu ajutorul
careia putem sa ne piinem In comunicatie
cu tam, din- care aba am fugit.
Dar pentru a face o tipografie, trebuiau
parale, multe parale, pentru a tipari carp,
brosuri, foi cat de micitrebuau iara-si
parale. i tocmai parale n'aveam.
Intr'o zi &and sedeam in oclata mea
mica de student, ctind o carte, s mediland asupra sfortdrlor noastre zadarnice
de a face ceva pentru bnele popoarelor
subjugate de absolutisrnul muscalesc, cine-
va batu la usa mea ; strigai :
Herain!
Usa se deschise, si in prag apdru un
OM mijlociu, uscat, cu ochil negri foarte
vii. Imediat ce-1 vezui, involuntar exclamai :
Neciaeff !
Era densul. Cu un aer misteros, punand degetul la buze, densul 'ml facu semn
sa tac.
-- Te rog, mai Meet; nimeni nu stie
tine sunt !
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
103
Da ; Inteleg, 11 respunsei. Ai si drep-
tate, caci. nici Elvetia nu poate sa-ti dea
asil.
Asa este. De aceia tocmai am venit
aci sub nume fats.
i pentru ce ai venit?
a te vedea!
Pe mine'? Dar ce ai cu mine?
-- Cum ce am ? M6 mai intrebi ? Dar
Pentru
n'ai fost membru comitetului nostru ?
Surisei amar, auzind pe acest om amin-
tindu mi un fapt, pe care tocmai densul
avea nevoie sa."-1 uite. Il poftii sa saza, In-
chisel usa, si it intrebai de uncle vine, si
de la tine a aflat despre scaparea mea
din exil. Neciaeff In loc de a-mi respunde
limpede si lamurit la aceste cestiuni neinsemnate, lua un aier de conspirator si imi
respunse evasiv :
Unul din corespondentil comitetului
secret ne a pus In cunostinta despre fuga
ta, iar eu yid din ordinul comitetului, pentru a te Intreba ce ai de gand sa faci aici?
Auzind acest respuns, dintr'o parte 'ml
veni sa rid, din alta parte Insa ciuda me
cuprinsa, vezend p'acest om, dupa atatea
gresell comise, dupd groasnicul asasinat sa-
versa de densul, ca mai avea curagiul sa
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
104
mints, sd tot annta, Lira mci un plc de
rusme.
Last la naiba minciunile! strigai.
Numai d'aia al venit ca sa'ml spul mie toate
aceste gogorite? Atunci de geaba al venit.
Si dupa aceste cuvinte, Intreaga mea
indignare In contra acestui om a isbucnit.
Tot ce aveam pe suflet, tot ce a chinuit
mintea mea In curgere de trei ani In Inchisorile rusesti, am desvalit Inaintea acestul nenorocit. Am fost crud, foarte crud
fata de asasinul nenorocitului Ivanoff,
si am ispravit acuzdrile mole cu cuvmtele:
Arata-mi degetul, pe care 'ti-la muscat Ivanoff, cand it °moral!
Aceste cuvinte facurd pc Neciaeff sa se
cutremure; el deveni palid ca ceara, si acoperindu-si fata cu ambele mAmi cazu pe
scaun.
Era
un.... spion, Ingand densul.
Minti!.... Minti, caci stiu acum foarte
bine, si stim not to' ca nu era spion, cu
atat mai odios esti, ca si dupa ce 'I -a' omorat, nici mort nu-1 Iasi In pace, si vo
iesti s6,-1 ucizi In memoria tovardsilor.
Neciaeff tacu. Apoi, dupa o pausa. foarte
lungs, Intrerupe tactrea :
Asa dar Intre not total e rupt?
Fara Indoia16.! Sunt inamicul teu eel
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
105
mai redutabil, cad unde to volu luta Ini, e
val de tine.
1146 ameninti
Nu cu moarte, cum ai to obiceiul,
ci cu mijloacele pe cari le poseda un om
cinstit fata cu oameni ca tine.
Dupa o conversatie asa de aspra., Neciaeff me Intreba data -1 gonesc din casa.
I-am respuns ca parerea mea este, ca donsul nu mai poate sa me visiteze. Posomorlt, fara, a 'mi zice reams bun, Neciaeff
pleca. Credeam ca nu ne vom mai intalni,
dar Intamplarile au Mout ca foarte curand
am fost silit sa lau pane activa In favoarea acestui om, pe care altrnintrelea refusasem de a-1 mai primi la mine.
Sergiu Neciaeff, plecand de la mine s'a
dus la un refugiat polonez, anume Adolf
Stempcowsky. Acest polonez se ocupa la
Zurich cu mestesugul de gravor pe email
si porceland, si trecea In cercurile socialdemocratilor drept un fervent adept al marxistilor. Avenel deplina increderea lui Greiitch, *), seful partidului social-democrat din
Elvetia germand, Stempcowsky a fost ales
*) D Gielliell p atunct eia un ,,unplu legato] de eat ti St
1 edactoi al =nil In ,octal-deunocl at Tapt er ht , aeutn din
sul 0 o persoana nuueanta in Zul ich
www.dacoromanica.ro
�106
IN EXIL
secretar al sectiunei internationale de lucrdtori din Zurich. Cum? Prin ce minune
acest polonez a putut capita increderea unui
om cinstit ca Greilich, este absolut greu
de priceput. Iata pe scurt curiculum vitae
al acestui iniserabil polonez.
Inainte de revolutiunea polond de la 1863
Adolf Stempcowsky a fost copist la pri-
maria din Varsovia, apoi a luat parte la
rescoala patriotilor poloni, si in curd nd
dupa aceasta emigrase In Elvetia. In anul
1866 emigrantii polonezi din ZUrich descoperird cd. Stempcowsky a devenit cores-
pondent al ziarului «Dziennik Warszawskyo, In care scrie cele mai odioase calomnil in contra emigrantilor. S'a format ime-
diat un Jury, care judecd pe netrebnicul
ziarist, si verdictul acestui juriu stabili ca
Adolf Stempcowsky e un spion al guvernului muscdlesc. Dupa pronuntarea verdictului Stempcowsky pardsi ZUrichul, apoi
peste cati-va ani se intoarse, aducand din
Paris un certificat fals, iscalit de Iaroslav
Dombrowsky si Grohovsky -- ambii morti.
In acest certificat se restabilea onoarea miserabilului spion. Cu ajutorul acestui certificat dintr'o parte, iar din alta printr'un
sir de fapte, Stempcowsky a isbutit sa
convingd pe Greilich ca ernigrantil poloni
www.dacoromanica.ro
�IN EX LL
107
earl 'lau condamnat, I-au parit numal si
numai pentru ideile sale cosmopolite, iar
nu pentru vr'o fapt5, infamanta ; Greilich a
cazut in capcana, §i entusiasmat de activitatea febrild, de temperamentul ardent si
cle elocinta lui Stempcovsky, '1 -a facut secretar al Sectiunei centrale a social-democra-
tilor marxiti din Elvetia germand. Inaltat
la demnitatea de secretar, Stempcowsky
prin ajutorul unui alt polonez Caspar
Tursky facu In curand cuno§tinta cu mai
multi refugiati rusi, dar mai cu searna cu
mai multe rusoaice, cari studiau la universitatea din Zurich. In curand top ace§ti
supu0 rusi, multumita lui Stempcowsky, se
Inscrisera, ca membrii In cercul social-democrat al asociatiunei internationale de lucratori. Dup5, aceasta isbanda, tot prin ajutorul lui Tursky Stempcowsky facu cunotintal cu Neciaeff
Neciaeff, ca §i Greilich, a fost fermecat
de Stempcowsky, cu care In curand a de-
venit amic, apoi peste putin au organisat
un comitet de trel, in care intra Caspar
Tursky si el dol. Acest comitet avea de
stop organisarea partidului revolutionar in
Rusia.
Stempcowsky §tia, lucru firesc, c5, Ne-
ciaeff, ca asasin al lui lvanoff, poate s5. fie
www.dacoromanica.ro
�IN EX IL
108
extradat Rusiei de guvernul federal al Elvetiei; fund spion muscalesc, el dete de
stire guvernului din Petersburg ca.' Neciaeff se afla la Zurich, si ca densul poate
sa-1
Jere pe mana politiet Guvernul ru-
sesc imediat se adresa pe cafe diploma-
tea la Berna, cerand extradarea lul Neciaeff Pentru a convinge pe guvernul elvetian, ca Neciaeff nu e de cat un asasin
vulgar, guvernul rus a remis guvernului
federal un dosar fall, anume ticluit pentru
acest stop, si cu ajutorul acestul dosar
a isbutit sa capete extradarea. Acum lucrul cel mai greu era de a pune mana pe
Neciaeff.
Politia ruseascA, precum si cea elvetiara
stiau bine ea, Neciaeff umbra bine inarmat; apoi, se mai stia ca fn cas de se va
proceda la arestarea lul in cartierul studentesc, la Fluntern, va fi un mare scan-
dal, cad pentru a apara pe un refugiat
politic, atacat de o politle streind, se vor ridica studentil. ruse, serbi si bulgari, al cd-
ror numer pe atunci era considerabil la
Zurich.
Pentru a evita scandalul, pentru a face
ca extradarea aceasta sä se efectueze cat
se poate de linistit, guvernul din Zurich
crezu de cuviinta sa se adreseze la spiowww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
109
ruseti, Adolf Stempcowsky.
Acesta primi lnsarcinarea, si organisa" un
adeverat guet-à-pens, In care Neciaeff s'a
nul politiei
prins.
Adolf Stempcowsky dete lui Neciaeff ren-
dez-vous Intr'un mic restaurant, Intr'o parte a orasului foarte departata de cartierul
studentesc Venind la acea Intalnire Neciaeff, fara a banui ceva, se aseza la o masa.
si Incepu o conversatie cu Stempcowsky.
In acel moment doi geandarmi elvetieni
deghizati in civili, se repezith pe dindaret
si apucara, de ambele maini pe nenoroci
tul care n'a avut timp salt scoata. revolverul ; Stempcowsky din partea sa, simula
mirare, ba chiar se prefacu ea vrea sä libereze pe tovarasul seu din manile geandarmilor.
La aceasta scena din Intamplare a fost
present d. Greilich, care 'mi-a comunicat
toate detaliile arestarei lui Neciaeff mie, si
tovarasilor mei refugiati politici.
Imediat ce s'a aflat despre arestarea lui
Neciaeff, intreaga colonia de refugiati po-
litici din Rusia s'a adunat In casa uncle
pe acea vreme locuia Michail Bacunin. Era
de neaparata trebuinta ca refugiatai sa is
mesuri contra guvernului rusesc, care dup.&
obiceiul sell, a indus In eroare pe guverwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
110
nul elvetian, Inmanandu-i un dosar judiviar fak, privitor la Neciaeff.
La aceasta Intalnire Michail Bacunin e-
misese parerea ea de datoria tutulor refugiatilor din Rusia este de a lua apararea lui Sergiu Neciaeff, 'frisk adaoga clansul,
aceasta aparare nu trebue sa depaseasca
mai departe de un simplu protest adresat
elvetienilor.
Eu unul eram de alts parere. Constiinta
imi reprosa, Ca neputand suferi pe Neciaeff, '1 -am alungat din locuinta mea, si
prin aceasta, involuntar, '1-am facut sa-s"
caute refugiul pe la niste oameni suspect"
ca Tursky, Caspar, ca Adolf Stempcowsky
spoinul rusesc. Sub povara acestel remuscall de constiinta emisei parerea ca refugiatii politici datori sunt de a scapa pe
Neciaeff, adica eel putin de a incerca se-1
scape cu ajutorul forte".
In contra propunerel rnele s'a ridicat
Bacunin cu toata, vigoarea elocintel sale.
El declara ca considers pe Neciaeff de un
om care a compromis causa revolutionarilor rusi, ca pentru un asemenea, om ar
fi o nebunie de a sacrifica pe cine-va din
noi, si ca atacarea politiei elvetiene de
catre niste streini, refugiati politici, ar fi
un act daunator pentru top refugiatil.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
111
Lucru firesc ca propunerea lui Bacunin
trebuia sa,' triumfe primo, pentru ca dan-
sul se bucura de mare autoritate printre
refugiati, secundo, pentru ca propunerea
sa era cat se poate de dreaptd si Inteleapta.
Pentru a Impaca lucrurile si pentru a
fi sigur cd propunerea m2a nu va fi primita, Bacunin imediat dupd aceasta sedintd
convoca pe tot-1 membril aliantei democratice,
si anume pe GO earl faceau parte
din comitetul slay.
Sectiunea aceasta care purta numele de
comitetul slay al aliantel democratice, se
compunea din patru membri si anume:
din Bacunin, Lermontoff Sa in si u.
Imediat ce acest comitet s'a Intrunit, Ba-
cunin ne citi o scrisoare din partea unui
grup de tineri din sudul Rusiei, earl cereau
ca Bacunin sal le trimeata pe tine -va din ai
sei pentru a se late lege In privinta propagandei prin scris In Rusia. Pro unerea grupului find discutatd, Bacunin hotarl ca sa
plec eu la granitd, unde sä m6 lntalnesc
cu delegatul grupului, iar locul de Intalnire,
propus de mine, a fost acceptat: Iasul.
Asa dar iesil de la aceasta Intrunire cu
Ins'arcinarea de a pleca la Iasi, chiar a
doua zi; pentru acest stop mi s'a dat un
pasaport si buil de drum.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
112
A doua zi, adica tocmai in ziva destinata pentru plecare veni la mine d. Caspar Tursky.
Era plonat, prapadit s1 foarte jenat. Nenorocitul stia bine ca conduita sa In afacerea arestarei lui Neciaeff era cat se
poate de lamurita. Incurcandu-se tntr'o con-
spiratie Fara rost, cu niste polonezi, dansul cazu In capcana spionului Stempcowsky, care cu .ajutorul seu predase pe Neciaeff. Acum convingandu-se ca Stempcowsky este agent al guvernului rus, dansul
cauta mijloc de a scapa de banuiala care
plana asupra sa.
Ce sa fat ca sa dovedesc, lmi zicea
el, ca am fost indus In eroare, ca n'arn
nici o vina.
Singurul mijloc de a scapa de bdnuiala, 91 respunsel, este de a organisa scaparea lui Neciaeff. Apoi mai al de a to
explica cu refugiatil poloni, in ceia ce pmveste amicitia d-le cu Stempcowsky.
Fac si una si alta!
Dupa aceasti, resolutie Tursky me rugs
sa merg cu dansul la o Intrunire de tineri, cari s'au adunat special pentru a puns.
la tale scaparea lui Neciaeff.
Am consimtit sa merg, si am si plecat
impreuna la acea Intrunire. La Intrunire
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
113
am gasit tali -va serbi, discipoli politici ai
lui Sveatozar Marcovici; care este considerat ca Intemeiatorul «socialismului» In Serbia, Si tali -va polonezi. Intrunirea, dupa o
discutie lungs, a luat hotartrea de a organisa evadarea lui Neciaeff din temnita;
iar data aceasta va fi cu neputinta, atunci
de a Incerca scaparea lui la gars, cand
densul va fi transferat din temnita, unde
zacea, pentru a fi transportat In Rusia.
Despre participarea mea la Intrunirea
aceasta au aflat imediat Bacunin §i amicil
mei politici; cunoscand temperamentul meu,
le era Mob.' sa nu iau parte activa la liberarea cu forts a lui Neciaeff, §i de aceea au insistat sa plec din Elvetia chiar
In acea sears. Ca membru al unei organisatiuni secrete m'am supus, dar cu regret,
cad acum eram sigur ca Neciaeff este
perdut, data refugiatii politici nu vor participa la scaparea lui. Uram pe Neciaeff,
dar ura mea pentru despotica Rusie nu
me facea sa uit ca on §i cum Neciaeff
era un fanatic, al carui fanatism Inteun
moment dat putea sa coste viata despotului.
Zamfir C Arbure
8
www.dacoromanica.ro
�Iv.
LA GRANITA BASARABIEI
Eugeniu. Lupu.
Cu trenul de seara pdrasii Elvetia, luand
drumul la Iasi, via Bavaria si Austria. La
Cernauti me oprii pentru cate-va zile, a§teptand acolo o scrisoare pe care trebuia sa" o primesc din Odesa. In acea scrisoare, care In curand a sosit, mi se anuntA ca delegatul grupulul revolutionar a §i
plecat spre Iasi. Imediat dup. aceasta telegrafiai la Zurich o depe§e conventionald,
cerand sä mi se expedieze cu «mare luteala»
mai multe sute de chilograme de carp §i
bro§uri revolutionare, destinate de a fi introduse In Rusia cu aiutorul contrabandei;
apoi am plecat la Iasi.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
115
Sosind la Iasi, descinsei la otel, unde
ini se ceru pasaportul. Aratal un pasaport
rusesc In toata regula de si nu al meu ;
aceasta cerere de pasaport tnse me convinsese imediat ea m'am apropriat de sf. Rusia. In Europa Intreaga nu-mi se ceruse nici
o data pasaport, de si am trecut Bavaria
si Austria In lat.
A doua zi dupa sosirea mea mersei de
gash pe mult regretatul meu amid Eugeniu Lupu, care p'atunci era student la universitatea din Iasi.
Pe Eugeniu Lupu '1 am gasit In casele
parintilor sai din strada St. Sava. Desi a.proape de doi ani eream In corespondenta
cu acest tanar, dar asta data aveam sa -1
ved pentru Inteia oars, si sa-11 fac cunostiinta mai de aproape.
Eugeniu Lupu e un tip, de aceia sunt
dator saMC-opresc asupra personalitatii
Jul si sa-1 arat aci, In trasuri generale
caracterul si simtimintele--.In general studentil romadi sunt niste tineri midi de suflet si arare on merit)", sa-tl opresti atentiunea asupra lor. Studentil nostril sunt
sau copiii generatiunei viguroase de la 48,
sau vlastari rachitici ai boierimei pamantene;
eel dintai n'au mostenit absolut nimic din
virtutile parintilor lor, si se mullumesc sa
www.dacoromanica.ro
�116
IN EXIL
culeaga roadele muncei ai a suferintel parintilor, eel din urma traesc pe socoteala
vechilor privilegil desfiintate de jure, dar
remase In picioare de facto. i unil si
altii aunt oameni fara grija, si pe fisionomiile for straluceate mereu deplina satisfactie a persoanei proprie. To
propriu zis
sunt bdiei buni; nici unul din ei nu se
&ideate la ceva serios, cinstit, marg. Irz
viata ei nu cauta de lucru, ci lucru vine
de sine sub o anumita forma spre ei ; 1mediat ce ispravesc universitatea, acest lucru, e functiunea de stat, e leafa inscrisa
In budget. Intrand in viata, ei lucreaza
dupa aablon, petrec dupa aablon ai due o.
viata inconscienta, ca niate manechine.
Tinerii noatril cred ca a trai cum trit-
iesc eie viata. El admit ca pamentul se
invarteate In. jurul soarelui, admit ca plan-
ta noastra se invarteate In jurul osiei sale
numai Si numal cu conditia sine qua non
ca locuinta for sa fie lasata In pace ai ne
atinsa de aceasta miacare pans traiesc ei
pe pament. Tinerii nostril, repet nu shit ral,
ci din contra sunt baieti buni, dar foarte
vulgari. El nu fac nici rau nici bine, data,
nu sunt Impinai de interesul propriu al.
persoanei lor, i cand fac cate un bine,
prin aceasta nu devin mai buni, cad biwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
117
nele facut se urea In conscunta for la suprafata ca unt-de-lemnul pe apd.
Mare le reu, precum si marele bine
sunt opera oamenilor nu de rand, si nu sunt
produsul unor oameni cu sufletul mic.
Alt-fel de om a fost Eugeniu Lupu.
Ca exterior, acest tiner n'avea absolut
nirnic ce ar fi putut procura antipatie. Era
slab la fata, cu o barbie subtiried, cu un
nas care poseda o curbatura frumoasa a la
Dante, cu trasurile fetei melancolice, In earl
se reflecta un suflet bun si o minte meditative. Ochii lui marl plini de caldura,
mai cu seamd, erau frumosi ; fruntea o avea inalta, alba ca marmora, pe temple a-
vea niste vine subtiri albastrii Eugeniu
Lupu era slab de sanatate, si din familia
sa au murit mai multi de boa1a de piept.
La cea dintai Intalnire simtil pentru acost tiner o mare simpatie, apol, cu cat
relatiunile noastre deveneau mai intime,
cu atat a crescut si simpatia mea pentru
densul.
Eugeniu Lupu era artist In sufletul lul,
se ocupa mult cu pictura. Dupe moartea
sea au remas cate-va tablouri foarte reunite datorite penelulul set'. Prin convingeri
densul era socialist.
La cea dintal Intrevedere a noastra imi
www.dacoromanica.ro
�118
IN EXIL
aduc bine aminte, ca subiectul conversatiunei ne-a fost arta. Ardtandumi tablourile
sale, Eugeniu Lupu 'mi -a zis :
Pe mine mai cu searna ma preocupd.
pictura. Dar val, cat de greu este sd, camp
obiectul iubit In Intuneric. De cand am
devenit socialist tagada in5, persecute. Pentru ce ? Ce e drept de la un timp Incoace
mult am citit, si Intro allele am citit si
t despre arta i a Jul Prudhon. Inainte de
toate cartea aceasta parea ca 'ml serveste
drept temelie tendintelor mele, dar apol....
cand m'am gandit mult, am remas nesatisfacut. Nu e asta.... sufletul cere alt-ceva L.
Spre seara, In acea zi am mers cu Eugeniu Lupu pe jos la Copou.
Stip ce, 'mi zicea Lupu, mie mi se
pare ca. arta in general nu duce la nimic ?
Vezdnd cd, aceasta cestiune II preocupd
mult, Incepui a discuta, combd,tand asertiunea sa.
Da, respunse el, caci In adevar, data
In
arta nu e nimic, data dinsa nu ne
serveste de cat ca petrecere placuta, a tunci
de ce similim atata farmec pentru densa,
de ce ne atrage asa de mult?.. ..
Peste cate-va zile dupe sosirea mea la
Iasi, veni In fine din Rusia delegatul grupulul. Era representantul socialistilor din
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
119
Moscova, d. Gheorghi F. Zdanowici om
de o energie Incercata., devotat causei si
pTifiAe vlaga vieterWiTrind 15.aens-fil, me
convinserla prima Vddere ca alegerea a
fost cat se poate de nemerita; delegatul era Inzestrat cu un fisic resistent, si prin
urmare capabil de a Indeplini greaua sarcina pentru care a venit.
In curand dupa aceasta sosira si sutele
de chilograme de carp tiparite la Londra
si Geneva, Inca de repausatul A. Herzen. Cu
aceste carti aveam de Mout Incercare, expediindu-le cu ajutorul CoTiFiLandei, peste
Prut. Ded imediat ce am scos cartile dela
depour-cailor ferate, am plecat tus-treI,
Zdanowici, Eugeniu Lupu si eu la Sculeni,
ducand In caruta noastra patru pachete
de carp si brosuri, fie-care pachet area o
greutate de 20 kilog. Sosind la Sculeni
descinseram la un locuitor de acolo, cunoscut deja noud. Acest locuitor ne puse
imediat In contact cu un ovreu, seful unel
bande de contrabandistI bine organisate.
Top acesti contrabandisti, erau romani-plugari, cari multumita saraciei au fost siliti
sä se ocupe cu contrabanda, pentru a putea trai. Castigul for din acesta meserie
primejdioasa era cat se 'ite de mic, desi pre-
tul plait de 'noi a fost de un galben penwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
120
tru fie-care pachet de 20 Hog. Cauza
partea leului o percepea ovreiul, iar contrabandistil nu primeau decat 3 lei de om pe cli.
Pe Inserate, eu Imbracat ovreiste, lntr'un
halat de lustrin murdar, cu poise aranjate
cu ajutorul fixatuarului, cu palarie In cap,
avend un bilet de trecere pentru 24 ceasuri, trecul Impreura cu mai multi alti
jidani podul de la Sculeni, st me aflam In
Basarabia.
Un epizod hashu, Intarnplat la aceasta
trecere, m'a facut sa rad apoi mult. Dmcolo de pod, la capetul opus malului roman, not toti am fost Intampinati de un
ofiter de jeandarmi, care luand din mairnle
noastre biletele de libera trecere, m'a ochit drept In fata, si apoi, adresandu-se
catre un civil, care statea langa densul
'i-a zis ruseste:
Uite, asta.... In fie-care zi trece ba
Si toti sunt asa! Sunt
convins ca n'are alta ocupatie de cat conincoace, ba Incolo I
trabanda.
Eu, lucru firesc, me facui ca nu pricep
ruseste Ofiterul 'ml arunca o privire plina
de clispret, s1 'mi remise biletul. La Sculenif rusesti me adapostii la un alt ovreu,
unde noaptea, pe la orele 2 sosira si cele
patru pachete cu carti. A cloud zi veni, ca
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
121.
sa le expedieze la Chi§ineu, Gh. Zdanowici; densul trecu granita tntr'un mod legal cu pa§aportul seu In reguld.
La Sculenii ruse§ti am stat pans In seara,
find ocupat cu stabilirea conditiumlor de
transportul cartilor pans la Chi§ineu. Aceste conditiuni le facuram atat cu ovreiul
din Rusia, cat §i cu rucla sea din Romania. Pe la asfintitul sOrelui trecu! granita
Indarat, unde me wltepta cu mare nerab-,
dare amicul meu Lupu.
Imediat ce sosil, plecaram spre Iasi. A
doua zi o telegrams conventionala din Chi§ineu me vesti ca Zdanowici a sosit acolo
In build pace. Asa dar, Intaia Incercare a
noastra a reu§it de minune. Spre seara,
chiar In acea zi, pornii din Iasi cu un car
al doilea transport de carts, car! find priimite la Sculeni, au trecut granita MCA mci
un accident, §i au ajuns la Chi§ineu cat
se pote de bine. Cu al treilea transport
ispravisem cu toate cartile ce aveam la Ea§1.
Asa dar, nu mai aveam ce face, §i puteam sa me Intorc in Elvetia. Remisesem
ceva ban! lu! Eugen Lupu, pentru cheltuelile viitoare, me Intelesei In ceia ce priveste primirca cartilor din Elvetia, §i luandu-mi remas bun de la dansul, plecal
prin Cernaut la Zurich.
www.dacoromanica.ro
�V.
PREDAREA LUI NECIAEF CONDAMNAREA LUI
Cel
MOARTEA LUI.
dintai lucru despre care am aflat
sosind la Zurich, a fost trista veste ca. Neciaeff a fost predat Rusiei de catre guver
nul federal din Elvetia. Predarea s'a fa'cut
pe motivul ca. Neciaeff a asasinat pe Ivanoff, §i ca acest asasinat nu se poate considera de o crim5, politica, de oare-ce Ivanoff n'a fost nici persoand politica to Rusia, mci jeandarm sau santinela de paza,-omorarea carul fel de oameni se poate tntampla In momentul cand criminalul politic se Incearca sa fuga.
Aceste sunt considerantele pe temeiul
carora guvernul federal a crezut de cuwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
123
viinta sa, predeie pe Neciaeff, obligand gu-
vernul rusesc de a judeca pe predat
numai si numai pentru crima de asasinat §i nici de cum pentru crimele
sale politico.
Obligatiunea aceasta acceptata de Rusia,
lucru logic, a fost calcat5. In picioare de
guvernul rusesc cu cel mai patent dispret;
Rusia, precurn stiu bine romomil, nici odata
n'a tinut la cuventul set] de onoare. Oamenii politici ai Rusiei, diplomatil sec, tiranii sec putin se sinchisesc de cuventul
for de onoare, razand cu cinismul caracteristic omului semi selbatic In vinele ca.-
ruia curge sange mongol, de omul civilisat, care crede §i tine serios la cuventul sou de onoare. Romanic nu pot uita
odioasa calcare a cuventului de onoare de
catre Imperatul Alexandru al II-lea, care
ca aliat al regelui Carol in resboiul de
la 1877 78 s'a obligat de a ar5,ra integritatea solului Romaniei, si apoi, dupa bi-
ruinta de la Plevna, ne-a rapt Basarabia
de sud !
In ceia ce prive§te predarea lui Neciaeff Rusiei de catre guvernul Elvetiei, mai
sent dater sa Inregistrez aci urniatorul fapt:
La predarea lui rolul principal l'a jucat
fostul director de politie din Zurich d. Pfewww.dacoromanica.ro
�124
IN EXIL
finger. Activitatea sea In acesta Imprejurare, modul sell de a lucra mana In mina
cu spionul rusesc Adolf Stempcowsky, intimitatea sa cu jeandarmii rusi sositi la
Zurich, pranzurile si banchetele la earl a
luat parte si earl au fost organisate de
agentil diplomatici rusi In onoarea sa
totul si toate au dat prilegiu opiniei publice din Elvetia sa banuiasca, ca inaltul
functionar elvetian a primit bani de la
Rusia, drept resplata pentru predarea lui
Neciaeff.
Au trecut ani, de atunci, $i In momentul de fata d. Pfeninger e social-democrat.
Am auzit ca domnia-sa se caeste de rolul ce a jucat in afacerea predarei lui Neciaeff si jura ca a fost Indus In eroare de
Rusia, etc.
Ori si cum ar ti, banuiala mare planeaza asupra conduitei sale, si multi, foarte
multi nu se Incred In sinceritatea caintei
sale tardive In ceia ce me priveste pc
mine, dator sunt, ca unul care personal
am fost amestecat in aceasta trista drama,
sa-mi dau parerea : Eu unul nu cred de
loc, in nevinovcitia but Pfeninger, nu
cred ca din erore domnia sa a sprijinit
ca jurisconsult $i ca om politic odiosul fapt
de extradarea lui Neciaeff.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
125
In spirjinul acestei banueli exist5, un document groasnic pentru social- democratul
Pfeninger. In numerul I a revistel « Vestnic Narodnoi Woli», Lew Tichomiroff,
actualul redactor al ziarului Moscorvskie
Wiedomosti a publicat un material menit
sa slujeasca pentru ounoa0erea biografief
lui Neciaeff ; printre documentele publicate
se afla §i un manuscris sorts de mana lui
Neciaeff, §i Tn care nenorocitul scrie urmatoarele cu privirea la d. Pfeninger: a Toate
hartiile gasite la mine au fost vendute de
catre Pfeninger sectiunei a 3-a. *)
In diva cand Neciaeff trebuia sa fie predat la granita Bavariei In mamile jeandar-
milor ri4, un grup de tineri, avend In
capul for pe Gaspar Tursky, s'a Incercat
sa-1 rapeasca din mainile jeandarmilor elve-
tieni. La gara din Zurich, cand Neciaeff
a fost transferat din temnita pentru a fi expediat cu trenul spre Romanshorn, mai multi:
studenti serbi s'au aruncat asupra jean-
darmilor. Jeandarmii elvetiani au fugit In
toate partile ca nite potarnichii, §i Neciaeff cat p'aci, era s5. fie slobod, dar
intervenirea publicului, si mai cu seams poltroneria lui Tursky §i a unor polonezi,
cart au refusat on -ce ajutor studentilor
*) Vestnie Narodnoi Woh, N 1, 1883 pag 140
www.dacoromanica.ro
�126
IN EXIL
sarbi In acest suprem moment, au facut
ca Incercarea sa sufere un fiasco complect.
Jeandarmii prinsera curaj, si revenira ; Inhatara pe unul din sarbi, si Neciaeff fu legat si
Inchis Intr'un vagon reservat pentru densul.
Povestirea peripetiilor acestei incercari
nereusite me facu sa dojenesc mult pe d
Tursky, care 'mi jurase ca de asta data
considers de datorie a sa eel putin sa resbune pe Neciaeff, pedepsind pe infamul spion
Adolf Stempcowsky.
Acest juramant si aceasta promisiune le
luasem, lucru firesc, drept o simpla fanfaronada.
OM cum, cu Neciaeff s'a ispravit; odata
cazut In manele Rusiei, el era perdut.
Imediat ce Neciaeff a sosit In Rusia, el a
-lost Inchis in fortereta Petro-Pawlowscaia *).
Cate- va zile dupa aceasta a intrat In celula sa umeda comitele Levaseff, cu propunerea de a'i scrie un memoriu privitor
la planurile si activitatea refugiatilor poli-tici din strainatate. Neciaeff surise cu dispret la propunerile facute lui de acest demnitar al statului.
Atat mai rau pentru d-ta! ii zise a
tunci comitele Levaseff, yeti fi judecat ca un
1 VLie despie aceasta foitmeta In me autorid a potreeurdoi am de zile inch's, in <Temnifiti
Evil.,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
127
simplu criminal, iar a vorbi inamte juratilor presedintele tribunalului n'are sa, v6
permits.
Asa s'a si Intamplat. Neciaeff cu toate
astea a vorbit si a declarat Inaintea juratilor ca a fost supus la tortura in timpul
cat a durat instructiunea. Curtea cu jurati
1-a condamnat la 20 ani munca,' silnica In
Siberia, dar guvernul ternandu-se ca acest
om energic sä nu scape cum-va, '1 a Intemnitat pe viata In fortereta Petro-Pavlowska si anume In revelilul lui uAlexi»*).
In al treilea an de la Intemnitarea sa
Intr'o celula. solitard, Neciaeff a Post visi-
tat de seful jeandarmilor generalul Potapoff. Acest demnitar propusese arestantuWI sa-si scrie memoriile cu privirea la refugiatil politici. Neciaeff refusa pentru a
doua oars de a fi delator; atunci generalul de geandarmi suparat ca trei ani de
Intemnitare n'au putut Infrana pe acest om,
sbeara ca un turbat:
Atunci vei primi 50 de lovituri de
knut si vei fi slit sa to supui.
Neciaeff perdu In fine rabdarea, si la
infama amenintare respunse cu o palma
sdravana. Aceasta palms generalul Potapoff o capata in presenta comandantului
*) Arm lemniter p Fag
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
128
fortaretei, printul Dunducoff-Corsacoff,
si
a suitei sale. Ofiteril au navalit asupra arestantului si '1 -au batut Ora la sange.....
case luni dupa aceasta Neciaeff Induplecat
de comandantul fortaretei a scris o scrisoare catre Imparatul Alexandru al 11 -lea.
In acea scrisoare nenorocitul arata despotulul starea politica si socials a imperiului
In adevarata ei culoare ; apol conchide ea
resultatul acestei stari duce inevitabil la o
revolutie singeroasa, care nu se poate Inlatura de cat printr'o constitutie liberals.
Se
zice ca tarul citind scrisoarea lui
Neciaeff a luat'o In batjocura. Din ordinut
sAu, dupa aceasta, arestantul a fost legat
de zid, cu lant, avend deja lanturi la picioare si la maini.
In aceasta groaznic5 stare densul a za-
cut doi ani de zile dormind pe podelele
de granit, fara nici un asternut.
Cu un an Inaintea mortel sale, Serghie
Neciaeff a sags o scrisoare lungs to care
vorbeste de sine ca de a treia persoana ; acea
scrisoare e adev6ratul curiculum vitae a
lui In temnita, de aceea si dau mai jos in
Intregimea sea acest interesant document.
Iata-1:
Comandantul fortdretel noastre seamana mull a lene.gul
rege al Alerovingilor, in domma cdruia ioacd, rolul unei per-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
129
soane ommpotente secietaiul sea Denikm. Aceasta cleaturai
scarboasaldonmeste in fortai eata El prada sijefueste atilt pe ofi-
tori, cat $1 pe soldati A doua persoana grata a comandantuliu e colonelul Filimonoff, directorul revehnului AlexeewskyAcest revehn este o temmta vestit6, in istoria Rusiei. Inca
exists celula, in rare Petra eel mare on propriele sale maim
a strangulat pe fnul sea Alexi , inca nu s'a mvelat cu to-
tal mow* sub cm s'a ingiopat nenorocita prmcipesa
Taracanoff 1), inca stau in pictoare celulele uniede $t intunecoase, fara 110 $i fereastia, on o singuia gaura pun cite
se da alta data apa $i pihnea arestantilor
In aceste morminte nu do malt Inca se ingropau de vu
Aictunele despotizmulm Acum doi ant (serisoaiea dateaza
de la 1875) pe timpul mundatumel, admunstiatia a avnt sa
faca din aceste celule magazu pentru mmutule garnizoand,
1;1 cand a fost in fine rapt zavorul rugunt de la u$a de mtrare in condor, $1 soldatn s'au scoborat in launtra cu felinarul aprins, paid 11 s'a facut macmca pe podelele celulelelor zaceau schelete de oamem I
Revehnul Alexeewskyeste o term* secreta In forta-
reata Petto-Pawlowskaaa despie aceasta temmta se vorbeste
la uteche Sautmelele can o pazesc se compun din soldati
fara carte, stuptzi to ithotisati in casarma, carom le este
oprit sub amemntarea and pedepse man, de a vork despie local serviciului lor
In aceasta temmta secieta se comet lucruri otibile Adinimstratolul Fihmonoff se folose,ste de aceasta sit-natio ex-
coptionald a temmtd Cantitatea mare de lemne de foc,
care este destmata pentru iucalzirea celulelor figureaza" numas pe hartie, $1 dm trei-zeci de sobe ale revelmului se
incalzesc near trei Toate celulele, din aceasta causa, an
devemt umede; igrasia e oribila, apa imam depe plafon
pareti ca inti'o prvinta, tempeiatura lama e sub zero, ai
estantu smiler de reurnatizin $1 oftica, tar colonel Fthmonoff
clod mspecteaza tennuta nu scoate suba de pe umeri Unul dm aiestauti inchis in acea temmta acum 20 ani zacea solitar inti'ima din Mule inebumt de malt. Nenoiocitul aleaiga noaptea intreaga, pun celula sa, umplend amid
cu suspmele sale lugubie.
Lociutoni dm fortareata adese art and noaptea aceste suspine, $1 tiecend lute I i fac truce Acest atestant e sSevtoia).
1) lied Temnig ft. Exit.
2) Vezi Temn46
Mal unde este deems acest nenorocit, pe care
1am vezut pe and zaceam in tempts. PetroPawlOwskaya
Zamfir C Arburs
9
www.dacoromanica.ro
�130
IN EXIL
Nenorocital a inebiunt de malt, de ce dar taw]. nu 'I iarta ?
Se zice ca causa este tocmai donnta guvernuim de a pastra pe acest nenoromt pentrnca suspinelo sale aunt o tortura moi ala pentru not.
Semi a fost capstan academician din garda imperiala
linperatul Alexandria al II-lea VOZUS0 o data la plimbare
pe soua lui, o fats de o fnimusete sari. Impeiatul facu eanostinta cu d-ra SSevics, ss amagind-o a violat-o. Dupa ce
cruna a fost consumata de automat, capitanul Semi la o
parada din Tarskae-Sele tese din randunle suites, sr apostiofeaza pe taiul intr'un mod msultator. Pentiu aceasta in-
sulta Oral i1 condamna fara judecata la intemmtaie pe viata
Sohtudmea fara de lucre, fata vre-o ocupatie, iota o pivmta umeda, parazitu, murdana, hrana lea, frigul groasnic,
msultele si bataale de Joe ale temnicenlor, frInghu sr lantuti,
zavoaretoate astea stmt indestulatome, prea indestulatotne
pentru a sfarama chiar cea mar puteimca nature, pentru a
slei fortele trupesti sr cele sufletestt ale nenorocitulin eon-
damnat politic Nu este deci de moat, ca la mina minelor omul inebuneste
Alaturi cu celula lei Sevici se afla ce]ula lei Neciaetf
Acest arestant teal lung tamp in lantun Lantul de la picioare it era inadms legat de lantunle de la manil in asa
mod, in cat arestantul -nebula mereu sa stea incovomt Doi
am a petiecut el in aceasta positiime, picioarele $t macula
sale s'au umplat de rani, senatatea sea a pent pentru totd'a-una, si Mind moartea era deja aproape, pentru a-I scapa de aceste chinnn calm]. an ciezut de cuvinta sa scoata
catenele si sa-1 scape din ghiarele moitei
Akira de Semi st Neciaeff Haas zac in acea teninita st
alti dm aiestanti. pohticr ]frisky si Sinaeff
Musky a intrat in teminta tinar sr fiumos, plin de vlaga vietei , dupe un an si punatate de inclnsoare solitaim
acum el e un bati an slabanog, un adevauat schelot
Sueff a fost adus, fn aceasta temnita, in thin] ibruei, cu
a fost aruncat intr'una din pivmtele umede sr fai a soare
aceasta imprejuraie de o data 'i-a taint find vuetet, si el
scwpa sfinge si puere de oftuca
Dupa moartea Impeiatului Alexandra al 1I-lea, oxecutat
de partidul nihilist, Tamil Alexandiu al 111-lea, pentru a
resbuna pe tatal seu, mauguleaza o reactiune tenbtla Aceasta reactutne n'a crutat mci pe arestantu politicr din ieve-
linul Alexti lase] a ponincat sa nu se scoata acesti aies-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
131
tanti din colinele lor, pentru plunbme, ba inca sa fie battite
on soAndmi pe din afara mode ferestrm prm eau nenmocitit puveau an coltiwt albastin de cer.
Iata dar acea scrisoare a lui
Neciaeff
prin care el povesteste In persoana a treia
viata sa In temnita.
Multumita energiei sale si fisiculul s eu
resistent, In anul 1880 Neciaeff a isbutit
sa lege relatil cu comitetul executiv al
partidului nihilist. Relatiunile acestea au
organisate cu ajutorul paralelor, si
membrul comitetului Jeleaboff a fost Insarcinat cu conducerea lor. Prin scrisori
cifrate Neciaeff comunica comitetului un
plan tridrasnet, combinat de densul In tacerea si Intunericul temnitei sale, cu ajutorul caruia plan se putea aresta Intreaga
familia imperiald, In ziva °and densa va
veni sa asiste la serviciul divin din catedrala din fortareata Petro-Pavlowskaia. 0
data arestata, familia imperiala trebuia sa
fie Intemnitata tocmai In temnita situata alaturea cu sarcofagele tarilor, car! sunt In
fost
centrul fortareteI.
Planul lul Neciaeff a fost respins de comitetul executiv, considerat find de prea
imposibil, si decl pur fantastic ; dar din
aka parte, descrierea amenuntita a temnitei si a fortdretei, facuta de catre Neciaeff,
www.dacoromanica.ro
�132
IN EXIL
coiivinsese pe comtet, ea este foarte posibila liberarea arestantilor politici din acea temnita. Cu organisarea acestei liberarl a fost Insarcinat Jeleaboff.
Din nenorocire Insa pentru Neciaeff, a
ceasta hotarare a comitetulul executiv a
fost tarzielnica. Veni anul 1881 si partidul
nihilist condamna la moarte pe Tarul Alexandru al II-lea.
Aceasta groasnica hotarlre, datorata cruzimel fara seaman a reactiunel, sili comitetul executiv sa-si concentreze toate fortele
asupra unui singur punt, executarea hotetrirei.
Starea lucrurilor a fost comunicata lui
Neciaeff si celor-l-altI arestantl, si el, earl
tncepusera a spera In apropriata liberare
convenira unanim, ca comitetul are dreptate sa faca asa cum face si nu alt fel.
Dupd tragica moarte a Imperatului Alexandru al II-lea, care s'a IntImplat Sin
ziva de 1 Martie 1881, regimul penitenciar pentru arestantii politici a devenit nesuferit. Neciaeff perdu In fine rabdarea, si
In luna Decembrie 1881 s'a spinzurat In
celula sa.
Asa a murit acest fanatic.
www.dacoromanica.ro
�VI.
REORGANISAREA PARTIDULUI NIHILIST
S'a revenim putin. Pe cand Sergiu Neciaeff zacea deja Inchis In temnita PetroPawlowskaya ; pe cand toti earl au luat
parte la conspiratiunea care a dat natere
procesulul politic din 1871 zaceau in ocnele Siberiene, eu unul abia scapat din
fortereata Petro-Pawlowskaya, m6 Intorceam
de la Ia§i la Zurich.
In cercurile refugiatilor politici din Elvetia am gasit o mare fierbere. Sub irnpulsul acestel fierberi, la Petersburg si Mos-
cova grupurile reslete ale revolutionarilor
Incep o noun activitate.
Procesul lui Neciaeff a demonstrat tuturor ca In Rusia nu exista absolut nici un
www.dacoromanica.ro
�134
IN EXIL
element In straturile inteligente si culte,
capabil de a da piept cu absolutismul si
cu reactiune. Patura cults e lipsita cu desararsire de simtiminte civice, patura inculta, poporul, sau mai bine zis popoarele,
erau terra incognita, fara nici o legatura
cu suflarea luminata a imperiului.
Tinerimea rusa, adica junimea studioasa
de sub domnia Imperatului Alexandru al
II-lea, a fost prima generatiune educata
dup.' emanciparea si desrobirea teranilor.
Cand aceasta generatiune a inceput a glndi,
tot ce a fost cinstit si ma'ret din generatiunea de la 1825, precum si oamenii de
la 1840 disparusera, perind sub tirania
Imperatului Niculai. Cei rem* In viata de
si pareau insufletiti de un ideal oare-care,
de si urau din suflet absolutismul si sclavia civics a muscalilor, totu§1 erau educati
sub regimul «robiei». Generatiunea noa-
stra, adica acea de la 1870, a crescut pe
fortna curatita de robie, si era Inca curata
ca zapada, stralucitoare ca cristalul.
Toate sfortarile guvernulul rusesc tin-
deau mereu ca sa educe aceasta generatiune In spiritul traditiunei absolutiste ruse,
dar aceste sfortari furs zadarnice,
ceia
F,3i
ce la scoala ne acoperea ca spoiala, disparea imediat cand paraseam bancile scolei
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
si
135
priveam cu ochil desclusi viata dim-
prejur.
In zadar profesorii rusi ne Invetau isne ascunde
groasnicul trecut, pentru a ne convinge Ca
not toti Romanii din Basarabia, Caucazienil
din Caucaz, Polonii
din Polonia,
Ruteniidin Ukraina, suntem rusi, suntem
toria falsificand-o, pentu a
muscali, de giaba se sileau el ca not sa
uitam limba noastra materna si sa Invet5,m
a vorbi si a cugeta muscaleste, de giaba
se sileau a ne ascunde adev6rulcaci cu
cat adeverul ni se ascundea In scoala, cu
atat mai avizi, mai curiosi deveneam intrend In viata. Fructul oprit find mai gus-4
tos, not tineril, In contra vointei dascalilor
nostril, mereu-mereu ne adapam la isvorul cartitor oprite, la propaganda ideilor
contrarii regimului absolutist. Oamenii cari
au petit In lupta uriasa cu absolutismul
sub Imperatul Niculai, oamenii cari au propagat «desrobirea robilorb sub domnia Im-
peratului Alexandru al II-lea, au devenit
pentru not o icoank la care ne inchinam
aceasta
cu veneratiune. Istoria Rusiei
groasnica, istorie, cu toate crimele Tarilor,
cu toate suferintele popoarelor, asa de
staruitor ascunsa la scoalani se infatisa
in viata in toata goliciunea sa. Si on unde
www.dacoromanica.ro
�136
IN EXIL
Indreptam privirea noastrapretutindeni vedeam martiri, si jcrtfe cazute sub securea
calailor. Ca tineri, eram plini de iubire pentru popor, pentru limba neamului din care
faceam parte si fie care din not intrand In viata Jura GA la randul seu va deveni martir.
Desrobirea teranilor ridica Intr'un mod
firesc Inaintea noastra sirul lung al cestiunilor sociale ; cestiunea egalitatei Inaintea legilor, cestiunea egalitetei civice, drepturile omului In societate, drepturile femeii,
necesitatea culturei pentru popor, etc. Acestea fram&ntau spiritul nostru. In lea'a-
tura cu aceste cestiuni se
ivi, fireste, si
critica temeliei economics juridice si morale
a societatet Cuventul burgesie deveni sinonimul egoismului strImt, a rutinei si regresului.
0 miscare intelectuala mare se dete pe
se nascu si crescu o literature conform& cu aspiratiumle tinerimei, care sub
fat& ;
domnia Imperatului Alexandru al II-lea, In
anil cei dintai ai domniei aceluia, a luat un
avent maret, daruind Rusiei pe Lew Tolstoi, pe Dostoiewsky, pe Uspensky, Pisareff, si alti multi scriitori de valoare.
Pacatul parintilor robia teranilor, trebuia ispasita; si ca o clamoare a constiintei
sbuciumate de remuscare se nascu, cres-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
137
cu, si se desvolta literatura poporand . In
aceasta literatura, foarte bogatd sub domnia lul Alexandru al II-lea, critica, beletristica si publicistica mereu si constant
se ocupau de reran, de viata, tendintele,
aspiratiumle sale, nevoile si viitorul seu.
Sub impulsul acestei miscari, tinerimea
universitard, acest pioner credincios al pasirel tnainte a lumei civilisate, ridica stindardul, sub care alergasera.' toti aceia a carora inima, palpita pentru bine obstesc. La
Petersburg, la Moscova, la Kieff, Cazan
si Harcoff, adica In orasele cu universitgi,
se deschid scoale pentru adulti. In aceste
scoale studentii Invatau gratuit pe torani
si lucratori sa citeasca, sa scrie si 8,1. cugete. Alti tineri mai energici si mai tenaci, au mers mai departe; nemultumiti cu
jertfirea unul time oare-care pentru a lumina poporul, ei parasird universitatea si
coborandu-se In multime au Infiintat atehere de fierArie, tocarie, amplarie etc.
unde Inverand meseria, povatuiau poporul,
propagand teorii socialiste. Alaturi cu acesti tineri, surorile for de asemenea se tran-
formau din domnisoare In cusatorese, si
organisand ateliere de cusa'torie, inv'etau
carte pe fetele si femeile din popor, ridicandu-le moraliceste si intelectualiceste
www.dacoromanica.ro
�138
IN EXIL
Aceasta miscare baga frica In sInul guvernului. Ternandu-se de lumina, guvornul
puse capet miscarei, desfiintand scoalele
de adu10, st persecutand pe tineril cari se
dedau acestui apostolat.
Persecutiunile guvernului nu puteau pa-
ralisa miscarea, dar au constrans'o sa-si
caute alta tale de expansiune. Din miscare
legald st marufestata pe fata, ea s'a transformat Intr'o miscare ascunsd. Tinerimea
universitara persecutata de ocarmuire, gasi
o satisfactume necesara pentru exercitarea
fotielor sale intelectuale si morale, In activitatea grupwrilor secrete, earl formandu-se, In general, din elemente omogene
nationale, se ocupa cu edrtarea de carp pentru popor, si cu traducers de opere straine
cum stint ale lui Spencer, Karl Marx, During etc.
In acest timp a aparut Neciaeff cu ai
sol, Incercandu-se sa uneasca printr'o organisatiune centralisata grupurile formate,
puind ca scopul acestei organisatiuni o revolutiune pur politica., care trebuea sa se
faca cu ajutorul unui complot In toata regula.
Procesul lut Neciaeff si a amicilor sel
politici a dovedtt tinerimei din imperiul
rusesc ca elemente necesare pentru o re-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
139
volutie politica In Rusia nu exista, ca popoarele din imperiu nu sunt pregatite pen-
tru a face o revolutie, si ca In afara de
calea unel conspiratiuni militare, In Rusia
scapare de absolutism pe alta tale nu este.
Nenorocirile oamenilor din procesul Neci-
aeff au servit de bung povata tinerimei
studioase, si putini din acea tinerime, foarte
putini, au mai remas credinciosi vechei
metode jacobine de a conspira.
0 ideie noun, o metoda noua de a luera, si diametral opusa metodei vechi, a
fost Imbratisata de toti. Tinerimea univer-
sitard hotati de a merge in popor, pentru a suferi cu densul, pentru a-1 lumina,
pentru a -i propovedui cu pilda sa proprie,
cum si In ce mod trebue organisata lupta
In contra dusmanului sell, In contra lnpilatorilor si exploatatorilor sel.
De aceia chiar la inceputul acestei not
miscari, care s'a dat pe fata imediat dupa
procesul politic al nostru, -doue tendinte
bine determinate se manifestara printre revolutionaril din imperul rus; aceste doue
tendinte au despartit miscarea In doue tahere, cari se si organisara fie-care deosebit.
Una din grupari avea de stop propaganda teoretica, a principiilor socialiste, si
ca organ al seu avea organul « VperedD
www.dacoromanica.ro
�140
IN EXIT,
(inainte) al carui program si mod de a lucra a fost copiat dupa programul socialdemocratilor German;. Aceasta grupare ho-
tart de a lucra pe terenul legal, si pentru
aceasta a adunat in jurul ski pe tot; nemultumifii pacfnici, pe tot; aceia car; In
Rusia sunt gata de a r6spandi lumina In
popor, Insa fara a da piept pentru aceasta cu autoritatea, fara a-pi sacrifica oamenu!' positiunea for socials. Dar de oare-ce
In Rusia nu exista, precum nici acum nu
exista, un teren legal pe care social-democratia sa poata desvolta activitatea sa roditoare,
gruparea de ma; sus era nevoita a se sbuciuma tntr'un cerc restrans de mijloace, car;
nu aduceau de cat un resultat mediocru.
Oamenii din acest grup se tineau cleparte
de viata societatii, de lupta ei crancena
pentru pane, de suferintele poporulul de
jos, de persecutiunile sistematice al guvernului rusesc In contra tutulor manifestatmnilor vietel nationale a caucazienilor, polonezilor, rutenilor si romanilor din Basa-
rabia. Oamenii din aceasta grupare erau
cu totul absorbiti de partea abstracts a
doctrine! social-democrate germane, si apol,
n'aveau incredere de cat in influenta Inviatoare a cuventului tiparit, caruia si-au
inchinat toate fortele si toate mijloacele lor.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
141
Aceastt grupare cheania tinerimea din
imperiul rusesc la carte, o sfatueste sa studieze serios nevoile terel, sa Impartaseasca
icleile occiclentului, sI sa se educe, pentru
a ti apta apoi, cand va intra in viata, pentru o munca roditoare.
Alta grupare a revolutionarilor din Rusia, fa."ra, a tagadui necesitatea neaparata pen-
tru tinerimea studioasa de a inveta carte,
fara a nega influenta cuventului tiparit,
find alcatuita mai cu seama din oamenii
deja formati pentru viata, avea de scop
lupta imediata cu absolutismul. De aceia
aceasta grupare nu se adresa la tinerimea
studioasa In special, ci isi cauta proseliti
fn randurile poporului, in straturile culte
ale societatei, luand parte la toate manifestatiunile vietei sociale. In fierberea evenimentelor ea pune basele unei organisatuuni secrete revolutionare.
Aceasta grupare area doue organe de
publicitate, unul pentru patura cults « Obscina» (comuna), altul pentru popor «Rabotnik» (lucratorul).
In anul 1872, multumita persecutiunilor
-guvernului, Indreptate mai cu seam in
contra tinerimel studioase, universitatile din
streinatate se umplu de tinerii cari parasisera imperml, cu singurul scop de a
www.dacoromanica.ro
�142
IN EXIL
studia In liniste, si la adapost de on -ce
vecsatiuni, Mai cu seama fetele si femeile
din Rusia au fost silite sa studieze In strainatate, din causal ca guvernul rus, condos
do parerea ca fetelor nu le trebueste o
cultural mai vasta de cat aceia necesara
pentru a deveni bung gospodina si mama ;
a Inchis toate scoalele superioare de fete.
si a interzis intrarea femeilor In universitate. Mai mult de cat atata: ministerul de
instructie a reformat programul gimnasiilor pentru fete, dupa calapodul tendintelor
si aspiratiumlor color mai reactionare.
Universitatea la care se duceau mai mult
p'aceste timpuri fetele si femeile din Ru-
sia, era cea din Zurich. Acolo, In orasul
cel mai industrial din Elvetia, la 1872 ne
am adapostit si no! refugiatii politic! din Ru-
sia. Lucru firesc dar si logic, ca presenta
noastra In orasul universitar In care yeneau aceste fete si femei sa-si alba influenta asupra acestor tinere fiinte.
Atat sectiunile societatei internationale
de Incratori, cat si locuinta 1ui Bacunin,
cat si aceea alui Petru Lavreff
un om
de stiinta, din Rusia emigrat In streinatate
erau mereu asediate de studentele universitatil. Discursurile lui Bacunin, contactul
cu no!, refugiatil politic!, scrierile si conwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
143
ferintele lui Lavroff, produserd o mare impresume asupra acestor fete §i femel, a
carora num& ajunsese la 1873 la cifra de
164 studente Inscrise la universitate. Impreuna Cu- aceste fete au venit §i s'au stabilit la Zurich si o sumedenie de familii
din Rusia
rudele fetelor, earl studiau
acolo cu deosebire medicina §i filosofia.
Intorcandu-se In Rusia aceste fete, precum §i fratii §i parintiI lor, duceau cu sine
ideile noastre, §i nu putini se intorceau ca
membril organisatiuneI revolutionare, care
se alcatuia......
www.dacoromanica.ro
�VII.
IN POPORP
Absolutismul asiatic, secular, a paralisat
in Rusia on -ce simtiment de civism In
patura cults a societatei ; de-aceia acolo aceasta patura a putut da oameni de §tiinta,
literati de talent, poeti, critici, dar nici un
sociolog, nici un scriitor politic, nici un
reformator profund i original. Oameni ca
Alexandru Herzen, ca Mihail Bacunin
au
lucrat, au scris §ii au trait In Europa ; deaceia tocmai, scrierile for nu sunt cunos-
in Rusia de cat unei elite educate
europene§te. In afara de ace§ti doi oameni,
de origina pun ruseasca, curagiul civic In
scrierile §i faptele for le-au avut multi altil,
dar ace§tia n'au fost de origina rusa, ci
cute
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
145
ruteni, ca neuitatul meu amic Mihail Dragomanow, ca Costamaroff, ruteni, si mil si
mil de polonezi!
Aceasta stare de decadenta a paturel
culte din Rusia ne-a silit pe noi, revolutionaril din vastul imperiu al Tarilor, de a
cauta aiurea terenul pentru propagarea 1deilor noastre, de a cauta aiurea proseliti
si plrghii pentru reusita In lupta cu despotismul.
Inainte de toate e lucru firesc, ca poporul atrase asupra sa atentiunea noastra,
neputend not reusi cu comploturi si conspiratiunI, perzend on ce Hume in patura
culla, a societateI;
ne rerno,nea poporul
incult, poporul semi-selbatic, ca ultima spe-
ranta de scapare.
Dar cum, in ce mod sä to apropii de
popor, care pentru not oamenii cultl era
terra incognita P
Greu lucru, si care cerea multe capaciWI morale si intelectuale de la executoril
see. Pentru acest lucru, lnainte de toate,
era necesara o tame de caracter deosebita,
si un devotament pasionat ; se cerea ca
omul sa sacrice toate fortele sale, viata sa
Intreaga, sa 's.1 lege soarta de soarta poporului, In mijlocul cdruia descingea din
inaltimile paturel privilegiatilor.
Zsmlir C Arturo
10
www.dacoromanica.ro
�146
IN EXIL
Pentru acest lucru sunt necesari oameni
obicinuiti a gandi cinstit, oameni, cari s'au
convins ca. In ziva de azi nu exista alta
misiune mai mareata de cat aceia pe care
acum 1895 ani a avut-o pe pament Isus,
cand a mers din sat In sat, din oras, In
oras, propovaduind «adeve'rul».
Mareata mistime! Dar pentru densa e
necesar ca omul pururea sa cumpaneasca
fie-care pas pe care 'I face, e necesar sA
cumpaneasca fie care gand al s6u, fie care
cuvint!.... E necesar ca acest om sa-si des-
volte un enteral temeinic, o convingere
nestramutata., lntemeiata pe fapte reale.
Mai trebuieste pentru aceasta misiune
mareata o eruditiune serioask pentru ca
aceasta eruditie sa devina o arma puternica
In lupta celor desmostemti cu inpilatord.
Mai trebue ca acesti oameni sa fie Inzestrati cu asa caracter, In cat sa n'aiba
frica de a se pleca, de a simti vermele demoralisatiunei rozendu-1, In cas de nereusita ; sa n'aiba frica de lipsuri materiale si
morale, de prigoniri din partea politiei si
a ocarmuirei.
Mal trebue In fine, ca omul, care 'si-a
ales acea misiune, sa uneasca viata sa cu
viata poporului, sa traiasca, asa cum traieste teranul si lucratorul de la oras, sa
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
U7
devind tovarasul for de munca, de suferinte, amicul for de zile negre si de zile
senine.
Acestea sunt conditiunile !
Pentru a fi apt de a duce povara acestel misiuni, omul din patura culla e silit
sa se reeduca, sa se renasca Intru cat-va,
cacti pentru a deveni apt de acea misiune, e
necesar a se reface intelectualiceste si moraliceste; e necesar sa Indrepteze toate sfortarile sale In contra tendintelor egoiste,
strimbe, de care e atat de Oita viata omului cult ; e necesar sa devina sobru In
viata zilnica, sa se debaraseze de toate obicinuintele unei vieti culte.
Acestea sunt conditiunile.
Dar, mai presus de toate e necesar pen-
tru un atare om, sa lase la o parte orb ce
vrointa legata de viata privilegiata plina de
fericire personala. i nu numal a lasa la o
parte, dar Inca a considera asemenea idea-
luri de fericire ca imorale este de trebuinta, Gael viata privilegiata este zidita In
societatea actuala pe suferintele multimei,
pe spoliarea ei, pe lipsurile el.
De aceia tocmai, adresandu-ne catre oamenii din societatea privilegiata, nob urmand ad-literam cuvintele lui Christos ca-
www.dacoromanica.ro
�148
IN EXIL
tre bogati: «imparte avutiele tale, is crucea
mea si mergi !D ziceatn la rendul nostru :
Du-te In popor! Du-te la fabricA, la
uzina, du-te la sate, si prin tine insutl convinge-te cä acolo, ca pe frontispiciul iadului lui Dante sta scris : lasciate ogni spe-
rantia voi ch'entrate ! Du-te acolo, ca sa
to convingi cu ochil tei propril tine produce, si cum se creaza toate bunurile vietei privilegiate
si cum apoi acela care
produce tot si toate, moare de foame si de
mizerie, flind-c5, partea sa e rapita in folosul celor carI nu fac de cat sa consume,
mereu sa consume! Du-te acolo, ca sa auzi
cu propriele tale urechi povestea mono-.
toana si lugubra, ca cantecele de Inmormentare, a vietei poporului muncitor ! Du-te
In lupanare, ca sa" vezi fiicele poporului
prostituindu-se pentru o bucata de pane,
du-te In carciumele de prin mahalale si de
prin sate, ca s'a", vezi cum se Imbata lucratorul si t6ranul, pentru a se ameti, pen tru a uita mizeria, pentru a-si excita fortele
sleite de foame, Incordendu-le pentru o nou'a
munca
cu ajotorul alcoolului ! Du-te sa
vezi, cum se pierde si degenereaza neamul teur platind biruri grele, cland recruti
din floarea satelor, murind de epidemil, de
ignoranIa si de mizerie!
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
149
i cuvintele noastre au fost auzite. Tinerimea universitara din Rusia : rusi, ru-
teni, caucazieni, polonezi, romani din Basa-
rabia, top aceia pe cari imperiul muscalesc de o potriva i-a constrans In bratele
sale, toti au Inteles apelul nostru, si au
plecat in popor.
i ac,easta plecare In popor n'avea Inratisarea unei mascarade ; oamenii din pa-
tura cults, femeile si fetele, mergand in
popor nu s'au transformat In lucratori si
terani de carnaval.... n'au mers la fabrici
si la sate In calitate de vagabonzi voiajori, In calitate de diletanti earl aduc cu
ei brosuri si cart, pentru a le distribui
oatnenilor fara carte. Fie-care, din aceia
cari s'au dus In popor, afara de o pregatire serioasa teoretica mai avea la Indemana si cunostintele unei meserii. In afara
de medici, moase, profesori si profesoar -e,
Intre tinerii cari mergeau In popor mai
erau si tamplari, ferari, cismari, lucratori
de fabrics si de uzina. Aceasta cunostinta
a meseriilor mult a servit acestor oameni ;
primo, le a servit ca mijloc educativ pen-
tru ei Insisi, secundo le a servit mai cu
seams pentru apropierea cat mai intima a
poporului muncitor. In persoana unui tim-
www.dacoromanica.ro
�150
IN EXIL
plar, ferar, mecanic, teranil si lucratori) ve-
deau pe omul lor, pe unul ca el; si
in-
fluenta unul atare om asupra for prindea
radacinI adancI, In mijlocul muncitorima
www.dacoromanica.ro
�VIII.
TIPOGRAFIA SECRETA, CARTI
SI BROSURI.
Intorcandu-m6 din Iasi, am adus tova
rasilor mei emigrati stirea ca granita este
organisata pentru transportarea cartilor revolutionare In imperiul rus, ca prin ur-
mare acum nu remane de cat crearea
unei literaturi revolutionare, care lip-
seste cu desavarsire.
Intrunirea refugiatilor politici, care s'a
tinut imediat dupa, sosirea mea, hotareste
sa se creeze o tipografie in Elvetia, si sa
tiparim In acea tipografie atat carte pentru patura. culla, cat si brosuri pentru
popor.
www.dacoromanica.ro
�152
IN EXIL
Pentru a realisa cat mai curand cele
hotarate, era nevoe de bani ; si tocmai bani
ne lipseau cu desavarsire. Aceasta ne sill,
In cap cu Bacunin, sä intra'm in tratative
cu un alt grup de refugiati politici, car&
s'a grupat imprejurul lui Petru Lawroff.
Tratativele Intemeiate pe scopul comun al
tutulora, distrugerea absolutismului, chiar
la Inceputul for au fost rupte.
Un abiz mare despartea cele dou6 grupuri. Lawrovistii erau doctrinari, carturari
cari nu credeau posibila In Rusia nici o
miscare, fie politica, fie socialists ; Bacu-
instil din contra, sub influenta mai mult a
temperamentelor, erau profund convinsi ca
ultima ors a despotismului a sunat, ca. in
popoarele imperiului fierbe o nemultumire
mare, si ca nu lipseste de cat o organisatiune revolutionara, pentru a da lovitura
de moarte tiraniel tarilor.
Bacunin, de si rus de origine, prin con-
vingerile sale era dusman sinter al rusofilismului. Inca in tinerete el s'a pronuntat
franc si loial pentru Polonia, si In contra Moscovei, apoi, In toate scrierile sale
adresate slavilor din Austria, pururea se
pronunta pentru autonomie, si contra contopirel cu muscalimea.
Eu
ca roman din Basarabia, caucaziwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
erni, polonezii, ruteni
153
lucru firesc, ne-am
1nconjurau, si am
afiliat cu rusii earl 11
acceptat programul sell federalist.
Ne putandu-ne 1ntelege cu doctrinariI,
lawrowisti, not bacunistil, hotararam sa
lucram a parte, si In propaganda noastra
prin scris sa ducem In patura cults a Rusiel idea necesitateI neaparate a distrugerci
imperiului rusesc in actuala sa forma. politica si socials, lasand popoarele din care
se compune acest imperiu, libere, sa-si cro-
iasca singure destinele, pentru a putea sa
se cristaliseze apoi. dupa victorie, Intr'o
federatiune libera de neamuri trijghebatel
pe temeiul cerintelor economice, math.' si pe
basa simpatiilor de rasa.
Odata IntelesI 1ntre not In ceia ce priveste principiile fundamentale, ne-am pus
pe lucru.
Spre toamna anului 1873, cu marl greu7
tali adunand toate micile noastre mijloace,
1ntemeiaram o tipografie la Zurich. °data
tipografia organisata, ne-am apucat de lucru.
Neavend parale pentru a angaja lucratori tipografi, si apoi neputand Incredinta
adese on unele din lucrarile tipografice,
precum sunt proclarnatiile, apelurile etc, In
manile unor oameni str'aini cu sufletul de
www.dacoromanica.ro
�[N EXIL
1.54
opera noastra, am fost nevoiti a ne face
nol culegatori tipografi. Si ne am Mout.
Sagin, Popoff, eu, pe urma cite -va fete
studentine, deveniram In curand tipografi
buni si activi. Lucram eke 10-14 ceasuri pe zi, ha cu vingalacul In maini, ba
la roata masinei, ha ca puitori.
Dar a munci fisiceste, n'a fost destul, mai
trebuia s'a si scriem tot nol, atat cartile
pentru patura culla, cat si brosurile pentru
popor.
De aceia uml din noi, dupa o
zi In-
treaga de munca In picioare la tipografie,
mai petreceau si noptile, sezend tarziu la
mescioara de lucru si pregatind manusens pentru maine.
In mijlocul acestel munci foarte obosi-
toare se Bete pe fata lupta cea mare din
sinul societatii internationale de lucratorilntre Bacunin si Marx.
Unul, aparator ardent al ideil anarhiste,
propaga desfiintarea statului modern si Intocmirea unel organisatiuni federaliste a
popoarelor.
Altul, ap5.ralortil lumel muncitoare, propagare organisareas tatulul capitalistofeudal in stat al muncitorimel, si chema lumea
muncitoare la Intocmirea partidulul social-'
democrat.
www.dacoromanica.ro
�IN EVIL
155
Cel dintai socialist-revolutionar; eel din
urma socialist-evolutionist.
Aceasta lupt5,, lucru logic si firesc, ne
aptica In vtrtejul seu §i pe nol top, car!
Inconjuram pe Mihail Bacunin.
Batranul revolutionar, care pe aceste
timpuri era In capul asociatiunei internationale de lucratori din Italia, Spania, Elvetia francesa si Franta de sud, avea mare
nevoie sa fie ajutat de not trnerii. Ca mem-
bru aliantei democratice, eram nevoit sa
'au parte la acea lucrare.
De aceia adese ori lmprejuraxile m'au
silit sa las tipografia din Zurich pe mainile
lui Sagiu, §i sa plec la Locarno, uncle locuia Bacunin. Aci 4i serveam de secretar,
scriind sensor! In Italia, Spania §i Franta.
Secretariatul meu dura une-ori septemani
intregi, §i numai oboseala, sleirea desavar§ita a fortelor din causa noptilor petrecute
la sons faceau ca sa flu inlocuit cu vr'un
alt Mier
italian, spaniol sau francez. Atunci plecam din Locarno indarat, §i iara-si
me ocupam cu de-ale tipografiei.
La sfersitul anulul 1873, in mi]locul gru-
parei noastre, se ivi o mare neIntelegere.
Dliharl Bacunin, cu cat afacerile noastre In
Rusia cleveneau mai marl, cu atat incepuse a creole necesara o organisatiune cenwww.dacoromanica.ro
�156
IN EXIL
tralista a fortelor revolutionare. Tendintele
sale autoritare deveneau cu atat mai periculoase causei pentru care luptam, cu
cat asupra IW avea mare influents un refugiat rus
Sagin.
Acest om de o inteligenta vie, de o morals destul de elastics, era fiul unui -precupet rus din guvernamentul Iaroslaw. Amestecat intr'o mi§care a studentilor dela pohtechnicul din Petersburg
el a fugit In
America, de uncle apoi s'a tutors §i s'a stabilit la Zurich
Om practic, foarte activ, densul privea
causa cea mare pen tru care cu totil lucram
ca o operatiune comerciala, ci In on ce
pas, In on -ce actiune a noastra nu vedea
de cat partea pur materials a afacerei. Sufletul afacerel, partea esentiala, pentru densul trecea nepriceputa.
Aceasta insuficienta morals,, acest spirit
speculativ, acest sange rece de a calcula,
atunci cand fie-care cifra era fiinta vie,
oameni, cari surer, cari se jertfesc, me revolta pe mine om sentimental. Eu nu puteam lua parte la acest fel de aritmetica.,
nu puteam remanea nepasator, vezend cum
se fac socotelile de isbanda, Intr'o afacere
plina de drame sociale.
De aceia In curend Intre mine §i Sagin
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
157
relatiunile devenira foarte incordate, aducand dupa sine chiar ruptura. Causa ruptured a fost intocmirea comitetului dirigent
slay, in care eram alesi ad-hoc de Mihail
Bacunin: eu, Sagiu si F. Lermontof (mort
apoi In fortareata Petro-Pavlowskaia).
Intocmirea acestui comitet, facuta pe sub
mana*, si tntr'un mod arbitrar de Bacunin,
faro, stirea grupului, me sili so, ies din alianta si so, parasesc pe bacunisti; ceta ce
am si Mout find urmat de mai multi tovaraisi.
Iesirea noastra a fost fatala bacunistilor,
de oare-ce rupand relatiunile cu nod, el'
perdusera on -ce legatura cu Rusia, si fura
so, tnchida tipografia si so, inceteze
on ce lucrare.
Rupand cu Mihal Bacunin, eu parasii
Zurichul si me mutai la Geneva, unde isi141
mediat organisal impreuna cu tovarasii mei
A. 0. si V. H. o nou'd tipografie.
www.dacoromanica.ro
�FX.
NICULAI JOUCOWSKY.
Dupd ruptura cu bacunitii am remas
putini. Mijloacele banesti ne lipseau cu desavarsire, §i la Geneva micul nostru grup
s'a gasit isolat de on -ce relatii cu mediul
revolutionarilor de la Apus.
Pe acest tamp locuia cu familia sa la
'Geneva vechiul emigrant rus Niculai Iva-'
novici Joucowsky, fugit din Rusia pe la
sfirsitul anului 1862.
Trecutul acestul om, activitatea sa In
-sanul societatii internationale de lucratori,
principiile sale politice, §i eruditiunea sa,
ne facura pe noi, foil veniti, sa cautam
cu asiduitate a ne apropia de densul.
Niculai Joukowsky apartinea unei familii
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
159
bune din Rusia; ca student a luat parte
la miscarea de la 1862 din Petersburg, si
a fost amestecat Intr'o afacere privitoare
la o tipografie clandestine. Tipografia find
descoperita, tinerul a fost nevoit sa fuga.
Multumita organisatiunei fortelor revolutio-
nare din Polonia, cars se pregateau de revolutie, densul a trecut granita si s'a acidpostit In Elvetia.
Aci In curand el lua parte active
In
miscarea lumei muncitoare; importanta activitatii sale, valoarea sa in aceasta ma-
reap', miscare a secolului nostrusunt insense In istoria asociatiunei Internationale
de lucratori. La congresele anuale ale acestei societati, pe tend densa era in floare,
vocea lui Niculai Joucowsky vibra nu nu-
mai plina de entusiasm pentru triumful
causei sfinte ce apa'ra, dar mai cu seama
aducea lumina si formula concluziuni in
cestiunile arzatoare puse la ordinea zilei.
Darile de seama ale acestor asise ale lumei muncitoare sunt pline de resultatul
muncel intelectuale a acestui suflet luminat si erudit.
Voind a face cunostinta cu Joucowsky,
morsel' la densul acasa, dar n'am fost primit. Refuzul de a fi prima se datora din tr'o parte trecutului meu: eram unul din
www.dacoromanica.ro
�160
IN EXIL
condamnatil In procesul lui Neciaeff, iar
Neciaeff era adevaratul bate voire a tutulor oamenilor cinstiti din mediul refugia-
tilor politici. Afara de aceasta consideratiune foarte temeinica Insepentru cei earl
nu stiau ca tocmai eu cram una din victimele lui Neciaeff mai era si o alta consideratiune, anume, aceia ca cram bacuninist. Ruptura noastra cu Bacunin nu era cunoscuta lui Joucowsky, si lucru firesc ca el me considera de proselit ardent
al lui Bacunin.
Toate acestea le pricepui foarte bine, si
lasai ca timpul sa hmpezeasca lucrurile.
Tipografirt noastra in curand a fost instalata,
eu, d. I.....
un alter de artilerie
rus, si Popoff, un refugiat rus ne puseram
pe lucru Intaia carte care a Iesit de sub
presa noastra a fost brosura «Ccitre revo-
lutionarii ruqi!» apoi cartea istoria milCarel comuniste din 1871, ambele cartI
scrise de mine.
Cand aceasta din urma s'a tiparit, am
mers pentru a doua oar5. la Joucowsky
si I-am lasat un exemplar.
0 septainana dupa aceasta Joucowsky,
care citise cartea mea, me primi pentru
intaia oara.
Am citit cartea d-le, si am dat-o pe
www.dacoromanica.ro
�rd
pr. iOUCOWSKY
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
161
urnia unor membri ai comunei din Paris,
anume lui Lefrancais Si lui Arthur Arnould ;
e bine ca sa tie ei modul original de vedere pe care .1-ai expus.
Dupd acest compliment vag conversatiunea noastra, lucru firesc, trecu asupra
Rusiel
Desvoltarea istorica a civismulul la
popoarele cari locuiesc marele platou de
la resaritul Europe!, zicea Joucowsky, 1n
secolul IX a mers pe deosebite cal. Istori
cii rusi de la Lomonosoff §i pana la Solovieff ne povestisera basme oficiale, cum
ca formele juridice ale actualului stat rus
s'au Injghebat de a dreptul din forma federa15, a vechel Rusil, ei mai adaogara ca
aceasta lnjghebare s'a facut tntr'un mod
cu totul firesc. Dar acest basm, inventat
In sprijinul absolutismulul nu e cleat un
basm, ci nimic mai mult. E destul ca sa
ne aducem aminte ca pc Cand Moscova
se semnala mai cu seams prin barbarie,
ignoranta si moravurile cele mai selbatice
cand acolo domneau glorios Knutul §i opricinina, In marele Nowgorod exista deja o cultura, existau carturari, artist!, poeti popular!; alaturi cu Nowgorodul exista
p'atuncl municipii ukrainiene §i ale Belo rusiel, apoi dincolo de vadurile Dniprului
Zamfir C. Arbure
11
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
162
exista deja o republicA militardZaporolska Sled._ Acesta e adeverul istoric cunoscut noun, si tagaduit de istoricii rust,
dar tagada for n'are acum absolut nici o
valoare
...
n'are valoare nici Zidul de gean-
darmi cu care Rusia apara granitele sale
despre Europa, cad ideile occidentului patrund mereu printre sirurile dese ale geandarmilor. Revolutlunea cea mare din seco-
lul trecut a avut si ea resunet In Rusia.
Gonspiratiunea decembristilor n'a fost de
cat echoul el, pe malurile Newel. Alexan-
drul I se credea a e liberal, si a creeat
colonit militare pentru teranI, dar Decem-
bristiI au adus In Rusia din Paris ideile
despre drepturile omului, despre constitutiune, despre desrobirea teranilor. Impe-
ratul Niculal a spanzurat pe poetul RIleeff, pe Pestel, Bestiujeff, Cachovsky, Muravieff-Apostol. EY au murit, dar ideile for
nu... Herzen, Ogareff, Bacunin, Granovsky,
Belinsky au pastrat traditia Decembristilor.
Ideile revolutionare au primit numal o alta
forma, sub presiunea evaltitiunilor realisate
In occident.
Imperatul Niculal I era un om marginit, crud, adeverat wachmistru prusian,
si nu se ocupa de cat cu cantonistii
si
dragunil. Urind din suflet Revolutiunea Goa
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
163
mare, densul 'si -a Inchipuit, ca. In locul tri-
logiei de la 1848: a Libertatea, Egalitatea
§i Fraternitatea, pentru Rusia se poate Intocmi o alta trilogie absolutists, si a proclamat-o In : ortodoxie, absolutism §i patrie. Sub domnia acestui crestin de la un
capat pang la altul gemeau toate popoarele
vastului seu imperil', iar densul credea
ca fericirei sale nu-I va veni nici o data
sfarsitul. Desteptat de bubuitul tunurilor
de la Sevastopol si vezand ca robil* se pregatesc sa macelereasca pe nobilii seiNiculai lua otrava si muri.
Imperatul Alexandru se urea pe tron
plin de oroare pentru robie. TIn'er el citise pe Herzen si intelesese bine ca a dornni
precum a domnit parintele seu este cu
neputinta. Patura cults din Rusia cere imperios reforme radicale, cere desrobirea
teranilor. Polonia, nenorocita Polonie, se
scoala In picioare. Lipsit de caracter, speriat, z5.pacit, Alexandru cu o mana su-
gruma poporul polon resculat, iar cu alta
desrobeste teranil; cu o mana da libertate
relativa cuvantului tiparit, iar cu alta trimete In Siberia pe poetul Mihailoff, pe economistul Cernischewsky si pe altil.
Tinerimea enervata, dezilusionata In
sperantele sale, incepe a se misca, la randul
www.dacoromanica.ro
�164
IN EXIL
seu. D-ta cu Neciaeff ati Incercat s& grupati aceasta tinerime in jurul unui program
politic, tar Dumitru Caracozoff, mai expeditif, a luat revolverul al a tras in imperat.
Dincolo, la sud, asemenea s'a inceput o miacare mare nationala ; rutemi au
ridicat capul ai au /nceput sa protesteze
In contra rusificarei barbare, la care sunt
supuai. Poporul rutean are mare dreptate
lucrand pentru resturnarea despotismului,
ai contra centralisatiunei imperiale, care a
nimicit libertatile sale cazaceati. Constiinta
gasit expresiunea,
national& rutean&
sublim5, In poetul Taras Sevcenco. Acest
poetul pranipoet e umoul poet slay
mei Dar rapsodul poporulul trebuia sa
ispdaeasca marele seu pAcat de a fi stria
trimis in exit,
In limba ruteana. Tarul
uncle nenorocitul a murit In mijlocul unui,
popor strein lui. Ve aduceci aminte poem. lui Sevicenco :
De la Moldovem
Sl
p,ina la fine
In toate hnibile tot' tactact stint forte*
Aceasta poezie plin5, de ironie muacatoare a Mout pe tarul sa turbeze, ai pen-
tru aceasta poetul a fost trimis ca soldat
Intr'o fortereta de pe marginele Uralului.
Aceeaal soart5, a avut-o si un alt rutean
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
165
marele istoric Costamaroff, pentru ca a scris
un adever istoric.
De la 1860, adica anti ani numal
de la urcarea pe tron a Tarului Alexandru al II-lea, acest despot a inceput o lupta
crancena cu tinerimea universitara.
In ultimii ani aceasta miscare, precum lied cu placere, este Insufietita de ideile marete ale asociatiunei internationale
de lucratori ; aveti mare dreptate, d-le, ca
v'ati lasat de vechea traditiune a societatilor secrete, ca nu v6 mai ganditi la o resturnare pur politica, la revolutii de palat
la punerea manei pe putere, dictatura, si
ca In locul acestor metode vechi ve galldit,i numai si numal la popor. Aceasta dovedeste, ca cugetarea voastra a devenit
concreta, ca programul vostru este logic.
Politica, robia femeiei si a barbatului, dreptul civic, trebuesc private nu ca cauzele lipsei civismului In societatile umane, ci ca
consecinta relatiunilor omului catre lucru,
stabilite de actuala civilisatiune burghesa,
ca resultatul instituirei proprietatel indivi-
duale, din care decurge exploatarea omului de catre om. Cestiunea economics este
alfa si omega.
Luptatoril de frunte pentru viitorul
omenirei de mult deja privesc cestiunea
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
166
libertatei din acest punct de vedere. In An-
glia, in Franta, in Germania, dupa Fourrier, St. Simon, Owen, au venit la rind,
Lassal, Marx, Engels, si ast-fel conceptmnea Clara a socialismului stiintific a deve-
nit patrimoniul comun al proletariatului.
Aceasta conceptiune 'sl-a gasit expresiunea
fidela In programul societatei internationale
de lucraitori. Politica e supusa cestiunei economice, libertatea politics, libertatea reala civics, se considera' de imposibila fara
libertate economics. Libertatea reala a unui popor e strans legata, cu libertatea intregei omeniri. De-aci necesitatea neaparata
a unel actiuni comune, a unei solidaritati
intre proletarul tutulor terilor. In fata acestei uriase opere urile nationale dispar, politica de cuceriri, de invami trebue sa dispara., find inlocuita cu federatiunea natiunilor civilisate. State le moderne sunt intemeiate pe concurenta, pe rivalitate, statele nationale a muncitorimei se vor Intemeia pe unitatea intereselor economice ;
caci, resultatul muncel omenesti, productiu-
nea, e strans legata in toate ramificatmnele sale, Incepand cu agricultura si 'Dana
la productiunea manufacturala
Si
tine poate ridica pe umerii sei
o atare opera uriasa? Invederat ca nimeni
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
167
de cat Insi§i muncitorii. De aceea trebue
sa parasim on -ce preocupare de dictatura,
comitetele centrale, organisatiunile artificiale
cu ajutorul carora am lucrat pana acum,
provocand mi§cari din sus in jos. Revolutiunea sociala nu se face, ea vine pe calea
evolutiunii, vine fatal, precum apele Muni-
lor curg spre mare. In zadar curentul apelor se opreste, In zadar se constriiesc
zagasuri §i fel de fel de stavilare, presiunea apelor, volumul for propriu rupe zagasurile, §i stavilarele I§I cauta alte cal, oreaza o alta albie, si tot trece de inainte
spre mare. Revolutiunea sociala se face de
jos In sus, trecand de la natiune la natiune, pana nu va cuprinde omenirea intreaga.
Alta data, nos, revolutionarii pe temeiul unor programe pur politice §i demagoge lucrand in cercul conspiratiunilor
noastre artificiale ceream de la popor o
supunere vointel conducatorilor
§i.
atat.
Metoda aceasta de a lucra pripit ne a fost
fatale, cad chiar aceia din democrati, earl'
au fost sinceri,
prin urmare cinstiti, au
v6zut opera for frustrate de burghezime
rapace §i f5r'de consciinta. Apoi din idealogi ne am transformat In sociali§tI, §i acum lucru firesc, trebue neaparat sa isbutim ca poporul muncitor, pentru care luFi4i
www.dacoromanica.ro
�168
IN EX IL
cram,' sa nu mai remand o arma. In manile noastre, ci sa ne urmeze cu deplina
cuno§tiinta de causal sa aiba deplina vointa,
sa §tie pentru ce lupta §i
sa fie el, iar
nu not initiator In tot §i toate.
-- In politica', in actualul stat, fictiunea
de stat nimicWe cu desaverire persoana.
Ratiunea de stat ca molohul din Fenicia IFig
tnghite copiii. In organisatiunea viitoare a
societatil, intemeiate pe munca organisata
tiintificeste, fie-care muncitor, fie-care membru al societatii trebue sa fie In acela§i
timp §i o persoana con§tienta de drepturile
§i datoriile sale ; caci In acea societate nu
densul va exista pentru societate, ci societatea pentru densul. Privilegiile vor disparea.... cugetarea umana, tiinta, artavor
cleveni patrimoniul comun.
Acestea sunt convingerile mele, zicea Niculai Joucowsky.
Si la aceasta profesiune de credinta, eu
§i tovar'a§ii mei, am respuns, 0, suntem cu
desaver§ire de acord cu densul.
0 intelegere asupra principiilor stabilin-
du-se 'i-am propus sa lucram impreuna.
N. Joucowsky primi propunerea, §i cercul
nostru din acest moment se compunea din
patru in§1: A. 0..., V. H... si N. Joucowsky §i eu. Unindu-ne In curand cu cercul
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
169
socialistilor din Moscova, am Intemeiat o
gazeta pentru popor a Rabotnik», apoi mai
tlrziu am fondat un al doilea ziar a Obrina»
destinat pentru lumea cults.
Acest din urma Insa, fondat cu participarea d. Mihail Dragomanoff si a mai multor socialist! din Petersburg, In curand a
fost proclamat de organ al intregului
partid socialist revolutionar din Rusia.
In ziarul Rabotnik articolele cele mai
substantiale au fost scrise de N. Joucowsky, si In aceste articole neultatul meu alma zicea lucratorilor din imperiul rus :
«Sunt Inca printre terami rusi si prin«tre lucratorii din orase oameni car! Is!
«pun nadejdea In Tar. Tarul, zic acesti oa«men!, ne va scapa din ghiarele proprie«tarilor de pament, si din manile rapace
«a stapanilor de fabric! si usine.
cci tine e acest Tar ?
«In alte timpuri In Rusia existau multi
«print' (cnezi) cari mereu se resboiau pen«tru preponderenta ; si aceste resboaie s'au
«ispra'vit In profitul cnezului Moscovel. Cne«zii Moscovei mai mult prin Inselaciune, po-
«litica mongola si- ucideri de cat prin vic-
«toril pe campul de batae, au izbutit sa
«doboare pe top ceialalti si sa devina sta«pan! peste Intreaga Rusie.
www.dacoromanica.ro
�170
IN EXIL
aTarului II trebuesc curteni; boierii Il
«Inconjoara si se fac slugile sale. Sluga fuse
atrebue platita si Tani au daruit boierilor
«pe terani cu pament cu tot. De atunci
os'a Infiintat robia In Rusia.
eActualul imperat Alexandru al II-lea a
«desrobit pe terani. Poporul a crezut Ca
a Tarul In adver Ii voeste binele. Dar des«robirea s'a constatat ea e o minciuna,
«cad n'a adus poporului de cat mizeria
«cea mai mare. A inselat deci Tarul pe
«terani si au perdut teranii nadeidea In Tar.
«DUpa desrobire printre boeri si printre
astapani de fabrice o nemultumire mare
«s'a sttrnit. Nemultumitil voesc Constituqiune, iar altii nu se multumesc cu atata
«si cer Republica Si unii si altil zic:
«trebue ca poporul sa aleaga represintantil
«sei, cari ne vor face legi bune. Lucru
«bun. Se pare ca In adever asa ar fi mai
«bine, dar In realitate vai !.. nu e asa. Po«porul voteaza pentru boeri si stapani
«pentru ca de boeri si stapani depinde,
«Fara constitutie domneste In Rusia Ta«rul cu boerii, data va fi constitutiunea
«vor domni boerii cu Tarul; iar data va
di republics vor domni boierii si sta«panii de fabrice fara Tar; in on ce caz
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
171
«poporul va remanea sarac, 110 Omen«tulul.
«Cum sa faca dar poporul muncitor, ca
«sa scape de saracie, de impilatori, si de
«inamicii sei? Singura scapare consta In
«unirea intr'un gand, intro actiune a lu«mei muncitoare ....
Iata, dar teza, pe care o apara N. Joucowsky In ziarul Rabotnik. Mal tarziu N.
Joucowsky, adresandu-se In Obscina catre
junimea universitara, zicea tinerilor :
«Nol scrim si tiparim mil si mil de
«carp si brosuri, pe care voi le respanditl
«In popor si lumea cultA. Procesele poli«tice din ultimul time dovedesc c5, victimele absolutismuluI sunt socialists.
«Si nu numal tinerimea rusa a devemt
«socialistd; tinerimea ruteana se riche& ar«borand drapelul ideilor democratice. Im«peratii rusi aveau tot-d'a-una fried de se«paratismul cazacilor, dar pang ce Polo-
«nia le era primejdioasa, el sprijineau pe
«cazaci. Dupe peirea Poloniei politica tari-
«lor s'a schimbat: iubovnicul desfrinatei
«Ecaterina a II-a a desfiintat libertatile ca«zacilor, iar la 1876. tarul Alexandru al
«II-lea, urmand politica strabuneI sale, a
«dat ultima lovitura poporului rutean, des«flintand literatura ucrainiana. Tinerimea
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
172
«din Ukraina s'a ridicat in picioare, sub
«conducerea lui Dragomanoff, densa a ri«dicat stindarul neatarnareI poporului ru-
«teansi propaganda ruteana a Imbrati«sat asta-zi doue imperil Rusia si Aus«tro-Ungaria!
«In aceasta miscare e samburele mare«luI viitor al popoarelor earl zac in robie
«sub calcaiul Tan lor rusi.
«Sa nu uitam nici o data faptul ea In
«llusia actuala muscali' aunt numai Ta«rul, cinovnicii, boierii si comerciantii. marl.
«Tarul din Petersburg n'are de cat pe
«geandarmiI muscali, pc spioni muscali,
«pe cinovnicii muscali, dar n'are popoarele
«muscale.
«Afara de caucazieni, de armeni, de mol-
«dovenI, de filandezi, pe call numai un
«Stanovol rus poate sa-I considers de rusi,
muscalesc mai tra«iesc 36,100,000 rusi, 14,239,000 ruteni,
«4,749,212 poloni si 4,000,000 belorusi.
«Fie care din aceste popoare mai poseda
«limba sa proprie, obiceiurile sale, modul
«in vastul imperiul
«seu de a trai; fie care din el tinde deal
«fireste, all croi o viata a sa propria.
a Muscal, polonez, rutean, belorus sau
alocultor din Siberia, fie care are patria sa,
«limba sa, tendintele si aspiratiunile sale.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
173
«NicI unul din el nu primeste dominatiu«nea muscaleasca, de buns voie. i toti
a cu ura, Indura egemonia muscaleasca.
«De aceia singurul program firesc care
ea putut uni pe top nemultumitii din im
«periul tarilor, a fost si este federalismul,«de aceia tinerimea culla, formats din vlaga
«tutulor popoarelor subjugate de Rusi, n'a
«putut si nu poate s5. accepte 0 organi«satiune centralists a fortelor revolutio«nare.
aCurmand cu traditiunea obladuirei fe«mite a muscahlor, agitatoril, propagatorii
asi revolutionarii din Rusia au Mout bine,
«c5, n'au priimit modul de a lupta al lul
«Neciaeff si a altor rusI, si au facut bine
«ca s'au organisat In cercuri neatarnatoare,
«fair5, un comitet central, rail o dictatura,
«oare care.»
«Ne existenta unui comitet, si prin ur«mare a unor ordine ad-hoc, impune tutulor o unitate de actiune adanc chibzuita,
«bine cugetat5. de toti aceia cari de o po«triva is! sacrifica viata. Practica a demon«strat bine necesitatea unei organisatiunt
«federale a tutulor fortelor revolutionare,
«aceasta federatie s'a si Intocmit deja intro
«nol, grupul din Geneva, Mihail Dragoma«noff cu ruteniI, moldoveni cu Arbore, Zuwww.dacoromanica.ro
�174
IN EXIL
«bcu Codreanu, poloni si caucazieni in frunte
«cu printul Titiane, Cicoidze, printul Cer«kezoff, Cebadari si altii. Supunerea la tin
ecomitet este deci inlocuita printr'o trite«legere bine chibzuita., si intemeiata pe
«neatarnarea popoarelor de cliferite nea«muri din imperiul rus. Aceasta organisa«tiune noua, injghebata Intr'un mod firesc,
«nu artificial, In curend va avea sa treaca
«printr'o mare criza.
«Criza aceasta este regimul Constitu«tional.
«0 buns constitutiune se ia, dar In Ru-
osia a o lua n'are tine; deci constitutmonea in Rusia nu va fi luata ci data. De
«aceia chiar de acum ne putem bine Inochipui ce fel de harts constitutionals vom
oavea. Fats cu ast-fel de constitutiune ce
4 rol ne incumbA, noua
federalistilor ?
«Un singur rol: A merge Inainte, a lu«cra mereu si pretutindeni in contra sta«tulid muscalesc, In contra imperiului ta«rilor. Agitatia, propaganda prin grai, propaganda prin scris, organisarea muncitoerimel, participarea directs In rescoalele
eteranilor, In greve si manifestatii
iata
omodul de actiune. A fi numai propaganedisti de infratire, de iubire si a remanea
«reel, cand soldatil Impusca femei si copii,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
175
«este absolut cu neputinta. A rescula pe
«terani sau lucratori inadins, a-i tramite
«In contra gloantelor si baionetelor
este
«o crima; dar a lumina pe eel resculati,
«a le arata, Ca rescoala fie partiala, fie
«generala, fara chibzuinta, fara un ideal
«bine determinat e o gresala, este datoria
«unui om cinstit ; a nu lua parte la res«coalele create prin chiar firea lucrurilor
«este o gresala.»
Tata dar modul de a vedea, de a cugeta
si de a lucra a lui Niculal Joukowsky. A-
cest mod ne a fost comun tutulor celor
din gruparea noastra, si conform acestul
mod am lucrat.
Mult, sau putin am facut
viitorul va
arata. Un lucru insa e necontestabilmil
si mil de brosuri si carp am tiparit nol,
si am respandit in imperiul rus. Unele din
brosurile noastre au fost respandite prin
popor In zecimi de mil de exemplare,
si cartea cea mai populara, care a avut
eel mai legitim succes printre lucratori
«Chitraia Mecanica» a fost scrisa de un
roman din Basarabia, d. V u.
Am aretat cetitorului tine a fost N. Joukowsky ca om politic, ca cetacean, ca cugetator; nu-1 voi putea Insa descrie ca amic, ca tovaras!
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
176
Pe langa o eruditiune mare, acest om
avea §i o inima, care palpita de iubire
pentru top, cars sufere, pentru totI, earl lupta
pentru binele oWesc. Artist to suflet, muzicant de mare talent, el adese-ori ne ridica curagiul, ne Imb5.rbata In momente de
restri§tie cu cat-A*6.61e sale la piano. Si sub
degetele lui maiestre, In tacerea noptilor,
adese ori ostenitl de munca In tipografie,
gAseam odihna sufleteasca, ascultand improvisatiunile sale sau divina muzica a lui
Beethoven Si Mozart.
Niculai Joucowsky a murit la Geneva
in luna Aprilie anul acesta 1895 In vlrsta
de 61 ani. RefugiatiI politici din nenorocita Polonia, din Rusia, Germania §i Franta
'I-au condus 'Ana la ultimul loca§. Mie
mi-a lasat reposatul Archiva sa ruseasca,
jar pe cea francesa a lasat-o lui Elisee
Reclus.
www.dacoromanica.ro
�X.
ATENTATUL CONTRA SPIONULUI
SI ARESTAREA MEA.
Pentru a iesi din alianta democratica organisata de Mihail Bacumn, precum si pen-
tru a'i esplica cauzele rupturei cu densul,
am fost nevoit sä plec la Locarno uncle
se afla el. Plecai din Bern si Luzern prin
St. Gothard. Pe aceste timpuri linia caiel
ferate, care trece prin marele tunel a S tului
Gothard Inca nu era construita ; de aceia
am fost silit sa iau diligenta, care m'a dus
'Ana la Andermat, un sat situat la poalele
S-tului Gothard. De aci am trecut cu sania uriasul munte, si m'am scoborit In Airolo, de unde deligenta m'a dus prin Bellinzona la Locarno.
Zernfir C. Arbure
12
www.dacoromanica.ro
�178
IN EXIL
Am stat la Bacunin o septamana. Batranul revolutionar nedajduia sa me convinga. Ca n'am dreptate combatand modul
sell de a lucra ; el 'mi demonstra prin fap-
tele din viata sa, ca densul a fost tot-d'auna pentru distrugerea marelui imperiu rus,
si ca a lucrat mult pentru desrobirea Poloniei.
Resultatul Intrevederei noastre totusi a
ruptura. Bacunin 'mi-a dat o scrifost
soare catre tovarasii mei A. 0. si W. II.,
In care densul deplangea despartirea noastra si lncheia cu urmatoarea fraza: asa
«na'dajduim totusi ca lucrarea comuna, si
«viata din trecut nu se vor cterge nici o
«data din iniinile noastre. Lucrand fie-care
«la o parte, ne vom pastra reciproc stima
Ǥi iubirea care ne a legat, cand am fost
«toti Impreuna.» *)
La tntoarcerea mea m'am oprit la Berna,
pentru a consulta un doctor asupra boalel
sotiel mele. De la gars am plecat In oral,
si de oare-ce era prea de dimineata pen-
tru a merge la doctor, intrai Intr'un restaurant si cerui un pahar de ciai.
Pe cand me a§ezasem la o masuta, iata
ca In salonul restaurantului intra doi gean*) Scrisoarea autografa se afla cu multe alto sctisori la
British Museum din Londta.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
179
darmi elvetieni. Amandoi se apropie de
mine, si unul din el Iml Intinde o hoxtie.
Iau hartia si citesc cu surprindere : era
un mandat de arestare.
Si pentru ce sunt arestat? tntrebai
surprins.
Aceasta nu o putem sti! cu multa
logica Imi respunde geandarmul.
Tot ce stim este, ca trebue sa ne urmati.
Lucru firesc cg, asa am si facut. Pe strad'a-
se gramadise lumea; toti m6 priveau cu
ochii holbiti, iar un pravalias adresandu-se
catre geandarmii mei Intreaba :
-- Er hat etwas gestohlen ?
Ich bin ein politischer Fliichtling,
respunsei obrazmcului, and solche Leite
send keine Diebe.
Am fost dus In temnita orasului Berna,
numita Kefigtum §i am fost Inchis /rite()
camera cu tree arestanti.
In camera aceia, foarte murdard, erau
numai dou6 paturi cu niste saltele de paie
goale; deci, Gate doi intr'un pat trebuia sa,
dormim.
Tovarasii mei de Inchisoare erau : un
Oran din cantonul Bern, un baiat, si un
om de vr'o 40 de ani, Imbracat destul de
bine, dar care avea fisionomie foarte respingatoare.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
180
Seara totI trel mi se recomandarA, fiecare povestindu-mi eremiada nenorocirilor
sale.
Baiatul a fost calf5, la un barbier; el a
spart tejgheaua si a furat paralele stapanului. Apoi a fost prins Intr'o casa de pros-
tituate, cand Inca abia atinsese banii furati. Lipsit de consthnta, pungasul nu se
plangea de soarta sa actuala, ci se vaita
ca n'a avut vreme sa cheltuiasca bami furati.
Omul cu fata fioroasa mi se recomanda
de om cinstit si 'nil -a povestit o istorie
plina de persecutii din partea unor dusmarg. puternici. Privind fata lui repulsiva,
ochii set sireti, vedeai imediat cal acest
om e phn de vicii si e capabil de on -ce
crima.
Teranul meu
era un tip de teran elvetian. Densul Imi povesti Intreaga odiseia
vietei sale de munca. Bietul om noaptea
Intreaga Imi vorbea de casuta sa din fundul muntilor, de vechimea acelel case con-
struite acum 400 ant.
Parca-I ved pe toti, ofta In tacerea
noptei arestantul, cu care erau culcat In
acelas pat. Tata, usa din odaia de lucru
descinsa; In a doua odaie, cea curata, lade
batrana mama In fotoliul seu. In acea odaie avem tot lucruri scumpe, tot lucruri
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
181
de familie. Pe pereti sunt atarnate fotografiile rudelor. Pe sifoner stau asezate cesti,
pahare, sfesnice de bronz, fel de fel de suveniruri. Multe generatil din fainilia noas-
tra au tot strans la aceste lucruri.
Du-
mineca mama are obiceiul sa deschiza dulapiorul, si top copii mai mdricei, In ciuda si invidia celor midi, cdrora nu se per-
mite de a pune mina pe aceste lucruri
de famine, sterg de praf odorurile familiare. Bunica pang n'a murit a fost totd'a-una presenta la aceasta ceremonie. Privind la fie care obiect, batrana povestea
copillor istoria
sa; sunt insa lucruri, pc
cari Si densa le-a uitat, si nu mai stie nimic ; aceste lucruri dateaza In casa noastra de secoli.
Pe una din politele duldpiorului stA
o carte mare legata In piele. Acestea sunt
letopisetele famine!. Cine stie de cand In-
scria in acea carte eel mai In versta din
familia noastra toate evenimentele marl,
data nasterei fie-cdrui membru din familie,
banii adunatl si cheltuiti, Aceasta carte e
sfanta pentru not toil, si copil n'au voie
s'o atinga Sase zile am stat Inchis cu
acel Oran elvetian, si povestirea sa nu s'a
ispravit. Bietul crestin era fericit ca a gasit un om, care asculta cu placere monowww.dacoromanica.ro
�182
IN EXIL
toana sa povestire. Crima pentru care el
a fost arestat era mare el a pus foc la
casa rivalulul sell, pentru a face ca acest
rival sa nu se Insoare cu iubita Jul.
A sasea zi am fost scos din Inchisoare,
si dus Inaintea judelul de instructie. Era un
magistrat demn de marea misiune ce 1-a
Incredintat societatea. Fisionomia lui simpatica, perul alb buclat, privirea lui cinstita, castigase de la inceput simpatia mea.
Ca om bine crescut, el a lnteles ca are
alace cu un om educat; me pofti sa sed.
Me asezai, 1mi dete o tigara, pe care Insa
am refusat, bine linteles, de a o aprinde
tnaintea lui : In on -ce cas eram arestant,
iar densul judecatorul meu de instructie.
De ce nu aprindet1? me Intreba el.
0 voia 'Astra, respunsei, ca s'o fumez cand voiti iesi d'aci pentru a me Intoarce la colegii meiarestanti, ca si mine.
Batranul judecator surlse.
Sunteti acuzati de a fi venit la Berna
pentru a ucide pe un oare-care Adolf Stempcowsky, supus rus, si a organisa un aten-
tat In contra vietei ambasadorului Rusiei
printul Gorceacoff ? *) zise judecatorul cu
o voce severs.
*) La 1873
74 a fost la Beina in ealitate de uuntstin
pleinpotentiai al Rumi fuel repausatului caucelat rus Gorceacoff.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
183
Auzind pentru ce sunt acusat, am r6mas un moment uimit, apol am respuns
judecatorului de instructie cu toata franchetea:
Domnule, sunt, precum stiti, un refugiat politic din Rusia; deci inamic al guvernului rus. Cu toate astea, permiteti-mi
sa v'e spui, ca nu cunosc absolut nici un
singur om printre emigrantii din Rusia,
care sa se fi gandit macar la acest ambasador al Rusiei. Stu ca ministrul plenipotentiar al Rusiei este un tenar, de vr'o
25 ani, ca nu se ocupa de cat de petreceri, ca nu Insemneaza In Rusia nimic, de
si e fiul cancelarului Gorceacoff. Pentru ce
dar sa se comita un atentat In contra unui
atare om? C'est um, morveux ! domnule
judecator?! n'ar merita onorurile unui atentat.
Judecatorul surise.
In ceia ce priveste pe acest Adolf
Stempcowsky, stiu ca este un spion rusesc, care a predat pe Neciaeff, a fi ucis....
Merita, ca on -ce spion; dar eu unul
nu pot face aceasta, de oare-ce desgustul
m'ar cuprinde, varsand sange, fie si sangele unei canalii, a unui spion.
Cum puteti profesa ast-fel de teorii :
Imi obiecta batranul judecator. Merita a fi
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
184
ucis, ziceti, deci admiteti uciderea! Daca
tie care membru al societatei s'ar crede in
drept de a pedepsi, atunci ce ar deveni
societatea ?
Dup.' aceasta admonestatiune, batranul
judecator imi povesti ca cu o zi fnainte
la Bern, s'a comis un atentat la viata spionului.Stempcowsky n'a fost ranit, si a declarat ca atentatul in contra vietei sale s'a
organisat din ordinul d-tale, care esti secrotar al lui Bacunin.
De aceia tocmai, politia s'a pus la panda,
si m'a urmarit, cand m6' intorceam de la
Bacunin.
Pentru a dovedi ca denuntarea spionului Stempcowsky, era mincinonsd, cerui per-
misiune de a scrie o scrisoare lui Ludwig
Fogt, profesor de universitate la Berna si
amic intim al lui Bacunin. Cererea mea a
fost satisfacuta. Scrisoarea catre d. Ludowic Fogt a fost remisa.', si peste trei zile
profesorul de universitate a priimit un respuns din partea lui Bacunin, prin care acest din urma protesta in contra stupidel
acuzatiuni faurite de spionil rusi. Acuzarea privitoare la trichipuitul atentat in contra tinarului Gorceacoff, deveni de !Is chiar
si judelui meu de instructie, si r6masese
ca sa spulber a dou6 acuzare numai, priviwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
185
toare la participarea mea la atentatul savar§it contra spionului Adolf Stempcowsky.
Jude le de instructie, dup. cererea mea
personals, ordona ca sa flu tiansferat Intr'o odaie separata de arestanti comuni.
La cererea mea, densul Imi respunse cu
mirare :
Cum, voiti ca sa ye supun unei inchisori solitare ? Dar aceasta la not se con-
sidera de cea mai mare pedeapsa.
Domnul meu, II respunsei, m'am obicinuit la ast-fel de Inchisoare, de oare-ce
In Rusia am petrecut deja doi ani si jumatate, ailed de la 1869 si pond In toamna
anului 1871, In Inchisoare solitara. Imi este
mai greu a trai in contactul cu ni§te oameni foarte neplacuti, cum sunt colegil mei
de camera.
Deci ful Inchis Intr'o celula a parte; mi
s'au dat carti, hartie, condel. Iar peste o
septamand sosi din Zurich printul Cropotkin i depuse o cautiune de 4.000 franci
pentru liberarea mea. Cautiunea a fost priimita imediat de catre judele de instructie,
care pe o ploaie torentiala veni in persoana In temnita, pentru a-mi reda libertatea. Batranul magistrat luandu-ci remas
bun de la mine Imi lntinse mana, §i cu
lacrimi In ()chi Imi zise :
www.dacoromanica.ro
�186
IN EXIL
Sunt trist ca. In asemenea Imprejurani am Mout cuno§tmta cu d-voastra. Luptati, luptati pentru libertatea patriei voastre ! Aveti toata dreptatea I
I-am strans mana cu stima §i iubire.
La u§a Inchisorii o bands de nemernici
sub conducerea spionului Adolf Stempcow-
sky me IntImpind cu a huido,» dar judele
de instructie porunci santinelei sa', impr4tie pe miserabili. Si spionil ambasadei ruse
se Impra§tiara ca ni0e potarnichit
Cate-va zile dup.' aceasta guvernul federal din Berna a expulsat pe spionul Adolf Stempcowsky, dovedit ca instigator
printre polonezi, pentru tntemeiarea unei
fabrice de bancnote austriace.
Cu ast-fel de oameni are obicel sa se
serveasca guvernul ruses° !
IeOnd din temnita facusem o visits d-lui
Adolf Fogt, ca'ruia I-am multumit pentru
binele ce a facut pentru mine.
Eram dator s'o fac! Imi respunse
profesorul, °data cc tiam tine sunteti.
Pentru a ispravi cu acest episod din
viata mea din exil, voiu adaoga, Ca dupa
ce s'a ispravit ancheta privitoare la stupida
acuzare In cestiune, am fost chemat la
Berna pentru a ridica cautiunea. Dupa legea elvetiand am priimit §i °Ate 5 fraud
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
187
pentru fie-care zi de Intemnitare preventive,
odata ce instructia a dovedit nevinovatia
mea. Lege foarte dreapt5,! Am daruit aceI
bani pentru saracii orasului Berna, ldsandu-i In mA.nile procurorului. Procurorul primindu-1 mi-a cerut In acelasI timp sa scriu
o hartie In toata.' regula, si s'o iscalesc.
Ceia ce am si Mout.
www.dacoromanica.ro
�XI.
IARASI LA HOTARELE BASARABIEI.
CONTRABANDISTII OVREI.
La Geneva me asteptau mai multe seri-
soil din Rusia, me asteptau tovardsi de
munca, me astepta tipografia.
Cercul revolutionarilor din Moscova, Intr'o scrisOre transmisa mie grin intermediul
lui Eugeniu Lupu din Iasi, cerea grabnic
ca sa-1 expediez 10,000 de «Chitraia mehanica», 10,000 de «Patru frati», o poveste tendentioasd pentru popor, 10,000
bucati din scrierea lui Flerovsky «cito eto
brattin si o a cloud editiune din cartea
mea despre «Comuna din Paris». Lucru
firesc, ca o asa mare comancld ca sa fie
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT.,
189
executata Intr'un timp foarte scurt, era absolut imposibil. Primo din cauza ca la tipografia noastra n'aveam de cat tree lucratori culegatori; secundo, ca ne lipseau
muloacele necesare pentru tiparirea unei
asa marl cantitatl de carti si brosuri. Dup.
o sfatuire cu arnica grupulul «Rabotnik»
am luat hotaro.rea de a tipari numai pe
jumatate comanda facuta, iar In ceia ce
priveste a doua editiune a cartel «Comma
din Paris», eu unul am refusat categoric
de a o retipari de oare-ce, precum aceasta
foarte des sa intampla, m'am convins despre mediocritatea scrierei mole, desi densa
In public a avut un mare succes. Asa dar,
comanda micsorata.' Intr'un mod asa de sim-
titor putea sa fie executata la termen.
Ne am pus pe lucru si lucrand cate14 ore pe zi
am dat'o gata. Dar abia
am expediat cele 15,000 de brosurl pentru popor spre granitele Basarabiei si m6
pomenesc cu -o depesa din Iasi :
Suis Jasy, envogez unnialtatement transports, actiesse
cc:mm(3 Leo, mg transports, repoudoz telegtaftquonient
Run
Neintelegand ce fel de mei transporturi
core de la mine delegatul grupurilor din
Moscova, telegrafial imediat lul Eugeniu
Lupu, cerand la'murirl. Drept lamuriri pm-
www.dacoromanica.ro
�190
IN EXIL
mii o scrisoare peste patru zile; aceasta
scrisoare era din partea lui Zdanowici, care
ma chiama la Iasi pentru afacerile priviioare la organisarea noua a transporturilor noastre peste granita Prutului. Mai mul-
te amanunte in aceasta, privinta, cerea In
adever presenta mea.
Asa dar trebuia sa plec. Pentru a trece
prin Austria si mai cu seama prin granita
de la Suceava tmi trebuia un pasaport; ceeace ca refugiat politic, nu aveam. Lual
un pasapor elvetian si plecai via Cerna'ut.
La Iasi gasii pe Zdanowici, si impreuna
cu densul am asteptat sosirea transportu-
rilor de carp. Cand coletele cu carti au
sosit, ne am ocupat de confectionarea pachetelor, in greutate de 20 kil. fie-care ;
apol le am transportat cu carele la Sculeni.
Aci am gasit lucrurile foarte schimbate,
contrabandistul ovrei, prin intermediul caruia transportam carp pang acum, murise ;
trebuia prin urmare sa gasim un alt jidan.
Cu ajutorul lui Eugen Lupu am avut din
Iasi recomandatiuni de la niste ovrei &Are
un ovrei din Sculeni; merseram la densul.
Spuindu'I ce ne trebue, ovreiul ne dete
un r6vas catre un coreligionar al seu din
Sculenil Ruses&
Acest om are sa ye faca tot I zise el.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
191
Si putem sa fim siguri de densul?
Intrebai.
Al vei-mir ! ca d'un rabin. Este un
ovreu cinstit si are un cap asa de cuminte,
asa de cuminte, In cat totl ovreii 11 cunose.
A doua zi, impreuna cu Zdanowici, tre-
curam granita Prutulul prin vad, avend
de calauza pe un teran roman. La Sculemi rusesti fara nici o batae de cap am
gasit pe ovreiul nostru Moise Vorojbit.
Era In adever un tip de ovrei, uscat, in-
nalt, nervos, cu barba rosie si niste ochi
negri plini de expresiunea unei energii
fara seaman.
Moise Vorojbit merits ca sa-I fie povestita biografia. Nascut In blagoslovita Polo-
nie, Inainte cu trei-zeci de ani el a parasit satul seu natal, si a plecat in lume,
cautand locuri mai manoase pentru a-si
face cariera. Parasindu-si satul, el n'avea cu
densul de cat doi desagi, plini cu fel de
fel de carpe, cama'si rupte, ladita cu rugile si o veche carte ovreiasca cabalistica
numitA aZogar».
Vorojbit isi Indrepta pasii spre Basarabia, pamentul fagaduintel pentru ovreii vagabonzi din Galitia.
Moisele din chiar fragedai copilarie fawww.dacoromanica.ro
�192
IN EXIL
gaduia deja mult, asa ca cahalul local 11
privea ca pe un luceafar, ca pe un victor
rabin, si inscusit talmaciu al legilor talmu-
diste. In varsta de noue ani balatul Inota
ca un peste in apele tulbure ale Talmudulul, cu usurinta dezlega problemele cele
mai Incurcate, saradele, conceptiunile cele
mac paradoxale si cele mac caziustice, explica cuvintele cele mac neintelese ale vestltilor rabid etc. In varsta de 13 ani Moi-
a pronuntat un discurs stralucit In
marea sinagoga a targusorului vecin In
sele
presenta unor renumiti cunoscatori al Talmudulul, facand cu aceasta ocasiune citatiuni numeroase din tractatele cele mac
renumite ale Talmudului din Ierusalim Babilon si a celor 40 de comentatori a acestel cart! sfinte. Privind pe acest baiat
uscat, paled, slab, care gesticula Imbracat
in talasurile albo ca zapada, Sura-Chaia,
muma-sa, pima de mandrie, zicea :
Moisele meu va fi conduchlorul poporului ales de Dumnezeu!
Fiul teu, Sura-Chaia, ziceau b6,tranii
ovrei va fi hoan !
Cand baiatul a Implinit 16 an!, ovreii
cei mai avuti de prin vecinatate, carciumarii, arendasil comerciantii de grit' 11
priveau ca pun bun mire pentru fetele lor.
www.dacoromanica.ro
�IN EX 1 I,
193
acest timp Moise Vorojbit pleca cu
tatal seu la Nilovit, unde In fata Intregulul sinclin de oameni invetati trecu stralucit examenele pentru gradul de rabbin.
In
Gradul trisa nu 1-a capatat, de oare-ce nu-i
crescuse Inca barba. Trebuia deci sa mai
Wepte §i sa se casatoreasca. Si Moisele
s'a casatorit.
Sotia mea, ne povestea Moise Voroj-
bit, era dintr'o cash* bogata, tatal el avea
doua carciumi §i o dugheana la Nilovit.
de casatorie aveam sa
primesc un saculet de cherbeli, un ceasornic de our cu lant, doue perechi de
haine de atlas, §i mai aveam dreptul sa
traiesc patru ani in casa socrului meu.
Afars de asta mama mea a mai primit o
suta de fiorini pentru a cumpara magrele
Dup.' contractul
Si inele pentru nevasta mea.
Soarta fie-carui om e In manele providentei. Bietul Moise n'a fost fericit cu so-
tia sa, care era cu patru ani mai mare
de
cat densul, §i nu-1 iubea de loc. Dupa
o,
casatorie ttnera femee descoperi multe cusururi in persoana sotulul el. Moise era
p'atunci un baiat slabut, anemic, care nu
corespundea de loc tinerei femel pline -de
sanatate. Inainte de toate atat densa, cat
§i muma ei s'au incercat sa-1 vindece. L-au
ZArnfir C Arbil...
13
www.dacoromanica.ro
�194
IN EXIT,
__
indopat cu tot felul de medicamente, '1-au
descantat pe la rabbin! §i pe la babe
dar totul a fost In zadar. Moise Vorojbit
era un talmudist puternic, dar un om slab
de corp.
In satul seu natal, din fundul Galitiel,
ovreii erau misnagezi adica inamicii
Cabbalei, §i din contra, prozelitil Talmudului pur si simplu. Chassizi, adica pro-
to
seliti ai misticismului, car! propoveduesc
ca . lucru principal nu contra In Talmud
ci In credinta arzatoare In Dumnezeu, nici
ea existau p'acolo Din nenorocire Moise
se interesa tocmal de Cabbala. Un ovrei
oare care 11-a daruit mai multe carti cabalistice apoi el a ma! cumparat «Koramu/D
§i a lnceput sa studieze misterele §tiintelor
cabalistice.
Imi aduc aminte, ne zicea Vorojbit,
de acel timp cand me ascundeam Intr'un
unghiu al sinagogel noastre wiled° §i Intunecoase, §i me cufundam In citirea cartilor cabalistice, nadejduind de a clescoperi toate tainele pe car! Ingerul Hazlet
le-a transmis lui Adam. Apoi de la cabbala
contemplative am trecut la cabbala active,
aveam de gand sä fac miracule : sa trans
form petrii In aur, sa Invil pe moral, sa
me fac nevezut etc.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
195
In cure,nd faptul ca. Moise a devenit chassid a fost descoperit de comunitatea ovreiasca. Misnagetii se ridicara, In plcioare,
femeia sa ceru divort, si bietul liner a fost
dat afara din casele socrului seu ; apoi
s'a vezut shit sa paraseasca §i satul sett
natal.
Trecand pe furi§ granita ruseasca Moise Vorojbit nu s'a oprit de cat in Basarabia, §i anume la Sculeni.
Aci m'am oprit, ne povestea ovreiul, pentru ca a fost sabers. M'am adapostit la aceasta carciuma, pe care o tine un
ovrei bun. Am fost primit bine, Dumnezeu
sa tie In mizericordia sa pe stapinul acesta. Am fost flamand §i m'a ospatat, am
fost ostenit §i m'a odihnit. La masa, sta-
pinul meu, dupa ce am mancat bine, din
cughel §i din times 'nil-a dat yin.
Bea vin cat poftesti, Imi zicea el, la
nol vinul e eftin.
Ce tara bogata §i frumoasa! ziceam
eu atunci.
Sunt ut7 ovrei fail carte, zicea apoi
stapinul, dar totu§I ved ca d-ta e§ti un
carturar si om Invetat. Daca vrei, reink
la mine In calitate de melamed (profesor).
Aron §i Leiba stint MeV maricei §i trebue sa lnceapa a Inveta.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
196
Apoi dupa ce am primit propunerea
jupanului,
el m'a mai intrebat data am
drept de a fi qohet, caci In acel caz as
putea sá locuesc la carcima sa de pe drumul cel mare, spre Lopusna, si cu miner
vor trai si baetii lui, Aron si Leiba.
Am dreptul sa flu nu numai sohet
dar si rabbin! 11 respunsesem eu, si 1-am
aretat certificatul meu.
D'atunci am remas aid.
Asa dar rabbi Moise a fost guvernor si
phet adica macelar ovreiesc. In calitate de
pedagog si duhovnic el traia ba la Sculeni, ba le.ng5, Sculeni pe sleachul eel mare
care duce spre Lopusna,de cinci ani dep.
In acesti cinci an! de zile rabbi Moise
s'a transformat : a devenit Sanatos, s'a Intarit fisiceste, de si a remas uscat, din causa temperamentului sell nervos. Carciumarul in casele caruia locuia el era un o-
vrei de rend, si de aceea mult se mandrea
avend un carturar si OM invetat In casas ;
jupaneasa, sotia carciumraului, se 'trichina
dinaintea lui Moise, care 'I-a marturisit ca.,
cunoaste misterul de a isgoni spiretele rele,
si de a vindeca femeile de sterilitate. Ambit
soft considerau pe rabbi Moise de patronui
si multumeau providentel ca a adus
la pragul for aceasta minune. Incetul cu
Tor,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
197
Incetul carciumarul Incepu sa se sfatuiasca
cu profesorul copiilor seI In toate daraverile sale, incredintandu-I misterele afacerilor ambeler carciume.
Amandou6 aceste carciume din Sculeni
41 aveati musterii lor!
Rabbi Moise mull timp nu pricepea de
uncle vine avutia jupanului carciumar. Mai
cu seams carciuma solitara de pe marele
Bleach, nu producea nimic. Din cand in
cand apareau pe acolo niste mutre suspecte
car! aduceau herghelii intregi de cal, apol
beau si mancau la carciuma zile Intregl,
si In fine dispareau, luand une on cu el
si pe jupanul carciumar. Rabbi Moise se
hotari sa patrunda misterul. La inceput
jupaneasa it explica multe, iar la urma jupanul In persoand Ii Incredinta secretele.
Rabbi Moise a aflat Ca ambele carciume
sunt centre pentru hotil de cal, earl' se aduna venind din Bucovina si Romania. La
carciuma de pe slech call furati sunt asortag ; cci mai' bun! sunt vanduti In Podolia, iar
restul so trece In guvernamentul Herzon.
Afland Moise secretul, ca om cuminte
Incetul cu Incetul Incepu a face cunostinta,
cu hotii de cab, cart In curand devenira
prietinii sel, pentru ca au descoporit
ca",
el este vrajitor. Pentru prorociile sale cawww.dacoromanica.ro
�198
IN EXIL
balistice Moise primea cadouri In bani.
In curand dupa aceasta rabbi Moise deveni
un fel de Pithia, transformand carciuma din
Sculeni Inteun fel de templu delfic, In care
ciensul era adev6ratul oracol. Studitnd afacerea si Imprejurarile, cunoscand oamemi, el a devenit In urrna conducatorul contrabandistilor si a hotilor de cal, si top
contrabandisttl de pe malul Prutului 11 cunosteau bine.
In vremea cand '1 -am cunoscut eu, Moise
Vorojbit era deja o persoana important
la Sculeni ; vamesiI rusi, ofiterul de geandarmi si chiar Stanovoi 11 salutau, tar subofiterii II dau mama si 11 Intrebau de sanatate.
Rolul seu a ajuns In Sculeni la 1873-74
la apogeu; influenta acestui ovrei p'atunci
era In adever nemarginita atat printre contrabandisi, cat si printre autoritatile locale
rusesti; cail de la trasura lui Stanovoi erau cumparatI de la Moise, stofa de matasa pentru rochiile cocoanel lui Stanovoi
erau de la Moise, ceasornicul de our at
capitanului de geandarmi Agafonoff era
dar de la Moise, si asa mai departe.
Mintea talmudista a lui rabbi Moise pe aceste timpuri schinteia de planuri originale,
cu ajutorul carora dispareau de pe la prowww.dacoromanica.ro
�IN EXI L
199
prietari herghelii Intregi, iar granita de
langa Sculeni ferbea de ma'rfurile austriace
de contrabands. Iata dar cu ce oameni
trebuia sa avem a face, pentru a introduce
cartile noastre In Rusia.
Dar sa ispravesc cu interesanta persoana
a lul Moise Vorojbit, a caruia viata a avut un final foarte tragic. Sunt sigur ca
cetitorul nu va fi suparat de aceasta parantesa in desvalirea peripetiilor vietel mele
In exil. Figura contrabandistului Moise este
§i ea o trasura caracteristica In torentul
evenimentelor dramatice de earl e bogata
viata unul proscris.
La 1876 carciuma din apropiere de Sculeni, aceia de pe §leachul dinspre Lapu§na
a ars pang In temelie. Unde au disparut
locuitoril sei
nimeni nu §tia pe atunci.
Aceasta disparitiune a vatamat mult daraverile noastre cu cartile, si din acest an am
fost siliti a schimba granita, facand transporturile pc la Galati.
Mutt timp dupa aceasta ovreii no§tri din
Iagi nu stiau unde se afla Moise Vorojbit.
Se povestea Insa ca carciuma de langa Sculeni a fost arsa de carciumarul In persoana,
care lmpreuna cu Moise a aflat ca a sunat ora cand israelitil trebuia s'o Varaseasca, de oare-ce se pregatea sosirea Fawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
200
raonilor cu pohlla. Moise Vorojbit, ca anticul proroc Moise, trecu Prutul prin vad,
si se muta In Romania. La Targu-Frumos,
la Podu- Iloaei, aparitiunea sa In calitate de ta-
die a produs mare impresie printre ovreime.
Pe la sfarsitul anului 1876 unul din amicii mei din Chisineu 'mi-a povestit urmatoarele :
Sti1 unde se and acum vestitul Moise
Vorojbit?
In Romania, am auzit, respunsei eu.
Asa!!
L-am Intalnit la Chisin6u,
unde traieste sub numele de Mosca Paikelfinger, supus roman, avend si pasaport
roman In toata regula.
Ce zici ? i cu ce se ocupa ?
Tra'este Intr'o strada de Tanga yechiul Bazar, si pe fereastra locuintei sale
este lipit urma.torul anunt, scris cu mama
In jargon ovreiesc : Da wohnt Rabbi Mos-
ehe Paikelfinger. La noi, la Chisineu
toti fl cunosc. Daca se face In oral sau
In Imprejurimile orasului vr'o hotie, furt
sau talharie, pagubasii merg direct la Moise
platesc dupa taxa, si Moise gaseste
perfect undo se afla calul furat, sau banii
si lucrurile furate. Taxa pentru vraiitorie
este proportionala cu valoarea lucrurile
si
furate.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
201
i politia ce zice despre aceastd vrajitorie.
Nimic! Am auzit ca chiar politmaist-
rul din Chisineu, and nu poate descoperi
pe talhari si are necesitate de a se recomanda superiorilor set*, recurge la vrajitoria lui Moise, si tot-d'auna In acest cas
lucrurile furate se gases°.
La 1879, adica dupa resbol, auzisem In
fine ca 'i s'a infundat lui rabbi Moise. In
acest timp Basarabia devenise adeverata
padure din Vlasia. Hotil si talharii din
cele mai Indrasnete se succedau una dupa
alta. In fine tntr'o zi niste
talhari au o-
morit pe un pop', catolic. Multumita ener-
giel unul tinar judecat)r de instructie s'a
dat de urma unor lucruri furate de la popa,
si aceste lucruri s'au gasit chiar In locuinta lui rabbi Alosca Vorojbit. Dupa ordinul guvernorulul general, afacerea imediat
a fost transferatd la consiliul de resbol, si
inculpatil au fost judecati de tribunalele
militare. Dovezi cd. Moise Vorojbit ar lua
parte directa la hotel si omoruri nu s'au
descoperit, dar s'a dovedit ca vindea lucrurile furate.
CAM rabbi Moise aparu dinaintea judelui de instructie, avea un aer foarte degajat.
www.dacoromanica.ro
�202
IN EXIT,
Marturisete, ca to ai omorat pe preotul catolic ! II zicea magistratul.
Eu!? Cand am fost §ohet, Imi venea scarba sa tai o gaina, si d-ta voeti
sa flu capabil de a omori un om ! Ce crezi
d-ta, n'am frica eu de Dumnezeu ?!
Dar atunci §tii tine '1-a ()moral.
Still
Au Mout reu, caci eu I-am
pprit de a oinort
Atunci denunta-i. Pentru tine e mai
bine, cad tii bine, ea tribunalul militar
to va conclamna la moarte.
Al wei mir !..... Cu toate astea, nu
pot sa-I denunt, caci am facut juramentul
eel mare, §i am sarutat cartea a_Zogar» §i
nu pot acum sa-mi calc juramentul.
Aceste amanunte din procesul lui Rabbi
Moise le copiez din ziarul «Basarabskie
Wiedomosti» de pe acel timp. Mai jos
ziarul din Clii§ineu a tiparit urmatorul epilog din viata lui Vorojbit:
«Azi, pe la orele I dimineata, In curtea
etemnitei a fost executat vestitul criminal
«Mo§ca Vorojbit, condamnat de tribunalul
«de rosboi la spanzuratoare. Cu o jumatate
«de ora inamtea saverOrel pedepsei, la aarestant a sosit rabbinul pentru a-1 pregati
«la moarte. Arestantul trisa In' loe de a
oasculta pe duhovnicul sell, intra cu dan-
www.dacoromanica.ro
�IN EX II,
203
«sul intr'o discutie teologica',, si s'a lncerca
«a demonstra rabbinulul ca duva Cabbala
«ovreil sunt datori a crede tntr'un Dum«nezeu In trei hipostase. Dupa aceasta dis«cutie arestantul concediase pe rabbin, zi«cand directorulul temnitel:
« Rabbinul asta e un am-oaratz (ig«norant !)
«Spre locul de executiune condamnatul
«a mers ferm, si cand calaul l'a imbracat
«cu lintoliul si i-a pus streangul, arestan«tul 's'a adresat catre procurorul militar
«zicand cu o voce tare :
« Domnule-procuror, sa stiti ca n'am
«ucis pe popa catolic ... Nu sunt talhar!»
Asa si-a ispravit viata Moise Vorojbit,
seful contrabandistilor din Sculeni.
i acum sa Inchidem parantesa, si sa
revenim la firul povestirel noastre.
Ne-am Inteles foarte bine cu Moise Vorojbit, si trecend cu ajutorul lui Indarat pe
pamentul Romaniei, a doua zi chiar am
transportat, Wa nici un accident, Intregul
nostru transport de carp.
Indeplinind In asa mod sarcina, Zclano-
fleca spre Chisineu, iar eu, dupa, o
sedere de cite -va zile la Iasi, me Intorsei
viol'
iara-si la Geneva.
www.dacoromanica.ro
�XII.
DOCTORUL NICULAI ZUBCU-CODREANU.
ROMANII DIN BASARABIA.
La Geneva gasii mult de lucru In anir
1875-76 activitatea partidulul nihilist in
Rusia luase deja un mare avant, Imbratisand cu organisatiunea sa federalista pe
grupuri aproape Intreaga Rusie.
Actiunea membrilor partidului pe aceasta
vreme In Intregimea sa se concentrase asupra propagandei prin scris si gral. NihilistiI propagau atat in miilocul societatel
culte, cat si In mijlocul poporulul de prin
sate, fabrici si uzine idei contraril regimulul absolutist, contraril starei actuale politice si sociale a statului rusesc.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
205
Guvernul absolutist din partea sa 41 desfasura Intreaga activitatea pentru a distruge aceasta. organisatiune ; arestarile en
sutele si cu mule In curand facura sa se
umple de arestantI toate temnitele imperiulu 1.
La aceasta prigonire, a oamenilor cars
propagau fratie §i inbire, §i nu se data;
la nicI un act de violent5,, revolutionarii nu
r6spundeau de cat cu cuvinte de iubire
si de resemnare fata cu suferintele temmtel., si fata cu condamnarile crude la ocne
si la exil In Siberia.
Martirologul partidului revolutionar din
imperiul rus a Inscris deja pe paginile sale
de doliu procesul grupului Dolgusin, a caruia Grim& a fost ca ar fi propagat prin,
popor idei socialiste; apoi au venit rand
pe rand procesele ferarulul Marc Malinowsky, a studentilor Diakonoff si Serakoff,.
condamnati la ocne pentru a fi distribuit
niste brosuri socialiste printre soldati, a
lui Alexandru Osipoff, a fetei Butowsky, o
copila de 16 ani, condamnata. la 4 ani de
munca silnic5. pentru c5, a dat unui lucrator cite -va numere din ziarul Rabotnik,
a lui Donetsky, care a fost arestat la gra-
nita tocmal pe cand transporta brosura
mea a Cettre revolutionarii ru0» si a fost
www.dacoromanica.ro
�206
IN EXIL
condamnat la sease ani de munca silnica ;
a advocatului Semanowsky, pentru ca a
aparat pe socialist' etc. etc.
Cu Vote aceste condamnari crude, partidul revolutionar din imperiul tarilor remasese neclintit In modul sou de a lupta
adica, WA a recurge la comploturi, fara',
a conspira, fara a atenta la viata despotului, propaga iubire fi fratie prin sons
si gral in mijlocul maselor ignorante ale
poporului de jos !
Grupul socialistilor din Moscova la ren-
dul seu organisa dupe aceiasi metoda o
vasta propaganda socialists. Aproape tot
membril sei: Printul Sando Titiani, un drier din Caucas, ai caruia strabuni au fost
tar' In Georgic), Sofia Bardina, Georgi! Zdanovici, loan Djabadari, Mihall Cekoidzi, Lidia Figner, Barbara Alexandroff, Olga Liu-
batovici, Vera Liubatovici, Eugenia si Nadeida Suhatin, Caminskaia si ma! multi
altii In numer de 50 tot' tineri cu cai te,
bine inzestrati de natura si plini de entuziasm pentru ideile socialisteau plecat in
popor atat prin fabricele din guvernamentul
Tula, cat si In mijlocul poporului din Ivanovo-Vaznesensc si Moscova, propagand prin
stns si prin grai ideile scumpe lor.
Ocapatiunile_noi_ale lui Zdanovici silinwww.dacoromanica.ro
�IN Exii.,
207
du -1 a ci.iii2s re! Ian' a_mereu_la_Moscova,
grupul a hotarlt de a insarcina cu granita
de la Prut pe un alt om. Pentru a gasi
un atare om grupul din Moscova s'a adresat catre eel din Petersburg, si tovarasil
for din capitala tarilor au recomandat pe
doctoranduLlnmedicina,studentul 'Wademiei medico-hirurgicale, d. Niculai Petroviol Zubcu-CocFreanu.
Niculai Zubcu-Codreanu e o figura se-
nina din miscarea revolutionary a tinerimei noastre Basarabene, de aceia me opresc aci, ca sa, fac cunoscut cititorului pe
acest Inflacarat patriot roman, si om cinstit
In Intreg lntelesul cuvintulul.
Niculai Zubcu-Codreanu s'a nascut la 1850
In satul Nisporeni, judetul Chisineu, In Ba-
sarabia. El a fost fiul lui Petru Codreanu,
diacon la biserica din satul razesesc Nisporeni. Afara de densul parintii set mai
aveau Inca un flu mai mare, si doue sau
tree fete.
0 gradina cu o viisoara., o sfoard de
pament si o cash proprie Impreuna cu ceia
ce dedea biserica -- iata Intregul avut al
familiei. Banff rar ereau In cash, numai
toamna cand diaconul vindea la Chisineu
vr'o doua poloboace de yin, ereau ceva parale; clar da.ca, paralele lipseau, eel pupil
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
208
malai si yin din propria via si din cand
In cand cate o bucata de carne nu lipseau
familiei.
Mama lui N. Codreanu a fost o femee
bung, care Isi jertfise viata pentru copil.
Surorile lui toate au murit.
Copilaria lui Codreanu a trecut In mijlocul
familiei, precum trece copilaria on
carui baiat din sat. Amicul meu, Codreanu,
Ora la moarte pastrase cu sfintenie amintirile cele mai dulci din viata sa, In aces-CI ani senini din copilarie. Seri intregi,
clensul lmi povestea mereu-mereu despre
satul seu natal Nisporeni, despre poporul
nostru roman din Basarabia, despre viata
plugarului nevoias, despre starea economics
de alts data a rezasilor, precum si despre
mina for si mizeria din timpurile de acum.
0 ura puternica ferbea In sufletul
lui
Codreanu In contra dusmanilor poporului
roman din Basarabia. Din nastere apartiind
clasei duhovnicesti, N. Codreanu dispretuia popimea ; si causa acestui dispret
adenc au fost calugarii-greci, cari adminis-
trau pe timpul copilariel sale mosiile Inchinate sf. Morment, dintre cari mosil uncle
Isi au hotarele langa Nisporeni. Dupd calugarii-greci, cari sugeaii sangele teranilor romani din Nisporeni, mai erau4 alp exploawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
209
tatori si mai selbatici: Rusii. Unul din acesti venetici a ispravit prin a aduce la sapa
de lemn pe rezasii din Nisporeni, si azi mosioarele rezasesti apartin unul oare care
Seleanicoff.
La varsta de 10 ani Niculal Zubcu-Codreanu intra In clasa Intaia la seminarul
din Chisineu, ca extern. Parintele diacon
1nchiria pentru fiul seu o odaita la mahala,
platind In natura pentru Intretinerea lui
ceva malai, sare, slanina etc Locuinta era
posibila pe vremea °and proprietarul caselor nu Incepea a se da la beutura; dar
cand Incepea cheful, care dura septamani
intregi, provisiunile aduce pentru lama Intreaga treceau in deposit la carciuma si
bietul baiat era silit sa posteasca. Pentru
a nu muri de foame nenorocitul elev seminarial se vedea silit sa, recurga la mila
vecinilor, cari 11 dau ate o bucata de paine.
Pe timpul vacantelor baiatul se tntorcea acasa, unde ajuta tatalui sell la munca cam
pulul.
Tatal doctorului Codreanu, apartinea Inca
acelei generatii viguroase de diaconi romaul, care acum incetul cu Incetul dispare.
Diaconul Petre Codreanu, dupa spusele flu-
lui sell, a fost un roman cu minte sanatoasa, care se deosebea de enoriasii sei 0
Zs Intir C Arbure
14
www.dacoromanica.ro
�210
IN EXIL
rani numal §i numai prin faptul ca cuno§tea psaltirea. Traiul seu, portul §i obiceiurile sale, erau acelea§i pe earl le are
teranul roman, si de aceia interesele teranimel erau interesele sale proprii.
Greu a dus-o Niculai Codreanu la seminar; amard Ii parea Invetatura scolastica
a seminarului, amara era viata seminaristului ci plind de lipsuri.
Dar §i In zidurile seminarulut din Chiirieti a patruns soarele; cati-va profesori
batrani au murit §i In locul for au venit
altii tineri. Sunetul palmelor, sueratul vergelor, plansurile si suspinele copiilor maltratati au Incetat, toate aceste metode peclegocice vechi ajungand la archiva Im-
preuna cu aceasta schimbare radicala In
viata interna a seminarului, pe langa retorica, poetica, omiletica §i scolastica In seminar patrunsera §i luminele unei $iinte
mai vii. Alaturea cu teologia seminari§tii
incepura a citi opere de critic& literara ale
lui Belinsky, operele economice ale lui Cernischewsky, istetul comentator al lui Stuart
Mill; operele lui Herbert Spencer, etc. i
printre tineril earl' citeau era si Niculai
Zubcu Codreanu.
Mu lt regretatul meu amic adese-ori Imi
repeta ea datore0e desvoltarea sa intelecwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
211
tuald mai ales unuia din profesoril de la
seminarul din Chisineu; numele acelui profesor '1-am uitat. La Chisin6u acel profesor
se bucura de o reputatie mare, mai cu
seams 11 iubea poporatiunea de jos romans, si elevii sei. 0 moarte prematur5. '1-a
rapit din sinul tinerimel, care foarte mult
a Invetat de la densul.
Dup' moartea profesorului tuba, N. Codreanu Impreuna cu mai multi tovarasi ai
sel de la seminar urmeazA a se ocupa serios cu filosofia si literatura. Multumita lecturd, In curand tagada si Indoiala cuprinsera spiritul seminaristului; sub presiunea
acestei ttigade, cazura In daramaturi conceptiunile vechi, traditiunile teologiel scholaristice, o hipta Inviersunata s'a inceput
In sufletul tinerului
1ntre traditiune
si critics. Si fad. a se face ateist, N. Codreanu s'a vezut shit de a pardsi on ce
idee de a lmbratisa cariera duhovniceasca..
Era prea cinstit pentru a fi ipocrit.
Din acest moment seminaristul cauta
sa-si zideasca o credinta noud, menita a
inlocui pe cele vechi. La on ce idee noua
la on ce achizitiune noud In domeniul intelectual, densul adauga focul sacru al entusiasmului, si, ca tiller, era gata de a pri-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
212
mi cele mai marl chinuri pentru apararea
ideilor sale.
La 1870 Niculai Codreanu §i-a ispravit
studiile In seminar, i s'a Inscris la Academia medico-hirurgicald.
Viata unui student sera° e bine cunoscuta lumel culte. Dupa o lupta In smnul
familiei, care nu voia ca tinarul sa Itmbrati§eze alts cariera de cat cea duhovniceasea, veni lupta cu mizeria cea mai cumplita. La Petersburg Niculai Codreanu a
ajuns fa'ra o lascae In buzunar, §i devenind student 10* agonisea viata ca meditator, primind o plata mai mult de cat
ridicola pentru orele de meditatie. Dar de
i viata materials la Petersburg a fost mutt
mai anevoioasa, pentru Niculai Codreanu
de cat chiar la Chiineu, turpitudinile mi-
zeriel treceau mai wr, din causa ca, sufletului seil tiner s'au deschis toate comorile unor sperante roze. Planuri marete
de un viitor plin de satisfactiuni morale
se succedau unul dupa ultul in imaginatia
sa. Setos de a cunoa§te, el s'a dat cu totul
cartilor, §i s'a dedat cu pasiune §hintei.
Fiind Inca tinar, plutea fara busola pe oceanul netermurit at §tiintelor, ba citea cu
aviditate operele istorice, ba studia pc filosofli germani, ba lucra In laboratorul de
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
213
chimie, fisiologie si patologie. Incetul cu
Incetul Insa tendintele si aspiratiunile sale
Incepura a se fixa... si Niculai Codreanu
a devenit un socialist convins.
Ziva scurta de iarna II trecea Intre zidurile Academiei, seara se aduna cercul intim at tovarasilor-studenti, si mica locuinta a
studentului se umplea cu film de tutun.
In acea othita, in aburil samovarului, se
faceau discutil aprinse, se construiau planurl, se Impartaseau reciproc, Indoelile earl
framantau cugetarea, se resolvau cestiunile
arzatoare ale zilei, In acea od5,4a se for-
ma viitorul luptator cu absolutismul moscovit.
Cercul din Petersburg al repausatului
meu amic, a fost format din proselitii ardenti ai stiinteI. Acesti tineri iubeau stiinta nu pentru stiint5, In sine, dar fiind-ca
fie care din ei era convins ca stiinta sin-
gura este apta de a da respunsuri categorice la toate cestiunile vietei sociale; cal,
rezimandu-se pe stiinta numai, omul modern poate radejdui sa biruiasca minciuna
lumei si sa striveasc5. nedreptatea.
In ultimii ani ai vietel sale de student
N. Codreanu a luat parte activd la miscarea revolutionary din Rusia.
Convins de dreptatea propagandei noaswww.dacoromanica.ro
�'214
IN EXIL
tre si de necesitatea unei lucrari luminate
In mijlocul poporului de jos, el parasi academia pentru un timp oare care, si priori a face parte din gruparea revolutionarilor din Moscova. Aceasta ii convenea cu
atat mai mult, cu cat acea grupare se cornpunea In majoritate de tineri din sudul imperiului muscalesc.
In,anul 1874 N. Zubcu-Codreanu parasi
Petresburgul si se intoarse la Chisineu,
unde in curand a isbutit sä formeze un
cerc de tineri romani, cari Incepura a face
propaganda socialists printre junimea studioasa; In acelasi timp el se puse in relatil cu studentii din Iasi, si facu cunostinta cu mult regretatul Eugeniu Lupu.
In toamna anului 187i eu primisem o
scrisoare din partea lui Zdanowici prin
care eram avisat despre Inlocuirea sea prin
N. Codreanu la granita Prutului, dar tocmai in acest timp amicul meu s'a imbol-
navit, si a fost nevoit sa intre In spitalul
din Petersburg.
Pe cand el za'cea In spital, la Moscova
politia a descoperit depositul de carti revolutionare, apoi din investigatiuni In in-
vestigatiuni a dat de urmele gruparei si a
arestat pe printul Saneo Titiani si pe tovarasii sel. Cand s'a arestat Zdanowici si
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
215
eel-I-alp, politia gasi adresa lui Codreanu,
dar negasindu-1 acasa n'a putut descoperi
existenta sa la spital. Prevenit la timp N.
Codreanu a putut ss paraseasca spitalul
In grabs, si a fugit din Petersburg la Chisin6u, de unde apol' cu ajutorul lui Eugeniu Lupu a trecut Prutul.
Asa dar, Imprejurarile nenorocite pentru
asta data 11 arunca pe pamentul patrieimume, In calitate de refugiat politic. Este
bine cunoscuta soarta amara a unui refugiat politic, a unui proscris, dar si mai a-
mara e acca soarta a unui roman de singe, sand el se adaposteste pe solul ospitalier al patriei-mume.
In Elvetia, In Anglia,
teri cunoscute
prin ospitahlatea for pentru refugiatil poll-
tici, un proscris gaseste In general acea
sufleteasca, acea intimpinare frateased, care ca un balsam incheaga ranile
dureroase cc sangereaza mereu in inima
c5.1dura
proscrisului.
In Romania ... val ! un refugiat din Basarabia nu gaseste de cat o primire indiferenta, ba chiar ostila une ort Aceasta
ostilitate ce e drept e intemeiata pe o gresala.' istorica, care a facut cel mai mare
reu Romaniei, si care chiar in momentul
de Lip este Impartasita de o mare parte
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
216
a lumei noastre semi-culte. Romanil cu ceva carte au simpatil pentru Rusia oficiala,
naclejduind din partea acustel Rusil un sprijin In tendintele si aspiratiunile for nationals; cred ca cu ajutorul tarilor vor vedea
Implinit visul for maret do unirea Transil-
vaniei cu patria-mumal Greeala aceasta
decurge, fire§te, din ignoranta for atat in
coca ce prive0e 'stoma Orel, cat §i absoluta
necunoa%ere a Rusiei oficiale.
Ace§ti romani, fiind rusofill
privesc
dumane§te pe orb-0e roman din Basarabia, ca pe un protivnic al lor.
Si intru cat-va au dreptate.
Niculai Zubcu-Codreanu a emigrat In
Romania tocmai in anul 1875, adica atunci
cand la ca.rma Orel era d. Lascar Catargi.
Lucru firesc, ca proscrisul a fost nevoit
sa se ascunza de ochii autoritatel, ca nu
cum-va sa fie alungat peste granite pe tale
administrative.
Prima impresiuno ce a produs asupra lui
Codreanu tinerimea noastra untversitara,
precum §i literatura noastra, a fost cat se
poate de trista. La Bucure§ti, In inima chiar
a patriei-mume, el, roman proscris, s'a sim-
tit a§a de isolat, a.a, de parasit de top, In
cat se credea in exil colo... In fundul Si-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
217
beriel. NicI un om imprejurul seu, nici o
linie cinstit scrisa In literatura!
Tn presafraze pompoase, superficialitate, ignoranta si In be de patriotism
sovinism drept masca.
In tinerimepasiunea pentru reusita en
orb-ce pret, idealurl Inguste de isbanda pen-
tru.un tral usor, pentru cariera lucrative,
fare pit de iubire pentru patrie, pentru
e
poporul roman.
Aci, la nob, lmi stria el la Geneva,
«nimenl nici macar cu stiinta nu se ocupa
«serios. Singurul om de stiinta In Intelesul
«european al cuventuluI
e Hasdeu, dar
«si el e Basarabian.»
Aceasta era starea morale alul N. Codreanu In eel dintal an al vietel sale In Romania.
Voind a-eI continua studiile, el s'a In-
scris la universitate, dar si aci a Intimpinat greutati. Ministerul de instructie refusandu-I echivalarea diplomel sale din semi-
nar cu baealaureatul, iar universitatea ne
echivalandu-I eel cinch ani de inscriptii de la
Academia Medico-chirurgicala din Petersburg,
N. Codreanu a fost shit sa se In-
scrie la Universitatea din BucurestI ca student In anul al cincela la facultatea de medicina, - si sa ispraveasca studille sale cu
diploma de licentiat In medicine.
www.dacoromanica.ro
�218
IN EXIL
Din Bucuresti N. Codreanu Imi scrisese
o scrisoare la Geneva, prin care me anun-
tase de sosirea sa, si de sarcina cc 'si-a
luat in ceia ce priveste granita de la Prut.
Fiind deja avisat din Rusia, despre inlocuirea lui Zdanowici prin Codreanu, am ex-
pediat un mare transport de carp la Bucuresti. Acest transport, precum si multe
alte transporturi ulterioare, an trecut Prutul Tanga Galati, NIA absolut nici un accident.' Tactul sl dibacia lui N. Codreanu
in a trece carp, erau causele acestor is.
bande. Pentru Inlesnirea operatiunilor D-rul
Zubcu-Codreanu adeseori supraveghea In
persoana pe contrabandisti.
In anul 1876 positiunea s'a schimbat
lntru-cat -va. Imprejurul seu s'a format un
grupulet de tineri, cari au Inceput a se
interesa de literature, de stunta, intr'un mod
conscient. N. Codreanu le-a dat cartea ca
pitala a lui Karl Marx, scrierile lui Bacunun, ale lui Spencer, Taine, Lefrangais si
allele. Interesul ce purtau acesti tineri la
on ce ideie noun, it bucurau mull. Incetul
cu Incetul din acesti tineri s'au format ce-
tateni buni si patrioti cu dor de para.
Taind ins& la Bucuresti, si apol In jucletul Tutova, N. Codreanu nici pentru un
moment nu uitA pe nenorocitii sel frati
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
219
din Basarabia; cu fie-care transport de cacti
revolutionare in limba rusa, polona si ruteand, el expedia la Chistneu carti romanesti: zecimi de exemplare de a Rasvan Vodei
alui Hasdeu, operele lui Alexandri, Bolin-
tineanu, Balcescu, aritmetice, carp de ci;
tire pentru scolari, geografil, evangelii romane,sti, letopisetele lui Mihail Kogalniceanu,
cumparate cu banii sei, le trecea de se
respandeau In Basarabia. Tata, de pilda, ce
'ml scria densul la anul 1876, in Februarie 20, la Geneva:.
a raga amice, in Basarabia noastra a«vein peste un milion de Romani, si not
«cti tine nimic n'am Mout Inca pentru po«porul nostru. Un Roman ca tine a scris
«o multime de brosuri pentru poporul rus,
a editezi un ziar rus pentru poporul rus,.
«ai scris cacti groase In limba rusa, dar
«nimic, absolut nimic pentru Romanii din
«Basarabia. Singura «Chitraia mechinica,D
«scrisa de un roman. a avut zecimi de e«clitii si s'a distribuit In Rusia In zecimi
«de mii de exemplare. Nu crezi oare, ca
«suntem culpabili de a fi uitat poporul
onostru ?! Nu crezi oare, ca. Impinli de a
«clarama imperiul rus, am perdut din ve-
«dere si nu no ocupam de loc pentru a
«pregati pe romanii din Basarabia, de a
www.dacoromanica.ro
�220
IN EXIL
«se folosi de isbanda noastra? Eu cred di.
«suntem marl culpabili fats cu teranul din
Basarabia, cu munca §i cu sudoarca ca«ruia am crescut §i ne-am educat..»
Ca respuns la aceasta scrisoare 'I-am a-
ratat ca direct pentru teranul roman nu
putem face nimic. Singura arms cu care
ne luptam este cuventul tiparit, dar val I
teranul roman din Basarabia nu Stie carte,
guvernul muscalesc nu permite sa se Invete la §coala limba romans, §i ca singurul lucru care Il putem face este sa destep-
tam simtul de nafionalitate in tinerimea
cults din Basarabia, care tinerime formand
un partid national revolutionar in sanul
partidului nihilist, sa se federeze In lupta
cu muscalii, cu polonii, rutenil §i caucazienii, ea tocmai la aceasta lucrez, §i tocmal
pentru aceasta sunt unit lntr'un singur gand
cu Mihail Dragomanow, cu poloni §i caucazieni ca Titiani, Cebadari, Ciocoidze etc.
In anul 1877 N. Codreanu a capatat un
loc de medic de plasd In judetul Arge§,
apoi a trecut ca medic al spitalului milltar din Pite§ti.
Aci, pentru a nu depa§i cadrul cronologic al povestirei, sunt nevoit a intrerupe
biografia lui N. Zuben-Codreanu, remaind
ca sa reviu astipra el mai In urma.
www.dacoromanica.ro
�VIII.
ARESTAREA REVOLUTIONARILOR
DIN MOSCOVA.
Pe cancl eu cu N. Zubcu-Codreanu eram, unul la Geneva, iar altul In Romania pentru a ajuta la luminarea popoarelor nenorocite din imperiul tarilor, politia
din Moscova da de urmele unui deposit do
carp revolutionare; mai multi din amicil
me] politic] fura, arestati, i Intre eel arestati a fost §i printul Sandu Titian], Cicoidze, Zdanowiei Gheorghe §i fetele Subotina §i Bardina.
Tot] ace ti tineri furs acusati de a fi
complotat In contra sigurantei statulul, pro-
pagand idei socialiste In popor cu ajutorul unor scrieri tiparite la Geneva.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
222
Procurorul clepartamentului de Casatie
d. Jucoff In rechizitorul seu lung si amenuntit a formulat acusarea contra amicilor
mei in urmatorul mod:
«DupA o mstructiune amanuntita, care
kca clurat trel ani de zile, s'a constatat ca
oacusatil au format o societate secreta, a«vend ramificatil In mai multe guverna«mente ale imperiului, avend de scop res.«turnarea ordinei stabilite si distrugerea
«imperiului, pe ruinele cAruia trebue O.
«se intocmeasca o federatiune dupa natio«nalitati.
«Societatea aceasta s'a format sub con«ducerea si influenta (vlieanie) unor per«soane earl au parasit Rusia si s'au sta«bilit in strainatate...... Mijloacele de earl
«s'au servit acuzatii, pentru a realisa sco«pul for criminal au fost propaganda prin
«gral si scris a unor idei subversive,
«mijlocul lucratorilor de prin orase si
in
a
«teramlor de prin sate.
«Pentru acest scop acusatii se ImbrAcau
«in haine ordinare, cum poarta lucratorii
«si teranii, se angajau ca simpli munciAtoll pe la fabrici si la tara, ca argati,
«tramd cum traiesc lucratorii, si muncind
«cum muncesc el».
Tata dar crima, iata mijloacele, cu ajuwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
223
torul carora amicii mei pohtici tindeau la
consumarea crimei proiectate.
Si pentru aceasta crima un tribunal ad
hoc numit de imperatul Alexandru al II-lea
a condamnat pe Alexandru Titiani, un drier de 25 an!, la munca, silnica pe ter-
men de 10 ani, pe Petre Alexeeff Oran
din guvernamantul Smolensk la 10 an!
munca silnica, pe_ George Zdanowici la 6
anI si 8 luni muriEr-gited=raSt315:
tardIrra,
Limbatowici si Olga
Liubatovici la Gate 9 an! de munca silnica,
iar restul de acusati, In numar de 50 au
fost trimisi In exil In Siberia.
Cu fruntea sus, cu dispretul pe buze au
Intampinat acusatii crudul verdict al judecatorilor. Nici unul n'a voit s5, se apere in
contra rechizitoriulul procurorulul, nici unul n'a Mout recurs pentru gratiare. Si
toti acesti martini ai absolutismului muscalesc erau niste tineri si tinere in virsta
de 18
25 ant Viata plina de farmecul
tineretel Ii chiama la sine, dar ei au res-
pins de buna for voie toate darurile cu
car! natura 1-a inzestrat si au ales la banchetul vietei cununa de spin! a martirilor,
temnita, ocnele Siberia!
Putini foarte putini din acesti tineri sublimi sunt Inca in viata asta-zi. Unil au
www.dacoromanica.ro
�224
IN EXIL
murit In fundul ocnelor, cu lanturi la picioare, altil au Inebunit Intre zidurile fortaretelor, altii s'au sties In pustietatile acoperite de zapada ale Siberiei, iar cel
rema0 in viata lancezesc In exil.
www.dacoromanica.ro
�FELICIA
)SCHEFTEL
www.dacoromanica.ro
�XIV.
FEMEIA
NIHILISTA
Si acum cetitorule
decouvre-toi I Am
s5.-ti vorbesc de femei nihiliste !
Multe sunt ele, despre carI as voi sail
vorbesc, dar cadrul acestuI volum m6 sile§te a circomscrie povestirea mea In mar-
ginile unul plan foarte restrins,
§i
apoi
sunt atatea femei §i fete sublime Intre acestea, In cat 'mi -e cu neputinta de a-mi
aduce chiar aminte de toate.
Cel care va voi sa le numere, sa vorbeasca de toate aceste martire ale tiraniel
Tarilor, va trebui sa precurga cu memoria Siberia intreaga, de la muntiI Ural §i
pans la Camciatca, va trebui sa se scoboare In fundul ocnelor siberiane, sa traga
Mu: Mr C Arbure
15
www.dacoromanica.ro
�226
IN EXIT,
zaxoarele, sa deschiza, usile fortaretelor ru-
sestl, se patrunza In toate temnitile si Inchisorile imperiulul rusesc.
Si pretutindeni, la fie care pas al ski.,
In acest vast imperiu, el va calca peste o
seminte de ale femeilor si fetelor martire
ale libertatil popoarelor; necaljite, spA nzu-
rate, sugrumate, strivite de Imperatii. Rusiei, de pretutindeni el va auzi suspinele
nenorocitelor Inchise de vii In mormintele
umede din forterete si din temnite....
Mori reel II vor trece prin corp, tend
memoria Ii va dicta martirologul Intreg al
femeilor nihiliste.
Martiriul femeiei- nihiliste
a fost o al
deverata urgie pentru Tarul Alexandru aII-lea si pentru Alexandru al III-lea. Judecatorii numitl ad-hoc de acesti doi imperap aducAndu-si aminte de procesele polltice la cars au luat parte, pand acum Issi
ling buzele si-si resfira must'atile Instinctul
feroce al fiearelor selbaticeI 1
In procesul revolutionarilor din Moscova
am pomenit cate-va nume de femei Sa
vorbesc dar de acele femel, pentru ca cititorul sá-si poata face idee precise despre
femeia nihiliste.
Am zis ea d-ra Sofia Bardina a fost con-
www.dacoromanica.ro
�IN EXII,
227
damnata de tribunalul ad-hoc la 9 ani
de munca silnica, In ocnele Siberiei.
Am cunoscut personal pe aceasta copira.
Sofia Bardina prin nastere si educatiune
apartmea stratului privilegiat al societatei
rusenobilimei. S'a nascut la 1854 In orasul Tambof, unde a ispravit studiile primare. Apol a intrat In institutul de fete
nobile, unde a ispravit cursul, fiind pro-
movata cu medalie de aur. La 1872 ea
venise la Zurich, cu stop de a intra Ia universitate.
Cetitorul Isl va aduce aminte, ca toc-
mai acesta era timpul cond la Zurich tr5.ia concentrate Intreaga noastra colonie de
refugiati politici din Rusia, Ca fat& de inima, Sofia Bardina n'a putut s'a, reinae indiferenta la propaganda noastra, si In adever inscriindu-se ca studenta Ia universitate, densa Incepu a studia cu ardore cestiunea lumel muncitoare. In curs de doi ani
de zile ea a citit tot ce s'a scris In aceasta privinta, Facandu-sI o idee precise de
starea lucrurilor In Europa. La 1874 densa s'a Intors In Rusia, si imediat a intrat
ca membra a grupel revolutionare din Moscova. In calitate de simp1e lucratoare ea
s'a angajat la fabrica comerciantilor La-
zareff, sub numele fals de Ana Zaiteva.
www.dacoromanica.ro
�228
IN EXIL
Alt fel, fireste, o copila nobila nici ear fi
putut fi primita la fabrics.
Activitatea acestei sublime copile s'a mar-
ginit la propaganda printre lucratoare si
lucratori a ideilor socialiste, la respandirea
brosurilor revolutionare, si ridicarea fivelului moral a lucratorilor de fabrics.
Influenta sa a fost mare asupra muncitorilor, ceia ce s'a dat pe fata in curgerea desbaterilor procesului.
In ziva de 4 Apnlie 1875, pe temeiul
unui denunt fa'cut de lucratoarea Dania
Scvortzof, ea a fost arestata la Moscova,
si dupe doi ani de Inchisoare preventive,
In ziva de 21 Februane 1877, a fost judecata impreuna cu alti 49 socialisti. In
fata unui tribunal lntocmit pe spranceana,
Sofia Barden a pronuntat urmatoarea pledoarie in apararea sa:
,
«Domnii mei! Din punctul meu de ye-
«dere eu una nu me gases° Intru nimic.
«culpabila, de oare-ce n'am pricinuit si nici
«n'am avut vr'o data In gand de a pricicnui vre un reu sau vr'o vatamare socie«tatel. Procurorul ce e drept, me acusa,.
«precum acusa si pe tovarasii mei, de a fi
eavut tendinta de a distruge baSele Ante«ale proprietettei, families, religiune, de
«a fi voit a distruge statul, de a fi voit.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
129
«a ridica o rescoala, §i de a fi volt sa pro«ducem anarhie In sinul societatei. Toate
«acestea, ar fi ele foarte teribile, daca ar
cc fi adev6rate.
«Dommi mei! Eu nu neg proprietatea.
«Din potriva, Irni permit a crede ca toc-
«mai eu apar principiul proprietatel, de
d care- ce sunt de parere ca on ce om are
«dreptul la proprietate, la fructul muncei
«sale, §i fie care om trebue sa fie stapan
«deplin peste produsul total al muncei sale.
bine, daca aceasta este convingerea
«mea, v6 Intreb sunt oare capabila de a
«Ei
submina temelia principiului sfint al pro«prietatei ? Eu sunt oare du§mana propri«etatei, sau acel fabricant care platind mun«citorului '/3 din valoarea muncei sale, pune
«in buzunar restul de 2/8 din produsul
«muncei omului ? Eu sunt diimana a pro«prietatei, sau acel speculant care jucand
«la bursa, ruineaza mil de familii, Imbo«gatindu-se fara a fi produs ceva ? Comu«nism, ca un ce obligatoriu, nici eu, nici
«tovara§ii mei n'am propagat; not n'am
«Mout de cat sa aratam lucratorilor drepturile for asupra totalitatei produsului muncei lor.
«Dommi mei! Eu nu, neg familia. Din
«potriva, parerea mea este ca tocmai acela
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
230
«care
sileste pe femee si pe copii de a
«parhsi cammul familiel si de a merge la
«lucru la fabrics, unde si femeia si copiii
«se demoraliseaza, tocmai acela neagl fa«milia,
care sileste pe femee s'a, devie
«prostituata, considerand prostitutia ca o
institutie necesara pentru salvgardarea fa«miliei ; tocmai acela neaga principiul sfint
«al familiei, iar nu eu, care voiesc ca on
«ce om sa alba o familie aparata de mi«zerie, care este sorgintea desfrtului si a
«tutulor relelor sociale.
«Domnil mei! Eu nu neg religia !
«Din potriva, cred ca tocmai eu am re«mas si roman credincioasa adev'eratului
«spirit al religiunel crestine, credincioasa
«principielor el fundamentale In toat5, purl-
«tatea lor, adic5, asa, precum aceste prinecipil au lost propagate de chiar Intemeie«torul crestinismului, Isus Christos. Atrag
«In aceasta privinta atentiuuea judecatori«lor mei, c5, nici un martor n'a zis ca eu
«sau tovardsil mei am propagat ateismul, am
«negat existenta lui Dumnezeil. Martora
«Daria Scvortova singura a zis : «Pe Dum«nezeu in ceruri el II recunosc, dar persoana
esa nu o admit, adica nu admit ca Dum«nezeil s'a alba barbs, mustati etc. precum
«este zugravit In icoane.»
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
231
«Asa dar, vedeti ca acusarile privitoare
«la proprietate, familie si religiune sunt
«niste neadev6ruri!
aDespre crima de a fi voit sa distrug
«actualul stat, nu pot sä flu banuita ma«car. Sunt, domnil mei, de parere, ea o
«beata fata In vtrsta de abia de 20 de ani
«nu poate comite asemenea crima.
«Dad, se Intimpla une on ca statele
«se distrug, aceasta se Intimpla numal atunci, sand germenele distrugator distruge
«fortele vitale ale statulul. Asa de pilda,
«statele antice au perit din causa ca au
«fost Intemeiate pe robie. Asemenea, data
«un stat este Intemeiat pe robia politica,
«economica si intelectuala, a popoarelor sa-
le, and aceste popoare zac in mizerie,
«iar o mane', de priveligiati se Inavuteste
ape spatele acestor popoare, cand atat pa«tura culla, cat si poporul muncitor dege«nereaza, unit de trandavie, altii de mize«rie, atunci, domnii mei, acest stat este
«osandit la peire, si peirea sa nu va fi
«causata de prorocil cars o vor prezice,
((Cl de cel earl au adus popoarele la sap&
«de lemn. Daca statul e sanatos, data po«poarele sale traesc In belsug, moraliceste
«si intelectualiceste propasesteatunci, do«mnii mei, cei cars prezic peirea unul asewww.dacoromanica.ro
�232
IN EX,IL
«menea stat, vor fi desmintiti de chiar pro«gresul statului, si vor fi considerat de
aproroci mincinost
«Domnii mei, sunt acusata ca am voit
asa produc rescoale. Cand? Uncle? Nici un
«fapt In sprijinul lnvinuirei. Voiti sa stit
uparere mea In ceea ce priveste attarea la
«rescoale? Sunt de parere c5. revolutia
«este resultatul firesc al evenimentelor is« torice, si nu se poate face intr'un mod
«artificial de catre niste atItatori; rescoala
q de asemenea nu se produce cand vor a«ttatorii, ci cand nevoile asupritilor sunt
«asa de marl, In cat ei perd on ce rab«dare si sunt gata de a muri mai bine
«decat a trai tot asa Inainte. Ucideri, var«sari de sange
eu una nu voi, cad
«n'am, domnii mei, acele instincte feroce,
«cu earl m'a Inzestrat d-nul Procuror. Eu
«sunt de parere ca revolutunile sunt niste
«rele nelnlaturabile, cari mai de vreme sau
«mai tarziu vor disparea... Eu apartin, domnil
«mei, acele' grupari socialiste, care este cu«noscuta sub numirea de socialist' pacinici,
«de simplii propagandist' al ideilor sociaaliste. Scopul pe care Il urmarim no' este,
«a destepta In constiinta poporului tendinta
«tenace catre dreptate si libertate, si prin
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
233
«urmare epitetul de revolutionari pe care
«ni-1 da procurorul, nu e potrivit.
aDomnii mei, data nol am fi fost revo-
«lutionari, atunci am fi avut de stop un
((coup d'etat politic. Din contra, ce am fa-
«cut nol? Am mers in popor, am mers
«la fabrici, prin sate, pentru a ridica nia velul cultural al poporului, pentru a-1 In-
povetui pe popor. Daca am fi
«fost revolutionari, ne am fi ocupat cu alt
«ceva, am fi conspirat si complotat.
«Asa dar, vedeti domnil mei, ca nu suet
«vinovata lntru nimic de crimele de earl
«me acusa procurorul, cu toate astea Insb.
«declar sus si tare, ca on ce soarta me
«va astepta, eu una, de la voi, judecatoril
«mei, nu cer nici o tndurare, nici o mild ..
«veta, a'I
«Pedepsiti-ne, persecutati-ne, eu sunt con-
vinsa, adenc convinsa, Ca miscarea care
«a imbratisat imperiul Intreg este resultaatul firesc al lucrurilor, si ca aceasta mis«care nu o veti opri cu ajutorul represa«Iiilor. Eu sunt fcrm convinsa, ca In cu-
«rand va suna ora cand chiar si societa«tea rusa se va descepta, si sculandu-se
«in picioare, nu va permite ca fratii nos«trii, surorile si fii, sa fie trimisi in Siberia
«pentru niste idei. Va suna, domnilor, ora
«resbunarel!... iar 'Ana atunci prigoniti-ne
www.dacoromanica.ro
�2
IN EXIL
«cacl azi sunteti mai tart Din partea voasotra e forta materials, din partea noastra%
(aorta moralk forta istorica a progresului,
«forta groasnica, a ideilor... si ideile, dom«nil met... vat nu se pot aresta, zavori,
«strapunge cu baionetele!»
Pentru aceasta cuvintare d-ra Sofia Bardina a fost condamnata la munca silnica
pe termen de 9 ant Sub lima martira a
plecat in Siberia, unde cu resemnatiunea
apostolilor crestinatatel a dus crucea sa
Ora la urma.
Intr'un moment de desperare, cand caliciul cu amariciune a fost golit pang la
ultima picaturk Sofia Bardina 's'i a sburat
crieril cu un glont de revolver.
i ce crima groasnica a comis aceasta
fecioara sublima?
In calitatea mea de redactor
al orga-
nului partidului nihilist «Obqcincin am pri-
mit In anul 1878 un mic caiet SONS de
mana d-nei E Brejcovska. In acest caiet
d-ra Brejcovska a descris pe larg cu toate
amdnuntele crima pentru care a fost condamnat6, la munca, silnica in ocnele Sibe-
'lei, de judecatorii Tarului Alexandru al
Il lea.
Ace lasi lucru '1-a facut si Sofia Bardina.
Iatti acea spovedanie :
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
235
a In mijlocul poporului eu una am trait
a numal tree luni si jumatate. Am trait ca
«o simpla teranca, Imbracandu-me, man«Gaud si nauncind cum fac terancele. In cur-
«gerea acestor trei luni am cutreerat trel
go.e, uvernamente din sudul Rusia Limba ru-
«teana nu o stiam, si de aceia treceam
a clrept o rusoaica, cum aveam si portul.
«Nu-mi prefacusem modul de a vorbi
«cum vorbesc teranii, dar lntrebuintam ex«presiuni poporane. Pretutindeni am fost
«cunoscuta de femeie de treabk si care stie
«carte
In convorbirile mele cu teranii, eu tot-
«d'a-una am vorbit ca un om convins.
4Vorbeam aprinsa, cu covingere, si nici o
«data nu mi s'a Intamplat ca teranii sa fi
«zis de mine:
« Ce'ti bagi nasul unde nu'ti
ferbe
«oala.
«Din potriva, tot-da-una teranii discutau
«cu mine ca cu un °in matur, egal lor, si
«nu me luau In zeflemea, ca sunt femee
«tina.ra
si nu 'ml ar sedea bine de a me
«ocupa cu ast fel de lucruri ..... ..
«De obicel, fara tarcoale abordam In
«convorbirile mele cu Omni cestiunea de
«a dreptul. Si cu Coate astea, nici odata
«nu mi s'a Intamplat ca teranii sa me fi
www.dacoromanica.ro
�236
IN EXIL
«banuit ca nu sunt Wand., si ca apar«tin clasel nobile (dvoreanca). EI nu ga--
«seau straniu ca picioarele mele neincal«tate sunt albe, ca manile mele n'au bata«turi, ea sunt slabs din fire
'Dana Intr'
«atata a nu puteam aduce de la ffintana
«doue vedre de apa de-odata. Ce e drept,
«nici eu nu me dedeam de femee care
«stie munci la camp, ci treceam drept o
«buna cusatoreasa. In unele locuri treceam
«drept venzatoare de panza, si de lucruri
«teranesti brodate....
«In general am constatat ca teranii ln«timpina foarte bine pe un om modest,
«care se poarta cu el cinstit, si nu-1 baA 1111CSC Intru nimica Mu, chiar In casul
«camd observa ceva care e cu desavarsire
«strain moravurilor lor.
«finis aduc aminte, ea odata me stabill«sem 1ntr'un sat cat se poate de nefavo«rabil pentru propaganda ideilor socialists.
«Satul era mare, situat pe o principals tale
«judeteana; poporatiunea sa se compunea
adinteo parte din terani fruntasi, cu dare
«de mans, din alta de o multime nevoiasa,
«ajunsa la saps de lemn. Printre acesti
«din urma erau fel de fel de oameni: solodati-reservisti fard gospodarie, terani fara
upamentr, oameni earl nu se- mai ocupau
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
237
«cu munca campului, si taiau lemne sau
«se Indeletniceau cu un mestesug oare-care.
«Aceastd multime nevoiasd, adusd la saps
«de lemn, avea groaza de perceptori, cad'
«lucrul cel mai greu pentru densa era plata
«birurilor grele, cu earl in Rusia e Inpo«vorata familia teraneasca.
uProcedura de a ridica birul in aceste
«locuri e cat se poate de originals, si me«rita sa fie mentionat5.. Odata pe child se«deam acasa si coseam, iata ca se des«chide usa, si intra vr'o cinci terani. Unul
«din el era primarul satului, altul notarul,
«ajuns din soldatii in concediu; al treilea
«un Oran, care tinea In mans o dohotnita,
«plina cu dohot. Primarul m6 Intreba tine
«sunt, si Imi porunci sa merg la primarie
«si sa acluc rdvasul meu de drum.
«Ardtandu-1 documentul meu, facut pe
«numele unel terance dintr'un guvernament
«departat, eu it Intrebasem ce Insamna pro
«cesiunea asta cu dohotnita ; si iata ce
«mi s'a respuns: Primarul cu o suite a«leash, din oameni zdraveni umbra din case
«in casa, Indemnand pe terani la plata bi«rurilor ; In cas cand teranul la data fixd
«n'a plata birul, atunci primarul cu oamenii
«sel navaleste In casa omului, si face acolo.
«tot feliul de stricaciuni: usile sa manjesc
www.dacoromanica.ro
�238
IN EXIL
«cu dohot si chinoros, sobele se &drama.,
«laturile gAsite In curte, sau aiurea, se vars5,
ape podele, zidurile sä sparg.
«Aceasta metoda de a aduna birul se
«Intrebninteaza In Ukrania, unde poporul
«e foarte curat si tine la curatenie. Casu«tele teranesti curat varuite, si podelele
«proaspet lipite cu lut
Intr'o clip se
«transforma, cu ajutorul perceptorilor, In«tr'o gramada de norol si laturi....
«In mijlocul acestei saracii Imi era imoposibil de a mai remanea, si am fost ne«voita sa me mut Intr'un targusor, uncle
«poporatiunea In general se compune din
«lucratori de uzina. M'am stabilit In mij«locul acestui element de muncitori. Rd«rintii for au fost terani; dar proprietarul
«pe timpul robiei Inca i-a luat cu sila de
aprin satele for si i-a mutat aid', &And
die-carei familii cate o bucata de pament
«pentru siliste, si transformandu-i din a«gricultori In lucratori de uzina. De atunci
«a crescut o noua generatie, care de si
«blestema soarta sa, dar nice dupa -desro«biro n'a putut scapa din ghiarele uzinel.
«Am Lout cunostinta cu lucratori mai
«inteligenti, si mai putin apasati. Cunosa tintele In general le raceam nu la uzina,
«unde 'mi-a fost imposibil de a me angawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
239
«gea, ci acasa, In calitate de boiangeasa
«si cusutoreasa. Seara, cand se ispravea
«lucrul la uzina, lucratorii umblau si se«deau In grupuri pe ulita',, unde se fac si
«cunostintele.
«Am observat cä lucra,Aorli asculta mai
«cu searnti, cu placere cand se vorbeste
«despre partea negativa a vietel lor. Le
«pare bine cand se gaseste un om cu min«tea senatoasa, care nu numai ca'. trite lege
«chinurile lor, simpatiseaza cu el, dar mai
«cu seama e capabil s6 le arate causa, is«vorul acestor ohinuri. Acesti lucratori ln«telegeau chiar si foloasele unei greve, dar
-apricepeau tot-odata c5, fail organisatie o
«greva este absolut cu neputinta.
«Organisatiunea lumei muncitoare dupa
«calapodul european find la nob imposi«bird, nevoita eram sa arat lucratorilor ca
«mai exista si alt mijloc mai radical.In
«acest cas Insa, se dau pe lap." toate acele
«piedici, cari opresc lumea muncitoare de a
«lucra tntr'un mod constient pentru eman«ciparea sa; orb -ce lucrator, ca orb -ce om,
«se sfieste de a sacrifica persoana sa pro«pile pentru o fericire, de care se vor fo-
dosi numai nepotii sau chiar stranepotii
«s61. Frica de a perde viata asta misera«bird, jertfiind'o pentru un viitor deprtat
www.dacoromanica.ro
�240
IN EXIL
gal omenirei -- paraliseaza tot; apol mai
«cumpaneste si indoiala de fortele propril,
gsi lipsa de credinta In popor.
«Mai des de cat cu cri care am vorbit
«cu un teran, Ivan C.... om cu multa minute senatoasa, destept si bun parinte de
«famine. Acest om mai cu seama se tan«guia de starea mizerabila a lucratorilor
ode uzind. Ivan C... Intelegea foarte bine
«nedreptatea relatiunilor dintre proprietaril
guzinei si lucratori; pricepea ce flagrant&
ue exploatarea muncitorilor, si une-ori Isl.
apunea chiar Intrebarea, data o asemenea
«stare de lucruri poate sa dureze tot-d'a«una. Mu lt, si pe larg am vorbit cu den«sul despre toate astea, si tntr'o zi '1-am
a dus niste carp privitoare la cestiune. Im«presiunea ce au produs aceste carti asuapra lui a fost foarte mare. Ivan nu cre«dea ca exista, in lume asemenea carti, ca
a cunt carturari cari se ocupa de soartea
«Iumei muncitoare. Intreaga noapte acest
«om a fost gata sa asculte citirea ce-I fa«ceam, si cu ohm si val '1-am convins, ca
«e tarziu si mane e zi de lucru. Cand am
eispravit cetirea, Ivan, cu ochil Inflacarati
«'mi-a zis cu un ton solemn:
a Vezi ce babo, cand In randul tre-
«cut am vorbit cu tine, me gandeam: arewww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
241
«dreiotate femeia asta, dar deb a§a-I lu«mea, a§a a fost §i a§a va remanea! Acum
«Insa ved, ca este cu neputinta ca sa fie
«tot a§a,
ca neaparat, da, neaparat lu«crurile se vor schimba. Acum lute leg ca
«de la nol depinde, ca sa se schimbe, §i
«nimeni altul de cat nol lucratoril trehue
y5I
«sa ne punem pe lucru, ca sa ne des«robi m n.
«C
«A doua zi, cand m'am Intalnit cu Ivan
, am fost surprinsa de aerul seu cam
«jenat.
a D-ta trae§ti de mult aid, 1-am zis,
«deci cunosti bine lumea, arata-mi pe eel'
amai buni din lucratori, cu earl merita sa
evorbesc, si sa me inteleg cu el' despre
«cele vorbite....
« Nu cunosc pe nimeni aicl, 'Mi a
erespuns Ivan C
Si lucru despre care
«am vorbite periculos t.... Zicand aceste
«cuvinte omul lua caciula, §i. Mira a-mi zice
«remas bun, ie0 din casa. Am inteles ca
all este frica! Cu toate astea nu m'am la«sat, si zilmc citeam lucratorilor carp so«cialiste. Auditorul meu tot-d'a-una me as«culta cu mare atentiune, cerand explicari
«E;3i analisand cele citite
«Auzind mult de la lucratorl despre lo«cuitorri unul sat vecin, cari top sunt secZamlir C Arbure
16
www.dacoromanica.ro
�IN EN IL
242
uneI rehgii not protestante, m'am
«hotdrat sa merg acolo, ca sa \red dacd
«printre sectanti nu voi gasi un teren bun
«pentru ideile mele. Ajungand In sat, nu
«m'am oprit la un teran proselit al nouei
«religii, ci la un pravoslavnic. Intreband
«pe stapanul easel despre sectanti, acesta
«tantai
«'ml a zis:
« Sunt niste oamen1 foarte de treaba,
«buni gospodarl, ospitalieri, si nu beau vin.
«Tata vecinul meu chiar e de aceia; mergi
«la densul, ip va spune multe si marunte
«despre religia lor.
«Ties de dimineatd, luand cu mine lu«crul de mand, am mers la acel vecin. Sec«tantul Stepan vantura grail in mijlocul a-
«riel; eu m'am asezat pe o claie de paie
«cu lucrul meu in mana. In curend Stepan ispravi de venturat, si se apropie de
«mine :
«
Salutare soro, bine al venit! me
«Ititampina el cu blandete.
« Salutare frate! respunsei eu.
«llupa aceia s'a Inceput Intre not o con«versatiune. Stepan Imi declara c.d. imediat
«ce m'a vezut a priceput ca sunt una din
«acele femel earl cautd adeverul, si ca
a densul e vesel de a me putea
cdlduzi
«spre descoperirea acestui adever. Apol
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
243
«me invita in casa, uncle 'mi -a aretat e«vanghelia soma In limba ruteanh', si mai
«fnulte carp rutenesti scrise de Drago«manow.
a Multe chinuri am suferit not pen«tru religia noastra, 'mi-a spus Stepan. Am
«fost bauti cu vergi, ne au spanzurat, tre«candu-ne funia pe subsuoara si atarnan«du-ne de copaci la arsita soarelui. Asa
,ane au tinut zile Intregi,credeau sa ne
«sileasca a renega religia noastra si a ne
«Intoarce la pravoslavie.... Toate le am in«durat, dar nu ne am lepa.'dat de credinta,
«si el s'au lepadat de not !»
«In adever persecutiunile nu numai ca
«n'au avut nici un efect asupra acestor
«sectanti, dar inc a" i-au lndarpt mai tare,
«si au facut ca propaganda sä se lateascj,
«si mai mull. Cel trimisi de guvern In Siberia tree acum printre acesti sectanti clrept
«ril-ste sfinti mucenici.
« Noi am construit o scoala, Imi po«vestea Stepan, pentru ca copiii nostril BA
«Invete carte si sã poata citi singuri sf.
«scriptura; dar guvernul a trichis scoala,
«si copiii nostril nu stiu carte.
«Dupa, ce Stepan Imi povesti in ce con-
«sta religia lor, eu la rendul meu II zisei,
«ca nu numai copiii for crest farti carte,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
244
«ei copiii Intregului popor rutean si rus,
«ca nu numai pe el Ii persecuta guvernul,
«CI perseeuta pe Intregul popor, care tra«este mai mizerabil de cat traese elsec«tanti, de oare-ce betia si lipsa de ajutor
«reciproc 11 face si mai putin resistent fat&
«eu nevoile vietel, si fata cu dusmanii sei.
((Stepan, ca om cuminte, a priceput ime«diat Incotro due vorba eu, si Incepu a me,"
«combate cu citatii din St. Evangelic. A«tunel m'am lnarmat si eu en aceleasi ar«gumente, si Incepul a cita cuvintele Man-
«tuitorului. «Acesta este ordinal meu ca
«set ye iubiti unul pe altul. Mai mare
«dragoste de cat aceasta nimenea nu
«are, ca sa-0 puns tine -va viata sa
«pentru altii.» Asa a poruncit Christos, si
«asa trebue sa, facem.
«A doua zi eand m'am Intalnit cu Stepan, 0 mi a zis: «Soro, nu stiu cine esti
atu, dar eu cred ea trebue sa fil din vita
«Imp6rateasca 1
« Cum asa? exclamai eu surprinsa.
« Pentru ea este soils In Bib lie, ca
«hula In contra Tarilor si a puterel, din
aneamul Imperatese va iesi.
« Asa este, am respuns, dar to al ul«tat ea aceasta sta scris In vechiul testament, iar In eel nou hula In contra rewww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
45
vgilor si a puternicilor a fost dep. pronun«tatfi de Christos, care a lesit din neamul
«lui David, regele iudeilor.
«Cu acest mod am scapat din Incurc5.«tura.... Peste cate-va zile am parasit aGel sat, convingandu-me, ca intre sectantil
«ocupati cu principle for abstracte, nimic
«nu e de facut.....
«Din satul sectantilor am plecat spre
«apus, si in curand m'am oprit intr'un tir«gusor mare. Mergand ca sa-mi cumper
«ceva dm piata, lasal desagii Intr'o casa
«marginasa, unde am inchiriat o od'ait5. Pe
uulita am fost oprit5. de Stanovoi (polita«iul), care trecea In trasura.
« Cine esti? Uncle mergi? Pentru ce?
«striga el suparat.
«Mai tarziu am aflat c5, densul plecase
«tocmai ca sa me vaza in cdsuta unde
«me oprisem, si iata prima acestel visite
«grabnice. De obicel teranil m'arginasi de
«prin targurile rutene sunt oameni foarte
«cinstiti, si cand Inchiriaza o odaie cui-va,
«nu sunt curiosi de a vedea ce calabalic
are chiriasul; de aceia eu m'am obicinuit
«de a rasa lucrurile mete fari nici o tea«m'a ca stapanii vor scotoci prin ele. Asti
«data Ins5, am patit'o reu. Stapanii mei a«veau o slujnica tinera, care tocmai in
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
246
area zi cand am inchiriat eu oclaita a fost
«concediata, si 'si-a gasit loc de slujnica.
«la politai. Inainte de a pleca la noul Feu
«loc, densa, voind de sigur sa 's1 apro«prieze ceva din lucrurile mete, in absenta
«mea scotocise prin desagi, si a descoperit
aacolo niste- carti, pe earl ca una care stia
(wit], le si resfoise. Cartile erau tot revo«lutionare, si slujnica povesti imediat in ca«sele lui Stanovoi despre sosirea unei femei,
«care poarta cu sine niste car' in contra
«Tarului.
«Ne stiind absolut mime despre toate.
«astea, eu respunsei politaiului tine cunt,
si uncle merg.
« Urca-te pe copra! porunci el.
«iIe urcai, si plecaram spre locuinta mea_
«Aci lucru eel dintai a fost ca densul s'a
«napustit asupra desagilor mei, scotand una
«Gate una toate cartile, si proclamatiunile.
«Cum a dat politaiul de aceste lucruri,
«mediat s'a schimbat fata cu mine, nu 'ml
«mai zicea «tu», ci «d-ta», nu me mai
«brusca, ci din contra m'a poftit sa ,sect.
«Avea si dreptate sa fie cel putin politicos
«cu mine, cad doara eram pentru densul
«un chilipir mare, si aveam sa platesc cu
«viata mea urcarea sa pe treptele ierarahice ale carierel sale politienesti. Omul
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
21,7
«instinctiv simtea ca-ini clatorWe acea po«Meta, eel putin.
«Vezend ea sunt perduta, am refusat sa
«respund la cestiunile sale, §i m'am a§ezat pe
«un scaun, mancand mere, ce cumparasem
«In piata. Politaiul chema imediat mai multi
«martori, fata cu earl. 1ncepe a citi cu voce
«tare proolamatiunea gasita S'a strans multa
«lume Imprejur, §i toata asculta citirea cu
«mare interes. Cand Stanovoiul lesise pen-
«tru un moment din casa, unul din mar«tori adresandu-se catre altii a zis :
« Bine e scrisa hartia aia L.. ca adi«catelea pamentul sa fie aceluia, care 11
«mlince§te cu bratele sale, ca boeril, aren«da0i, 0 de-al de a§tia nu trebuiesc... nu«mal un lucru n'am interes.... sta sons ea
«nu trebue§te Tarul. Ei ! Apoi fara Tar, cum
«se poate ?!
«Cum s'au strans 0 mai multi imprejurul
«easel, Stanovoiul a trimis dupa popa,
f-,4i
acand acesta a sosit, a inceput pentru a
«doua oara sa citeasca proclamatia. Lumea
«care-1 Inconjura a crezut de cuviinta sa-0
«descopere capul, ca §i cum s'ar
fi
citit
«cine §tie ce manifest.
«Teranii cari me Inconjurau, dau din cap,
«jnlindu-me si veatandu-se de soarta mea ;
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
248
«femeile me consolau, sfatuindu-me ca sa
«rile resemnez si sa me supui soarteI mele.
«Apoi a venit un jude de instructie, si laara-si s'a citit proclamatia mea, pe care urul
«o stiau deja pe din afard. Spre seara sosi sl
«ispravnicul, care la rondul seu a citit procla«matiunea, apoi ordona sä flu dusa la arest.
«Dupd trei zile de arest In acest targu«sor am fost transportatd In temnita ju«cletului Impreund cu mine in acea tern«nip, a venit si stirea riclicold, colportatd
«de terani, ca s'a arestat o principesd de
«neam Imperdtesc, care are cu densa un
«Ukaz al Tarului, si o carte cle aur.
«Aceasta stire Inteatata a zapacit pe umi
«din arestantil din acea temnita, In cat
«mi-au adresat mie niste plangeri In contra autoritatilor, rugindu -me ca sa dau
«ordin sa fie pusl In libertate.
«Din partea sa nici autoritatea nu se
«)ena de mine. Imediat ce am fost adusa,
«m'au si pus la carter cu lantari, la
amain, iar ca sa n'am absolut nici o co«municattune cu lumea din afara, un soladat pazea In permanents usa mea. Nordi,
«aer infect, parasiti tini fdcura viata de
«nesuferit In acea groasnica temnita. Nu«mal peste o lurid am fost transportatd In
«fortareata....
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
Aci intrerup citatrunile
24.9
din memoriul
d-nei E. Brejcowska, Partea citata pune
In relief groasnica crimes faptuita de aceasta martira a ideilor altruists. Crima
d-nei Brejcowska e aceiasi pe care a comis'o Sofia Bardina, si stitimi de fete si femei nihiliste.
De aceea mare dreptate a avut un poet
rus, cand lntr'o poesie plina de colori, si
dedicates judecatorilor acestor martire, a
pus In gura sublimelor fiinte urmatoarele
cuvinte: «Pacatul meu eel mare, crima mea
(coca groasnica judeca-o judecatorule, dar
«mai lute, fares procedura de paracla, fares
amasca de fariseu, fares discursuri de apa-
«rare. Am tnibracat sdrente terenesti, In
«loc de rochie, si desculta am mers acolo
unde sufere poporul meu, unde pururea
«se and suspine si plans. Pe locul crimei
«am fost prinsa, si n'am sa neg. Ce me
«mai Intrebi? prive:;,te vinovatia mea e pe
fata: unierii mei sunt acoperiti cu suman
«Wanes°, picioarele mele sunt goale, ma«nile mele sunt acoperite cu bataturi.....
«For-tele mole, de munca grea sunt sleite.
«Dar aci uite, In fundul sufletului meu,
«mai e_Inca o dovada, cea mai groasnica
«din toate: dovada aceea este iubirea pen«tru popor! Loveste dar! Sa stiff Insa, ca
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
250
«ori
cat de culpabila sunt eu, totusi to
«judecator n'ai nici o putere asupra mea.
«Biruitoare vol iesi eu, si nu tu. Condam«na-me la muncti silnica pe viata, ce-1 vi-
Tata mea, °and deja in pieptul meu se
«ascunde o boala care me va duce grab «nic la mormant... Da, voi muri iubind po«porul meu nenorocit, si chiar temnicerii
«descoperinduse inaintea mea, vor scapa
«din manile for cheile Inchisorel, si vor
«plange!»
Fermecatoare, frumoase sunt, ca icoane
aceste femei sublime! Una eke una tree
umbrele for dinaintea memoriei mele, si
reman cuprins de admiratie pentru aceste
fete si feme1 candide, modeste, iubitoare,
earl. toate au murit in floarea vIrstei.
In procesul celor 50 de socialist' din
Moscova, an mai figurat Impreuna cu Sofia I3ardina, o ovreica de 17 ani, Beti Caminska, si Maria Subotina.
Sa ye vorbesc da ele, &dol. le am cunoscut personal.
Maria Subotina s'a nascut la 1854 in
guvernamentul Orel. Ea a crescut si s'a
educat acasa, sub suprevegherea direct&
a mumei sale; tatal ei a murit, cand miMica avea abia 5 ani. Sistemul de educatie cu ajutorul guvernantelor 1-a fost corn-
www.dacoromanica.ro
�IN EVIL
951
plectata de mama, care Linea mult ca copill ei, trel fetite, &I, se obicinuiasca din
frageda copilarie la gospodaria casnica, la
o viata simply si plina de munca roditoare.
Mama sa se folosea de toate Imprejurarile
pentru ca fetele sale sa faca cunostinta cle
aproape cu manifestatiunile vietei sociale,
cari le Inconjoara; de aceia alaturea, si In
acelasi timp cu Invetatura, cu piano, fetele
invetau gospodaria casnica si agricultura,
caci trebuea sa mo-steneasca o avere in
mosii de peste doue milioane lei: alaturea
cu predarea regulelor de buna cuviinta
fetitele aveau vole sa se joace cu copiii din
sat, si iarna Maria scurta lungile seri ascultand la cuhnia povesti si cantece batranesti, povestite sau cantate de slugi. In yip-
sta de 13 ani Maria ajuta deja pe mama
sa la administrarea mosnlor, Linea cheile
de la pivnita si hambare, supraveghea araturile si samanaturile, umbla cu mama
grin sat, lecuind pe teranii bolnavi.
Asa dar viata Mariei n'a fost Intru nimic croita dupa calapodul vietei pline de
far niente, a unei domnisoare. Ea era o
copilita blajina, modesty, dar foarte Impresionabila si serioasa. Rare on se intampla
ca densa sa dea prilej la dojenire, rare on
era densa causa vre unei certe. Nervoasa
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
252
din fire, avea deja un caracter asezat. Rudele sale II proroceau o viata" lina, gasind
In caracterul ei
toate calitatrle necesare
pentru ca din fetita sd se desvolte inset
cate Inca un om cinstit, o buna sotie, o
bund mama. Soarta el insa a deszis aceasta prorocire.
La virsta de 13 ani Maria Subotin cu
mama si cu surorile sale s'ati rnutat de la
mosie la Moscova, pentru a intra in scoala secundara de fete. Aci In curand viata
el s'a schimbat cu desavarsire. Fiind dintr'o famine bogata, copila Incepu a iesi in
lume, a lua parte la sindrofii, baluri, teatru.
Dar viata aceasta plind de sgomot nu era facuta pentru firea eI, pentru sufletul ei.
Cavaleril cu flirt, domnisoare cu cornplimente usuratice, n'o Mceau sa suriza.'
macar, si in curand top aceia earl o Inconjurau isi facura o p6.rere eronata clespre
copila, crezand-o lipsita de on ce pasiune,
rece si indiferenta. Cand Maria a trecut in
clasele superioare ale liceului de fete, a fa-
cut cunostinta cu cati-va student', oameni
foarte de treaba.. Din acest moment In salonul mamel el resuna conversatiuni pmvitoare la starea teranilor In Rusia, la cestiunea muncitorimei in genere, la procesul
politic al lui Neciaeff, etc... Aceste conversatii,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
25a
citrea de carti si miscarea studentilor, care
deja Incepuse a se da pe fata, desteptara.
In sufletul copilel compatimirea pentru eel
earl surer. In curand densa Impreuna cup
una din surorile sale s'au hotarat sa piece
In streinatate, pentru a urma acolo studiele universitare. Ambele fete aflasera deja
despre ceia ce se petrece la Zurich.
Sosind la Zurich Maria Subotin s a Inscris la facultatea de medicina, si In curand a facut cunostinta cu cercurile refugatilor politici, apoi s'a Imprietenit cu Sofia Bardina, si cu mai multe alte fete studente.
Maria Subotin, precum am zis, a fost a
fata bogata; cu toate astea densa nu-si permitea sa-si cheltueasca banii pentru lucruri
de lux, pentru capricii de ale omuldi avut,
s din contra, in conformitate cu principiile sale morale, maricelele venituri si le
cheltuea in profitul grevelor de muncitori
din streinatate, cu tiparirea cartilor si a
zarelor socialiste francese si germane, si
In profitul societatei internationale de lucratorl. Inbolnavindu-se de pneumonie, densa a refusat chiar sa piece la Niza, uncle
trimeteau doctorii,-pentru indreptarea senatatel sdruncinate.
Maria Subotin in aceasta privinta era
co.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
264
asa de negligenta Intru tot ce privea persoana sa, In cat adese on amicil se! erau
siliti sa o certe si sa o convinga, ca face
reu chiar cause! pentru care doreste sa
lucreze, neIngrijindu-se de senatatea sa.
La 1872 guvernul rusesc pentru a scapa
fetele si femeile din Rusia de sub influenta refugiatilor politic! a emis un Ukaz
special, prin care se poruncea tutulor stipusilor rusi sa paraseasca Ziirichul, si sa
iese din universitatea de acolo; celor car!
nu se vor supune ordinului dat de guvernul din Petersburg, le refusa pasapoartele,
si ii ameninta cu secfestrarea avail! Acest
Ukaz a avut de efect ca peste cate va zile
aproape intreaga tinerime studioasafernel
si Wet!, au parasit In grabs ZiArichul, si
-chiar Elvetia.
Maria Subotin pleca la renclul seu la
Paris, unde s'a inscris ca student5, In me{lima. In acest timp Insa miscarea revolutionar6. In Rusia luase deja proportiuni
marl.; guvernul rus, pentru a pune capet
miscarei, se napustise asupra tinerimel cu
toata furia regimului despotic, si temnitele
imperiulul se umplura, cu arestanti politic!.
In curend din Rusia sosi la Paris trista
stire ca mama si surorile Marie! sunt arestate pentru propaganoa socialists printre
www.dacoromanica.ro
�_
IN EXIT,
_ .
255
sateni. PriimInd aceasta stire, Maria nu mai
putea remanea la Paris, densa pleca grab-
nic In Rusia. Abia Intoarsa, ea a fost arestata sub motiv ea a sons o scrisoare
insultatoare pentru Tar. Nenorocita sa mu-
ma a zacut 9 luni de zile In inchisoare,
si apoi, dupa ce instructia n'a putut sa
gaseasca nice o vina in contra sa, densa
s'a vezut internata sub supraveherea politiei in orasul Kursc. In tot timpul cat a
fost arestata muma-sa, Maria se prapadea
de grija ; apoi, cand mama a fost liberata,
biata copila a cazut reu bolnava de friguri.
Temnita, umiditatea, lipsa de aer, grijile
pentru al seefacura ca sanatatea el deja
atat de sdruncinata, sa fie periclitata cu
desavarsire. Rigoarea temnitei,
cruzimea
guvernului rata cu arestantii politici, cinismul odios al temnicerilor, brutalitatea geandarmilor,, au Mout imposibila viata acestei
delicate fiinte.
Intr'o zi, sezand tacuta In celula sa solitara, Maria aude un sgomot, care venea
dintr'o celula vecina; apoi se and strigate
Evident ca cine-va din
temniceri maltrata pe un arestant politic.
Revoltata Maria incepe a bate cu pumnil
In usa zavorIta, cei-l-alti arestanti fac acelas lucru. Temnicerul lass victima sa, si
-si
loviri, plans.
...
www.dacoromanica.ro
�256
IN EXIL
se apropie de usa ei, poruncindu-i sa se
hnisteasca, apoi deschide usa si vrea sit intre In celula; Maria -speriata ca bestia asta
are de gand acum s'o maltrateze pe densa,
sane pe un scaunel si is In mans un vas
cu ape ferbinte pentru ceai. Temnicerul atunci se retrage. A doua zi nenorocita copila, pentru aceasta amenintare, a fost transferata Intr'o celula fare ferestre, unde a
Mout o lunge lung de zile In mijlocul unul
Intuneric netntrerupt. Era destul ; Intr'un
moment de desperare copila se hotart sa
moara. Seara, tend temniceru] a adus lampa
In celula sa intunecoasa, Maria a resturnat lampa peste salteaua de pale, si gazul
s'a aprins umpland celula cu flacari.
Graznica moarte! l !... Dar vas ! incendiul
in curend a fost sties si desperata victim&
a tiraniei rusesti e scapata din mijlocul flaca'rilor, pentru a indura not chinuri.
Maria Subotina a petrecut In temnita.,
ca si mums -sa, 9 luni de zile, apoi dupe
ce a fost liberate, politia a arestat-o din
nou, pentru ca sa apara pe banca acusatilor In procesul celor 50 socialisti din Moscova. Justitia Tarului neputend-o condamna
pentru o crime politica, a expediat-o pe
tale administrative in Siberia.
Aceasta era ultima lovitura ce-i au dat calaii_
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
2:>7
Organismul delicat slabit in temnita, n'a
mai putut indura mult timp ; pe cand geandarmil o duceau intr'o chibitca (caruta acoperita) spre Novouzensk din Siberia, densa abia se mai tinea pe picioare. Dupa tree
luni de chinuri in Siberia, in ziva de 8
Februarie 1875Maria Subotin a incetat
din viata in virsta de 24 ani.
WA dar povestea dureroasa a acestel
martire !
0 alt5, fats, Beti Caminskaia, tovarosa
de proces cu Maria Subotin, nu era o nobild, nu era o fata dintr'o familie avuta,
ci fiica unui mic comerciant ovrei. Perzend pe muma-sa la varsta sa fraget5, densa
a remas singur5,-singurica acasa. Ziva intreaga, pe cand tatal seu lipsea de a acasa,
fetita lasata in voia intamplarilor, petrecea
afara, pe strada, cum petrec toti copni
seraci. Pe cand copilita crestea, comercian-
tul ovrei facea parale, si in curend multumit5, unor afaceri bune deveni un om cu
o mica avere, care punea la adapost de
on -ce mizerie pe unica sa copra. In acest
tiinp la Melitopol, orasel uncle locuia Beti
cu tatal set', veni un flu al unui unchiu
al fetitei, baiat desghetat, elev de liceu,
care facu cunostinta cu verisoara sa, si
incepu a-1 da fel de fel de carti pentru
Zamlir C AtIntre
17
www.dacoromanica.ro
�258
IN EXIL
citit. Beti Gamins lia stia citi numai ru-
seste ; sub Indemnul verului set' densa s'a
pus pe Invetatura, si desi far' mei un sistern, ajunsese totusi sa capete oare-care cunostinte de istorie, stlinte naturale F,i i litera-
ture. Cartea transform' pe Beti, si dintr'un
sburdalnic, ea devem o Jetta serioasa, timid', sentimental'. Doue trei carp
bune, car! '! -au cazut In mans, desteptara
cugetul ei, si densa Incepu a face comparape Intre tenthntele sufletulul ski spre
bine si spre frumos, si viata vulgara plina
de nedreptate, mizene ci via. Inimioara
copil
sea cerea simpatil, cerea amicitie, iubire, de
care simtea atata lips' din taus' ca n'ayea mama. D'aci idealisarea, ca consecint5.
fireasca. Descoperind vr'o trasura de caracter bung la vr'o ruder a sa, Beti nnediat se entusiasma, si In imaginatia sa
pasionata de jidaucuta, Inzestra acea persoana cu toate calitatile posibile, Incepand
a o admira. Natural, ca idolul, treat pe
dintreg de fantazie, In curend cadea de
pe piedestalul sell --si biata fetita, desilusionata, se simtea lovita In inima si rema-
nea si mai nenorocita, si mai isolate de
cum era In realitate. Tata o iubea mult,
de si In sufletul seu de gheseftar mic
densul nu o putea lintelege, nu putea priwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
259
cepe ce dor nespus framanta crierul copilei sale; din partea lor, cele 1-alte rude
ale el, vezend ardoarea cu care fetita se ocupa cu cartea, o proclamard de fenix, de
fenomen nemal auzit. Aceasta admiratie a
oamenilor din prejur, de sigur c'ar fi putut avea un erect daunator asupra fetel, dar
n'a avut nimic reu; natura sa buna din fire a
salvat'o, si In sufletul el curat nu s'a prins
sarnanta orgoliului, dorinta de a arunca
pulbere In ()chi, de a concura la premiul
Intal In camera vietel. Din contra, putin
preocupata de mica sa persoana, Beti Caminskaia era patrunsa de dorinta de a ajuta pe nenorocitil mizerabili din coreligionaril seI. Dar cum sa le ajute ? Cu niscal-va acte filantropice !? Ii se parea putin ; si apoi densa pricepea deja perfect ca
mizeria nu se poate vindeca cu ast-fel de
mijloace. Atunci pentru a ga'si un mijloc
eficace pentru toate mizeriile, pentru a lovi reul In redacina sa, Beti crezu In stiinta. tiinta are respuns la toate ! zicea
ea, si nu se poate, nu se poate, ca densa
sa, nu 'ml dee respuns la aceasta mare
cestiune.
Ea se hotart deci a intra Ia universitate, pentru a studia, si luand pasaport la
vtrsta de 17 ani, plec5, Ia Zurich.
www.dacoromanica.ro
�260
IX EXIL
Acolo o lume noua o intimpina; poste
o suta de fete, venite din toate unghiurile
impermlui rus se adunard la Zurich, cuprinse de acelas dor de a face binele, de
a fl folositoare, de a rupe lantul robiel,
cu care fiinta femeiasca de secoli e Incatusat5, la caminul parintesc. Facand cunostinta cu uncle din aceste fete, Beti Carninskaia gasi fn uncle din ele «idealul» et.
Din
acest moment densa Incepu a trai,
precum dorea sa traiasca.
Beti Caninskaia si amicele sale devenira
proselite ardente ale socialismului.
Toate aceste fete n'au fost insa chair
acei oameni, a caror temperament se mul-
tumeste cu teoria, drept busola In viata,
lard ca aceasta busola sa fie Intrebuintata
In calea vietel. Teoria nu le interesa, de
cat ca r6spuns la cestiunde arzatoare ale
vietei, de aceia alaturea cu ocupatiunea
pur teoretick In aceste capete tinere se
combina deja un plan anume determinat
pentru aphcarea socialismului In viata for
In Rusia.
In aceste vremuri tocmai, refugiatii politici din Elvetia, not tots cars ne am strans
la Zurich, propagam idea de a merge in
popor, In calitate de simpli muncitori.
Priimind ideia noastra, aceste fete stiau
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
261
bine ce dificultati groasnice vor intimpina.
Dar nimic nu le mai putea opri. Ele au
parasit universitatea, stiinta, pe care o iubeau, viata linistita in Elvetia libera, si
s'au intors In Rusia
pentru a lucra, a
munci si a trai cu poporul, In popor si pentru popor.
In toamna anulul 1874 Beti Caminska
s'a intors In Rusia, iar In primavara urmatorului an densa a fost deja zavorita in
temnita.
Scurta, dar pima de focul sacru al martiriului a fost activitatea sa. In propaganda
ideilor socialists aceasta admirabila jidovcup', a pus aceia§ ardoare, cu care s'a dedat §tiinteI. La Moscova, pe °and pietrele
crapau de ger, Beti Caminska, Imbrobodita
ca o Iticratoare, cu frica In sin, percurgea
capitala pe la 4 ore de dimineata de la
un capet la altul, grabindu-se la fabrics,
pentru a nu Intarzia, si a nu fi doienita
de stapan.
Inteia fabrics la care densa s'a angajat,
cu un pasaport fall, pe numele fictiv de
Maria Crasnoff, era o fabrics de carpe. Aceasta fabrics e situata pe malul rlului Moscova, Intr'un cartier Infundat. La fabrics
lucrau peste 60 de femei si fete, tnghesuite In done camere, uncle elo coseau carwww.dacoromanica.ro
�262
IN EXIL
pele una la alta, sezend pe niste podele
umede si murdare Aerul era plm de praf,
st eshalatiuni nesalubre din carpi; praful
astupa ochil, nasul, urechile, si lucrul se
Incepea pe la 4 oare de dimineata, pentru
a se ispravi la orele 8 seara. Pentru mancare lucratoarele aveau 15 minute ragaz.
Mancarea nenorocitelor se compunea din
paine neagra de secara, castraveti murati,
si Kvas (o beutura acra ruseasca), pe care
lucratoarele o cumparau dintr'o pravalie yecina.
La orele 8 seara lucrul se ispravea, si
lucratoarele intrau in odaile for de dormit. Aceste odai erau un fel de sub-soluri
Intunecoase si umede, avend niste ferestre
midi, la nivel cu caldaramul, Carl abia dedeau lumina destula ziva, pentru trebuinta
fiintelor cari Iocuiau In aceste pivnite. De
alungul zidurilor mergea un etagiu de lavite, cari serveau de pat ; asemenea servea de pat si podeaua sub-solului. In fiecare din aceste vizuini dormeau peste 20
de femel. Drept pat- fie-care avea cate-o
rogojina, iar carpele serveau de perma.
Inainte de a se culca, lucratoarele aveau
obiceiul sa se certe, dupa cearta toate cadeau obosite, si adormeau. Dar nu dor-
mea una din eleaceasta era biata Beti.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
263
Inimioara ei, batea iute-iute, resuflarea 1
devenea dificila In acel aer infect, §i °And
copila atipea In fine, obosita, sdrobitA de
vocea stdp/nului resuna In camunca,
mera :
Sou lati-ve, babelor, la lucru1
_i_13eLtiCaminska sarea In picioare, .i se
punea la lucru Munca n'ar fi fost tocmai
grea, data lucratoarele n'ar fi fost obligate
sa transporte colete cu carpe de la fabrica
la depou. Aceasta din urmd muncd nu era
facutd pentru micuta §i sldbuta Beti. Fiecare colet avea o greutate de peste 30 kilograme, §i cu 0 atare greutate In spate
trebuia sa urce o scars, ale carel trepte
iarna adese on erau acoperite cu polei.
Biata copilA aluneca, §i cu chiu §i vai ducea povara sa. TreI septemani de zile a
lucrat Beti la aceasta fabrica, §i dupd acest
termen s'a vezut silita din causa sendtatii
sa o pardseascd, angajindu-se la fabrica de
postav a comerciantulul Nosoff (tot la Moscova). Aceasta fabrica e bine cunoscutd in
Rusia, acolo lucreazd peste 4000 de lucra-
torI de ambele sexe, si de toate virstele,
de la 7 ani §i pans la vIrsta de 50 ani.
Beti s'a angajat aci In calitate de tunsatoare. Munca ei consta in urmAtoarea
operatiune : dou6 lucrAtorese se a§aza la
www.dacoromanica.ro
�26i
IN EXIL
doue capete ale resboiulul, peste care sta
intinsa, o bucata do postav deja gata; pe
suprafata acestui postav trece de la un capot la altul un cilindru de arama, mecanismul caruia e Mout a§a, ca densul tunde
p'erul de pe postay. Cand cilindrul ajunge
pang la capet, lucratoare '1 opre§te, si a-
poi scoate de pe resboi bucata de postav, puind in locul el o alta bucata_ Aceasta operatiune dureaza 14 ceasuri pe
zi. Pai-spre-zece ceasuri de munca stand In
picioare, cu ochil mereu atintiti asupra mi§carilor cilindrului. Picioarele se unfla, capul amete§te ! Se Intampla une-ori ca.' Beti
se gandea la ceva, uita pentru o clips cilindrul, si ma§ina se oprea ; atunci tine-te
la risetele lucratoarelor, §i la dojenirile §efuluI de atelier. Roie ca racul, biata copila
'§i dedea cuvintul de a nu se mai gandi la
nimic In lume de cat...... la acel perpet UM
mobile, care transforms de secolI sudoarea
muncitorilor In our §i bancnote, ce Incaseaza stapanii capitalului.
Dupa ce se ispravea lucrul la fabrics, lucratoarele mai erau nevoite sa meture §i sä
curate atelierele; odata pe soptemana o echipa de femel mergea sa spele rufele amploiatilor de la fabrics; spalarea albiturilor
se facea pe malul riului. Iarna, cand ge-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
265
rul Ia Moscova ajunge pana la
32° R.
mainile nenorocitelor femel crapau de frig
si se umflau.
Toate le-a indurat, toate le-a suferit Beti
Caminska.
aVuetul monoton al masinelor, povestea
«densa, produce un efect somnifer; pentru
«a nu adormi to Incerci a canta, dar In
«curend II lipseste vocea, atunci to clatini
in cadenta pe picioare si devil un surub al
«masinei, care se Invarteste, se tot invar«teste. Cand oboseala le doboara In fine,
«lucratoarele ies din atelier sub pretext de
«trebuinta si
adorm in pi i vata.).)
Tata viata, pe care de buns voie 'si
a
ales-o Beti Caminska.
Si In conditii asa de oribile, cazend sub
povara unei munci fisice la care nu era
obicinuita, Beti Caminska tot4 gasea des-
tula tarie de suflet, pentru a face propaganda socialists in mijlocul lucratoarelor.
Entusiasta, fanatics, ea uita de some, uita
mancare
jertfind timpul liber propagandei.
Cuventarea sa calda producea o mare
impresie asupra lucratorilor si lucratore-
selor. In acele momente densa era in adever de o frurnusete ,batatoare Ia ochi: obraid sei ardeau de emotiune, marii el ochi
www.dacoromanica.ro
�166
IN EXIL
caprui straluceau ca cloi luceferi; in vocea
sa de fecioara se auzeau ni§te note, cart
patrundeau pans la inim5..
Beti Caminska a isbutit in fine sa aka-
tuiasca un cerc puternic de lucratori socia4ti. Aceasta isbanda a fost triumful el,
§i despre acest triumf densa comunica tutulor amicelor politice. Fericirea sa Ins&
a fost de o durata scurta. Atat densa, cat
§i tovar4ele sale Olga §i Vera Linbatouici,
Lidia Figner §li Sofia Bardina, au fost a-
restate in ziva de 3 Aprilie 1875.
Aruncata inteo temnita solitara, Beti Caminska, aceasta copila slabuta, delicata, impresionabila, cazu prada unei boale psihice.
in luna a doua a Intemnitarii sale o melancolie linitita a coprins'o; densa refusa
de a lua alimente, apoi refusa de a vorbi....
In curand nenorocita devine victima unor
halucinatiuni: vedea mon§tri, auzea plans
i strigate de durere.
Guvernul despotic a mai Vila() in aceasta stare zece luni de zile, apoi nenorocita a fost remisa parintelui seu, pe cautiune.
Adusa acasa, la Melitopol Beti Caminska tricepu a se indrepta; ratiunea parca'l
revenea, dar o nenorocita imprejurare a fost
ca densa iara-§1 a recazut In melancolie,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
267
care n'a mai crutat'o. Intr'o zi un ziar II
cazu in main!, §i in acel ziar era publicat ver-
dictul crud, prin care ail fost condamnate la munca silnica, tovara§ele sale din procesul color 50 .de socialist! din Moscova Citind groasnicul verdict, Beti incepu a plange, apol disolva mai multe cutil de chibriturf, si beu otrava. Trel zile a durat agonia.
In ultima zi densa chema la patul seu
pe tata §i'1 tntreba :
Au venit scrisori pentru mine? Spune
tats, ce au de ga.nd el sa faca cu noi?.....
0, mai bine sa mor!
Lini§te§te-te Beti, to vel indrepta,
eti tinera, vei teat! o consola bietul parinte.
In ultimul moment, cand densa mai 'Astra ultima raza de con§tiinta, luand mana
tatalui sell striga cu o voce 1necata de lacri mi :
Pentru ce sa mai traesc t Fara el!...
Lidia, Olga!!....
Spre dimineata. Beti a murit......
Lung, foarte lung e martirologul femeei
nihiliste. Vor trece ani, §i zecimi de an!
§i cu cat timpul va depune mai multa
pub/ere peste faptele, de ura, de barbarie,
de cruzimi §i mfamii omenesti, cu atat mai
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
268
stralucit va luci aureola pe fruntea acestor
martire sublime ale omenirel.
N'am vorbit, de cat de doue-trei femei
nihiliste; am amintit numai pe acele fete,
earl au cazut victime absolutismului rusesc
In procesul celor 50 de socialisti din Mos-
cova si cetitorul deja are Inaintea sa 1coana adeverata a femee' nihiliste. N'am
exagerat lntru nimic; si am descris tntr'un
mod obiectiv.
OM ce om, care simte si cugeta cinstit,
care In vartejul vietei n'a gomt pe Dumnezeu din sufletul seu, care poseda notiunile frumosului, care are In fine un ideal
In viatanu poate sa nu Gaza In genunchi
si sa nu se Inchine Inaintea acestor sfinte
martire!
Impresiunea ce -au produs aceste fetenihiliste In procesul celor 50 de socialisti
din Moscova a fost sdrobitoare pentru absolutismiil rusesc. Cu toata inertia societatei semi-barbare ruse, tots din patura culta
au avut ochii tintitl asupa condamnatelor
si condamnatilor ; ziarele
ruse in cursul
procesului se citeau cu aviditate, de si da-
rile de seama tiparite In acele ziare au
fost forfecate bine de cenzura Pena la acest proces suflarea luminatd din imperiul rus putina important& dedea miscareI
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
269
revolutionare nihilists, iar dupa proces
top cautd sa puic maim pe vr'o brosura.
sau carte socialistd, pentru a face cunosUinta mai de aproape cu tendintele si aspiratiunile socialistilor.
Fireste, ca majoritatea acestor oameni se
compunea numai si numai din simply enriosi, dar, totusi,
eu unul imediat dupd
proces am primit numeroase scrisori In Ge-
neva din partea unor oameni, cars numai
socialists nu erau.
0 doamna, avutd, din aristocratia rusd,
o adevaratd principesd, 'mi a scris o scrisoare entuziasta si pe Tanga scrisoare 'mi
a trimis o suta de ruble, pentru respandirea cartel «comuna din Paris»; o alter
doamna, care de pldcere calatoarea prin Ita-
ha, a rernis amicului meu Axelrod o bratara si niste tercel de chamant in valoare
de 2000 fus, in folosul propagandei socialiste. Exemplele acestea peste putin au devenit un lucru de toate ztlele.
Tinerimea universitard, partea cea mai
curatd, cea mai putin atinsa de cangrena
coruptiunei societatei moderne, a fost mai
cu seams impresionata de mdretele figuri
ale condamnatelor si condamnatilor; poesii
entusiaste dedicate Sofiel Bardina, Caminskai si Subotinei circulau pretutindeni.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
270
Si in ziva de 6 Decembrie 1876, adtca"
mult inainte de judecata si condamnarea
celor 50 de sociali§ti, o multime mare de
studenti §i de lucratorI s'a adunat la biserica Cazan din Petersburg, cu stop de a
asculta un serviciu divin, comandat pentru
amintirea celor ce zac in temnite §I ocne
pentru sfanta causa a popoarelor nedreptatite. Dupa ce sf. Leturghie s'a oficiat, tinerimea comanda un Te-Deum pentru sdnatatea lui Diecui§wsky, condamnat la mun-
ca silnica. Dupa Te-Deum enorimil, in nu-
mer de peste o mie de oameni au le§it
din biserica §i s'au oprit in plata din fata
templului. Din multimea aceasta a ie0t un
tiner §i a rostit catre popor urmAtoarea
cuvantare:
«Prieteni! Am ascultat serviciul divin
ooficiat pentru amintirea odor ce zac in
«temnite pentru stinta causa a poporului.
oVol tots aci presenti lucratori trebue sa
«§titi in fine &a., Cerni§ewsky, femeile Bar-
odina, Caminska si altele, earl zac in tern«nice §i ocne, sufer pentru vol, pentru causa
ovoastra. Toti aceia, pe cari guvernul i-a
oosandit deodata cu Caracazoff, Neciaeff,
4Dulgu§in
totI pentru vol au perit! De
aaceia vol si no' datori suntem de a zice
«acestui guvern ca solidari suntem cu ace§ti
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
271
«martini, ca drapelul for -- al nostru este,
«caci p'acest drapel stau scrise cuvintele :
«libertate qi pciment pentru t6ranl. SA tra«iascA dar Zemlea i Volea!
Aceasta mica "cuvontare a fost IntImpinatA de multime cu strigate entusiaste de
«Ura!» si Traiasca Zemlea i Volea! Ca
respuns multimei, se auzira sueraturile sinistre ale gardistilor, earl' Incepura a se aduna si a impresora publicul
In acest moment o MA de 16 ani, frumoasa ca un anger, arbora peste capetele
multimei falnicul drapel rosu at muncitorimei. Pe acest drapel stau scrise cuvintele:
Zemlea i Volea.
Aceasta a fost Intaia data, cand In capitala Tarilor a falfait superbul drapel at
lumei muncitoare.
Un « Ura!» asurzitor umplu aerul si Intreaga multime Incunjura drapelul, tinut de
sublima copilA. Randurile se miscara, si
valurile multimei se Indreptard spre prospectiva Nerska. Aci procesiunea a fost oprita de generalul Trepoff, prefectul de politie a capitalei Tarilor. Odiosul Trictan al
Imperatului Alexandru al II-lea era urmat
de plutoane de gardieni.
Pe ei! Pe polonezi! vocifera Trepoff.
i sbiriI se napustira asupra manifestanwww.dacoromanica.ro
�IN EX 1L
272
tilor. 0 invelmaseala mare s'a iscat, tesacele soldatilor lucrau la dreapta si la stanga;
sergentii de oras arestau oameni Cu. duiumul! Femei si fete fura calcate in picioare,
lovite, maltratate. Iar selbaticul Trepoff, cu
ochii inchegati de singe, sbera si Injura
multimea.
Printre cei arestati a fost si fata eu drapelul rosu.
Arestata impreuna cu vr'o 60 de tineri
initiatori al manifestatiunei, clensa a fost
aruncat5, in temnita, uncle a zacut un an
de zile, Ora In fine a fost adusa Inaintea
unor judecatorI numiti ad hoc de catre
Tar.
Acea fata era Felicia Seftel.
Nascuta la 1860 la Voronej, densa dupa ce a ispravit studiile In liceul din orasul seu natal, a venit la Petersburg pentru a se Inscrie la medicina. Din eausa Ins&
c5, nu avea 16 ani Impliniti, ca minora, a
fost respinsa la triscriere. Facand cunos-
tinta cu alte fete studente, densa In curand deveni o ferventa discipola a socialismulul. Revoltata de cruzimile Tarilor, Felicia Seftel lua parte la manifestatia In con-
tra absolutismulul, si In ziva de 6 Decembrie 1876 in fruntea a o mie de lueratorI
si studenti ridica drapelul muncitorimel.
www.dacoromanica.ro
�IN EVIL
273
Pentru aceasta groasnica crima, Tarul,
care turbase de ramie ca un taur la vederea unei stofe rosiI, a condamnat'o la
munca silnic5, pe termen de 15 ani.
Aceasta condamnare a unei minore a pro-
dus asa impresiune mare In capitala impermlul rus, In cat dup6 pronuntarea verdictului 1mperatul a fost nevoit, pentru a
potoli rumoarea publica, sa micsoreze pedeapsa.
Micsorarea s'a facut dupa vointa Taru1111, lntr'un mod obicinuit a tiranului; munca
silnica de 15 ani a fost lnlocuita cu
exil In fundul Siberiei pe viata.
i eroica copila, In varsta de 16 ani,
a fost transportata din Petersburg In Siberia. Urcarea groasnicei Golgote s'a Inceput In luna Septembrie, si abia la Noembrie 1877 sublima martira a ajuns In
fine la locul de destinatie: oraselul Bezeof,
pierdut Intro gheturi si zapada Siberia
Viata plina de lipsuri, clima groasnica, asprimea supravegherei politienesti, In curand
au sfaramat acest organism tiner; bolnava
densa a fost transportata In orasul Curgan.
Exilul a durat trei ani si jumatate; la
1881, dupa moartea imperatului Alexandru al II-lea, Felicia eftel a fugit din Siberia, si multumit5, unor Imprejurarl feriZatnir & !trim.
18
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
27'r
cite, a trecut gram ta §i s'a stabilit in Europa.
Au trecut ani--§i sublima eroina, de la
6 Decembrie 1876, martira absolutismulul
muscalescs'a casatorit, si astazi e mama
a patru copil.
Copiii unei asemenea femelvor fi demni
de mama lor.
Si acum, inainte de a incheia acest capitol din amintirile mele, dedicat specialme,nte femeei-mhiliste, cred necesar de a
atrage atentiunea cetitorului asupra trasurei generale a micarei revolutionare din
Rusia pans la 1877.
Mi§carea aceasta, precum am arataro, nu
s'a manifestat la inceput de cat printr'o
activitate lini§tita, care avea de stop propagarea ideilor socialiste in popor. Aceasta
propaganda se facea prin gral §i prin scris.
Nici un act de violenta, nici o picatura
de sange n'a manjit aceasta m*are, afara
de sangele pe care'l versa guvernul Tarulul, condamnand pe propagatori la munca
silnica, la temnita, pe viata, la exil in Siberia.
Cuvinte de iubire, apel la infratire!
lata moto acestor socialists !
Drept respuns la acest apel guvernul
muscalesc, In cap cu imperatul, persecutau
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
275
pe propagatoil, arestandu-i si torturindu-1.
Asprimea pedepselor, chinurile, tortura, cres-
teau treptat.
Toate acestea intareau caracterele, otelin.du-le, fanatiso.nd oamenii si desteptand In
inima for simtimentul legitim de ura in
contra dusmanului.
Or resbundrilor se apropia!
In loc de cuvintele de iubire avea s'a
resune sgomotul explosiunei dinamitel, In
loc de apel la infrdtire avea se se auza
verdictul de moarte pentru moarte, In
loc de organisatiunea federative a grupurilor avea sa". se Infunteze comitetul execu-
tiv, central, care va osandi la moarte pe
Imperatul Alexanclru.
A cub dar a fost vina, ca propagatoril
iubirel si a Infratirei s'au transformat in
teroristl ?!
A Tarului si a guvernului s6u.
Alt-fel nici ca se putea.
La 1877, cand Imperatul Alexandru al
TI -lea domnea in Rusia, pe la toate tribunalele sale ad hoc, pe la curtile cu jurati
abia introduse, la consiliul sett de stat
pretutmdeni unde in vastul seu imperiu
magistratii condamnau pe nihihsti In numele ordinel, famihei si proprietatel, se
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
276
Malta atarnata de asupra capului judec6torilor o cruce.
Fire§te, cand judecatoril intrau pentru
a'sI ocupa locurile, involuntar ochil for tre-
buea sa se opreasca asupra acestei cruel,
§i atunci, sufletuf for avea neaparat sa simtã o nelini§te, indoia1a mare, redicanclu-li-se
din fundul inimei.
Colo sus, el vedeau pururea p'acela, care
plutind de asupra a XX secole striga de
pe crucea sa lul Caiafa §i lul Pilat, adicl
justitiei omene§t1:
Te poi itnela judecatorule! Cad to
care condamni e§ti poate eel culpabil, iar
acela pe care'l osande§tIe om drept! .... ...
Privete.... Acest mizerabil flu al pescaruluI din Nazaret era §i densul Invinovatit
de sacrilegiu, de rebeliune, de excitare In
contra autoritatilor stabilite, de ultragiu
preotilor, de fapte calificate de crime... Acest mizerabil, pe care judecatoriI sel '1-au
trimis la moarte pe cruce, a fost Christos ! !..
Agonia Sa, suferintele, chinurile Sale groas-
nice, s'au transformat ca prin minune Intr'un piedestal din tnaltimea caruia osanditul la moarte a bine-cuventat popoarele ce
au ingenunchiat la picioarele crucel Sale...
Christos!...
.1i El era criminal, era res-
vratitorul tovara§ilor vagabonzi, al s6racilor,
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
277
mizerabililor din Iudea... Si din momentul
and Pilat a zis: aluati'l si'l restignip din
acel moment Christos a devenit nemuritor.
Si ce era pentru Christos condamnarea
la moarte !?
Din lnaltimea crucei Sale, In mijlocul chi-
nurilor supreme, El privea deja viitorul....
privea cum din secoli In secoli propagan-
da Sa de iubire se transmite din generatie in generatie, pans ce In fine omenirea
lntreaga Invetand la isvorul cuvIntuldi Seu
glint va marturisi :
Acest om a fost Dumnezeu!
Si data caliciul amar ar fi trecut pe dinaintea buzelor sale, data, precum s'a rugat
In gradina maslinilor, Intr'un moment de
slabiciune trupeasca el ar fi slabit zicand:
«treacet dela mine acest paharD, data el
n'ar fi fost restignit; data Caiafa cu Sanhedrinul seu '1-ar fi lasat in gradina olivelor,
Isus... n'ar fi devenit 111Antuitorul, n'ar fi
implinit dumnezeiasca Sa misiune... si ca
multi proroci al Tudeel ar fi perit necunoscut !!..
Si acum voi totlpreotI, magistrati, oameni cu idel Inguste, fanatici al casuisticei
si a scolasticei, farisei de toate timpurile si
de toate neamunlepnvill p'aceasta Incomparabilet victimet In numele careia indras-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
278
niti a judeca §i condamna, priyiti'l restignit, cu cununa de spini pe frunte 1
Nu auziti oare vol, cum de secoli fiecare picatur5, de sange, ce curge din manile §i picioarele Sale pironite ye striga de
pe truce:
Cine suntet1 voi, earl condamnati
In nume]e Meu, tine sunteti data nu urmarii lul Caiafa §i al lul Pilath
www.dacoromanica.ro
�XV.
LUCRATORUL PETRU ALEXEEFF
Impreuna cu Sofia Bardina, Caminska
Subotin, si cei-l-alti, In procesul din 1877
a fost pe banca acusatilor si Petre Alexeeff.
Figura mareata a muncitorimel !
Petru Alexeeff era un simplu lucrator,
abia esit din teranimea guvernamentulul
Smolensk. Nascut in satul Norvinska, den-
sul n'a fost nici inteo scoala; si data stia
carte, apoi multumita siesi si unor imprejurari particulare, cari '1 au facut sa faca
cunostmta cu niste studenti de universitate.
Petre Alexeeff era lucrator de fabrica.
Arestat pentru propaganda icleilor socialiste
printre lucratori, densul n'a avut alts vina
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
280
de cat aceia ca a fost prins in momentul
cand citea lucratordor o brosura socialists.
Adus inaintea judecatorilor, Petre Alexeeff a refusat sa 'si is aparator, zicanel ca
n'are trebuinta de a se apara. Cand a venit randul seu de a vorbi, Alexeeff a rostit urmatoarea cuvintare:
« NoI, milioane de muncitori, d'abia iesincl din face, suntem deja aruncati in voia
intemplarilor. Parintil nostri robi al munch,
n'au temp sa se ocupe de educatia
noastra; nol nu stim ce e scoala, invetatura, si de abia cunoastem ce e mangaerea unel mume. In virsta de 7
9 aril'
suntem gonitl din casa, cad' trebue sa incepem dela a ne agonisi o bucata de paine.
Ce ne asteapta dincolo de pragul casutel
Fabrica, unde stapanul-capitalist, cu ajutorul vergelor si ghionturilor,
ne va inveta a munci. Suntem hraniti reu,
parintestI?
respiram aer infect, dormim pe scanduri
goale, tremurand do frig, nespalati, nepeptanatI, cu lacrimi in ochi, nol crestem
ca niste condamnati la acne. Si care e vina
noastra? Suntem vinovatl--ca ne am nascut! In inimile noastre de copil, fireste, se
naste si creste incetul cu incetul o ura mare
in contra capitalistului, in contra staptnului, care exploateaza munca noastra de cowww.dacoromanica.ro
�IN EX IL
281
pH. Ura aceasta data nu isbucneste, data
remane ascunsa In fundul inimel noastre
apoit domnilor, este numai si numai de
frica Frica, numai frica mentine ordinea
stabilita, si In momentul cand desperarea
InabuF,4e frica
ordinea voastra e amenintata!»
Dupe aceste cuvinte Petru Alexeeff po-
vesti judecatorilor sei starea In care se afla lucratorii de fabrice la Moscova, apoi
zise :
« Dar ce v6 pasa vou6, domnilor, de
toate astea ; ce ye pasa ca lucratorul nos-
tru munceste 17 ore pe zi pentru un salariu de 40 kopeici (85 bani) .... Eu stiu,
domnilor, cum traieste lucratorul In Europa. Rea e starea sa, dar incomparabil
mai bung de cat a noastra; acolo lucratorii nu mai sunt persecutati asa precum
suntem persecutati noi ; acolo, cel putin
seara lucratorul e liber, si poate sa citea-
sea, o carte, poate sa se instruiasca, sa
tinda de a deveni si dOnsul om ca lurnea.
«Dar noi, lucratorii din Rusia, avem oare
un moment liber In viata noastra de robi?
Sunt oare scoli pentru copiii nostril ? Ne
Invata tine -va ? Sunt oare carp scrise pen-
tru nol? Unde, cum si cand un lucrator
la noi poate sa se instruiasca? Stip, domwww.dacoromanica.ro
�282
IN EXIL
nilor, Insi-ve, ca la not In Rusia lucratorii
sunt °prig de a citi, sunt persecutatl pentru
citirea cartilor. Stapanii nostril cand ne
lied cu carte In man5,, ne zic : ce lucrator-esti tu, data citesti IL. Si credet1 d-v.
ca.' not nu stim ca stapanil nostril ne despretuesc, ne considera de betivl, lenesl, stu-
pizI? Betivi? Dar ce sa faca lucra'torul
Dumineca cand nu lucreaza? LenesIPDar
cine munceste atunci, cine produce toate
cele In Rusia? StupiZaDa, sunt stupizi,
aveti dreptate! Cad data n'ar fi stupid, n'ar
fi lucrator. Cu toata stupiditatea sea, II-Ise,
domnilor, sä stitl ca lucratoril nostril stiu
bine de uncle ye vino avutia voastra, stiu
bine ce maid!, si a cul sudoare a produs
averea voastra.»
«Suntem flu teranimeI, domnilor. In ziva
de 19 Februarie 1861 Tarul a desrobit pe
parintli nostri. Acea zi e sfinta pentru noi,
cad In naivitatea si ignoranta parintilor
nostri s'a crezut ca. Tarul In adever ne
voieste bine Dar vai! A perit ilusia ce am
avut; liberi, am remas fara paine, cu o
sfoara de p5ment lutos, netrebnic. Am fost
silip s5, parasim acest pament ingrat, si sa
mergem la fabrica. De aceia, domnilor, comerciantii si industriasiI proslavesc pe Taca ne a desrul, iar nobilii '1 dojenesc
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
283
robit. Am Post robil nobillor, acum suntem
robil industriasilor. Robl suntem, domnilor 1
Dovada, ca n'avem dreptul de a parasi fa-
brica, n'avem drept de a face grev5,. Si
cand sleiti de munca si foame facem greva, suntem ImpuscatI ca cainil sau expediati
In Siberia
«Grea e soarta lucratorilor, si alts iesire
din starea mizerabila In care traesc el, en
unul nu stiu, de cat aceia ca singuri sa se
Incerce a's1 croi o alts soarta. Sa nu astepte
lucratorul ca tine -va sä '1 ajute ajutorul
nu'i va veni, de cat din partea generoasei
noastre tinerimi, din partea acestei tinerini
culte
»
Aci presedintele tribunalului striga, rdicandu-se de pe fotoliu :
Opriti-ve ! Ye poruncesc sa tacetil
Dar Petru Alexeeff dupa o pausa urma.
cu voce tare:
« Densa singura ne a intins mana;
densa singura a auzt suspinele noastre,
densa singura a simtit cat de amara ne e
soarta, densa singura nu poate sa vaza
chinurile noastre, suferintele noastre.... sub
jugul greu at despotismulut Tinerimea cults,
ca amic sinter a venit in ajutorul nostru, ea a despicat pieptul nostru 5i a scos
din el inima noastra de robi, puind In lowww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
284
cul inimil fricoase un carbune aprins.. ..... .
ea a atins cu m'aini diafane si delicate, de
fata sublima, ploapele noastre Inchise, si
ochii nostri au vozut lumina, ea a mers
In popor si cu cuvantul ei ne-a aretat casi densa va merge
lea spre mantuire
mana In mana cu noi, pans ce nu se va
ridica mana musculara a milioanelor de
mune' tori !.. .....
Taceti ! Taceti ! striga presedintele.
« Si jugul despotismului, aperat de
baionete, va fi sdrobit!» striga Petru Alexeeff.
Dupa aceste cuvinte Alexeeff a fost ridicat cu sila de pe banca acusatilor. Magistratil stand In picioare priveau cum geandarmii '1 tireau afara din sala tribunalului.
Publicul present la desbaterile procesului,
cuprins de emotiune suera si desaproba pe
judecatori. Presedintele ordona evacuarea
salei.
Petru Alexeeff a fost condamnat apol la
10 ani de munca silnica la ocne. Transportat In Siberia acest curagios representant al muncitorimei a trait pang la 1891.
In anul acesta, 1891, densul a perit
acolo, omorit Intr'un mod foarte barbar.
Iata epilogul acestel vieti sfinte, pe earl le
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
286
extrag dintr'o scrisoare, priimita din fundul Siberiei Inca in anul 1892:
«Petru Alexeeff a Post miseleste ()milt
de catre doi iacuti. Unul e Egor Abramoff,
altul primarul Fedot. Acest din urma, sub
cuvint ca drumul catre satul Ciaranciu e
mai scurf prin padure, a invitat pe Alexeeff *) sa mearga cu d'ensul. La distant&
ca de doue kilometre de Ulus (sat In limba
iacuta) ambii calatori au Intalnit, ca din
intamplare, pe iacutul Abramoff. Iacutli vor-
beau intre ei, iar Alexeeff astepta calare
pe cal. In acest moment Fedot '1 a zis ca
Incingatoarea de la sea a slabit si ca, tre-
bue sa se scoboare de pe cal, ca s'o Indrepte. Ne banuind nimic, Alexeeff sari de
pe cal sl, tntorcandu-se cu spatele catre
Incepu a Indrepta incingatoarea. Toc-
mai In acest moment Fedot Ii infige cutitul In spate. Alexeeff s'a Intors, a apucat
pe asasinul sell de guler si 'la intins la
pament, dar miserabilul a reusit sa 'I mai
dee Inca o lovitura de cutit In panted. Apoi s'a lncins o lupta desperata Intre ambil asasini si victim& Intr'un moment Alexeeff isbutise sa raneasca cu cutitul seu pe
*) La 1891 Alexeeff ispluvind termenul osandei de 10.
am a fost liberat dm ocne, $1 internat pe viatal in Siberia
prmtre salbaticu uteuti.
www.dacoromanica.ro
�286
IN EX IL
unul din asasini, dar la urma, slabit de
rani, cazu jos. Asasinii macelarira pe nenorocita for victima, si despoind-o de lucruri
-si de parale, au disparut.»
Asa a perit Petru Alexeeff, exilat In pustietatile Siberiei.
www.dacoromanica.ro
�XVI.
VERA ZASULICI
Pe cand polttia muscaleasca highesuia
temnitele Rusiei cu floarea tinerimel, rupta,
din sInul popoarelor subjugate de musca-
lime, eu- unul Impreuna oh tovarasil mei
din exil, eram nevoit a remanea la postul
meu din Geneva, scriind si tiparind cartile,
brosurile si ziarele partidului
Treceau anii, ..si martirologul am icilor
mei de lupta se tot lungea, usile zevorite
ale temnitelor si forteretelor, in earl si eu
alts data am petrecut ani, nu se deschi("eau acum de cat pentru a da drumul cos-
ciugilor in earl se odihneau eel pe earl
moartea 1-a slobozit din ghiarele absolutismului moscovit. Stiri tot mai grave, tot
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
288
mai lugubre, 'ml veneau la redactia ziarului
Rabotnik §i Le Travailleur *' si Inregis7
trand aceste stir'', adese-ore 'ml venea s6,
plang de urit contra dusmanilor terei meld',
a Poloniei, Ukraine' si Caucazieni.
In curend dupd procesul amicilor mei
din Moscova o stire groasnica veni la tipografia mea din Geneva 0 barbaric teribild a fost faptuita la Petersburg de catre
prefectul de politic generalul Trepoff.
Tata, ce s'a Intamplat:
In
ziva de 13 Iu lie 1877, des dimi-
neata, usa temnitei arestantilor preventivi
s'a deschis cu mare alai, si In curte a in-
trat generalul Trepoff, urmat de o suita.
Seful sbirilor Tarului veni sa, faca inspectie,
de si n'avea nice un drept de a o face, caci
temnita aceasta destinat5, numal pentru cei
In preventie e direct pendenta de ministerul
de justitie. In curtea temnitei In acest mo-
ment nenorocit se plimbau trei arestanti
politici: Petropavlowsky, Bogoliuboff si basarabianul nostru Cadiano. Apropiindu-se
de prefect cei trei arestanti, l'au salutat, si
s'au dat la o parte.
Trepoff s'a oprit In
loc,
apoi VIA ca
*) Acest din uunii mai l'am redactat in ami 1877-78
impreuna cu mai multi amid. polittei ca Jucovsky, Eliseo
Reclus, Dr Oelsmtz si &Ili.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
289
turbat, adresandu-se catre directorul ternnitei:
Pentru ce aceti arestanti se plimba
impreund? De ce nu supraveghiatf ca sa
se plimbe fie-care a parte?
Directorul, de fried, Incepu a mormoi m§-
te scuze, iar Bogoliuboff voind a'l scapa
de Incurcatura, Inteun mod cat se poate
de cuviincios, a respuns sbirului, ca tovara§ii see de plimbare nu se judeca cu dinsul in ace14 proces politic.
Nu vorbesc cu d-v; am sa v'e inched
In carcera! sbera infamul, §i adresandu-se
catre director porunci :
Sa '1 inchizi in carcera!
Bietul -finer a fost inhatat §i dus la car-
cera, pe drum lnsa, de oare-ce carcera era In aripa stanga a temnitei, Trepoff iara§1 a Intalnit pe Bogoliuboff.
De ce nu 'l-ati dus la carcera? tipa,
tiara s'elbatica, am poruncit ca sa, fie Inchis L
Directorul explica, ea tocmai '1 due in
carcera, dar Trepoff, turbat de manie, cu
spume pe buze, batea din picior; gesticula
ca un epileptic, i Injura pe arestant In
gura mare.
Canalie I
P5.1aria josl...
Bogoliuboff remase nechntit.
Znmfir C Arbure
19
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
290
Pc1 lam jos!
Si cu aceste cuvinte, bestia se rapusteste
asupra nenorocitului, si cu o lovitura Ii arune& palaria.
Toata, scena aceasta s'a petrecut inaintea ferestrelor camerelor unde erau Inchisi
arestantii politici. Unii din acesti arestanti, revoltati de ceia ce vezurd, Incepura a
striga :
Afara, afara pe calaul!
Trepoff deveni rosu ca racul, si luand'o
la fuga, porunci ca lui Bogohuboff sa i se
deie 50 lovituri de knot.
Pedeapsa a fost imediat dupa plecarea
prefectului executata, chiar Inaintea ferestrelor arestantilor preventivi.
Las pe cititor sa judece ce impresiune
trebuia sa faca aceasta teribila pedeapsa
asupra nenorocitilor Inchisi In preventie !
Norvii sdruncinati deja prin regimul penitenciar n'au putut Indura groaznica priveliste. Un sgomot asurzitor umplu aierul:
unii din arestanti Incepura a striga, a lovi
cu pumnii In use, altii au spart geamurile,
altii, si mai cu seama femeile, plangeau.
Atunci s'a Inceput un adeverat macel.
Administratia temnitei, adunand pe top ser-
vitorii si soldati, a intrat In coridoarele edificiului, oprindu-se la fie-care usA din cewww.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
291
lula.. Unii din arestanti au fost dusi In car-
cera In liniste, dar cea mai mare parte a
fost batuta cu tesacul, schingiuita, calcata
In picioare, umpluta cu sange.
Amicul meu Covaleff, unul din cei 50
osanditi In procesul din Moscova, a fost
Inhatat In celula sa de 15 soldati; unil '1
au apucat de picioare, din care causa omul a azut pe podeauA. Atunci mizerabilii se aruncara asupra lui si Incepura a
'1 snopi. 0 lovitura data lui drept In obraz
11-a sfaramat ochelarii si i'a
orbit de un
ochiu. Sub pumnii soldatilor nenorocitul a
lesinat.
Un alt arestant preventiv Sergiu Golou-
seff, speriat, and In celula sa au navalit
sbirii, Incepu a se apara. Un ofiter de politie 'I arunca atunci cearsaful peste cap, si
soldatii leaga acest cearsaf imprejurul go.tului lui Bietul nenorocit mai n'a fost Inabusit. Loviturile ce 'I s'au dat apoi In cap
au facut ca sangele sa 'I tisneasca din
urechi. Si pe and soldatii '1 omoreau, directorul temnitei striga :
De ce '1 omorlti, nu vedeti a omul
nu se opune!
Un alt arestant preventiv Felix Volhov-
skoi, care a petrecut deja cease an4 In
Inchisoarea preventive si din aceasta causa
www.dacoromanica.ro
�292
IN EXIL
pierdut sanatatea, a devenit surd §i
anemic ; nu §tia nimic din cele ce se petreceau. In tacerea mormentului seu, el se
§I-a
plireba lini§tit de a lungul celulei sale, cand
zavoarele scarteirk si intrara In odaie ternnicerii. Lovituri de pumni In cap, ghionturi, §i In fine lovituri -cu tesacul In ini-
na, facura pe nenorocitul sa piarza con stiinta. That In carcera el a fost aruncat
in ea le§inat.
AcWi arestanti bAtuti, acoperiti cu sanau fost Inchisi In
ge, fare haine pe ei
nWe morminte Intunecoase, umede, One
de excremente §i vermicamerile acestea
se numesc carcere. Bogoliuboff §i repausatul meu prieten Niculai Dicescu *), arestat
In preventie, au fost inchini In ni§te carcere renumite prin grosnicia lor. Aceste
carcere sunt construite alaturea cu ni§te
cazane marl de spalatorie. Temperatura carcerilor e peste 30 ° R Aceasta temperature
scade numai spre dimineata, iar de la 7
ceasuri deja se fac focuri sub cazane §i tern-
peratura Incepe treptat sa se urce. Cand
temperatura trece peste 20 ° arestantil din
carcerd nu mai pot sta nici In cama§5., a§a
*) Nieulat Dicoscu, dupe patru an de inehisome a fugit
in Romania, undo it muut in PloWt in anul 1889. Boala
eontiactata de di,n,,u1 in temnitele Taiului '1-a euleat in
inonnent
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
293
e de nesuferita caldura. Niculai Dicescu
care suferea de viciul cos dului, era nevoit
sa se culce go] pe podeaua, pentru a se
recori. Culcat aude in intunericul carcerei
un sgomot straniuceva se misca Imprejurul seu. A cincea zi nenorocitul nostru
roman din Basarabia a fost visitat de procurorul, ca'ruia densul ii spune de sgomotul straniu ce se aude in carcera. Procurorul porunceste a se aduce lumina vi...
oroare! a vezut ca pe podele misue ma de
vermi fungi. Acesti vermi s'au prasit din
causa excrementelor arestanfilor, pe earl' autoritatea nu -i scoate afara pentru satisfa-
cerea trebuintelor naturale, sl recorire de
caldura din spalatorie.
Dupa ce Bogoliuboff a primit cele 50
de lovituri de knut, nenorocitul a cazut In
epilepsie
si a fost transportat din carcera In Litovski Zamoc. **) In locul seu,
in carcera cu Niculai Dicescu a fost inchis
scumpul meu amic Sando T4iani. Aruncat In aceasta carcera infecta, printul Titi*) Celebrul literat iusesc Dostoewsky, aseinenea din causa loNittuilor de Lout, care ') sau administiat in Siberia, pe
cilnd dfnsnl zaeea in ocnele stattilui a contiactat epilepsia,
din caw cauza a 51 maid apoi la Moscova.
**) Viva de,,crielea acestei inehisoare in Temnita
Gazetei Sateanultu
Ficil apaintd in 189-1 in editina
Rimnu id -Sarat
www.dacoromanica.ro
ga
19.
�294
IN EXIL
ani, care suferea de piept, In curand a Inceput a se sufoca. Dicescu '1 a prevemt
despre existenta viermelor si mormanelor
cu excremente. Bolnav, bietul Titiani ceruse
apa; temnicerii 'I au adus un ulcioras, zicand ea li s'a poruncit a nu da mai mult
de cat cate un ulcioras de apa pe zi. Noaptea, a doua zi, a venit un sub-chirurg, si
deschizand usa camerei a fost isbit de aierul infect, si, Inspaimantat a fugit. Cand pu-
toarea Inadusi pe ambil arestanti, N. Dicescu a spart ferestruica de la usa, si cu
mainile goale a inceput a arunca excrementele afara In coridor.
In fine, numai a saptea zi veni doctorul,
care Ins', intrand In camera, imediat s'a
gimtit risu, si mai n'a lesinat. Esculapul a
gasit pe Titiani In delirul frigurilor, iar pe N.
Dicescu cuprins de o groasnica, palpitatie. De
teama ca ambil sa nu moara, el facu raport catre ministru de justitie. Dupa aceasta
ambil arestanti au fost transportati in spital.
Pe cand asemenea grozaverni s'au Intamplat In temnita destinata pentru barbap, In temnita femeilor asemenea s'a aflat de aplicarea cnutului, lui Bogoliuboff.
Auzind suspinele victimei, femeile incepura
a plange si a tipa. Vera Liubatovici cazu in
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT.
295
sincopa, isteriea a cuprins pe Maria Subotin.
tirea despre cele Into,mplate In temnita
arestantilor preventive chiar a doua zi s'a
respandit prin capitala. Rude le arestantilor,
Ingrijiti pentru ai lor, alergard la ministru
de justitie, comitele Palen; si se zice, cum
ca chiar Tarul Alexandru al II-lea a aflat
despre toate.
Dar dacA opinia public& a fost revoltata
de cele petrecute, data chiar In cercurile
inalte se desaproba brutalitatea sbirului
Trepoff, totusi nice o satisfactie a consciintei omenesti, asa de crud lovita, nu s'a dat.
Despre barbariile comise, irnediat ce 'ml
a vent stirea la Geneva, am tiparit o brosurA Intitulata «Basi-Buzucii din Petersburp §i am Incheiat acea brosura cu urmatoarele cuvinte: 00 noapte neagra ca
bezna domneste peste imperiul rustot ce
e plin de vlaga, tot ce e viu si cinstit, Inmormantat zace In temnite si In fortarete.
«Cal'aii Imparatului Alexandru al II-lea
domnesc in plina libertate. Din sInul lumei
culte acesti calai mini° 'si aleg jertfe nol
pier lucratorii, pier studentil cei mai buni,
pier fete, copii !
i societatea de sclavi taco,
presa infarna arunca cu noroi In martini
popoarelor robite.
www.dacoromanica.ro
�296
IN EXIL
<Iar noidusmanil netmpacati al acestui absolutism, inamicil acestei societati de
lachei, noi, devotati 'Ana la moarte fibertatei, egalitatei si solidaritatel ce facem?
Cum respundem noi dusmanului nostru
pentru sangele care curge ? Jertfindu-ne
pentru emanciparea lumei muncitoare;
noi, pared am abdicat cu desavarsire de
dreptul omului la apararea persoanei sale.
«i iata ca calail rapesc din sinul nostru pe sotiele noastre, pe sotii nostril.
«Iar not tacem!
«Calaii arunca pe surorile noastre to niste
temnite umede si intunecoase.
cci not tacem!
«Calaii trimit pe fratil nostril la ocne.
alar noi tacem !
«Calaii bat cu cnut si verge, tortureaza,
batjocoresc pe amicil nostril, al caror nunie
singur ne e sfant.
a Si noi tacem !
«Sa.' fie oare cu putinta ca si pe noi sa
ne fi atins selavia seculara, in care s'a nascut si crescut societatea noastra,, sa fie oare
cu putinta ca si not sa nu mai fi pastrat
nici germenele de demnitate omeneasca ma-
car! Sa fie oare cu putinta, ca pentru atatea chinuri si atatea suferinte noi sa n'avem de cat lacrimi?!
www.dacoromanica.ro
�IN EX 1 I,
297
«Ne lipseste care forta pentru a ameninta, pentru a ne resbuna? Dar atka fort&
poseda chiar lupul, care 'si* apara lupoaica,
randunica, care 's1 apara pull, iar nol suntern oameni, si Inca oameni culti si eruditi; In mo.mile noastre sunt toate armele
arme teribile.»
Pe cand eu la Geneva scream aceste linil
st tipaream o brosura speciala cu privire
la grozaveniile Intemplate la Petersburg,
colo In fundul unul orasel perdut din guvernamantul Costroma, o tlnara fata, exilata Inca la 1871, perzand rabdarea de a
suferi chinurile exilului, fugi din oraselul
In care a fost internata si merse la Pe-
tersburg.
Aceasta fats era Vera Zasulici.
La 1869, cand zaceam Inchis Intr'o ternnip din Petersburg*), Intr'o zi venise la tem-
nita mea o copilita de 16-17 ani, si declarandu-se de sora mea a cerut vole sä
me vaza. Directorul temnitei permisese In-
trevederea, asa de blajind si de candida
1-a parut acea copilita. Scos din celula mea
st adus Inaintea «surorei mele»am recunoscut pe Vera Zasulici. 0 cunosteam, cad
ca student locuiam In aceiasl curte, In care
locuia densa cu batrana sa muma.
*) Yen Tem/i/ta */ Et// , anul 1894, Thlinnicul-Sarat.
www.dacoromanica.ro
�298
IN EXIL
Aceasta solicitudine pentru not arestatii,
aceasta dorinta de a ne visita In teinnitele
noastre, de a ne acluce ceva merinde, al-
bituri, de a ne Inlesni cu cevaa atras
atentiunea politiei asupra blajinel fete.
0 dojeneam not
zicand, ca se compromite, dar copila se Inrosea de suparare,
si ne respundea:
Ce sa faca ei cu mine? Doara nu
sunt primejdioasa pentru stat, eu o fats de
16 ani. Ce crima mare fac, °and vo aduc
niste portocale!
Nu ne a ascultat. Politia o aresteaza mai
In urma, si fara nici o judecata o trimite In
exil; de atunci biata copila 'al vezu viata
sfaramata. Internata In niste orasele ca Senkurscul, densa stia ca o soarta cruda o as-
teapta. Exllatii administrative, adeca acela,
earl sunt trimisi In exil numai pe temeiul unel simple hotarari politienesti, sunt uitati
In general, reman In exil viata for Intreaga..
Vera Zasulici venise In ajunul barbariei
comise de Trepoff, In tetnnita arestantilor
In preventie. Densa nu cunostea pe nenorocitul Bogoliuboff, dar cu toate astea, inima sa palpita de oroare, cand a auzit despre cele Intamplate.
Biata copila stia deja ce chinuri si ce
suferinte indura In Rusia un arestant powww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
299
laic; §tia bine, ca paharul plin de amaraciune, pe care '1 beau acestI martini, e plin
Ora la margini, fara ca un sbir ca Trepoff sa aiba nevoie al mai umplea.
Si cuprinsa de oroare, pentru fapta comisa de.Trepoff, densa se hotarI sa-1 pedepseasca!
In ziva de 25 Ianuarie 1878 In palatul prefectului de politie din Petersburg s'a
auzit sgomotul unui glont, slobozit dintr'un
revolver.
Acest foe de revolver a resunat dintr'un
capet al vastului imperiu al Tarilor pang la
capatul eel-I-all; de la Marea Alba si pana
la Marea Neagra, '1 au auzit ru§ii, rutenii,
polonii, caucazienii si moldovemi din Basarabia.
'L a auzit §i Europa tntreaga.
Lumea egoismului strimt, lumea ghe§efturilor, jucatorilor de bursa, lumea speculantilor, lumea indiferentismului, a deschis
ochli marl, cuprinsa de mirare.
0 fata, fara. Inca de resbunarea despotului crud si barbar, a ridicat mana sa
curata de fecioara, pentru a pedepsi p'acela, care calcase In picioare demnitatea
de om a unui nenorocit, pe care dorm,
sublima resbunatoare, niel ca '1 cunoscea.
De o fapta a§a de eroica, ()amend de
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
300
rand au oroare! Un atare fapt H face sd
mesoare abizul fara fund a nemerniciei lor.
De aceia tocmai vulgul se Incearca, In asemenea ImprejurarI, a'sI apara nemermcia cu tot felul de sofisme.
Dar faptul de rezbunare a Verei Zasulici era afara din cale exceptional, prea clar,
prea bat5.tor la ochi!
Icoana sublimei fecioare, scaldata Intr'o
aureola de lumina stralucitoare aparu mareap Inaintea ochilor suflete§t1 a tutulora.
Si lumea Intreaga Ingenunchie Inaintea
acestel icoane!
Ca tog oamenii superiori, in adeveratul
Inteles al cuventului, Vera Zasulici era o
fata modesta, timida, §i care nu pretuia do
loc marimea sufletulul seu. Eroismul el se
asemana mult cu eroismul sublimei Charlotte Cordey.
Ca si eroina Marel revolutiunl francese,
Vera Zasulici, sub pretext de a da o petitie a fost admisa In audienta la acela, care
trebuia sa-sI ispa§easca pacatele, lovit de
mina unel fecioare.
0 copila de staturd mijlocie, cu perul
negru, cu trasurl simpatice, cu ochil marl
caprul, modest Imbrdcata, se apropie de
generalul Trepoff, urmat de o suita de ofiterl §i adjutants. Ea tinea in mina o hartie.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT..
301
Calaul Intinse mana dupa hartie, fard a
privi macar pe femee.
Dar lata ca hartia cade din mainile tremurinde ale solicrtatorei, si ea se pleaca, ca
s'o ridice.
Calaul suride.... e vesel.... '1 place ca
densul produce asa emotie, ea toti tremurd
apropiindu-se de el.
Van... Copila se redid., mana sa se Intinde amenintator, si sgomotul unei lovituri de foc se aude; peste o clipa o a doua
detunaturd.
Ca laul se clatin5, si cade gramada la picioarele sublimei fecioare.
Sunt ucis! Sunt ucis! striga cala'ul,
si lumea se repede ca sa '1 ridice.
Trepoff a primit dare gloante In piept.
Lesinat, el a fost transportat In apartamentele sale particulare.
Vera Zasulici a fost arestata si lnchisa
In fortereta Petro-Pavlowskaja.
Dup., doue luni de zile ea aparu Inaintea unei curti cu jurati. Irnperatul Alexandru al II-lea, find convins ca aceasta
erorca fata va fi neaparat condamnatg, n'a
crezut necesar a mai alcatui un tribunal
ad hoc. Apol, mai era si alta causa, care
silise pe despot de a face ca Zasulici sa
fie judecata de o curte cu jurati;causa
www.dacoromanica.ro
�302
IN EXIT,
aceasta era Europa, §i opinia publics. Intreaga press europeand vestejise purtarea
barbara a lui Trepoff cu condamnatil poaceasta press ridea sarcastic de Ru
sia oficiala, care se declara revoltatA de
cruzimile turcilor In Bulgaria resculata.
Indignarea Rusiel oficiale In aceste lmprejurariIn adever era ridicola! Barbara,
.cruda, selbatica acasa, in Polonia, la Cau
caz, In Ukrania, in Basarabia
Rusia se
Induio§ase de suferintele poporulul bulgar.
Lacrimi de crocodil, care, precum poveste§te legenda, plange inainte de a sfaia §i trig hip prada sa.
Adusa inaintea jushtieI, Vera Zasulici
refusa de a se apara. Aparatorul el, advocatul Alexandroff, tnteo pledoarie superba,
arata luratilor ce a suferit aceasta coplla
in viata sa, fara de a avea vre-o vina ; apol,
trecand spre causa care a Impins'o sa atenteze la viata prefectulu! de Po title, descrisese in color! vii grozaveniile tntamplate
In temnita.
Sub impresiunea acestei pledoaril, inimile juratilor ru§1, amortite in sclavie, se
desghetara, §i printr'o pornire spontanee
,con§tiinta for le dicta un verdict cinstit....:
Zasulici fu achitata In unanimitate.
Acest verdict a fost primit de public cu
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
303
aplause frenetice. Multimea impresora pe
fecloara sarutanduI mana, acea mans sfInta,
are a resbunat demnitatea omului, calcata,
batiocorita.
Guvernul I§I perdu capul. Ne a§teptan-
du-se la asa ceva, zapacitdensul porunci
imediat ca Zasulici sa fie arestata.
Dar la asemenea inichitate se a§tepta
partidul revolutionar; totul a fost dep. pregatit pentru a rapi pe Zasulici imediat ce
densa va fi condamnata; verdictul de liberare inlesni reu§ita scaparel.
In ziva procesuluI, In sala tribunalului
n'a fost admis de cat un public ales, asa
ca din revolutionari n'au patruns acolo de
cat vr'o 20 de oameni. Cand juratif intrand In sala au adus verdictul for de achitare, acest public ales pe spranceana a
Inceput a aplauda, §i se zicea, ca chiar
priatul Gorciacoff, present In sala, s'a entusiasmat §i a aplaudat discursul de aparare a advocatului. In fata tribunalului In
acest moment stationa o multime mare, care
a§tepta In lini§te resultatul procesului. oDe
o data se auzi o voce «achitata.»*) Multimea n'a crezut §i vezend ni§te domni Ie-§ind din tribunal, se misca spre dion§il. Dar
Extrag aceste ainanunte din Kolizmehe Zotetng, 1878,
Aprihe 7
www.dacoromanica.ro
�304
IN EXIL
iata Ca apare advocatul Alexandroff, si multimea Incepe a aplauda, apoi niste studenti
redica pe maul' pe advocat strigand «uray.
Advocatul pentru a scapa zise studentilor
sa astepte ca iese Zasulici din spre portita, care duce In temnita arestantilor In
preventie. Auzind aceasta, Intreaga multime
se Yndrepta imediat spre acea usa, care le-
se In alta strad5 numita Spalernaia. Lumea se aduna mereu, asa ea In curand In-
treaga strada era plina de lume; printre
multime se vedea un mare numer de soldap fa'ra arme, cari de sigur au iesit din
casarma ce se aft& alaturea. Era foarte
frig, soarele apusese, si peste oral cadea
o burs deasa, dar lumea asteapta cu rabdare, si amenintarile sergentilor de strada,
car! Indemnau publicul sa se Imprastie n'a-
veau absolut nici un efect.
«Strecurandu-me printre multime auzii
fel de fel de vorbe. Studentil ziceau ca.
Zasulici nu va fi liberata, ca de sigur politia o va aresta si o va expedia In exil;
publicul mai solid protesta, si opina ea Zasulici, a data achitata, va fi pusa. In libertate.
Trecu vr'o jumetate de teas. De o data
usa se deschise si iesi Zasulici. Un «ura»
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
305
resunator se auzi, si multimea o Inconjurd.
In acest moment din spre tribunal aparu
un pluton de geandarmi, care ocupa lesirea din stradd. Multimea deveni Ingrijita
si se dote la o parte spre zidurile caselor.
Vezusem p'un domn Ina lt, imbraicat In suba,
lnhatat de doi geandarmi.
Nu vezi tine sunt2 striga acest domn
desvalindu'si suba. Pe pieptul hainelor sale
am vezut mai multe decoratii.
Ce s'a facut apoi cu acest domn
nu
stiu, cad am fost apucat de curentul multimei si tIrlt spre strada Liteinaia. De odata auzil niste Impuscb.turi. Unii din multime strigau, speriati :
Geandarmii Impusca!
De fried intrai sub o poartA, sub gangul
careia me adapostil. Privind spre ulita, vedeam cum fug femel, bdrbati, copii, goniti
de geandarmi ; trei geandarmi Inhata pe
un lucr'ator, si '1 bat groasnic; un tinar
cu fata sada-O.' In sange, intr.& Intr'o peavalioard,
a e5rei use s'a Inchis apoi cu
sgomot. Toti strigau, femeile tipau si plangeau. Langd mine, sub gang stetea o germand, care 'mi zise:
Mein Gott, es ist ein wahrer Aufstand!
Cdnd grosul publicului trecu, iesii de
sub gang In stradd, dar facand tali -va past
Zemftr C. Arbure
20
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
306
detei peste un grup de sergentI de strada
carI lnconjurau p'un om cazut jos. Me apropiai si... oroare! vezui p'un tiner cu crierii iesiti din craniu.
E mort2
Nu vezi! S'a Impuscat singur 1 Imi
respunse unul din sergenti.
Am aflat apoi c'acest nenorocit era Sidoratsky, un biet student. UniI me ca, el
singur 's1 a tras un glont In cap
ver-
siunea politiei, evident, altiIpublicul, zice
ca a fost omorat de geandarmi. Asemenea
mac aflasem, apol ca politia a urcat cu sila pe Zasulici inteo careta si a dus'o III
fortareata. Asa dar Zasulici e arestata.»
Corespondentul ziarului Kolnische Zei-
tung a gresit.
Tata. In ce consta gresala sa. Prins, studentul Sidoratsky a fost omorat de geandarmi, In momentul co,nd nihilistii au urcat pe Zasulici Intro careta de plata ; geandarmil, carI navalisera In acel moment, pentru a pune mana pe Zasulici, au fost Intim-
pinati de resistenta unui grup de tineri, In
fruntea caror a fost Sidoratsky; s'a iscat o
Incaerare, un glont a nemerit pe nenorocitul student, care cazu mort. Nilulistil, vezend
ca trasura cu Zasulici era inconjurata de
geandarmi, deschiserd una din usile carewww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
307
tei, §i facura'. pe Zasulici sa lasa din trasura. Dansa Ie§i repede, fara ca careta sa
se opreasca; In Invalmaseala geandarmil
zapaciti n'au observat aceasta, §i inconjurand careta, poruncira vizitiului sa male
mai jute. Careta porni In fuga mare, iar
Zasulici la brat cu un tine/. In curand iesi
din mtjlocul multimei, §i disparu Intr'o stra-
da laterala. Peste 20 de minute densa era
deja adapostita Intr'o casa sigura.
Asa dar, Vera Zasulici n'a fost arestata,
precum credea corespondentul ziarului ger-
man, §i a scapat din mainile politiei.
A doua zi Intreaga politia capitalel Tarului era In picioare. Pretutindeni spionil
cautau pe Zasulici, o multime de femel se
arestau, banuite de a fi Zasulici. Trepoff,
turbat de m\nie, ca copila care 'l a plantat cloud gloante In piept a scapat, se svar-
colea pe patul seu de durere, tntreband
mereu data s'a gasit sau nu Zasulici. Mizerabilul nadejduia Inca, ca va putea sa
se resbune. Si ce resbunare odioasa §i oribila nu combina in sufletul seu de Galati
aceasta fiara selbatica !
Toate garde erau pazite de geandarmi,
cari pandeau plecarea copilei din Petersburg.
Si pe °and intreaga polttia Tarului cawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
308
to pe Zasulici, dinsa sedea linistita In casele unui doctor care era cunoscut politiet
de cel mai suspect om.
Fireste, ca nici unuia din spioni nu i -a tre-
cut prin gand de a cauta pe Zasulici tocmai In casele unui asa om. Politia era convinsa, Ca nihilistii au ascuns'o aiurea, adi-
6, bite° casa particulars, afard de on ce
supraveghere politieneasca. De aceia too-
mai, casele unor oameni cu desavarsire
streini miscarel revolutionare au fost calcate de politie in aceste zile de panics.
A trecut o lurid
si politia n'a dat de
urmele lui Zasulici. Intr'o sears pe la finele lunei Mai, sublima eroina, imbracata
in haine de doliu, la brat cu un ofiter, a
trecut pe sub nasul geandarmilor de pe
peronul Orel caiei ferate Varsovia-Petersburg, si s'a asezat inteun vagon de clasa
a doua. Peste seapte zile ea a fost deja la
not In Geneva.
In Elvetia atat elvetienii, cat si strainil
au Intimpinat'o cu semne de stima si yeneratiune. Expresiunea acestor simtiminte
jena mult pe timida fecioard. Henry Roche-
fort organisa un mare banchet In onoarea
el, si 4m1 a trebuit mult pang am putut s'o
conving sa nu refuse de a veni la acel
banchet.
www.dacoromanica.ro
�1N EXIL
309
Admiratia Jul Rochefort pentru acea copila,
modesta a fost asa de mare, to cat lntr'o
zi, pe cand copila lua parte la tnmormantarea colonelului Rasua, si un refugiat politic din Franta pentru aceasta participare
a insultat-o prin ziarul clerical «Courrier
de Geneve.
Rochefort s'a presintat la
redactia ziarului Ince stiune si a cerut rectificare. Redactia tntelegand bine ca dilema
se presinta este
sau scuza sau un
_
duel serios cu un duelist redutabil, a ales
scuza care s'a si tiparit imediat.
Pentru ultima data am vezut pe d-ra
Vera Zasulici la Zurich, acum doi ani. Vor-
bind despre trecut cu densa, ea, care astazi Impartaseste icleile partidulul social-de-
mocrat, 'ml a zis :
Imi pare foarte r'eu c'am atentat la
viata lui Trepoff. Focul meu de revolver
a derutat miscarea socialist& din Rusia.
Am remas uimit de aceste cuvinte, dar
cugetand mai pe urma, am Inteles semnificatiunea lor.
Vera Zasulici, devenind social-democrats,
a ajuns sa nege cu desavarsire on ce mijloace ilegale de actiune. Atentatul combs
de densa, ea tl considera acum ca un act
de propaganda, si neaga importanta lui,
crezand ca acela a fost un fel de semnal
www.dacoromanica.ro
�310
IN EXIL
dat partidului socialist din Rusia de a se
transforma intr'un partid teroristZasulici
deplange ceia ce a fa'cut.
Fireste, c5, densa greseste.
Precum intr'un moment de legitima indignare In contra lui Trepoff, densa a luat
hotArarea de a resbuna pe nenorocitul Bogoliuboff, tot asa si partidul socialist rus,
persecutat fara crutare, pentru propaganda
ideilor de iubire si Watie, intr'un moment
de legitima indignare In contra celor cart
torturau si omoreau pe fratii si surorile lor,
a luat groaznica hotarare de a se resbuna
si s'a transformat intr'un partid terorist.
Aceasta trebue sa serve de povata guvernelor !
www.dacoromanica.ro
�XVII.
PROCESUL CELOR 193 SOCIALIST1
TESTAMENTUL CONDAMNATILOR
Pentru a micsora impresiunea produsa
asupra opiniunel publice a procesului Zasulici, pentru a produce din alta parte o
impresie «salutara» asupra partiduldt soci-
alist, guvernul rus a hotarIt sa aduca inaintea unei curti cu jurati, pentru asta data alcatuita pe spranceana, pe totI socialis-
tiI, cars zaceau de 4 6 ani in preventie
prin temnitile si fortaretele imperiului.
Era greu de a lnjgheba ceva lntreg, legat
prin comunitatea actelor faptuite, din ele-
mentele desemnate de a aparea pe banca
www.dacoromanica.ro
�312
IN EXIL
acusatilor. Dar s'a gasit un procuror, Jelichowsky, care it§1 is sarcina aceasta, fagaduind a ajunge la un bun resultat.
Actul seu de acusare Imbrati§a pe 193
arestanti *i arestante, acuzati de a fi Incercat de a face propaganda socialists In
popor. Cea mai mare parte din acWi oa-
meni, a fost arestata Inca pe la 1873-74
fi de atunci a§tepta judecata Multi din el
au murit In Inchisoare, altii au Inebunit,
altii, ca printul Petru Krapotkin, au reu§it
sa fuga din temnita. Din aproape 700 arestati in aceti ani, guvernul a ales 193,
i I-a pus la dispositia procurorului. Una
din eel alesi formau In adever un grup de
oameni Intru cat-va organisat, fara Ins&
c'acest grup de oameni sa fi avend de scop
o conspiratiune politica, un complot. Gru-
pul In cestiune n'avea alta tinta la intaia
sa Injghebare de cat aceia de a traduce
§i edita mai multe opere capitale din limbele englesa, germana §i francesa. §i cartea
cea dintal tradusa si tiparita de acest grup,
cu autorisatia deplina a censurei, a fost
abecedarul ftiintelor sociale al lui Spencer, o lucrare fara, mare valoarea eruditului
sociolog engles, apoi le veni randul §i altor
carp. Dar nici una din t'artile tiparite n'a
fost Interzisd In Rusia. Mid Insa la 1872
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
313
s'au adunat la Zurich toti refugiatil politici din imperiul rus, si au pus acolo temeIul unei tipografil, destinate specialmente
pentru a tipari card si brosurI socialiste,
grupul In cestiune a devenit si el socialist, si, pe seama sa proprie organisa tipografie noua la Geneva. Tipografia acea-
sta Insa n'a existat lung timp, si dupa ce
a tiparit cate-va carp si brosurI a fost Inchisa de grup. Propaganda facuta la Zürich de a merge «In popor» a produs scisiune In grup: o parte din membril, In frunte
cu Ceaicovsky, au format o religiune, al Carel' principiu fundamental a fost credinta ca
omul e dator a se perfectiona moraliceste
pe pament, tinzlnd a se transforma din om
In om-dumnezeu. (Bogo-celovek). Ceaicov-
sky cu o parte din proselitil sei a plecat.
apoi In America, uncle a treat o comunitate relgioso-socialista. Comunitatea aceea,
dupa o existents efemera s'a desfiintat, si
asta-zI intemeiatorul el, Ceaicovsky, traieste
la Londra, unde lucreaza la niste ziare englese. Alta parte din membril grupulul din
Petersburg, precum am zis, au luat parte
la miscarea socialista. In fruntea acestora
au fost oameni ca Dumitru Clementz, Kraw
cinsky, Payewsky, Axelrod.
Procurorul, In actul sell de acusatie, tinwww.dacoromanica.ro
�314
IN EXIL
brati§and pe toti 193 de arestanti, pretindea ca ace§ti oameni aveau de stop in
propaganda lor, nici mai mult nici mai putin de cat, distrugerea statului politic §i
economic actual, voind a'l lnlocui cu federatiunea libera a natiunilor, din cari se
compune imperiul, desfiintand proprietatea
particulars, .51 Impartand pamentul comunelor rurale, iar fabricile remitandu-le corporatiunilor de lucratori. «Pretutindeni, unde
se facea aceasta propaganda, zicea procurorul In actul sell de acusatie, acusatil ga-
seau un teren bun §i un auditor numeros
pentru respandirea ideilor lor. Dar principalul focar al propagandei a fost Peters-
burgul, unde In curend s'au format mai
multe societati secrete din studenti si muncitori; al doilea focar a fost Moscova, apol
Kiewul, Odesa, Charcowul. Din aceste centre propanganda socialists s'a Intins apoi
peste lntreaga Rusie».
Actul de acusatie stabilise doue directiuni principals In mersul propagandei ; una
mergand din Petersburg spre Moscova se
Indrepta spre Novgorod pe Volga; a cloud
Imbrati§are sudul imperiulul, avond de centruri Kiewul, Carcofful, Odesa, Chi§ineul,
Tambowul si Novocercaskul pe rtul Don.
La Petersburg, zise actul, n'a remas o
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
315
singurd fabrics, unde brownie socialiste
sa nu fi fost respandite cu profusiune (?).
La aceste fabrici, sociallsti de ambele sexe,
lucrau ca simplii lucrAtori de fabrics; in
guvernathentul Twer, propagandi§tii aveau
de §ef pe lucratorul Kriloff.
Guvernul de mult deja bagase de seams
p'ace§ti dumani activi ai statului, dar, zicea procurorul, toate sfortdrile sale de a
pune mons pe el remaneau (Ara resultat.
Politia aresta din cand in °and cate un
grup de oameni, dar acele arestari nu permiteau de loc de a stabile lntr'un mod cert
fortele adeve'rate ale inamicului organisat,
nu permiteau mac cu seamy de a descoperi motorul central, care punea In mi§care
lntreaga organisatiune. Causa, urma procurorul, era ca socialWil au fost organisati Intr'o grupare federabsta adicd fiecare grup lucra isolat In raionul seu §i
n'avea legaturi directe cu cele 1-alte grupurl. Din aceastd causa, arestarea unui grup
oare-care, nu producea absolut nici o daund asupra celor-l-alte grupuri. Cand politia Intro localitate aresta majoritatea membrilor activi, imediat se deta§au cati-va mem-
bri dintr'o grupare vecind, §i umpleau golul facet de politie
Acest act de acusatie a fost milt de prowww.dacoromanica.ro
�316
IN EXIL
curorul Jelichowsky, lnaintea unel curti cu
jurati, §edintele careia s'au deschis intro
sala a§a de mica, In cat In ea n'au putut
intra de cat cei 193 preveniti, geanclarmii.
curtea §i un public de patru persoane.
Iata impresiunea unui martor ocular la
acest proces:
«Public de loc, toate bancile sunt ocu-
«pate de preveniti, inaintea carora stau
uranduri de geandarmi Inarmati. Prevenitii
«presinta un aspect straniu. Sunt ni§te a«dev6rati muribunzi. Toate fetele sunt pa«fide ca ceara, ochii unora ca sticla, ochil
«altora and ca In friguri; amid eel mai
«intimi abia se pot recunoWe. Unii din el
«au petrecut deja in temnita §ease ani,
aaltii patru, §i trei ani, printre ei sunt §i
«fisionomii de copii ..... eiti din mormont,
Ǥi cu toate astea par a fi nWe batrani
«garboviti. 0 conversatie se face printre
«el; nenorocitii, In temnita solitara de ani
«n'au auzit voce de om, §i acum cu bu«curie vedita vorbesc; pentru ei toti pro«cesul e un ce secundar, o comedic inuotila, care nu in§ala pe nimeni.
«Intr'un colt, inconjurati cu un grilagiu de
«fer sunt patru in§i, despartiti de cei-lalti,
«acqtia sunt 111i kin, Covalik, Woinaral«sky §i Costiurin. El sunt paziti mai cu
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
317
«rigoare, de oare-ce In mai multe renduri
«s'au Incercat sa fuga. Miskin, de pilda, a fost
«prins In Siberia, unde s'a dus pentru a
«scapa din ocne pe celebrul scriitor Cier« nisew sky.
«Se procedeaza la apel si interogatorul
«sumar.»
Profesiunea d-v. Intreaba presedintele Peters.
11fam ocupat cu respandirea cartilor
oprite de guvern.
Altii la aceasta Intrebare au respuns, ca
s'au ocupat cu propaganda socialists, altil
ca s'au Incercat a ridica poporul in contra Tarului si tiraniel lui.
Advocatii au protestat apoi, pentru ca ln,
sala sedintei nu s'a dat drumul publiculul ;
fireste c'acest protest n'a avut nici un resultat. Prevenitul Tscherneawsky a declarat
apoi In numele s6u si a coacusatilor, ca,
el refusa de a respunde Intr'un proces, carese face cu usile Inchise. Presedintele se In-
cearca a'l opri de a face aceasta declaratie colectiva, atunci acuzatil striga :
Ascultati, data vi se vorbeste !
Atunci presedintele porunceste ca Tscherneawsky sa fie scos afara din sala.
Toti prevenitil se ridica In picioare si zic :
Sa ne dud, In temnita pe toti !
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
318
Se face un mare sgomot, pre§edintele
Include sedinta §i geanclarmii scot afara pe
toti prevenitii.
La a doua §edinta, pre§edintele sfatui pe
preveniti de a fi mai lini§titi, apoi adresandu-se catre Mi§chin zise
Prevenitul Mi§kin, sunteti acuzat de
a fi membrul unei societati secrete, care
are de stop distrugerea, tntr'o vreme mai
mult sau mai putin departata, actualel stari
sociale. Marturisiti aceasta crima* ?
Nu sunt ci n'am fost membrul unei
societati secrete, a respuns prevenitul, dar,
declar, ca am onoare a me prenumara printre membrii partidului socialist-revolutionar.
Cer voie de a da explicari In ce mod anume am lucrat contra legilor imperiulul
rusesc.
Aveti cuventul.
Nu pot sa primesc rolul unul pa'rta
la o societate secreta. Eu §i tovara§ii mei
nu apartinem unei organisatii uniforme;
unei alcatuiri artifieiale; not nu suntem de
cat o parte mica din partidul socialist, actualmente foarte numeros, care cuprinde im-
periul rus Intreg. Scopul esential al acestui partid este fondarea unei ordine sociale drepte, intemeiate pe adeveratele trebuinte ale popoarelor, earl compun impewww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
319
riul rus. Aceastei ordine noud, pentru not
e federatiunea celor cari prod= pentru a
trai. Pentru a ajunge la scopul tintit e
necesara o Revolutiune sociala, de oare-ce
statul actual face imposibila, realisarea ei
pe cale pacinica. Si cum sa mai gandim
not la putinta de a lucra pe aceasta cale?
In fata avem un guvern despotic, care nu
numai ca nu cedeaza Intru niinic cererilor ce-
lor mai urgente ale poporului, dar Inca refusa de a asculta pe cine-va, cand 'I vorbeste despre trebuintele poporului, care In contra suspinelor miseriei respunde prin glonte,
car noua, aparatorilor poporului, ne &á ocnele drept asil.
Problema, care ni se impune, urmeaza
Miskin, nu e de be provocarea la revolutie, ci garantarea isbandei el, caul nu este
greu de a prevedea apropiarea unei revolutiuni. Fiind In ajunul unei revolutil este
necesar de a ne Ingriji mai cu seama de
densa, sa se fad. In profitul poporului, nu
ca In Europa, unde burghezia a confiscat
In profitul seu propriu, ceia ce s'a dobandit cu sacrificiul sangelui poporului. Pentru acest stop e absolut necesar ca poporul sa fie constient de drepturile sale si
tocmal pentru a destepta constnnta poporului, nol socialistil ne am dus In popor
www.dacoromanica.ro
�320
IN EXIL
Putem oare sd fim numiti conspiratori si resvratitori noi, cari zicem ca de
la popor trebue totul sä purceada, §i cd,
poporul trebue sa fie stapan asupra des!inelor sale?! Nol n'avem la dispositiunea
noastra nici temnitile, mci armata, nici
intreprisele marl industriale, earl* in in robie §i supunere multimea Cum? In cc mod
dar am fi putut silui con§tiinta poporului?
Singurul mijloc, singura noastra arma,
e convingerea!
Toole mijloacele de violenta sunt In
mantle adversarilor notri, cart se folosesc
de ele. Si dad In asemenea imprejurari,
guvernul tot are fried de noi, apoi aceasta
decurge din faptul ca densul 7.tie bine cd.
In partea noastra sunt simpatiile multimei.
Dar dad este a§a, atunci noi nu mai suntan de loc ni§te criminals, ni§te atitalori,
ci numai §i numai interpretil credincio0
ai tendintelor §i aspiratiunilor multimei.
Poporul simte noi §tim!
Dupd aceste cuvinte, pre§edintele curtei
a oprit pe inculpat de a urma. Atunci Mi§chin denunta juratilor urmatoarele fapte :
Existd, domnilor jurati, un proces ver-
bal prin care se constata 6, eu, un arestant preventiv, am fost supus torturel.
Cand refusasem de a respunde la unele din
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
321
Intrebarile procurorului, din ordinul seu mi
s'au pus flare la picioare si la mains. Dupd
ce am purtat luni intregi aceste flare picioarele mele au devenit o rand mare, purulentii,
pentru ca inelele de la flare au fost foarte
strimte.
La aceasta groasnicd denuntare, preseclintele Peters a avut cinismul de a face urmdtoarea obiectiune :
Tribunalul nu poate controla afirma-
d-v, cari nu se intemeiazd de cat
tiunile
pe niste vorbe.
Dar priviti la picioarele mele! striga,
prevenitul.
Tribunalul, Intrerupe presedintele, pa-
lid de rusine, nu e competent pentru a examina starea sdnatetei voastre.
Eu protestez In contra acestor
Wien!
eel-
Nu e acum momentul, pentru a ne
ocupa cu ast-fel de lucruri.
In acest cas mai am sd fac o singura declaratie, §i apoi nu voi mai zice
nici un cuvint. Acum, d-lor jurati, Inteleg
foarte bine cat& dreptate au avut tovardsii
mei de a refusa sd ieie parte la acest proces. Acum e vadit pentru toatd lumea, ca
aci adev6rul nu se poate spune, ca aci a-
cusatul n'are drept la aparare acum am
Znmfir C Arbare
21
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
322
dreptate de a me, c'aci nu se judeca un
proces, ci se joaca o comedie, c'aci se faptueste o crima mai odioasa, mai infama...
La aceste din urma cuvinte presedintele
striga :
Dati'l afara I afara!
Ofiterul de geandarmi se repede la Miskin, dar unul dm acuzati, ovreiul Rabinowici, 'I opreste in drum. Ofiterul izbuteste,
dupa o lupta, sa dea jos pe Rabinowici si
pe acuzatul Stopane, si sa, apuce de maneca pe Miskin.
Dar Miskin, care stia ca asta data vorbeste pentru ultima oara, care stia aseme-
nea ca vor trece ani, zecimi de ani, un
cand not toti vom fi o terina,
secol, si
cuvintele sale vor resuna de pe paginile
istorieicu o voce tare a zis :
«..... mai infam lucru de cat aceia ce se
petrece tntiun lupanar, Mci acolo niste femei miserabile se prostituesc pentru o bucata de pane, iar aci niste senatori vend
viata oamenilor, libertatea lor, dreptatea,
&Ilea tot ce e mai dant pe pament,
si
vinzarea aceasta se face din lasitate ......
din servilism pentru decoratil, grade si salariu.»
In fine geandarmii isbutesc sä tirasca pe
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
Miskin afara
323
din sala sedintei. Acuzatul
Stepane se apropie atunci de grilagiul care
-desparte pe prevenitii de curte, si striga cu
o voce emotionata:
Acesta nu e tribunal! Sunteti riiste lachef.... v6 dispretuesc!
Un geandarm 'I loveste cu manerul säbiel peste cap, curge sange, omul cade. Aceasta scene selbatica produce o impresiune groasnica asupra celorl-alti preveniti, si
ei tog cer a fi dusi din salA.
In mijlocul emotiunei generale presedintele Inchide seclinta.
A doua zi advocatil trite° pledoarie superba sfisiara rechizitorul procurorului, care
perdu,ori ce curagiu. Nenorocitul n'a mai
cutezat de a se lncerca macar de a sustine acuzatia, si s'a marginit a cere condamnarea a 20 de acuzati, declarand, cu
un cinism sfruntat, ca ce1-1-alti 173 din arestanti au fost detinuti In preventie pentru descoperirea adeverului.
Asa s'a ispravit acest proces monstru.
Curtea cu jurati a condamnat pe cel 20
de inculpati la munca, silnica In Siberia,
iar 173 achitati de curte, au fost expediati In exil pe tale administrative, adica
printeo simpla dispositiune politieneasca...
Pe tend la Petersburg se judeca acest
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
324
proces politic, eu si cu tovarasil mei asteptam cu nerabdare resultatul lui. Acest
resultat, de si so putea prevedea deja, totusl era necesar ca prevederile noastre s5,
fie confirmate.
Era vedit pentru nolca paharul suferintelor si chinurilor e plin pens la marbff ini era evident ca unor oameni de came
§i de oase cu neputint5, le este sä remand.
credinciosi sublimei povetuiri a lui Chris2
tos: Riarta si iubeste pe dusmanii tei.D Cum
sa iubesti pe dusmani? Cum sa, '1 iubesti
chiar data vel gasi destuld, iubire In inima
ta, pentru ce sapi lerti?
Isus Christos a putut s'o Lea, cad era
Dumnezeu.
Noioameni, nu putem sa ne inaltdm pana la seninatate acestei iubiri nemarginite.
In luna Tunic, acela§ an, din fundul ternnitei, unde zaceau amicii nostri condamnaV, ne sosi la redactia ziarului Obscina,
testamentul lor. Acest testament, al oame-
nilor Ingropati de vii, era scris pe dosul
unei citatil *) si iscalit de 19 insi, con*) Documental original l'am daruit la British Illitzeuni.
din Londra Citatiunea pe dosul canna e sous testamental
apartmea prevemtului Felix Yalhowskoi, care in cahtatea
de martor in procesul Zasuhm era chemat sa se presinte la
proces Fund p'atunci detanut in fortaieta Petro-Pavlovska,
citatiunea 'i a vemt la temmta
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
325
damnati la munca stinted. Lipsea numai
iscalitura lui Miskin.
Tata acel testament, pe care '1 am ttparit si xilografiat In num6rul 6 al ziarului
pe care 11 redactam p'atunci la Geneva.
«Alaturatul testament trebue sa fie tipa«rit neaparat: organul partidului, la care a«partinem, nu poate refusa aceasta mem-
«brilor sel. Timpul, cand se va tipari,
'1
uva desemna redactiunea*). Cerem numai
«ca to aceasta hotartre redactiunea sa se
«conduca esclusiv de motive politice, si nici
«de cum de soarta noastra.
Tovarasi de Kiel !
«Procesul partidului sosialist-revolutionar
«oficial s'a sfirstt; asa numitul verdict, In
«forma sa final' s'a iscalit, si nu remane
«de cat executarea lul, adica, sa fim tn.«misi in ocne si In exil.
«Pardsind campul de lupta, ca prizo«nieri, am indeplinit datoria noastra, cins«tit, si tnainte de a pleca pentru tot-d'auna,
«credem In dreptul nostru de a ye adresa
«cate-va cuvinte. Fara ca sa ne Insusim
«niste roluri streine noua, vom vorbi nu*) Redactia organultd partidultu se eompunea din mine,
N Joukowsky Gi Axel, od
www.dacoromanica.ro
�326
IN EXIL
«mai si numai In marginile cadrului de ac-
«tivitate, care a cazut pe seama noastra.
«Puterea oficiala a crezut de cuviintk sk
«dea o pilda cu noi, o pilda menita a In«flora pe altii. Fat& cu aceastai tendint5,
«suntem datori de a declara c5, on ce pe«deapsd, on ce chinuri ni se pregatesc,.
«noi totusi vom remanea credinciosi par«tidului socialist-revolutionar din imperiul
«rus. Remanem, precum am fost, dusmanil
«regimului care domneste In Rusia, regi«mului, care e o rusine pentru patria noas«tra, de oare-ce acest regim economiceste
«exploateaza munca In folosul trandaviei
«si desfrlului, iar politiceste supune liber«tatea, munca, si cinstea cetateanului, la,
a discretia vointei autocratului. Prin testa«mentul nostru, tovarasi, ye lasam In lo«cul nostru, conjurandu-v6 ca s5. urmati
«a pasi pe aceiasi tale, cu energie si de«votament indolt, pentru ca sa atingeti
«scopul nostru dint. Sa fiti convinsi Ca
«noi vom sti suferi moartea, fard a renega
«causa, pentru care suntem condamnati.»
Fortareta Petro-Pavlowskaia
25 Mai 1878.
Urmetiza 19 iscalituri.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
327
Acest testament a lost intocmai executat de catre tovarasii condamnatilor.
Dar inainte de a trece la povestirea acestei lugubre istoril de executarea testamentului tovara'silor nostril, earl, ce e drept,
nu cereau de la nol acte de resbunare, ci
credinta 'Ana la moarte in ideile for de
iubire si fratie,
sa inchei acest capitol
cu cite -va notite biografice privitoare la
unii cel putin, dintre condamnatii in acest
proces monstru.
Figura principala din proces a fost Miskin.
Condamnat la munch, slimed, el a fost
inchis In fortareta Sliselburg, de pe marea
Baltica. Fortareta aceasta e o temnita si
mai groasnica de cat Petro-Pavlovska. Aco lo
sunt inchisi numai acei din condamnatii
politici, pe earl' guvernul rus Ii considera de
cel mai primejdiosi, si cari, find condam-
nap la moarte, sunt, pentru ochil lumei,
gratiati de autocrat. Rana acum nici unul
din inchisil la Sliselburg n'a iesit d'acolo,
pentru a povesti lumei chinurile si suferintele sale, de aceia on ce notiuni exacte ne
hpsesc in privinta acestel temnite. Cu toate
astea s'a putut afla ca Miskin, inchis in
acea temnita, Intr'o zi find insultat de
comandantul, 'I-a aplicat galonatului o pal-
www.dacoromanica.ro
�328
IN EXIL
ma. Pentru acest fapt nenorocitul a fost a
dota zi tmpu§cat.
Un alt condamnat, Dumitru Rogacioff,
era fiul unul preot din guvernAmentul Orel.
Nascut In anul 1851, el '§i-a ispeavit studiile In scoala militard, de unde a le§it cu
gradul de sub-locotenent de artilerie.
In armata densul n'a voit sa remale, §i
facend cuno0inta cu socialiVI, a parasit
serviciul militar §i s'a Mout simplu lucra-
tor la o fabric& a d-lor Putiloff. In curend atat lucratorii din acea mare fabrica
precum si din alte fabrice din Petersburg
au luat parte la m*area socialists; s'au
format cercuri de muncitori, s'a inflintat
o biblioteca pentru lucrafori. Rogocioff era
foarte iubit la fabrica, si aproape toti lucratorii If cuno0eau, mai cu seams multumita fortel sale fisice extraordinare. La
fabrica lui Samenicoff densul deveni chiar
un fel de fenomen printre lucratori, earl'
se minunau de forta sa erculiana.
In anul 1873 tinerimea studioasa In general a fost cuprinsa.' de ideia de a merge
«In popor» si mai cu seam& prin sate; cei
dintai pioneri p'aceasta tale plind de spini
au fost, Rogacioff, Kravcinsky, §i Clemetz.
Propaganda aceasta trig n'a durat mult
din causa neIndernanateciel tinerilor, si In
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
329
curand eel dintal fura'. arestati. Pe drum
Insa ambil arestanp au reusit sa fuga. In
ceia ce priveste pe Rogacioff, densul de
mai multe on a scapat din manila guvernulul, prin fuga 0 data, densul mergea cu
cal de posta, st la o statie se Intalni cu un
domn, care cunostea perfect familia omului
cu al carui revas de drum voiagea Rogacioff. 0 conversatte s'a lnceput, si respunsurde bietului om nu au fost tocmai potrivite cu tmprejurarea. Fiind present la
aceasta convorbire SI ispravnicul local, a-
si arestase imediat, st '1 pornise,
escortat de un vistavol In spre oras.
Vistavoiul pled, cu arestantul Intr'o caruta. Drumul trecea prin nista campii. De
o data la unul din cal fi cazu o potcoava,
vistavolul se scoborl din caruta si ridica
cesta 11
potcoava, aruncand'o In caruta. Rogacioff lua
potcoava In mans.
Am s'o Indoi In doua! zise el.
Vistavolul surise.
Asta-i! Poate cal crapata ?
Rogacioff intinse soldatului potcoava, si acela se convinse ca potcoava nu era crapata.
Apoi dupa aceasta Rogacioff o lua In maini
si o Indoi cirept In doua. Soldatul se facu
cat un ghem; privi lmprejur si, ofta adanc-nici un suflet de om nu se vedea pe drum.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
330
Asculta, prietine, zise peste putin Ro-
gacioff, cred ca nu'ti ar conveni ca §i cu
tine sd fat ceia ce am Mout cu potcoava ?
Ce vorbeti prostil! respunse sup'drat soldatul.
De! Nu sunt prostii. Si apol ce vei
dobandi, data me vel duce In oras? Ti'or
da o medalie?
Ce medalie omule2!
Si data vol fugi
?
Am sd stau la arest o septemana
de zile sigur! zise soldatul.
Asculta atunci. Na'ti trei ruble si
pleaca sanatos. Eu fug.
Si Intinzand o mana cu parale Rogacioff,
cu cea-l-altai opri caii. Soldatul nu se Impotrivi, kid paralele, §i dupa ce arestantul se scoborI, dete drumul tailor in fuga
mare. Rogacioff nu se duce 8a se ascunza, la vr'un sat, §i porneste drept spre oras., unde ajunge in curand §i se adaposteste la ni§te prieteni. FirWe ca politia
cauta pe fugar In camp, §i prin sate
In curgerea anilor 1873-76 Rogacioff
a parcurs aproape Intreaga Rusia, a lucrat
ca argat prin sate, ca lucrator la fabrici,
s'a Mout o data', pescar, iar alta data sectar rascolnic. Procurorul de aceia tocmai
'1 -a numit «unul din eel mai ref propawww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
33t
gandi§ti.» Multumita lui Rogacioff, judele
de pace Woinaralsky a intrat ca membru
In partidul socialist, §i a varsat In casa partidului Intreaga sa avere de peste 40,000'
ruble (100,000 lei).
Guvernul cauta pe Rogacioff cu mare
activitate. Cunoscand puterea lui fisica geandarmii indicara spionilor acest semnalment
particular ; din aceasta causa in temnita
din Kieff zacea de mai multe luni inchis
un Oran, care multumita puterei sale a
lost luat drept Rogacioff.
La 1876 Dumitru Rogacioff veni la Pe-
tersburg pentru a visita pe tovarasil sel,
§i a fost arestat din locuinta unor studenti.
Inchis In temnita pentru preveniti, Rogacioff refusa de a declara numele seu, clar
un spion Nizovkin '1 recunoWe. Imediat
dupd aceasta Rogacioff a fost transferat
in fortareta Petro-Pavlowskaia.
Condamnandu-1 la munca silnica, guvernul '1-a tinut Inchis intr'o celula solitary trei
ani de zile, apoi In anul 1881 el a fost
expediat In Siberia, in ocnele de la Kara.
Opt ani de - munca silnica n'au putut
sfartma acel organism de fier ; Intr'o zi
Insa, pe cand n'au mai remas de cat v'o patru luni pentru ca sa se indeplineasca termenul osandel sale, Rogacioff, plictisit de murwww.dacoromanica.ro
�IN EX IL
332
daria camerei sale, se hotart sa spele podele; el a recit, si caipatand inflamatie de
planiani a incetat din viata In ziva de 24
Ianuarie 1884.
www.dacoromanica.ro
�XVIII
LASCIATE OGNI SPERANTIA
VOI CH'ENTRATE!
Guvernul rus lua hotarirea de a ispravi
cat mai iute cu sublimii martini ai socialis-
mului. Taria hotarirei sale a fost cu atat
mai tenace, cu cat densul avea de a face
cu ni§te oameni blajini, i cari Indurau
toate suferintele, toate chinurile cu resemnatiunea martirilor creOinismului de sub.
imp6ratil Dioclitian §i Neron.
Pentru a ajunge cat mai iute la scopul
tintit, guvernul rus a hotarit de a nu expedia in Siberia pe condamnatii politici,.
ci de a -i inchide pe viata In ni§te temnite
speciale unde fie-care din arestanti sa fie
detinut intr'o celula solitara.
www.dacoromanica.ro
�334
IN EXIL
In luna August din anul 1878 s'a Inceput transportarea condamnatilor politici
din toate temnitele statului In aceste ternnite speciale, numite «centraleD.
Tata ce povesteste despre aceste groasnice ternnite unul din arnica mei:
«Azi, spre amiaza, unul din trenurtle
caiel ferate, care merge spre Charcof, s'a
oprit In camp, la o departare de cate-va
chilometre de orasul de destinatie. Lang& locul de oprire stau ruste geandarmi si
un pluton de soldati. Putm mai departe
asteptau patru ca'rute de postai. Dintr'un wa-
gon ies unul cate unul patru tineri, Imbra-cap In haine de arestanti. Acesti arestanti
sunt asezatl In carute de posta, si Inconjurap de geandarmi; carutele pornesc In goana mare a tailor. Carutele au intrat In sa-
tul Peceneghi §i s'au oprit langa un edtflciu posomorlt, cu o poarta boltita mare.
Deasupra acestei porti e atarnata o tabla,
pe care sta scris: «Novobelgorodskata ternnita centrala pentru ocnasi.»
Peste o jumetate de ora abia portile
s'au deschis, si Inconjurati de geandarmi
ail intrat In curtea temnitei eel patru ares-
tanti. In curend dupa aceasta a iesit In
curte directorul temnitei si s'a Inceput pro-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
336
cedura primirei arestantilor. Luand o boxtie din mana ofiterului de geandarmi, directorul citi:
Vitasevsky!
Un Prier de 20 ani iesi din rendurile
geandarmilor.
A se face inspectia! zice directorul.
Si unul din temniceri lncepe a scotoci
prin lucrurile arestantuluI. Cate-va carp si
niste hartie, gasite la el, se pun la o parte.
Carp* poi sa iei cu tine, zice directorul. Dar asta ce-1? Tutun ? La o parte!
Tu, Vitasevsky vei merge la stanga.
Tinerul strange manile tovarasilor see,
apol urmat de temniceri se lndreapta spre
stanga.
Ace lasi lucru s'a facut si cu eel-1-alti arestanti.
Facand vr'o 50 de psi In curie, arestanVI se apropiara de o constructie mai mica
de cat edificiu principal. Pe usa acestei
constructli era sons: «celule solitareD, In
dreapta. Deschizend usa temnicerii intro-
dusera pe arestanti Inteun condor lung,
iluminat cu niste lampi de:petrol, asezate
in ambrasurile unor usulite, care duceau
In niste chili, situate In ambele parti ale
coridorului. Dintr'o camera laturalnica iesi
www.dacoromanica.ro
�336
IN EXIL
temnicerul coridorului, somnoros, el cu gra-
ta Incheia Incingatoarea de la revolver.
Ah! AV adus pe noii arestantI ? zise
el catre geandarmi.
Da, priimiti-I. Si remaneti senato§i!
respunserd geandarmii.
Dupe plecarea geandarmilor, temnicerul
coridorului Incepu la rendul sell a scotoci
lucrurile noilor adu§i, apol ordona arestantilor sa se desbrace, §i inspecta hainele
lor, cameeile, ciorapii, ghetele, etc.
Chilnle, In earl' au fost Introdu0 unul
Gate unul arestantil, sunt ni§te camere In
lungime de 5 pa§1 §i In largime de 2 1/2
pa§i. Lange unul din pereti sta un crivat
de lemn, la cel-l-alt perete, tintuita, se afla
o masa, MAIga masa un taburet, iar aidturi o cutie de tinichea In maxime de un
cub patrat
aceasta e un fel de water-closet de o constructie primitive. In fata
u§ulitel se Oa o mica ferestruica, cu doue
perechi de geamuri, geamurile de jos sunt
vapsite cu var, ca la un pension de fete. Fe-
restruica e la Inaltimea unul om de talia
Malta. U§ulita e de fier, §i deasupra et
se afla o ambrasura, Ili care sta.' lampa. In
u§a e facuta o gaura, prin care temnicerul poate vedea din coridor pe arestant
In chilia sa ; gaura aceasta sta, acoperit5.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
337
din partea coridorului cu o foaie de tinichea, care se da la o parte.
Toate chiliile se aseamand.
Regulele acestei temnite sunt urmatoarele : La orele 6 dimineata temnicerii deschid
celulele, pentru ca arestantil sa scoata Water-closete §i sa meture chiliile. Aceasta deschidere a celulelor se face In a§a mod, ca
arestantul sa nu poata da ochi cu un alt
arestant. Dup5, procedura curatirei, arestantiI, fie-care la rendul seu, sunt sco§1
din celule pentru plimbare. Plimbarea se face
sub paza temniceruldi, si solitar. Cu toate
astea, cand arestantii se tntorc de la plimbare, trecand pe langa u§ulitele chiliilor,
ei striga une-ori o buns chmineata tovar4ilor. In acest cas temniceriI se reped asupra
nenorocitului §i '1 tires° iute spre celula
sa, Cand s'au adus cei patru arestanti noi,
Mi§km, care se afla p'atunci intro celula din
aceasta temnita,, striga din chilia sa :
De uncle sunteti toyar4lor ! Cum
ye numiti ?
Din Chl§meu, sunt Vlta§eysky!*) res-
punse un arestant.
*) Vitawvsky a fost condamnat la 4 am de munch silnica
El facea parte dm grupul lm Covalevsky, in care, ca membru a fost *i Stefan Stambuloff, marele om politic al Bulgariei Procesul s'a judecat la 1878 la Odesa. Stambuloff
n'a scapat de cat cu fuga dm Rum.
Zemfir C Arbors
22
www.dacoromanica.ro
�338
IN EXIL
Haide! Haide! Haide! Mergi Inainte!
tipa temnicerul.
Pe la orele 10 arestantil primesc °ate
o paine neagra de secard, in greutate de
2 '/2 livre; apoi pe la orele 11 li se serveste masa. Masa se compune dintr'o supa, care are aspectul unei ape murdare,
pe suprafata careia plutesc picaturi de gra-
sime in zilele de duke si picaturi de ulei
in zilele de post. Pe fundul talerului cu
aceasta sups se gaseste cate o bucatica de
came cu done trei foi de varza. Al doilea
pranz e seara, cand se serveste arestantilor
aceiasi sups, dar in care in loc de varza
plutesc semmte de hrisca. La orele 7 seara coridorul se inchide si se aprind lampile prin chilli.
Viata arestantilor politici trece intr'o monotonie desperata. La inceput arestantil
nol citesc zile intregi, invata limbile streine, se ocupa cu matematica, etc., apol In
curand cad Intr'un fel de apatie. Organismul osteneste, fara «ici o impresiune noua, fara nici un stimulent extern. Arestantri cred ca le lipseste munca muscaleasca,
si incep a cere, sa li se permits a munci
ceva. Cererea insa e respinsa.
Intr'o seara, pe cand o tacere absoluta
domnea In temnita, de o data din chilia
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
339
cu numerul 7, unde era inchis Miskin, se
aude o voce tare, care striga :
Voi a munci! Vol a m-u-n-c-i !
Aceasta frasa se repeta de cate-va orl.
Temnicerul alearga zapacit la usa arestantulul, si la rendul sou striga:
Tacit! Ce sberi... Tad ea alt-fel, 'ti
pun lanturi la manI!
Vol a munci ! repeta Miskin.
Am sa'tI astup gura! sbeara temnicerul.
Despre aceasta intamplare se anunta di-
rectoruldi, care ordona ca Miskin sa fie
dus In carcera. A doua zi arestantii afla
ca Miskin n'a dormit In celula sa.
Afland despre aceasta arestantli cheama
la ei pe directorul. Directorul, vezend ea arestantil sunt foarte agitatI, ordona liberarea 1111 Miskin din carcera si apoi, peste
cate-va zile veni si permisiunea ca arestantilor politici sa se permita a taia lemne
in curte, Insa aceasta munca trebue sa se
face tot inteun mod solitar, adica unul cate
unul. Din causa ca condamnatii, sleiti fisiceste, s'au napustit asupra aeestei munci
cu prea mare ardoare, umi din eI au reoft, asuand, la o temperature de 20-250
de ger, si au capatat pneumoniI si pleuresil
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
340
Asa au trecut any..... Regimul celular a
produs efectul dorit. Arestantil nu may citesc, crierul anemic refusa de a functiona ;
condamnatil devin apatici, refusa de a iesi la
plimbare. Fie care din acesti nenorociti
simte cum scad fortele sale, fie care incepe
a lntelege ca aceasta celula e mormentul
sell.
i
toti
acesti oameni sunt tineri, sunt
plini de vlaga, el vor sa traiasca, pentru
ca n'au trait Inca__ Apune soarele, se coboar& noaptea pe pament si totul devine
si may tacut In aceste morminte, unde sunt
Ingropati de vii cei mai cinstiti, eel mai
bun! din omenirea Intreaga.
Of-of-of !
se aude un adanc suspin
In tacerea noptei. Acest suspin sfisietor iese
din chilia numerul 4. Ce dureros e echoul acestui suspin In inima nenorocitilor arestanti!?... Suspina Boceareff, un tine'. de
23 de an!, condamnat la munca silnica pe
10 ani de zile, pentru ca a luat parte la
demonstratiunea de pe piata Kazan din Petersburg. Suspinurile acestea groasnice se
aud de v'o patru septhmani. Doctorul Intrebat de arestanti, a explicat Ca causa sus-
pinelor e boala de care sufere tovarosul
lorfrigurile nervoase M. Trec zile si tot
mai des si may des se aud aceste suspine.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
311
Bietul bolnav se tot plangea doctorului, ca
niste voci nu'i dau pace, ea aceste voci
mereu 11 cheama.
Linistiti-ve, nu e nimic, zice doctorul.
Imaginatia voastra, e putin derangeata. Nu
ve ganditi mult la positiunea voastra. CItiti, plimbati-ve, fiti mai tare!
Nu voi sa
citesc,
nu vol sa me
plimb, respunde bolnavul, pentru ea on ce
citesc lmi aminteste despre viata, pentru
ca.., cand me plimb, ved cerul
si toate
astea 'mi aduc aminte mereu-mereu despre acest morment, In care sunt Ingropat
de viu.
Linistiti-ve, dojeneste pe bolnav bu-
nul doctor, luati kali bromatum ce v'am
prescris si tutu' se va Indrepta.
Dar vai, n'a iesit dupa cum zicea doctorul. N'a putut kali bromatum, §i nimic
n'a putut ajuta pe nenorocitul bolnavBoceareff a Inebunit.
Ce v'ati legat de mine, mizerabililor!
Iesitl afara d'aci! Temniceri goniti p'aceste
femei 1 Ce dracu! Cine le-a permis for ca
sa intre aci! striga Boceareff In tacerea
noptel.
Nimeni nu e
aci. Linisteste-te!
'1
zice temnicerul. De unde sa fie femei aci.
E miezul noptei. Arestantii dorm. D'o
www.dacoromanica.ro
�IN EVIL
342
data din numerul 4 se aude o voce, care
canta:
Gaudunle inele negro
Ganda Lde mele triste
Val"! de ce nu me lasatt
De ce hm5te nu'mi data
Vocea e tntretaiata de lacrimi, si strofa
se intrerupe d'o data printr'un suspin adame :
Of-of-of I Barbari, pentru ce me chinuiti? Ce v'am facut eu ?
Si suspinul se transforms Inteun plans
nervos, groasnic. Martirul bolnav plange
asa de tare, In cat se pare ca cu aceste
lacrimi va iesi si sufletul seu din bietul
corp chinuit.
Arestantil se desteapta, inima fie ciiruia
din acesti nenorociti se strange de durere,
crierul fie caruia e cuprins de groaza, ca.
mane-poimane poate la randul seu ratiunea se va intuneca si... el, ca bietul 13oceareff va Inebuni.
Temnicerii, acesti oameni cruzi, obicinu-
ig a privi nepasatori la suferintele altora,
temnicerii chiar devin posomorati. El umbla prin condor, dand din umeri, si duand apa bolnavului.
Se face ziva La orele 7 trei din arestang sunt scosi la plimbare, ce1-1-alti sed
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
34
In chiliele lor, unii citesc, altil umbla prin
camera. In coridor se aude de o data un
sgomot neobicinuit. Umbla o multime de
oameni, apoi se aude zanganitul lanturilor.
Ce sa fie asta? se intreaba fie-care din
arestanti.
Se deschide usa intalei celule, se aude
iarasi zanganitul lanturilor, si apoi loviturile ciocanulul peste nicovala. Cine-va e
pus In flare!
Toate inimele tresalta.
Ne vor expedia In Siberia! se gandesc nenorocitli. In Siberia, fie si mai departe, numai sa fim scosi din aceste morminte....
Bieti oameni, In zadar ye e speranta...
Nicaeri nu yeti fi expediati, nicaieri.... cad
aci ye e mormentul, prevezut prin Ukazul
Imp'eratesc!....
Lanturile astea, de vi se pun la picioare,
e o dispositiune noua a guvernatorului din
Charcoff, printul Krapotkin. *) Acest lacheu,
acest curtean crede ca chinurile voastre
sunt prey mici si vrea sa mai adaoga la
paharul amar, ce'l beti.
*) Generalul Kiapotkm, pentru barbarule faptuite dui ordinul seu in temmta condannatilor pohnci, a fost condamnat la umarte de nihilist', si a munt impuseat
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
3i
Rand pe rand tog arestantii sunt pu§1
In lanturi. Ferarul cu temnicerii se apropie In fine de chilia cu numerul 13. Aci
sta inchis Svitici, care Impotrivindu-se la
arestarea sa In Odesa, a primit un glont
In picior. Doctorul deja pentru a treia oara '1 facu operatie, scotand din rang cate
o faramatura de os. Ca 15.'11 totu§i 'I pun
lanturi la picioare, loviturile cu ciocanul
poste nicovala produc o durere acuta, ranitul le§ina, iar temnicerul stropindu'l cu apa 'I zice Induio§at :
Ce, to doare! Rana nu s'a Inchis Inca,
rabda putintel.
Svitici Isi mu§ca buzele, pentru a nu
tipa, el prive§te in ()dui oamenilor, earl 11
chinuesc §i zice, intre ding :
Mi§el! ..... .
Cine, eu? se obijduete temnicerul.
Nu tu....., Tarul t6u! '1 consoleaza
ranitul.
Calail se privesc reciproc, §i dau din
umerl
Tata iara §1 noaptea.... Sub povara unei
zile fungi de chinuri, arestantii dorm in
chiliele ion Nu doarme numal nenorocitul
dela numerul patru. El, ca o umbra, umbla
prin celula sa §i tot vorbecte cu sine In-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
345
su§i. In coridor, pe un scaun de lemn, doarme temnicerul, sforaind In somn
Bum! se aude o lovitura tare, data In
up. Burn! bum! bum ! se and lovituri tot
mai des Temnicerul ca oparit sare drept
In picioare; arestantii treziti din somn, reman In nedumerire : ca ce sa fie aste lovituri.
Boceareff bate
la up celulei sale. In
creerul ski bolnav se nascu ideia de a
ie§i din Inchisoare, spargand up, §i iatal
pe lucru, pentru a realisa planul sell de
scapare.
Temnicerul se apropie de u§a. §i se Incearca a lini§ti pe bolnav :
Boceareff, lasa up ! De ce bati ?
Mizerabili, cu ce drept me tineti In-
chis? Nu voi sa mai remel aid. Nu mai
voi !
Dar bine, Bocearoff, zice temnicerul,
e noapte, unde ai sa mergi acum ; §i apoi
cheile nu cunt la mine. Lasa pone mane !
Nebunul nu vrea sa Inteleaga nimic, el
bate in up tot mai tare §i mai des, §i u§ulita de fier resuna In tacerea noptei.
Ap! A-§-a! Incepe a pierde rabdarea temnicerul, nu asculti, bati mereu? A§teapta dar !
Loviturile In up devin §i mai tari, newww.dacoromanica.ro
�346
IN EXIL
bunul e cuprins de delirul dont-4ei de a
iesi afara; auzind amenintarile, ratiunea sa
se intuneca si mai tare, stimulate de resistenta.
Mizerabilii! mizerabilii !.. striga el.
In ajutorul temnicerului intr.& In coridor
mai multi soldati. Toata banda aceasta de
fisionomii sinistre, bestiale, se apropie pe
furis de usa chiliel nebunului. Temnicerul
bags lute cheia In gaura usei si o deschide, apol navalind cu totil d'odata, imping cu usa pe nebun pane la capetul cel1-alt al odaiel. Intr'o clipa tntreaga banda
e In chilie, navaleste pe nenorocit, II rostogoleste peste crivat si incepe a'l martirisa, legandu'l manile si picioarele cu o funie. Oasele nebunului se Indoaie sub greutatea a cinci oameni, cari '1 tin sub ei; din
pieptul lui iesa un rihait inabusit.
Sgomotul acestei lupte desgustatoare In-
tre un nebun si sease calai ajunge la auzul celor-l-alti arestanti. In chiliile nume-
rul 2 si 13 aproape In acelasi timp Incep
a se auzi niste plansuri istericale, apoi un
Hs nebun. Acesta e hietul Cerneaysky, con-
damnat la 15 ani de munca silnica pentru
manifestatia de pe piata Kazan, si Svitici
cari Incep a-si pierde mintile. In tot timpul,
cat s'au audit loviturile nebunului in usa,
www.dacoromanica.ro
�IN EX1L
3c7
acesti do1 nenorociti tremurau ca varga, cu-
prinsi de niste fiori, nervosi, pentru a se
refine de un atac de nervi, ambil 's1 muscau buzele pans la sange. Dar iata Ca s'aude
rigaitul Inabusit al nebunului, suspinul seu
supremsi lacrimile, siroaie de lacrimi
poticnira. Plansul devine din ce in ce mai
tare, mai nervos, si se ispraveste printr'un
bocet, apol un ris istericos... Ce ris lugubru!
11.1011 unui om, care 10 perde ratmnea.
.
D'odata toate usile din chilli se cutremura de lovituri; toti arestantii acum sunt
cuprinsi de o excitatiune nervoasa;
Ce faceti acolo, talharilor!? De ce
'I bateti, miseilor ! striga nenorocitii.
Dar calaii 10 fac treaba for oribila, eI
infasoara pe nebun intr'un cearsaf lung si
'1 lasa legal strans.
In chilia sa e tacere acum; nebunul,
strivit, acoperit cu vinatei s'a
In temnita se asteapta visita guvernatorului-general. Intreaga temnita se curate,
podelele se spala, curtea se metura bine,
In coridoare se varuesc paretil. Arestantii
In loc de halaturi sdrenteroase au priimit
altele nol. Tata In fine si ziva visitel a sosit.
Temniceril au fisionomii serioase, uniforma
for straluceste. Arestantii In acea zi au ca.www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
34b
patat o mancare mai buns, si acum urnbid nervosi prin chiliele lor.
Dupa masa top petrec ca de obiceift.
Dar iata se aude jos la fereastra cum santinela strip'. :
Sa train d. general !
In coridoare e miscare mare, se aude
zanganitul pintenilor si a sabillor.
Sanatosi baieti! tipa o voce tremuratoare.
Sa trait! d. general! respunde o salv.a
de voci a temnicerilor.
General Von-Wal, guvernatorul din Char-
coy, se apropie de numerul 16. Unul din
temniceri
'I
deschide usulita.
Cum se numeste? intreba general
pe directorul temnitei, care '1 urmeaza cu
miscarile unul catel lingusitor.
Titianoff, don general! *)
Cu sapea In cap, cu mainile in buzunar,
Von-Wal intra in chilia printului Tipani.
Condamnatul, ca om mai bine educat de
cat acest general finlandez, se scoala de
pe scaun si sta In picioare, rezimat cu o
many de masuta.
*) Printul Alexandra Ittiam, ultimul descendent al talllor Georgie', pentru propaganda socialista a fost condamnat la, 10 ani de muncd srinioa. Guvernul muscalesc tinea
foarte mult ca acest arestant sa mom a cat mai lute, si de
aceia 'I-a Indus Intro celula solitara
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
349
Build ziva! zice aspru general.
Titiani '1 saluta, fara, a zice ceva. Fruntea
generalului se sbirceste, ochii i se aprind
de manic
Lingaul de director tncepe a
arunca niste priviri zapacite, voind a descoperi causa nemultumirel generalului. 0
pausa.
Cum staff? tipa Von-Wal. Asa se sta,
fata cu autoritatea ? lath. cum trebue sa
staff !
Si generalul 's1 scoate mainile din buzunar si le lntinde dealungul corpulul seu.
Titlani surlde amar, si apol '1 zice, aratend
cu mina pe temniceri:
Pentru istea, esti autoritate, pentru
mine
calau!
Generalul Von-Wal remane un moment
ca oparit, apol brusc se indrepta spre usa,
si iese. Ochil s61 acum arunca schintel.
Temniceril si directorul ies dind din cap.
Se deschide alt chilie. Generalul intr.&
la Miskin.
Al ceva sa 'mi comunici ? Itntreaba
el acum.
Da, am, respunde arestantul. Si Incepe a se plange ca hrana e rea, ca aerul
e infect.
Singur esti vinovat! respunde generalul.
www.dacoromanica.ro
�350
IN EXIL
Ei bine, atunci sugruma-ne mai iute,
ca sa se ispraveasca odatal zice Miskin.
Sa '1 duceti In earcera! tipa generalul fugind din chilie.
Iatal iara-si In fata usel lui Titiani. Un
simtiment de mild '1 face 0, intre Inca odata In acea chard, pentru a vedea p'acest
nenorocit. Usa se deschide, generalul intra. Titiani se ridica In picioare si '1 priveste drept In ochi.
Al poate ceva sa 'ml comunici ? zice,
domol asta, data, generalul.
Da, am. Cer de la d-ta o singura
gratie, pe care 'mi o poti acorda. Cer pedeapsa cu moarte. A trai asa cum traiesc
eu, e un chin prea mare; eu cer sa pu-
neti in fine capet suferintelor mele. Destul
v'ati resbunat, acum omoritime!
Auzind aceste cuvinte, zise de un finer
palid ca moartea, generalul s'a Ingalbinit de
emotiune. El n'a respuns nimic, si a iesit
din chilie zapacit. In coridor, luand la o
parte pe directorul Von-Wal, 1 a zis:
Ce fel P Viata for aci sa fie asa de
nesuferita, In cat O. prefere moartea ?
SA traiti don' general! a respuns directorul. Asa sunt ei, tot-d'a-una nemultumiti.
Nedumerit, emotionat, generalul intra In
camera cu numerul 13.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
351
Al ceva a'mi comunica ? intreba el
pe arestant.
Da, In numerul patru zace inchis
Boceareff. El e nebun, de ce dar '1 tined
In temnita, de ce nu '1 transportati Intr'o
casa de alienati ?...
Aceasta nu to prive§te ! Vorbe§te numai despre tine! '1 lntrerupe generalul, apoi adaogaBoceareff va vorbi singur pentru densul.
Nu, el nu va vorbi pentru densul,
cad e nebun.
Daca a§a este, data d-ta nu pricepi §i
nu simti cat de nelogic WI, apol 'ti spun,
ca suferintele acestui nebun me fac pe mine
sa sufer, d'aceia vorbind de densul, vorbeso pentru mine!
Von-Wal 'high* galu§ca §i ie§i din chilie cu totul plouat; pentru a nu perde pres-
tigiul fata cu subalternii,
el s'a
napustit
asupra directorului:
Cum, aveti aci un nebun ? i n'aci
denuntat faptul? Dar ce faceti aci ?
SA train, don general... dar Boceareff
a nebunit acum numal ! se scuza directorul.
Minciuna sfruntata; trecusera deja §eapte
luni de cand Boceareff Inebunise.
Apa s'a ispravit visita autoritatel supe-
mare; aceasta temnita groasnica a
www.dacoromanica.ro
fost
�352
LN EXIL
visitata de mai multi demnitari tnalti al
Tarului; a visitat'o Intre altii, celebrul Loris-Melicoff, a visitat'o marele duce Alexil,
unchiul actualului Inip'erat, dar, nici o u§urare, pentru condamnatii politici din aceasta temnita, n'au adus dupa sine aceste visite oficiale...
Sa lasam p'ace0I visitatori sa. piece, §i
sa intram iard-si tn temnita, pentru a cornplecta impresiunile noastre
Sunt §apte ceasuri dimineata. Toate chi-
liele sunt deja maturate, a remas nematurata numal cea cu num'erul 5. Temnicerul deschide u§a §i des m6tura arestantului din chilieSocolowsky.
Socolowsky e un polon
lucrator tam-
plan La 1863 densul a luat parte la revolutia Poloniei. Arestat sub numele fal§.
de Socolowsky a fost exilat In Siberia. Dupes
amnistie el s'a tutors acasa, dar In curand
fu denuntat de ni§te poloni mi§eI. Guvernul rus '1 a arestat din nou, si de oare-ce
amnistia nu era de cat un moft, nenorocitul a fost aruncat lara-§1 tn temnita. Fiind
un om marginit, bietul Socolowsky nu sties
ruse§te, §i nu putea nici macar sa beneficieze de singura distractie a tovara§ilor set
de inchisoare
de citirea cartilor. Lucru
firesc, ca din aceasta causes, bietul om In
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
n3
celula sa solitary remanea pururea cufundat In gtndurile sale negre. El Intelege bine
ca n'are s5, mai vaza frumoasa sa patrie,
nenorocita sa Polonie, si omul iubea aat
de tare acea patrie, sufletul sell se stingea de dorul satului natal. Iata'l Imbracat
In haine de serbatoare, cu cartea de rugaciune in mo.ns mergand la biserica. La
dreapta sa merge aceia pe care o iube§te,
care a§teapta, de opt ani de zile, ca sa, se
Intoarca din Siberia.... Si s'a Intors; acuma
va trai lini§tit In sinul familiei
dar ce
s'a tntamplat? Amnestiaa fost un moft;
au venit geandarmil, '1 au Inhatat, 'I au
pus flare la picioare §i iata visul disparut, iat5.1 iara-§1 In temnita muscaleasca,
departe, departe de scumpa, de sfinta sa
Polonie....
Nu, nu, aceasta e cu neputinta! mormai el... Ce fel ? am lost amnestiat, asta-i
sigur! Amnestia a fost pentru toti ; sunt arestat din gresala.
Aceasta credinta, In amnestie cre§te mereu to crierul nenorocitului, tncet cate Ino idee fix5.!
cet devine o convingere
Numai e nici o Indoialael a fost amnestiat.
Ispravind de meturat chiha el ieasa In
coridor §i se adreseaza temnicerului de
serviciu:
Zsmfir 0 Arbure
23
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
351
Acum Jacob Ivanovici, dati-mi lucrurile mele!
Ce lucruri ?
Lucrurile mele haine, camasi ; nu
mai reman, plec!
Nu vorbi prostii, Socalowsky? Unde
al sa te duel, te vel duce Inderet In chilia
ta asta-I patria ta, alta nu-i !
Destul, destul Jacob Ivanovici, nu mai
faceti glume cu mine. Dati-mi lucrurile, ca
sa plec.
Haide, haide Socalowsky, intra in chilia ta I
Me due acasa.; nu mai intru In china!
Perzend rabdarea din causa Indaradmciei nebunului, temnicerul cu forta vrea sa
Impinga pe Socalowsky In celula, dar arestantul e mai puternic. Atunci In ajutorul temnicerului yin alti pazitori, si dup.
o lupta oare-care isbutese cu totii a Introduce pe nebun in chilie.
Dar el nu mai vrea sa mai ramaie In
temnita, el apuca in manele sale vinjoase
de lucrator scaunasul de lemn, si Incepe a
da cu el In usa. Sub aceste lovituri viguroase usa resuna si se clatina; scaunasul
In curand e sfaramat In bucati. Temnicerii
alearga, sä previe pe directorul Inchisoarei;
acesta vine si Incepe a dojeni pe arestant.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
355
Autoritatea vede bine ce este; oamenii cu
experienta stiu ca Socalowsky a Inebunit,
.c5, nu mai e responsabil de actele sale....
Si autoritatea d5, din umeri si din cap.
Dar data Socalowsky d5, de lucru ternnicerilor, apol eel putin dela numerul patru
nu se mai aude nici un protest.
Tata% a-
proape o septemand de cand arestantul In-
chis In acea chilie a refusat de a manta.
Panea, talerul seu cu sups, portia sa zilnick r6orrian neatinse. Bolnavul psihopat nici
nu se mai plimba prin odaie, o prostra'I tine lungit pe pat.
0 facere de morment e In chilia sa. E
miezul noptei, toti arestantii au adormit,
-tiune fizica
singur bolnavul nu doarme. Ochil sel privesc OWL in spatiu. La ce se uita el? Ce
vede ?
Spre dimineata, usa chiliei sale se deschide si infra In chills directorul temnitei,
urmat de temniceri.
Cum merge cu s'aratatea, Boceareff ?
'1 intreba. directorul.
Bolnavul tace, ochil sei privesc tints in
spatiu.
Boceareff!
Scoa15.-te;
iat5, ati am
adus hainele tale, imbrac5.-te ca sa pleci
k-l'aci!
zice director.
Ca un curent electric trecura aceste
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
356
cuvinte prin corpul nebunului ; el se scoala
de pe pat si arunca o privire zapacita pe
sale, cu manile tremurande el
apuca.' pantalonil, yletca, dar lucrurile cad
jos, degetele sale refusa de al sluji. Cu ochil plini de lacrimi, el priveste pe directorul, si aceasta fiara, lnduiosata, face sem,
temnicerului, ca sä ajute pe nenorocit.
Temniceril se reped la bolnav si '1 linbraca. Iata'l In fine gata. Directorul cu !lia-
hainele
na sa I leaga acum o broboada is gat
ca sa nu raceasca! Si top Yes din chihe.
La poarta temnitei asteapta o caruta cu
trey cal, langa caruta se plimbau niste gean-
darml, amortiti de frig. Boceareff, de slab
ce e, nu poate sä se urce In caruta, geandarrrill '1 ajuta... Dupa densul se urca si el.
Pasol! striga directorul.
Si tail o ieau la fuga, zurganelile sunk
caruta dispare In departare... Poate, cetitorule, to ti -al inchipuit ca pe Boceareff 'I
a gratiat Tarul? Nu.... A venit ordin de a ,
muta pe nenorocitul bolnav dintr'o temnita In alta.
Boceareff a murit Intr'o celula solitara
din temnita Novoborisogiebsk ; tot acolo
si -a ispravrt viata si nenorocitul Socalowsky!
In locul lul Boceareff, In chilia cu nuwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
367
merul pa tru In curend a fost tnchis un alt
arestant politic, anume Donetsky, despre
care am pomenit deja mai sus.
Noul arestant e foarte nervos. Abia adus, el chema pc director. Acesta vine
pests o oara.
Priveste, domnule, 'I zice Donetsky,
aratandu'l un cadru atarnat la capul patului sou. Acest cadru reprosint5, pe Imperalteasa Rusiei.
\Ted, zice directorul.
Aceasta este sora mea sufleteasca.
Eu vorbesc cu densa adese orl. V'am chemat acum ca sh ye Impartasesc un mare
secret, cu ajutorul caruia Intreaga lume
va fi mantuita. Eu am descoperit ca sunt
centrul universului. Tatal e legat In lumea
asta de mine, si nimic nu se face, nimic
nu se misca fara' voia mea. Vedeti acum,
eu m'am nascut la 29, lumea a fost ereata tot la 29. Puskin a murit la 29, Varna
a fost luata la 29, capul '1 s'a taiat lul Sf.
Ion la 29vedeti ! !!....
Ve rog dar, d-le director, a aviza guvernul, ca s'a facut o mare descoperire, si ca
nenorocirile lumei provin din causa ca lumea nu stie unde -i centrul el. El bineeu
sunt centrul....
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
358
Bietul meu amic Donetsky, a murit nebun.
E dumineca. In biserica temnitei popa
oficiazd serviciul divin.
Unul din arestantil solitari bate la usa,.
Ce vrei, Plotnicoff ? intreba temnice-
rul de jurna.
Vreati la biserick
Bine.
Plotnicoff, urmat de doi soldati cu ba-
ionete, e dus la biserica. El asculta leturghia.
In crierii aresiantului de mult deja se
face un travaliu neobicinuit. Omul se tot
gandeste, se tot gandeste la situatiunea sa,
si In curand se opreste asupra urmatoarei
idol: tot ce exista, nu exista de cat dupa
vointa lui Dumnezeu. Asa find, actuala
stare de lucruri nu e opera vointei omenesti, ci e opera lui Dumnezeu. A se
lupta in contra nedreptatei pe pament, este
dar a se lupta cu Dumnezeu. Asa dar, el
e un pacatos, un nemernic, care s'a rickcat In contra vointei lui Dumnezeu. Trebue,
prin urmare, sa'si ispaseasca pacatul, tre-
bue sa se supuie. Tarul e representant direct al lui Dumnezeu si prin urmare e un
Ant. Trebue dar sa se Inchine lui.
Ajungand la aceasta conclusiune Plotniwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
359
toff deveni un fervent pravoslovnic-muscal.
El converseaza cu placere cu popa, asculta predicile sale, se trichina, se roaga. Popa
temnitei e fericit : un nihilist, multumita."
predicelor sale, devine un supus fanatic al
Tarului. In imaginatia popel se desemneaza
deja o cruce... nu crucea pe care a fost
restignit Isus Christos, ci o cruce tmpodobita cu diamante, care '1 se va atarna la
piept, lul, pope! de la temnita arestantilor
politic!...
Plotnicoff cite§te ziva Intreaga evangelia,
biblia, psaltirea.... crieril sei bolnavi descoper acolo enigma vietei sale. Noaptea
cand Imprejurul seu toti dorm, din chilia
sa se aude o voce emotionata, care cite0e: «Pre mine legatum'au legaturile mortel §i torentele fara de leg! me Imspaimanta.
Legaturile iadului me Invaluiau, peste mine
cazusera lanturile. In stramtoarea mea che-
maiu pre Iehova, si strigal catre Dumnezeul meu 1..
»
i In sufletul bolnavulul se na,;;te o raza de speranta, care patrunde In bezna neagra a desperaxel sale. El '§i a trichipuit
ca In curand va visita Inchisoarea sa fiul
Tarului, trimis expres pentru a'l libera. Dupa rugaciune, care a durat noaptea Intrea-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
36')
gd, Plotnicoff bate la usa chiliel si cheama la donsul pe directorul temnitei.
Ce vrei ?
Ve rog sa porunciti sä mi se deie
niste pantaloni nol. Istea sunt prea rupti.
Bine, bine! respunde directorul, cad
priveste cu ochi buni p'acest blajin arestant politic.
Si Plotnicoff primeste pantalonii nol, el
e fericit, e plin de grija pentru toaleta sa
el se pregateste pentru a tntimpina pe
ail TaruluI. Dar acest mesia al liberarel sale
nu vine... si bietul nebun, ca ovreii In Palestina, asteapta pe mantuitorul seu. Crierii sei lucreaza sub impulsiunea ideiei religioase, el se convinge ca nu e Inca demn
de a fi liberat, ca n'a suferit destul, ca
pentru indreptarea sa mai trebuesc niscal-va suferinte fisice mai dureroase.
Temnicerii incep a observa ca de la
tin timp Incoace Plotnicoff a Inceput sa
schiopateze.
Ce ai ? Te doare piciorul? hitreaba
directorul.
Nu, nu e nimic! respunde arestantul.
Dar de ce schiopatezi?
Asa, nu'i nimic.
Arata piciorul.
Lasati, nu e nimic !
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
361
Nu se poate, arata, arata ! insist& directorul.
Si temniceril ridica de jos ismenele ares-
tantului, §iorcire... ved ca lutregul seu pi-
cior nu e de cat o rand purulenta. Plotnicoff, pentru ca sd Induio§eze pe Dumnezeul seu '§I a facut ni§te ran! la picior
§i peste fie care rand aplica var de pe
pdreti.
Arestantul e pdzit acurn de aproape; doc-
torul chemat a ordonat ca bolnavul sd fie
tinut In pat. Plotnicoff aude acurn ni0e voci,
carI converseaza cu densul... §i fiul Ta-
rului tot nu vine!...
La numerul 6, aldturea cu chilia lui Donetsky, zace nenorocita victund a odiosulul
caldu TrepoffBogoliuboff.
Arestantul bate la usa.
Ce vrei ?
Ce dracu amiroasd asa de reu aci
la vol?
Unde?
Unde, uncle? Aci pretutindeni.
Ti se pare! respunde temnicerul.
Ti se pare, ti se pare! Miserabilil,
ba nu mi se pare, ci In adever pute foc!
Bogoliuboff Incepe a suferi de halucinatia mirosulul
Inoetul cu Incetul nenorocaul va avea soarta lu! Bociareff. Admiwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
362
nistratiunea inchisorel face tot posibilul pen-
tru a grabi mersul boalei.
E sambata. De dimineata un barbier
umbra din chili& In chilid, pentru a rade
pe arestanti. IatA rendul lul Bogoliuboff;
usa chiliei sale se deschide si intra In ea
unul din temniceri, urmat de batranul
barbier. Bogoliuboff lade pe pat, fara a-I
b'aga de seama.
Bogoliuboff, 'I zice temnicerul, vino
sa te razi!
Nu vreau sa me rad. Plecati d'aci,
canalii. Stiu ce voiti. Aveti de gand sa'mi
taiati beregata..
Nu fi prost; haide.... vino.
Pleaca d'aci, miserabile! Am zis c5,
nu merg.
A-s-a! Vrea sa c,lica te Inpotrivesti!
Ia-n, veniti aci ! striga temnicerul catre pazitori.
i patru oameni sdraveni intrara in chilia. Temnicerul s'a mai adresat pentru ul-
tima oars catre arestant, dar In crierul
smintit al lui Bogoliuboff ideia ca vor sa
'I taie beregata, lua proportiuni colosale.
Deja de mult densul e cuprins de teams,
ca temnicerii vor sa '1 otraveasca, ca ne
putendu'l otravi s'au Incercat a'l asficsia
cu niste gazuri puturoase. Acum, la vedewww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
363
rea briciului barbierului, ideia ca au venit
sa '1 omoare a cuprins de spaima p'acest
nebun, care, pe cand a fost cu mintile sa-
natoase, nu se temea de moarte si ar fi
mers cu fruntea sus si cu dispretul pe
buze la spanzuratoare.
De alt-fel Bogoliuboff are dreptate,
guvernul doreste moartea sa, nu asteapta
de cat momentul ca sä '1 vaza golind chilia pentru altil si iara-si altil, cari sunt adusi la usa temnitei. Dar, pentru ca dorinta guvernulul tiranic sa se Indeplineasca
cat mai curend, Tarul n'are nevoie ca slugile sale sa recurga la otravuri si brici;
despotul are temnite, are oubliettes la
Petropavlowskaia fortereta, are Inchisoa-
rea groasnica de la Schiselburg, are ocnele Siberiel, Incapatoare, vaste, unde au
pent mil si mil de poloni.
Dar crierul bolnav e neputincios a pricepe aceasta; el stie unaca vor moartea
sa, si mijloacele pentru scopul volt 'I par
do o potriva bune, de o potriva, In manile dusmanului.
Bogoliuboff, pentru ultuna oara 'p
zic vino sa to razi! striga temnicerul.
Afara, afara, nu me las a fi omorIt.
Luati'l pe sus! striga temnicerul, si
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
361
eel patru pazitori n'avalira asupra nenorocitulul.
0 lupta desgustatoare s'a incins Bogoliubof, cuprins de groaza a vor sa'. '1 ucida, incordase toate fortele sale musculare, pentru a'§i apara viata El se lupta,
dar vai
temnita '1 a sleit fortele cu desavarsire, patru oameni puternici '1 arunca
la pament; unul, cu greutatea intregului
seu corp, s'a aezat pe pieptul bolnavului,
altul '1 a tntors mantle la spate, dot 'I tin
do cap §t de picloare.
Batranul barbier- tremura, sufletul seu de
soldat inc5runtit in resboaie, e revoltat de
aceasta priveli§te.
Mal incet, mai Incet! se ruga el de
temniceri. E bolnav, sunteti cretini si voi.
Si manile sale tremurinde acoper cu säpun obrajil arestantului. Briciul sovaeste,
pe icl, pe-colo pelea e taiata sI curge sange.
Dar in fine operatiunea s'a isprfivit. Tern-
nicerii si barbierul ies pripit din chilia, de
fricA ca nu cum va nebunul, liberat, sa
arunce in capul for cu ceva.
Frica for insa e zadarnica. Bogoliuboff
zace jos leOnat Incetul cu incetul el 10
revine in simtiri.
Despre resistenta nenorocitului temniceril raportara. directorului. Spre seard d.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
365
Copnm, directorul temnitei, visiteazd pe Bo-
goltuboff. Idiotul muscal nu pricepe ca are
aface cu un nebun, si Incepe a sbera :
Cum ai indrazna to sa nu te supui?
Daca asi porunci sa-ti trap' vergi, si atunci
trebue sa te supul !
Afar& afard caraule! Piei din ochil
mei mizerabile! striga. Bogoliuboff.
Asa! A-s-a! Duceti'l In carcera! VIA
Copnin.
i
Bogoliuboff e tlrit din chilia sa si
aruncat in carcera. Aceasta carcera cu aerul ei puturos, cu intunecimea sa, pro-
duce o impresne nou'd asupra crierilor
bolnavului. Arestantul incepe a bate in tisk
a striga.... pans ce nu cade lntr'o sincopa.
In acest timp dela numerul 14 se aude
o tusa lugubra :
Cha-kcha! kcha!
Tuseste arestantul Diacoff, condamnat la
10 ani de munca silnica pentru respindirea idellor socialiste in armata. Aceasti
tusa nu d'a pace bolnavului nici ziva, nici
noaptea; ea e auzita de toti arestantii, si
fie-care din acesti nenorociti se cutremura
nervos, ascultand suspinele bolnavului.
--
*)
Vecine, bate*) Diacoff In peretele chi-
Arestantu pobtici in cbdiele for solitare corhunica u-
ntil cn altd cu ajutond nnui. fel de alfabet telegrafic Von
Teinn#ta tics Exil
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
366
hei sale. Nu mai pot citi nimic... sunt a§a
de slab. Scuip sange...... oftica!
Ce prostii spul
rospunde Svitici,
nu e oftica, ci simplu catar. Va veni primavara, se va face mai cald §i Zara - §i to
vel Indrepta
Haide-de, sa vezi cu ce forte
tinere ne vom duce d'aci In Siberia!
Vai, ce greu e a trai! Mai bine In
ocne, de cat aci. Simt ca mor!
Lasa aceste ganduri triste. vom mai
trai Inca, si tine FAie, dad, nu vom lucra
iara-§1 poate pentru tara noastra!
Cate-va zile dupa aceasta convorbire,
Diacoff, Intr'o sears, zise vecinului sent:
Vecine, 'ml e foarte r6u asta-z: !.......
Am perdut on ce sperant5,!
Diacoff! striga temnicerul din con-dor, ce bati In perete?
Temnicerul denunta, directorului faptul,
si aceasta fiara fara Dumnezeu In suflet,
porunci ca bolnavul pe moarte sa fie dus
In carcera.
Aceasta crima feroce revolts pe toti arestantii. Din toate chiliile, 'Ana acum tacute ca mormentul, se and lovituri In u§5..
Bestie fara inima! &alai! striga arestantii.
Apare Copnin §i ordona ca arestantul
politic Alexandroff sa fie dus In carcera.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
367
Nu merg, zice acesta.
Luatil pe sus !
Si cinci oameni se reped asupra luI Alexandroff, Incercand al arunca jos. Arestantul resists. Pdzitorii Incep al sugruma,
din pieptul nenorocitului sufocat ies ni§te
suspine Intrerupte. Aceste suspine ajung la
auzul celor-l-altI arestantI,
a caror nervi
sunt excitati, la culme. LT§Ile tutulor chillilor resuna sub loviturI.
Ce este asta? sbeara Copnin
re-
volta ? A§teptati dar miserabililor.
Tu e§ti un miserabIl! respund arestantil.
Vino lncoaci, in chilia mea, striga
prmtul Titiani, §i II of areta en !
A-v-a! Bine, excelenta... Sa se is din
toate chiliile car* si cele-l-alte lucruri. TotI
pe apa si pane !
Toti arestantii sunt In deplind revolts.
Sufletul mic al threctoruldi e cuprins acum de fried. Densul fuge din coridor, §i
ordond temnicerilor a nu mai enerva pe
arestanti. In curend se face tacere, arestantil obositi se linistesc.
Atunci, pe furi, temniceriI navalesc In
chilia lui Alexandroff §i '1 tiresc, pe jumi.I.-
tate mort, In carcera. Apol cu totii se a-
www.dacoromanica.ro
�IN EX IL
368
propie de usa chiliei, In care zace Inchis
Svtnici.
Zavoarele se deschid, si In chilie intro
temniceril. Arestantul In acest moment sedea culcat.
SvInici mergi cu not
I
Intr'un mod cu totul masinal arestantul
politic se ridica In picioare si aruncand pe
spate halatul iesa, In coridor. Omul a iesit
mehaniceste, dar In coridor, d'odata vede
pe directorul Copnin, care temendu-se ca
nu cum-va arestantul sä '1 palmuiascd, strig5.
temnicerilor.
Unde '1 duceti? Nu in spre mine!
Temniceril zapa'citi se Intorc spre alt5,
iesire din coridor.
Pentru ce Incoace? trece prin crierul arestantului, dac5, vor sa me clued In
camera' atunci trebuia sa mergem in partea opusal..... Vor sa me bats cu knutul,
se gandeste el, si se hotdreste mai bine
sa moara de cat sa permits si aceastd Wilma insults.
Banuiala sa era gresitd. Galati dupe,' ce
Inconjurard edificiul '1 au adus tocmai la
usa carcerei. Aruncat In aceasta camdrutd
bietul nenorocit In curend simte ca ameteala '1 apuca; respiratia II devine frecuentd, inima
Intunecoasd, umedd, murdard
www.dacoromanica.ro
�IN EX IL
369
1i bate repede. Pentru a nu cadea, el se
asaza jos, pe podele, si respira cu ambii
plamani aierul ce se strecoara printr'o erapatura de la usa. Alaturea se aude o miscare.
Cine-i acolo ? Intreaba densul.
Sunt eu
Alexandroff, respunde o
voce.
Si ambit nenorociti tncep a vorbi In
tacerea noptei. Dar calail vegheaza; unul
din temniceril, ca pisica se apropie pe furl§ de usa camerei si asculta. Pe fizionomia sa bestiala apare un surfs de satisfac-
tie, ca a prins pe doi nenorocitl In flagrant delict de conversatie. Pe furis, pe
pitite se departeaza si merge s'a' denunte
faptul. Peste cate-va minute un grup de
temniceri se apropie de use.
Iesi! striga unul din ei.
Svltici iesa, si In
fata sa vede patru
bestir cu frtnghii In maini. Unul din ei navaleste peste arestant si 'I leaga manele
cot la cot, apoi strange nodul din toate
puterile. Dupa ce aceasta operatiune s'a ispravit, temnicerii '1 arunca Inderat In carcera.
In curend manile sale se Invinetesc si
durerea din ce in ce devine
amortesc
mai atroce.
24
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
370
Svitici!
Alexandroff.
se aude vocea slaba a lui
Ce al? '1 Intreaba nenorocitul.
Imi e foarte reu. Te rog bate la use.
Svttici Incepe a bate In use cu picioarele, de oare-ce manile sale sunt legate. Echoul duce departe prin toate coridoarele
resunetul acestor lovituri. In fine temnicerii
and lovituri, si yin spre usile carcerilor.
Deschide usa lui Alexandroff; callule, el moare!
cand s'au deschis acea use, temnicerii au gAsit acolo un om fara simtire.
i
Speriati eh' 'lau prea chinuit, mizerabilii In-
cepura a turna apa cu galeata peste densul. In fine bietul arestant isi capat'a,. con-
sciinta de sine, slab ca un copil, a inceput a plange, precum plang copili
De ce me chinuiti? Ce v'am Rout
eu ? Omoriti-me mai bine ! zice el temnicerilor.
Haide, nu mai plange. Linisteste-te ;
directorul ne a poruncit, ce sa facem nol,
to am legat, pentru ca asa ordin ni s'a dat.
SvItici asculta In carcera sa, si sangele
ferbea In vinele sale; crierii lucreaza si cauta solutie, pentru a sca.pa dintr'o stare
de trai nesuferita.
Chemati la mine pe directorul: striga el.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
371
Temnicerii '1 scot din camera, '1 desleaga,
si se duo, pentru a chema pe miserabilul
for stapan.
Iata '1 c'a venit.
D. director, am o rugaciune a ve
face, zice Svitici; rugaciunea mea e lesne
-s'o Indepliniti. Ve" rog, dati ordin sd me
ucidd Aceasta e lesne de facut, e foarte
lesne. Nimeni nimic n'are sä afle, yeti putea
declara c'am murit. Ve rog faceti aceasta bunatate ; data mai credeti nitel in Dumnezeil,
data aveti ceva dint pe pament, facet ca
sa flu ucis!
Svitici nu intelege ce cere, nu pricepe
ca cererea sa e imposibila, din contra In
mintea sa realisarea cererel se pare asa
de naturala, asa de simpla.
Asta nu o pot face! respunde bestia;
dar a ye libera din carcera pot.
Duceti-'1 In chilia so ! ordona el tern-
nicerilor.
Si ambil nenorociti, schiloziti, plini de
vinatel, slabi si prapaditi, sunt dusi de ternniceri Indaraf In chiliile lor.
In
celula sa solitary zace nenorocitul
Miskin. Dorul de libertate '1 consuma !ince-
tul cu tneetul. Dar on -ce sperantade mult
de mult deja a disparut pentru densul.
www.dacoromanica.ro
�372
IN EXIL
Ce fel, nu mai e scapare? se Intreaba acest om energic si plin de vlaga
vietel. Asa dar trebue sa, mor, sa mor de
o moarte bund, care va dura ani tntregl?...
Atunci mai bine sa me sinucid! Dar sa,'
mor asa, lard nici un folos pentru tovaresil
mei de suferintal Mai bine sa fac ceva,
care sa le ajute, sa me sacrific pentru tnbunatatirea soartei lor.
Asa cugeta Miskin. Dup.' mai multe nopti
nedorminte, crierul seu gasi in fine o ho-
Wire. A se sinucidee stupid, °Ind cu
pretul vietei poti face un bine. SA fac dar
un bine, pe care '1 voi plati cu viata.
i Miskin Incepu a merge fie care Dumined, la biserica.
Pentru ce?
El astepta, ca sa tntalneasca acolo pe
directorul Copnin, care de la o vreme se
fereste de arestantil politici, si nu mai visiteaza coridorul lor. E zi de serbatoare. Miskin e la biserica, el asteapta. i pentru
asta data nu In zadar. Directorul temnitei,
e In plina uniforma la parada, cu decoratil
pe piept intr.& In biserica. El asculta serviciul divin, 'si. face mereu truce, se inching
fara a pricepe macar ca stA tnaintea icoanei aceluia, care a fost arestat, legat,
batut si chinuit pentru ca a cutezat
www.dacoromanica.ro
sa,
�IN EXIL
373
zicd, adresandu-se catre cei fericiti §i cei
puternici : «Vat voue celor ce sunteti satut, ca. veti flamanzi; val bogatilor, ca ati
primit rasplata deja,» iar adresandu-se cdtre cei prigoniti a zis: «fericifi vet' fi ccind
-oamenii vd vor uri si ceind v6 vor prigoni, si ve" vor batjocori si vor scoate
numele vostru ca reu. Bucurati-v6 in-
teacea zi, ca iacci plata voastra mare
este in ceruri!»
Inaintea rectiniel pentru sdnatatea famiiiel imperiale, sluga credincioasd a despotu-
lui se apropie cu evlavie pentru a seruta
crucea celui restigmt. Imediat dupe densul
merge Mi§kin.
Directorul sdruta crucea §i se Intoarce
drept spre arestant; acesta
privete In
albuul ochilor
'1 aplica o palmd, care
resund In biserica.
Mi§elule, cum cutezi to a mai sdruta crucea! zice Mi§kin.
Directorul remane o clipa ca tresnit, apol
ridica, bastonul, §i In biserica Incepe a
lovi pe arestant peste cap. Sangele ti§-
ne§te, omul cade jos. Dar furia selbatia
la vederea sangelui turbeazd, el se aruncd
asupra victimei sale, o calcd In picioare §i
din gura sa spurcata iasa, lnjurie cele mai
grosolane.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
374
Si aceasta In biserica, alaturi cu preotul
care tine In mans crucea.
Muscalil sunt pravoslavnici
dar n'au
avut nici o data si n'au nici acum, acea
stima profunda pentru religie, care caracteriseaza cele-l-alte popoare crestine. Crestinismul rusulul e cu desevarsire superficial.
Dumnezeul seu e un ce concret, real.
De aceia tocmai, in Rusia sunt mil de
moarte sfinte, de icoane facatoare de minuni,
de aceia rusi1 cred ca Tarul for e In adeOr represintant al lul Dumnezeu pe pament.
Acoperit de salve, fail constiinta Miskin e tint din biserica afara In curte ; aci
dup. porunca directorulul '1 se pun flare
la picioare, apol nenorocitul e aruncat In
carcera.
Luand hotarlrea de a da o palma, directorului temnitel, Miskin a vea In vedere ca
va fi dat imediat In judecata, si cade sigurva fi condamnat la moarte. Calculele
sale, pentru asta data, cel putin, nu s'au
realisat. Guvernul a ordonat ca Miskin sa
fie trecut drept un nebun, si sa fie trans
ferat din acea temnita in fortareata de la
Schluselburg.
Restul biografiel acestul valoros luptator
pentru libertatea poporulul rus, cetitorul 11
cunoaste deja.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
375
Guvernul de§erta In fine temnita de langa
Charcof de arestantii politici tnebuniti ; dupe
Bocearoff, a disparut de acolo Plotnicoff,
apoi nenorocitul meu amic Donetsky, apoi
Mi§kin. CO' rema§i, credeau ca tovara§ii for
de sigur au Post In fine transportati to Siberia, iar groasnica Siberie in iadul for li
se Infati§a ca un fel de El-do-rado, pentru sufletele for chinuite In Inchisorile celulare.
A trecut vara, a venit iara0 toamna cu
ploile sale, cu cerul s6u posomorat, cu nop-
tile de toamna, cand spre dimineata
lin-
cepe a cadea o bruma deasa. Tusa lul Diacoff deveni mai tare. Bietul bolnav nu mai
avea forte de a ie§i la plimbare. Numal
cand soarele se ridica, §i Incepe a Incalzi
pamentul umed, doi arestanti ordinari scot
pe sub -soars pe nenorocit §i '1 a§aza a-
fara pe o lavita, unde el §ade inghemuit,
cu privirile sale stinse privind In spatiu.
E noapte. Ploaia marunt, §i arestantii de
prin chiliile for asculta In tacerea noptel
cum cad picaturile de ploaie peste geamurile ferestrei, cum sufla vIntul, urland In
courile temnitei. Dar iata se aude un plans
sfisiitor.
Cine plange, acolo ? Intreba pe temnicerul de serviciu un arestant.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
37li
Diacoff! respunde acesta.
De ce plange?
D'apoi, §tiu eu!
De ce nu '1 Intrebi? Fie-ti soarta bles-
temata, nu e§tI si to om ca sa al putina
indurare pentru un om ca tine !
Temnicerul simte un fel de remu§care
de con§hinta, el se apropie de u§a chilies
lui Diacoff, §i '1 Intreaba ce are.
Bolnavul §ade pe pat, marine sale uscate sunt neputincioase pentru a '1 servi.
El vrea s'a, beie ape, '1 aci, lInga dinsul,
dar vat, bolnavul n'are putere sa Intinda,
man; pentru a lua cana.Si nimen1 linga
densul
nimeni. In adastarea morteiel
plange, plange amar, si lacrimile curg §iroae
pe obrajii set uscati.
A ! aceste singure lacrimi a victirnel
nenorocite
in curind, foarte In curind
le va
plati
tiranul cu sangele seu. Si
sangele seu se va Inchiega, dar lacrimile
lui Diacoff nu se vor usca, cad fie-care
din aceste lacrimi va striga: resbunare!
A doua zi, vecinul muribundului, arestantul politic Svitici, scrisese urmatoarea petrtiune catre directorul temnitei :
Dom nule Director,
Zilele lui Diacoff stint nummate in emend el va deserta
cilia sa, dal la petal son de moaite, dinsul n'aie pe nimem, ea sa 1 ingnjeasea E glen de a mini in floarea vi-
www.dacoromanica.ro
�IN EXII,
377
etei, dai e si mai glen de a muii in
celula, solitaia a
unui ocnas Daca mai aide o singuia schmtee in sufletul
vostru, apoi in numele acestei. schuatel Mate, permiteti-mt
ea sa ingrijesc- eu pe nenoiocitnl meu tovares in ultimolo
zile ale vietei sale
T. Svitici.
La aceasta. scrisoare Svitici n'a prima
nici un respuns. Din alta parte insa, direc-
torul, se vede ca simtind §i el ceva in sufletul sett de calau, porunci ca in chilia lui
Diacoff sa fie adus ca Ingrijitor al bolnavului un arestant ordinar. Si In adever, a
doua noapte chiar un arestant mopeag,
Incaruntit in temnite, deveni Ingrijitorul murtbundului.
Noaptea aceasta a fost 11nistita. In cort-
dorul temnitei sforaia temnicerul de paza,
adormise §i batranul arestant langa patul
muribundului In gemuletele ferestruelor bd-
tea monoton ploaia de toamna. De o data
pared atins de curentul electric se ridica.
In picioare mosneagul.
Ce sa fie ? Ce s'a Intamplat ?
Privirea lui cade peste bolnav, §i batranul
vede ca Diacoff a murit..... Cu mana tremuranda mosneagul '§I face truce §i se apropie de pat.... da, a murit! Degetele sale
grosolane apasa ploapele, si ele se Inchid
peste ochii earl nu mai \Ted.
Dupe aceasta batranul se a§aza.
pe scaunaul seu de lemn, apoi arunca. o
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
378
privire patruzatoare spre u§e. Instinctele
rele, resultatul unel vied, s'au desceptat In
sufletul batranului criminal... El se scoala
de pe scauna§ul sell §i pe furl se apropie de cadavrul arestantului politic; acum
mainile sale scotocesc pe sub perna, sub
plapoma, In buzunarul halatuluinimic. Arestantul n'are parale
§i de unde sa fi
avut ? ! Mo§neagul nu se Increde, §i des-
valWe camas de pe pieptul cadavrului
o iconita de argint, binecuventarea mamei repausatului, straluce§te atarnata la gat.
Batranul criminal se teme de sacrilegiu... dar,
el rupe de pe gatul cadavrului acest stump
odor, §i '1 ascunde In buzunar. Asemenea
tot In buzunar ascunde densul si trei -patru bucati de zahar, pe cari le gase0e pe
mescioar5..
In acest moment prin gemuletul de la
u§e prive§te inlauntru temnicerul.
Ce e acolo? 1ntreaba densul.
Arestantul politic a murit! respuncle
batranul.
Dumnezeu sa '1 ierte!.. Remal acolo,
'Ana dimineata nu '1 vom scoate afara.
A doua zi dimineata directorul visita
chilia lul Svttici.
-- Am primit petitiunea, zise el.
www.dacoromanica.ro
�IN liXIL
379
Atunci, poate ca.' 'ml yeti permite ca
sa. Ingrijesc de Diacoff?
Asta nu o pot face... dar
Daca, nu putetl, apoi eel putin avizati pe guvernator despre starea lui.
E de prisos, pentru ca, Diacoff a mu-
rit asta noapte.
Pentru a nu re'spunde lui Svitici, directorul asteptase moartea lui Diacoff, pe care
anuntandu-i-o, a crezut ca se resbuna In
contra lui Svltici, pentru modul cum a
lost scrisa pettiunea lui.
www.dacoromanica.ro
�XIX
TERORISTII
Iesind din iadul Inchisorei celulare, condamnatii politici, adica aceia dintre el earl
n'au Inebunit sau n'au perit de oftica sau
alte boale, sunt expediati In ocnele &beriei, si mai cu seama In minele Inchisoarei
de la Kara. Acolo II astepta moartea si-
gura, caci acolo totul e combinat In asa
mod, In cat organismul eel mai puternic
se va sdrobi de imprejurarile imposibile
pentru traiul omulul.
Pana vor soli condamnatii politici la
destinatie, lunga cale spre ocnele Siberiei
va fi semanata cu cadavrele lor. 0 cale de
8000 kilometre; in lanWri e fie-care, facend pe zi Gate 25 de kilometre. Acesti
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
38t
nenorociti vor face lungul ler drum In curgere de luni tntregi, pa'sind prin noroi,
trecand valuri, prin apd pang la brau, sub,
ploaie sI ninsoare, dormind In drum In
rust° temnite umede, murdare, abia bra-
abia Imbracati, tifosul, febra tifoidd,
catarul de stomach si de caile respiratoare
In curend vor decima sirurile lungi ale victimelor despotismuluI muscalesc.
SI suspinele acestor victime, lacrimele
lor
din fundul ocnelor, din chiliile solitare ale temnitelor, din pustietatile Orel Iacutilor, vor striga r6sbunare !
i la acest strigat vor r'espunde tovar5siI
celor cazuti.
Precum a vezut deja cetitorul, miscared
socialists s'a Inceput In imperiul rus cu
propaganda linistitd si loiala a ideilor umanitare. Incepand la 1872, imediat dup5. conspiratiunea Neciaeff, aceasta miscare purcedand din Zurich a trecut la Petersburg,
si de acolo s'a revarsat peste imperiul Intreg.
Imbracati In suman teranesc, cu toiagul In mans, cu desagi plinf de c5.41 pen-
tru popor pe umeri, tineri si tinere, pro seliti ai socialismului apusean au mers In.
popor pentru a '1 lumina si a '1 chema sa.
se ridice In -contra impilatorilor sei. Mis-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
382
carea aceasta «In popor» crestea mereu, si
pe la 1874 a Imbratisat imperiul Intreg.
Guvernul muscdlesc speriat de ea s'a ndpustit asupra propagandistilor utopisti a iubirel si fratirel cu toatd rigoarea legilor
sale draconiene. In curend toate temnitele
statului s'au umplut cu propagandists.
Perzind terenul prin sate, din causa persecutiunilor guvernului, propagandistic se In-
tore In orase, uncle urmeazd propaganda
for printre muncitorime, dar In curend si
acs ocarmuirea II aresteazd, si propaganda
se Inchide.
Aceia din socialists, cars au remas In li-
bertate ved neputinta de a urma cu propaganda, din alts parte din fundul temnitelor be vin mereu stirile cele mac groasnice. Guvernul despotic, de Erica socialistilor pacinicly sl-a perdut capul
el chinu-
este, ucide pe eel arestati.
Sd mearga, Inainte pe carea unei propaganda pacinice a ideilor? Era cu neputintd.;
sd. Induri cu supunere chinurile si perse-
cutiunile din partea guvernului, era peste
firea omului.
Era firesc, era logic, sä arati acestui guvern semi-selbatic, ca cei earl stiu iubi,
§tiu de asemenea si sa urasca !
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT,
383
Si iata ca In ziva de 24 Ianuarie 1878,
un glont a isbit drept in piept pe prefectul politiei din Petersburg, generalul Trepoff. Acest glonte de revolver a fost un
avis prealabil guvernului despotic.
Din acest moment s'a produs o miscare
in sinul partidului nihilist. Frunt41 partidului se convinsesera, ca, este absolut cu ne-
putinta de a lucra pe o tale pacinica Intr'un stat absolutist, Ca inainte de a se
deda activitatei puraminte culturale in slnul poporulul, e necesar sa revendici eel
putin drepturile constitutionale.
Dar a nadajdui ca un autocrat va da
de bung voie Constitutiunea
e o co
pilArie. Trebue deci sa silesti pe despot
sa abdice de prerogativele puterei absolutiste.
0 data aceasta convingere pa.trunsa In
constiinta fruntasilor, ea a fost In curand
Impartasita de partidul Intreg.
Propaganda socialists in popor a fost
desfiintata, respandirea cartilor In popor
prin patura cults a societatei a Incetat;
toate sfortarile partidului s'autndreptat asu-
pra unui singur punctasupra ocarmuirei.
Organisatiunea federalists a grupurilor
s'a topit lncetul cu Incetul, pentru a forma
www.dacoromanica.ro
�38r
IN EXIL
un partid monolit, menit a da piept cu
organisatiunea centralists a statului.
In virful imperiulul rusesc sta Tarul
In virful partidului nihilist s'a pus un
Comitet executiv.
Tarul e absolut, si Comitetul executiv va
fi absolut.
Tarul condamna la moarte, si Comitetul
executiv va condamna la moarte.
Care pe care?
Si WA', ca printr'o miscare a baghetei
miraculoase, apar pe c'ampul de lupta niste
figuri sombre, Inzestrate cu o energie si
cu un caracter fa'ra seaman In istorie. Acesti
oameni executa hotararea comitetului exe-
cutiv apoi dispar de pe scena.
Guvernul vede cu oroale cum cad, loviti
ziva 'namiaza mare, In mijlocul orasului,
pe stradele cele mai frecuentate, fruntasil
sei: In Petersburg moare, lovit de un pumnal drept In inima, amicul Tarului, general sef al gendarmilor imperiulul, Mezentzeff, pentru ca. a Indrasnit sa desbrace pans
la pele pe doue fete arestate; la Char-
coff, cade mort printul Krapotkin, guvernatorul general, pentru ca a ordonat sa fie
chinuiti condamnatii politici In temnita celulark, la Charcoff, cade ucis generalul Hei-
king, pentru ca a torturat pe arestantii po-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
385
libel, la Odesa moare ucis generalul Strelni-
coff, pentru ca a batjocorit pe niste femei
arestate, moare Niconoff, Reinstein, mor o
droaie de spioni...
Ca respuns la aceste acte de resbunare,
Tarul proclama stare de asediu si da putell discretionare guvernatorilor. De la un
capet al imperiului pand la altul se 'Malta
spanzuratorile.
-- Moarte pentru moarte! proclama din
partea sa comitetul executiv
si condamna la moarte pe Tar.
In diva de 2 Aprilie 1877 Solovieff trage
cinci focuri In contra autocratului, si nu'l
nimereste.
La 5 Februarie sare in aier palatul de
iarna, ucizend 10 pazitori si ranind 53 alti
oameni, dar Tarul remane neatins.
In fine, In ziva groasnica de 1 Martie
1881 autocratul cade sfisieat de o bombs.
Aceste acte de r6sbunare au consumat
fortele partidului, tot ce a fost to stnul seu
mai fanatic
a pent.
Si astazi In vastul imperiu al Tarilor dom-
neste o tacere de morment, o liniste lugubra, semnul unei fortuni viitoare.
Tamer C Arbure
26
www.dacoromanica.ro
�XX
PLECAREA MEA DIN GENEVA
PROPAGANDA IN ARMATA RUSEASCA
In curent cu tot ce se petrecea in Rusia, eu unul cu tovaresii mei vedeam bine
ca propaganda prin scris trebue sa 'Inceteze, ne mai avend factor! pentru resptn-
direa cartilor revolutionare. A scrie si a
tipari pentru publicul voiager prin Europa,
a respindi carti si brosuri printre rusii can'
petrec pe la bai si la Paris
era o o-
cupatie care nu 'mi suridea de loc.
Me hotaril dar sa me retrag din miscarea
revolutionary din imperiul rus si sa me
stabiliesc In Patria-mum5,, sacrificand restul
vietel mele copiilor, caci eram casatorit.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
387
Lasai tovarasilor din Geneva tipografia
si me pregatfi de plecare. In ajunul plecarii Insa avui o convorbire cu stimatul
meu amic, reposatul Mihail Dragomanow.
In aceasta convorbire densul vroia sa
me convinga ca fac reu de parasesc miscarea, ca fara mine va inceta «Obscinah
si tipografia va trece in mainile gruparilor
centraliste, ached a rusofililor, 6. terorismul nu va putea dura lung, si lara-si va
fi necesitate de a scrie si tipari pentru luminarea popoarelor subjugate de Rusia. Den-
sul avea dreptate, dar dreptatea ce o avea
privea direct pe Ruteni, pentru earl lucra el.
In adever, Dragomanow destepta un curent puternic de nationalitate prin poporul
rutean atat in imperiul moscovit cat si In
Austria, opera sa roditoare a dat deja fructe, si un curent nationalist imbratiseaza
patura culla a acestui valoros popor slay.
Dar eu, basarabean, ce rol mai aveam in
toate astea ? Si apol, gandindu-me bine la
starea desperate a lucrurilor in Basarabia,
evemmentele din Orient, me atrageau. Res-
belul era In toiul seu, 300,000 de rusi ocupau Romania, granita de la Prut aproape
nu exista, iar eu aveam la dispositia mea
mil de kilograme de carp si brosuri revolutionare.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
388
Speranta de a putea respandi aceste mor-
-mane de carti in randurile armatel, de a
putea sä le strecor in Basarabiame ten-
tase asa de mult, in cat hotarirea mea
deveni nestramutata.
Consimtii Insa sa ajut pe Dragomanow in
transportarea cartilor rutene§ti atat la Lemberg, cat §i in Ukraina muscalesca, asemenea lual asupra mea si o Insarcrnare foarte
delicata pentru amicii sei din Lemberg.
Pentru a putea trece Insa nesuparat imperiul austriac cu cuferele plane de carti rutene, imi trebuia paaport i alte hartii. Multumita unui prieten al lui Dragomanow ca
patal un pa§aport legal pe numele baronului von-Witte, actualul ministru de finan-
ce In Rusia; asemenea tot pe numele acesta am mai priirmt §i un bilet de cl I
_de Tiber-percurs pe toate caile ferate ale Eu-
ropei. Baronul von-Witte, p'atunci era un
simplu Director al tailor ferate din sudul
Rusiei, §i hartiile sale au fost date de densul unui prieten al sell, pentru a duce pe
o doamna in strainatate. Prietenul seu find
un amic al lui Dragomanow, mi le dete
mie.
A§a dar luai Minas bun de la amid'
mei §i plecal singur, fara familie, avend
ca bagagiu ni§te cufere marl Si grele, pli-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
389
ne cu carti. In Bavaria obsery ca biletul
meu de drum de fer produce oare-care
impresie asupra impiegatilor tailor ferate.
Titlurile mele de pe bilet faceau pe sefii
de tren sa m6 salute cu mare ceremonie.
La Munich, dtrectorul tailor ferate, a-
fland ca In tren se afla baronul von-Witte, veni sa 'ml stranga mana. La Viena si
mai b o °and : Directorul Staats-bahn-ului m6
pofti In apartamentul seu, si se Intretinu
cu mine despre noua cale ferata spre Sevastopol, care se construia p'atunci.
Nu stiu ce impresie am facut asupra acestor domni, dar surideam sand me gandeam numai, ca marele demnitar rus n'are
In bagagiul seu alt ceva de cat carti, si
carti revolutionare.
Multumita biletului meu de cale ferata
pe Intregul meu drum nicairi n'am intimpinat absolut nici o pedica, ceia ce de-
monstra ca plecarea mea din Geneva a
fost bine mascata, asa ca spionii rusi de
acolo n'au descoperit disparitiunea mea
brusca.
Ajungand la Lemberg, lndeplinii comisiunea perfect, apol usurat de doue cufere
marl si patru colete, plecai din Cernauti
spre Suceava. Aci nu 'ml mai venea sa
me presint la granita in calitate de sef al
www.dacoromanica.ro
�390
IN EXIL
tailor ferate din sudul Rusiei, si aretai un
alt pasaport pe numele unui caucazian Aywazow. Cu ajutorul acestui pasaport In
toata regula trecui granita, insa fara carp,
cad le expediasem cu mare vitesa la Iasi.
La Iasi, intaiul lucru care 'mi batu la
ochi si facu asupra mea o impresie dure-
roasa, au fost geandarmii rusi de pe la
gara. Inima mea de roman basarabean se
stransese de durere, vezend p'acesti mill-tail calcand pamentul dint al Romaniei.
BiatA tara, t Dusmanul ei secular, inamicul ei eel mai redutabil, care de secoli
sub masca unui amic o pandeste pentru a
o Inghiti, era acum In inima Orel, ca ahat, ca tovaras pe campul de lupta!
La Iasi descinsei direct la Eugen Lupu,
pe care '1 insarcinasem cu scoaterea cartilor de la vama.
Abia sosii, si aflai deja lucruri triste.
Unil din tovarasii mei, basarabeni stabiliti
la Iasi, de frica rusilor, cari au intrat in
tard, se speriasera In asa mod, In cat au
crezut de cuviinta sa Ingroape In pament
sutimi de kilograme de carp, trimise de
mine din Elvetia. Unul din acesti basara-
beni, d V a mers cu frica in sin pang
acolo, In cat nu s'a multumit de a ingropa
In via sea cartile mele, ci a mai turnat si
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
391.
apa peste ele, ca sa putrezeasca mai iute.
Afland despre aceasta barbarie adeverat
muscaleasca, am mers imediat de am desgropat cartile si le am scos la lumina soarelui. Apol, dupa ce le uscasem bine, am
Impachetat totul, expediandu-1 post-restant
la Galati, ca de acolo sa treaca prin Reni
In Basarabia.
Dupa cate-va zile de sedere la Iasi plecai direct spre Bucurestl, pentru a me Intalni acolo cu doctorul Zubcu-Codreanu
gasii instalat trite()
Pe amicul meu
mica odaita din strada Teilor, Inchiriata
la capitanul Groaza. Me oprii la densul,
pentru ca 'ml era incomod sa descind la
vr'un otel.
Peste cate-va zile sosira din Iasi si co-
letele mele cu carti. Pentru a nu atrage
atentiunea politiei rusesti asupra noastra,
hotarlram primo de a nu merge In persoana la gara pentru a le scoate, secundo
de a nu le transporta la domiciliul nostru.
In aceasta privinta ne a scos din Incurcatura reposatul doctor C. Stanceanu, care
p'atunci era intern la spitalul de copil din
strada Deaconeselor, pe unde acum se a-,
fla ministerul de instructie. D. C. Stanceanu s'a dus la gara, a scos coletele si le a
transportat la spital, unde le a descarcat
www.dacoromanica.ro
�392
IN EXIL
In odaia sa, cu prealabila Invoire a cefului sou, reposatul d-ru Sergiu.
Asa dar, lucrurile au mers pand acum
de minune
aveam un ajutor ne banuit
de politia muscaleasca, aveam si un depou sigur. Restul a mers §i mai perfect.
Peste doue-trel zile inundasem cu cartile
revolutionare librariile din capitala §i din
provincie;
ofiteril ru§1 avizi de a pune
maim pe fructul oprit navalira asupra acestei marfi cu a§a furie, In cat doue-trel
septomani au cumparat de la Graeve & Solozi
etc. absolut tot ce am depus p'acolo.
Aceasta isbanda me Incurcase Intru cat-va;
depoul meu so topea vadit, si 'mi era ciuda
ca nu m'am aprovisionat mai bine. Din
lncurcatura lnsa m'a scos Dragomanow,
care, calculand bine ca coletele luate cu
mine In curend se vor epuisa, 'ml espechase imediat ce a priimit stirea despre sosirea mea fara accidente In Romania, peste
800 chilograme de carp.
intre cartile §i bro§urile ce am priimit
peste cate-va zile, gasii sI nite esemplare
a bro§urei lul Dragomanow : Les turcs du
dedans et du dehors.*) 0 browra de ac*) Brosura aceasta a fost cdatd, la 1878 de catte d Athanasto.de iu sonerea sea cLa Bassarabte.z Me cred dator
sa noulttunesc act autorultn aceleY brosuri, care pentrn not
Tonal-nit din Bassaralna a fost pe aceste tunpurt negre, o
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
393
tualitate, care s'a cumparat ca painea calda
In mil de exemplare de catre ru§ii ce miueau prin Romania.
In aceasta brovra Dragomanow adresandu-se Rusiel, care se falea ca lupta pentru desrobirea popoarelor slave de sub jugul turcesc, zice:
«Inainte de a ne gandi Ia
altii,
sa ne
«liberain nol trisine de principii, de prac«tica si constitutiile turceti, precum si de
eguvernul a la torque, care exists Ia noi.D
Apoi mai departe:
«Ceia ce ne revolts la turd*, exists In
«tocmai §i la nol in Rusia : avem inizeria
«cumplita a poporulul, datorita birurilor a«pasatoare, datorita unui sistem de impo-
«site, care face sa se stoarca dela teran
«toate cheltuelile statului. pranul din Ru«sia e un adeverat raia , avem arbitra«giul inspaimantator al agentilor putereI,
«absenta complecta a garanthlor pentru si«guranta §i libertatea individuala; dar mai
«avem si un ce, pe care Turcia nu '1 are
e intoleranta religioaset si nationalci.
«Aceste rele sunt asa de vechi la nol §i nol
«ne am obicinuit asa cu ele, in cat le pri«vim deja on o nesimtire complecta, §i nu
mangaime mentata Loy* la puma de d N Kretulescu,
pe rana ce ne a facet acest vlastar al boeinner noastre pa-
mc;utene, ne-a pus balzam d.Athanasmde, lmindu-ne aphrarea.
www.dacoromanica.ro
�394
IN EXIL
«ne mai turburam de loc. Cand s'au pro
«dus miscarile In Herzegovina, find proevocate din motive agrare, tocmai atunci
«am avut si not In diferite parti ale impe«riului niste disordine agrare. Districtul
a Cigirm, de pilda, a fost despopulat si schim-
«bat intr'o pustietate de armata ruse; a«celasi lucru s'a lntamplat In guvernamin«tele Voronej, Cernigov etc. Aceste disor-
«dine agrare de atunci, s'au mai repetat
«In alte parti, producand o adeverat5, foa-
«mete. Apoi, In ultimii ani mil si mil de
persoane au fost inchise In cazemate uci«gatoare, mii de persoane ail fost exilate
«pe tale administrative, condarrmari bar«bare s'au pronuntat intro serie lunge de
«procese politice. 0 tinera fate de 17 ani,
«o copild, a fost condamnata la munca sil«nica in ocne, pentru o brosura socialists,
«care circula cu mile de exemplare In Eu«ropa,fard a Inspaimanta pe cine-va In fa«gasul cruciadei noastre in contra Turcilor
«si a Maghiarilor, avertismente curgeau sturoae asupra preset, cinci ziare au fost sus-
«pendate si mai multe suprimatesi vai, d.
«Gorciacoff afirma p'atunci ca In Rum
«presa e libera. In momentul tend am ple«cat pentru a mantui pe slavii, limba po«lona era interzisa. in Polonia ; tiptirirea
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
396
«cditilor in limba ruteand oprita, limba ro«mand In Basarabia interzisd,nici o carte
«in aceasta limbs n'are voie sd treacd gra-
«nita; era chiar oprit do a cita In lucraa rile istorice textul documentelor in aceasta
elimbd; ba chiar cantecele in limba ruteand
«furd interzise. Schismaticii In zadar asteapta
«libertatea conshintel, proselitil for zac in
«temnitele statului. Daunezil o lege noua a
«fost proclamata pentru a lntdri guvernaamentele din provincie, acea lege infamy
«pune la discretia guvernorilor libertatea,
acinstea si averea oamenilor. In fine, proababil pentru a r6spunde musulmanilor din
«Balcani, s'a interzis fetelor musulmane de
«a deveni profesoare.....
«Intr'un cuvent, un stat In care sub fora ma autocratiei domneste un arbitragiu ad« ministrativ inspaimantator, undo privilegiile
«de class exista chiar In sistemul imposi«telor, unde domneste sistema de rusifi«carea silita a tot ce nu e rus, unde bise-
«rica se sprijineste pe knut, vergf si ba«ionete, unde nu exista nici urmd de liber«tate individuald
un asemenea stat nu
«poate sd sustie causa sfanta a libertatel
«popoarelor slave din Turcia.
a
Influenta unui asemenea stat asupra
«slavilor liberati de sub jugul turc nu poate
www.dacoromanica.ro
�396
IN EXIL
«sa fie de cat funesta, si nu va produce
«printre serbi si bulgari etc. de cat o ura,
«care lesne va Imbratisa nu numal guver«nul rus dar sI intreaga natiunea rusa.»
Am citat aceste cuvinte dintr'o brosura
a lui Dragomanow lnadins, pentru a areta
cetitorulul cat de prevezetori am fost no!,
refugiatit politic!, cat de bine am prevezut
ca cu «ura» In contra natiunei ruse se va
ispravi fatarnica emancipare a bulgarilor
de sub jugul otoman, faptuita de Tarul
muscalesc. Ce e drept, pentru a prevedea
aceste lucruri a fost cat se poate de usor, °MI fie-care din noi, refugiatil politic!
din Rusia, cunosteam bine istoria imperiulul rus, cunosteam perfect caracterul fa.
collie! Romanoff (sau mai exact zis a famine! Schleswig-Holstein), cunosteam In fine
factorul politic al Rusiel moderne societatea rusa. Despre aceasta societate brosura
lui Dragomanow Les turcs du dedans et
du dehors no da urmatoarea caracteristica imagine fidela:
Societatea rush, educata de un aseme«nea guvern, nu pretueste mai mult de cat
«densul, si despre donsa 'si poate face ori«eine o parere exacta dupa voluntaril nos«trii,
car! au plecat in Serbia, pentru a
«sustine causa serbilor Yn resbolul cu turwww.dacoromanica.ro
�IN EXIL
397
«di. S'a iertat acestor voluntari betia for
«oribila, Li's'a iertat iregularitatea, lipsa de
«scrupule in cestiuni banestl, dar mai era
«si alt ceva. Majoritatea acestor voluntari
«era din ofiteri, formati la Caucaz lute()
«scoala do arbitragiu si de violenta far&
«seaman, formati in Polonia, si asa mai
«departe. Do aceia tocmai in curgerea Ca-
«tor-va luni cat a durat resboiul sorb, s'a
«desfasurat de-a lungul Dunarel albastre,
«a Savei si a Moravei, un sistem monumental de palmuiala sr de sfaramarea ma«selelor. Lumea lntreaga
soldatil si te«ranii, studentil universitari, profesorri de
«colegiu, serbi si bulgari, au fost supusi
«acestui procedeu de civilisare muscalesc.
«Cu ajutorul pumnului ofiteril rusi *)
«au crezut necesar sa trivete pe slavi arta
«militara; si nu numai acestl ofiteri, dar
«si ziaristil rusi, earl au plecat in Serbia,
«n'au banuit macar ca serbil si chiar huh
«garii, an conservat sub jugul otoman un
«simtiment de libertate, inviolabilitate si
*) Ofitem nostai rammut,ind pe ofttem lust sunt aseme-
nea de paiere a far bataie nu se poate in armata. Pa-
rere othoasa st care injoseste arta nulitara, de alt-fel ea
e *1 glesita, cam in armata elvefiana, getmang, st englesa
nu se bate, tar noi, Romami, am fi mandu de a aimige la
progresul acestor armate Parerea mea este, a cu cat ohterimea unei Lori e mai incultii, cu atat si bat= mai brutala donmeste in armata.
www.dacoromanica.ro
�398
IN EXIL
«demnitate individuals mult mai vie, de
«cat posedam not ace§tia, Carl ne am obi-
«cinuit cu despotismul nostru, cu politic
«noastra §i cu cmovnicia noastra. Ace§t1
«ofiteri §i jurnali§ti ru§i n'au priceput ca
«In Turcia, multumita starei primitive a
atiraniel musulmane, s'a pastrat mult mai
«multa egalitate civics §i libertate indivi«duala de cat la not in Rusia, §i ea mai
«cu seams In Serbia, undo o generatiune
«Intreaga a fost deja educata sub regimul
ulibertatilor Constitutionale, un asemenea
«sistem de sfaramarea falcilor era imposibil.
«Serbii §i Bulgarii n'au putut prin urmare
«sa vaza In voluntaril no§trii, In a§s zi§ti
kdor liberatori, de cat pe baqi-buzucii ruO.
«Si ce sa mai zicem, dupa aceasta, des«pre acei scriitori §i oamenii de stat al
«Rusiei, cari vorbesc acum de liberarea
«altor slavislavilor din Austria, slavilor
«din Ungaria, slavilor din Prusia §i chiar
«din Romania? Pana va exista regimul tur«cesc la nol, este ridicol de a se deschide
«macar gura pentru a cere liberarea fra«tilor slavi, cari locuesc In Austria, Ger«mania §i Romania. Slovacul, oprimat de
«Maghiari, ba chiar §i jidanul din Romaania, se bucura de mai mare libertate nu
onumai individuals, ci §i nationals, de cat
www.dacoromanica.ro
�IN EXIT.
399
«rusul in Rusia; nu mai vorbesc de polo«nezi, ucraineni, moldoveni §i caucazieni,
«daca, nu posedd aceste lucruri chiar mem«brii rasei dominatoare. Locuitorul Mosa covei, care nu poate face un pas fard per«misiunea politiel, un representant al presel
«ruse, a presei patriotice muscdlesti chiar
«dup. un semn al celui de pe urma agent politienesc, adese on dispare cu pa«triotismul s6u, cu averea sa, cu Intreaga
esa munca, fard ca rudele lui sa poata
«afla ceva despre densul.»
Broura aceasta, o repet, a fost respin-
dad de mine in mil de exemplars prin
ofiterimea rusd, asemenea mult s'a citit
ziarul «ObqcinaD, brourile §i &Mille revolutionare, aduse din Geneva. Adese on
am fost martor ocular, cum la Graeve In
librdrie se tnghesuia lumea milliard, pentru a cumpara cartile depuse acolo. Compturile mele cu libraril se urea In cate-va
septemo,n1
la suma de peste cate-va mil
de lei, cu toate c'am lasat librarilor un rabat de 50 0/0
Aceasta aviditate a muscalilor de a se
adapa la isvorul cuvtntului tiparit liber de
on -ce cenzurd, in curend a atras asupra
sa atentiunea geandarmeriei muscale§ti.
Generalul Drente ln interveni pe Fang&
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
400
guvernul roman, cerand ca sa se interzica
librarilor de a vinde carp rusesti, oprite
de censura ruseasca *) La aceasta cerere
a sefului militar ruses° din Bucuresti, guvernul liberal a respuns ca nu poate in-
terzice nimic, de oare ce dupa constitutiune cuvtntul tiparit e liber In Romania,
dar ca autoritatea ruse poate lesne sa ordone supusilor sei de a nu cumpara carp
interzise.
Sfatul politicos si sarcastic al guvernului nostru a fost priimit de generalul Drenteln, si un ordin a fost dat ofiterilor de a
nu intra macar prin librariile unde se vend
ca'rtf ruse oprite.
Lucru firesc, ca de la data aparitiunel
acestul raport, vInzarea cartilor a slabit.
Regretam mult aceasta tmprejurare, dar mi-
siunea mea nu se marginea p'atunci numai la organisarea vInzarei prin librari a
cartilor revolutionare.
In armata ruseasca eu
si
arnica mel
lima August 1878 Si tend
*) Aceasta s'a intimplat
me gandesc ca p'atunci aveam res om , c4 in tafa noastra
rniuia o armata strdma de peste 300 000 oamem, lax acum, in anul 1895 un substitut Tufescu, dm ordmul unul
prefect Gr. Sturm, a putut face perchizttie la un cetacean
dm. Tulcea st 'i a secfestrat m5te car ca scrierea lui Kenanpe mottvul ca aceasta carte e °plata de censura muscaleascti I Ce ruwe, ce mfamie! Imma mea de roman se
revolti cand me gandesc la o ast-fel de lips1 a dennutatei
nationals. §1 se ace c'acest Tufescu e inch om tiner 1
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
401
aveam multi prieteni, rnai cu seamy In
corpul medical aveam chiar tovarasi de pe
bancile Academies medico-chirurgicale din
Petersburg. Au trecut ani d'atunci si tots
acesti tovarasi erau acum doctori militari.
unii avend chiar grad de maior si de colonel.
M'am Intalnit cu acesti tovarasi la Bu-'
curesti, la Iasi, la Ploesti. Intalnirea a fost
cat se poate de prieteneasca. Am vorbit 'de
ruulte lucretri, si la urm5, am convenit ca,
folosindu-se de situatiunea for el sunt da-
tori moraliceste a me ajuta In misiunea
mea.
iata ca cu ajutorul acestor tovarasi
am lnceput a respandi prin cercurile miMare cartile si brosurile mele.
i
In curend am organisat niste transpoarte
regulate de carts In mii de exemplare, In
urmdtorul mod : Crucea rosie avea p'atunci
trenurile sale speciale, cars circulau Intre
Petersburg, via Ungheni, si Giurgiu. Medicii crucel rosil 'mi aduceau In strada Teilor cuferile for de lemn lnguste si lungi,
vapsite cu culoare neagra si avend dintr'o parte crucea rosie reglementard. Aceste
cufere erau pline cu scame si bandaje
desertam acest continut sub pat, si umpleam
cuferele cu 6'41 si brosuri. Dup5, aceasta
Zomilr C drbure
26
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
462
operatiune cuferele ajungeau In Rusia, fard
nici o revizie pe la vami. Un lucru Ins&
me cam Incurca : In curend odaia d-lui
Zubcu-Codreanu se umplu cu o asa cantitate de scama si bandaje, In cat siliti am
fost sa Incepem desertarea el.
In aceast5 privinta ne-a ajutat mult reposatul C. Stanceanu. Cu ajutorul seu si
permisiunea d-rului Sergiu transportaram
vr'o doue carute on scam& la spitalul de
coral, unde aceste obiecte intraa In usul
spitalului.
In curend Insa, lucru firesc, dintr'o parte
din cauza unor gresell facute de noi, earl
sub regimul constitutional perdusem lodemanatnicia de a conspira si lucra In secret,
din alta parte, din cauza tovarasilor nostri,
ofiteril rusl sI medicil militarlpolitia ruseasca da de urma noastra.
Presenta mea In Romania a lost prin
urmare descoperita.
Si iata cum :
Intr'o zi mergend pe strada Coltei me
Inttilnii cu un grup de militarl rusl; de o
data din acest grup se desparte un colonel burtos si me priveste tinta. Era cu neputinta ca sa nu '1 bag de seama; II privesc,
si de o data burtosul militar se repede la
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
403
mine cu bratele deschise, si me Imbratiseaz5, strigand :
Amice, to aid ?
Era d. .X., tovarasul meu de scoala. Il
dojenii pentru manifestatia prea publica a
bucuriei sale, atragandu-1 atentiunea asupra
grupului de militari, earl ne priveau.
Ne am dus Impreun5, la densul acasa,
uncle gash pe sotia sa, care locuia pe timpul resboiului la Bucuresti. Aceste vizite
ale mele fury descoperite de colonelul de
geandarmi d. Nicolici.
Geandarmul me pandise, si a descoperit In
curend locuinta mea. Din acest moment
eram Inconjurat de spioni rusi, atat eu cat
si reposatul meu amic Zubcu-Codreanu. Fireste Insa, to curend not am bagat de seama aceasta.
Trebuia sa luam mesuri urgente, trebuia
mai cu seama sa desertam locuinta de carp,
cari acum zaceau gramada In odaia noastra. Si apoi nu era de glumit. 11110 aveau
o stipulatiune cu guvernul roman, prin care
aveau dreptur e a ju egg §LaUppu§ca
pe on -ce supus_xus, gasit pa...team/L.1'oman. Lucru logic, ca propaganda revolutionary fn randurile armatei pe timpul_de
resboi--era o culpa destul de gravy in fata
tribunalelor militare, pentru a fi not sigiirae
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
404
pedeapsa cu moarte, in casul and am chdea pe ma,inile rusilor.
Acestea toate ne pusera pe ganduri.
In curend amicul nostru. Constantin Dobrogeanu, refugiat politic si densul, fu furat
tntr'un mod miselesc de politia ruseasch la
Galati-0 dus la Petersburg *) Aceiasi soarta
ne astepfa si pe not
Sfatuindu-ne, eh ce sa facem, hothriram
a schimba domiciliul, dar era deja prea
tarziu. Venind acasa, am observat ca casele noastre cu No. 17 din strada Teilor
sunt Inconjurate de niste civili, cart In hai-
nele for particulars aveau prea mull aier
de a fi niste geandarmi rusi deghisati. Cu
toate astea intraram to curte si ne Inchiseram to odaia noastra.
Spre sears auzim ca tine -va bate la ush.
=. Cine e acolo ? Intrebh d-rul ZubcuCodreanu.
*) Intro carte 1"...11
.Fric
, care e deja
scrisa, si pa care in cman vol. a-o a par, voi vorbi po
larg despre aimcul meu C Dobrogeanu, despre viata sa.
de exilat, precum S1 despre peripetule dureroase ale vietel
mele pana la recunoascerea 'ilea de cetacean ionuln in
anul 1886. Vol. povesti cum am fost expulsat din Cara, pe
temmul cerereI ambasadoruhu ius baronul Stuart, pentru ca
am cutezat sa sum un articol in Telegrafid, cu piivire la
Basarabia.
Vol povesti de asemenea despre machmatiile spionilor
on5o,
despre Jacobsohn, P Bucovmeanu, Abscenco Sl altn, precum
i de atitudmea unoi mare roman fatd cu mine Si cu spiJuni rusi
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
405
Aci sale farmacistul Codreanu? intreba o voce.
Sigur, ca -i un spion ! 'mi. zise facet
doctorul, si deschise usa, ca sa vazd. In
acest moment tocmai, In condor iesi si d-na
Groza. Necunoscutul era un om gros, rips-
cat, cu ochi viol si patrunzatori.
Am ceva sa ye spui, In secret, zise
donsul, adresandu-se catre doctor
Dar pe tine cautatl? '1 intreba. doctorul.
Pe domnul farmacist Codreanu.
Apoi nu sunt eu, cad eu sunt doctor Codreanu, iar nu farmacist.
Nu face nimic, tocmal pe d-voastra
ve taut
Atunci intrati in odaie!
Pot sa ye spui si aci?
El bine, spuneti ce aveti de zis!
D-nu Prefect al Capita lei Radu Mihal* ye pofteste la densul lmpreund cu tovarasul d-v. d. Arbore. Eu sunt inspector
de politie, me numesc Nae Cristescu.
Am trite les tot.
A nu merge la Prefect era cu neputinta,
dar si a iesi In strada, seara tarm, cand
stiam ca imprejurul caselor ne pandesce
o droaie de spioni, asemenea era cat se
poate de riscat. Hotarasem sa comunicam
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
406
inspectorului politiei faptul, fail trisa a vorbi
d eslusit.
Nu se poate, sá velum maine la
Prefect ?
Ve asteapta acum. Si apoi, am aci
trasura. Insa nu vom iesi pe din NO., caci
p'acolo stau spionii rusi, si trasura ne asteapta In dosul caselor, unde e portita din
strada Scaunelar.
In adever stiam ca exists aceast5, por-
tita, care Ins/ a fost Inchisa si batuta cu
cuie, de oare ce nu se Intrebuinta.
Dar portita aceea e batuta cu cuie.
Am deschis'o deja! respunse inspectorul de politie.
Atunci vorbiram franc cu trimisul Pre-
fectului. Era Veda ca politia romana, era
In cunostinta perfecta atat despre eine suntem, cat si despre faptul c5, suntem panditi de spionii rusi.
Mergem.
Si
iesiram, urmati de d. N. Cristescu,
prin portita din dos. La o distanta de c5.4i-
va pasi ne astepta o trasura de Oath'. Ne
asezaram si porniram... Ca precautiune d.
Cristescu porunci birjarului de a face un
mare ocol, trecand mai multe strade, apoi
ne oprir5.m In strada Plevnei, In dosul pre-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
407
fecturei de politie, si intrand tntr'o curte,
iesiram prin niste cotiturl in curtea prefecturei. Aci ne astepta Prefectul RaduMihal.
Introdusi in cabinetul Prefectului, d. Radu-
Mihai, pe care '1 vezusem pentru intaia
'Dark ne privi cu mare atentiune. Apoi
adresandu-se catre mine, me Intreba :
-- D-v. sunteti Ralea-Arbure ?
-- Nu, d-le, respunsei eu, am pasaport...
E de prisos sa tagaduip... Stiu ca
aveti un pasaport pe numele de Aywazow,
dar asemenea stiu ca sunteti Zamlir Arbore.
Si prefectul lila de pe masa un pachet
gros de fotografii, si 'ml areta o fotografie,
a mea.
Vezi, cat seamana aceasta fotografie
cu d tal...Si acest domn se numeste Arbore! adaoga d. Radu-Mihai surizend, apoi
continua :
Rusii cer extradarea d-v., adica a
d tale si doctorului Codreanu. A ye extrada ar fi o rusine pentru not ; sunteti ro-
ma.ni, de aceia am sa ye scap, dar trebuie
ca imediat sa parasiti Capitala. Ati vezut
ca sunteti inconjurati de gendarmi rusi, si la
toate garile sunt respandite fotografiele d-v ;
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
408
mie mi-au trimis peste 90 de bucatiia
d-le! si Prefectul 'mi arata pachetul cu fotografii...
Daca vet! fi prinsi, ve vor impusca. Are
daruesc acest pachet cu fotografil, pa'strandu-mi numai una.
Dar atunci cum voiti ca sa parasiin
Capita la, ne vor prinde imediat, zise doctorul Codreanu.
M'am gandit la asta. Acum Cristescu, inspectorul meu, are sa ye trans
porte d'aci, lntr'un loc, unde vet! sta cate
va zile, apol am sä ye pornesc spre Muntenia, pe unde nu sunt rust!. Acolo veti
sta, pan& ce rusii se vor curati din tara.
Am multumit Prefectului roman, care
ne sca,pa de moarte sigura, si am remas
quasi-arestati la prefectura politic!. Noaptea,
pe la unu, am fost transportati la spi-
talul de copil, uncle d-ru Sergiu ne primi
si ne instala trite() camera particulara. Am
stat la acel spital vr'o cinci-sase zile, apoi
tot noaptea am fost porniti la Chitila, unde
am luat trenul spre Pitesti. La gara d. N.
Cristescu ne oferi, din partea Prefectului
cite 200 lei la fie-care.
Multumiti d-lui Prefect, am respuns
no!, ban' nu ne trebuesc. cad avem.
Dar poate aveti putini!
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
409
Nu, avem destul bani !
D. Cristesou nu mai insista, st lila.' de
la nol remas bun. Trenul porni spre Pitesti...
www.dacoromanica.ro
�XXI.
MOARTEA DOCTORULUI ZUBCU-CODREANU
In tren ne &Aim, Incotro
sa,
mergem.
La Curtea de Arge§ aveam pe un prieten,
d-rul Russel, refugiat politic ca §i not Era
firesc deci, sa ne gandim la el.
Eu plec la Curtea de Arge§! tmi
zise In fine Zubcu-Codreanu.
Eu nu me hotaream. Lasasem familia
la Ploe§ti, lute() casa din strada Campina,
unde se §tia deja situatiunea mea. Nu, puteam s'o las neIngrijita §i parasita la discretia spionilor ru§1, car'l foarte lesne puteau ea descopere refugiul ei. De aceia tocmai, Inainte de a pleca, me sfatuisem cu
reposatul doctor C. Stanceanu, §i densul
mi propusese ca sa aleg de refugiu sawww.dacoromanica.ro
�IN EVIL
411
tul Bucova de MO Ploesti. Acolo era proprietar un amic al doctorului, d. C. A. Fihtis. Traind In casele proprietarulul, aproape
de Ploesti, puteam la on -ce moment sa me
roped la familia mea. Aceasta propunere
'ml convene, si am rugat pe doctorul Stanceanu, sa previe pe amicul set'.
Pe drum spre Pitesti luai hotarlrea de a
merge la Bucova. Impartasii hotarlrea mea
amiculul meu de voiagiu. El nu me sfatuia
sa plec tndarat, dar la urma urmelor ajungand la Ghergani si vezend ea sunt decis
a me intoarce, me sfatui ca col pupn sa
nu plec cu calea ferata, undo geandarmii
rusi me puteau aresta, ci via TIrgoviste.
Asa am si facut. Ne sa-rutaram, ne luaram remas bun
Val, nu me gandeam
p'atunci ca nu ne vom mai Intalni nici o
data, ca In curend moartea cruda va rapi
din sinul nostru pe iubitul meu amic, si
ca eu ..... .. eu voi fi acela, care va avea sa
'1 some necrologul, pentru a vesti tinerimea din Basarabia, ca eel mai bun, eel
mai destept si eel mai cinstit din fruntasii
sei s'a stins.....
La Ghergani lual chligenta, si plecal spre
Tirgoviste, unde am si sosit, iar a douh." zi
am angajat o trasura cu patru cal, pentru a
me -duce la Bucova.
www.dacoromanica.ro
�412
IN EXIL
Noaptea tarziu ajunsei in fine la locul
de destinatie; trecand prin Ploesti n'am indrasnit sa me opresc, pentru a'mi vedea
nevasta si copii. Me temeam, ca casa e
supravegheata de spioni rusesti, ceia ce a
si fost, si ca prin urmare in lot de a
li-
nisti familia o voi nelinisti si mai mult. Din
alts parte, stiam curagiul sotiei mele, care
stiindu-me In primejdie, stia ca densa singurA remane pentru a creste copiii, in casul vre-unei nenorociri ce mi s'ar intampla.
Asa dar plecai direct spre Bucova. In
casutele proprietarului nu gasii pe stapin,
care era la Bucuresti, dar stirea despre
sosirea mea venise deja si totul a fost gata
pentru a me adaposti.
Multumesc din suflet scumpului meu amic C. A. Filitis pentru ospitalitatea sa, ii
multumesc pentru toate ce a fault pentru mine, un refugiat prigonit, ii multumese si mai mult, pentru c5, .'mi a dovedit ca totusi, dac6. rari sunt oamenil de
inima ca domnia sa, in societatea cults
romans, el tot exists, n'au disparut de pe
parnentul sfint at patriel mume. Am cunoscut mai apoi pe multi din aceasta patura
socials de la nol, am cunoscut pe insusi
marele democrat C. A. Rosetti, care in viata
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
413
sa a mancat si el panea aniara a exila-
tululdar vat
dam gasit to el inima de.
our a lui C. A. Filitis! Isbenda, triumful
1-a ametit, si din inima for de democrati s'a
secat isvorul sfintei iubiri pentru eel gonitI si eel persecutatl. De judecat nu -f jtideo, constat numai faptul. Si apoI tine stie,
data not astia, nihilistil, triumrand, n'am fi
devenit la rendul nostru egoists ? Omul e-
om, si.. nihil hum anum mihi alienumputo !
Chiar a doua zi a sosit la Bucova d.
C. A. Filitis, si atunci am facut cu el cunostinta. Ca bin perfect eclucat, d-sa nisi
ca. 'ini-a aretat macar cata neplacere face
unui om o asemenea Imprejurare. Din con-
tr'a, vezendu-me trist si cam abatut, d-sa
a inteles ea sunt Ingrijit de familie si singur
'ini-a propus sa plece si sa visiteze la Ploesti pe soda mea si copiiI met.
Eram prea avid de a afla ceva despre,
familie, si m'am folosit, ca un om, egoist,
de aceasta propunere. Mal mult de cat atat, '1-am marturisit Jul C. A. Filitis ca.
am cufere cu carp revolutionare acasa, si
me tern ca nu cum-va guvernul roman.
fie silit sa consimta ca sa se faca per-
sa,
chizitie la mine; de aceia '1 rog sa dispuna.
www.dacoromanica.ro
�414
IN EXIL
ca acele carp cu cufere cu tot sa he ridicate d'acolo si ascunse la densul.
D. C. A. Milt's, fara macar sa '1 rog
mult, a consimtit la toate; si mai mult de
cat atat, a hotarlt ca densul In persoana
va supraveghea transportarea cartilor, ne
voind a pune in aceasta delicata afacere n
cunostinta pe niste slugi de casa, earl In
general sunt guralivi.
In aceiasi zi, d-sa a plecat la Ploesti,
unde a visitat familia mea si a ridicat
cuferele cu cartile, transportandu-le la densul acasa. Imi era rusine, vezend cum den-
sul cu mantle sale delicate se sforta a da
jos din trasura ni§te cufere marl si grele,
pline de ca,rti. Era prea mult, prea de tot
abuzasem de anima sa nobila.
Putin dupa aceasta hotarlsein de a me
muta pe furls la Ploesti, planuind de a
sosi acasa noaptea, fara ca sa flu observat, apol sa traiesc Inchis, fara a iesi din
casa, aqa ca nimeni den vicini sa nu stie
macar despre existenta mea.
Asa si facul. Prin intermediul d-torului
C. Stanceanu stiam tot ce se petrecea la Bucureqtl, am aflat ea, politia romana a dat de
stirea autoritatilor rusesti ca ambit refugiati
politici au disparut din casa unde locuiau,
Ca nu se stie unde au fugit. Spionii rust
www.dacoromanica.ro
�IN EX1I,
416
supravegheau pe la gari, cautau prin strada
Teilor, dar de urma noastra n'au mai putut da.
Eu unul tra'iam inchis In casa in Ploe§ti.
In ziva de 2 lanuarie 'mi vern o §tire
groasnica, care ca fulgerul m'a trasnit. D-rul
Russel 'mi scria din Curtea de Arge§ ca
In ziva de 31 Decembrie a murit amicul
meu doctoral Niculai Zubcu-Codreanu.
Bietul meu amic, sdruncinat moralice§te,
a sosit- la Curtea-de-Arge§ foarte abatut. In
ajunul plecarei sale din Bucure§ti, densul
mersese la d. Dumitru Bratianu §i 'I du-
sese un tablou din pariea vechiului seu
coleg Ferdinand Gambon, deputat in parlamentul frances ; acel tablou '1 am adus
eu din streinatate. Cu ocasiunea acestei insarcinari, d-torul Codreanu avea sa sondeze
putin pe omul de stat, In ceia ce prive§te
positiunea refugiatilor no§trii din Basarabia.
D-nu D.Bratianu '1 asculta foarte rece §i apol
'I declara, ca statul roman nu poate srdea
adapost
nihilitl,
primejdio§1 tutulor statelor, si ca apoi, a se
certa cu un stat a§a de puternic ca Rusia,_
ar fi o nebunie, ca basarabenii trebue sa
lndure soarta for cu resemnatiune
Aceasta parere a unui om de stat, ne
www.dacoromanica.ro
�416
IN EXIL
explica foarte lamurit, ca no", romanil din
Basarabia, n'avem ce atepta de la frati"
no§trii, a caror libertate au platit-o strabuniI noWii, Romani" de la hotarele Nistru-
a Prutului, cu sangele lor, cu perderea drepturilor for de nationalitate. Si
ca trebue pururea, pans la ultima picatur'a
de sange, pang la ultima resuflare sa Induram cu resemnatiune soarta noastra, istorica. Bun" sunt orheienii, cand despre
vitejia for povestesc cartile noastre istorice,
dar copiii acestor eroi, pribegi In
patria muma, sunt ni§te
nihilist' primeklio0.
0 patriot"
Visita la D. Bratianu, produsese o imJul §i
presie adench asupra amicului meu doctorul Zubcu-Codreanu. Sub impresiunea ace-
stei visite el 'mi zicea, ca nu e nimic de
a§teptat de la fratii nostril din patria-muma, ca nicI speranta de a fi recunoscut
ca cetacean nu '1 remane, iar nelncetatenit densul §i no" tot' vom remanea pururea sub primejdia de a fi alungati din Cara
la cea dintaI cerere a guvernului mus°ales°. Mai optimist, eu 'I aretam conduita frumoas'a fat5, cu no" a prefectulul Radu-Mihai, '1 ziceam el totu0 am fost scApati,
ca ni se aretase o bunavointa mare, 0 cu
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
417
timpul vom putea castiga simpatia oamenilor zilei.
Ce fel, doara au suferit si ei. AU
fost exilati, s'au luptat, sunt democrati !
In zadar; densul Imi obiecta ca toate
acestea s'au ultat de oamenii zilei, Ca puterea schimba pe oamenii eel mai virtuosi,
ca democratii de carma isbutind sa reali-
seze o parte din idealul for de la 48, acum sunt cuprinsi de frica, pentru ca sa
nu compromita cele realisate, ca ei din
oamenii evolutitmei au devenit oamenii reac-
tiunei, tiind a pastra cele doblndite, si prin
urmare nu e de asteptat absolut nimic de
la ei.
La aceste meditatii juste eu unul nu
puteam respunde nimic, caci aceasta era si
convingerea mea nestramutata. Timpul a
consfintit, a confirmat aceasta, convingere,
aducand cu sine si o lovitura mult mai
crudaanume aceia, ca de atunci In coace
m'am convins, ca tara mea n'a fost sLau
este o tara eminamerta.emocrata; Gi-d
contra,_o_tara a boerilor si a ilatilor:
Opera uriasa a generatiunel de la 48 a
trecut peste capetele poporului roman ca
o furtuna, care n'a curatit aerul infectat
ae fanarioti, de cat pentru un moment foarte
scurt
adica pe timpul cat au trait fraZmnfir C Aybure
27
www.dacoromanica.ro
�418
IN EXIL
pi Bratieni, Rosetti si mareata figura a genialului Mihail Kogalniceanu.
Au murit titaniisi au remas pigmeii !
Sa mi se ierte aceasta deraiare de la
subiect;
amintirile trecutului fac involuntar sa, 'ti restabilesti In memorie intre-
gul complex al gandurilor si al simtimintelor, cart umpleau sufletul t6u Intr'un anumit moment al vietel.
Si apoi, ultimile momente din viata petrecuta cu amicul meu doctoral Zubcu-Codreanu imi sunt scumpe, ele au remas gravate In memoria mea.
Sosind la Curtea-de-Arges, Niculai-Co-
dreanu s'a imbolnavit de pneumonic cornplicata cu o pericortlita acute. In noaptea
de 31 Decembrie 1879 pe hi orele 11, el
'si a dat obstescul sfirsit.
«Murind, sunt adanc mahnit, ca n'am a«vut timpul sa fac ceva pentru tara. Spe-
«ranta e in copii vostrii. Staruiti ca din
«ei sa nu iasa oameni cars rostesc vorbe
«frumoase: ci sa devie adevorati luptatori
«pentru sflnta causa a poporului.»
In ultima zi a crudei sale boale, a venit
la densul preotul, un amic al reposatului,
pentru a'l griji. La spovedanie, bolnavul
muribund a zis, adresandu se catre preot:
N'am ce sa m6 spoveduieSc, parinte.
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
419
Reu In viata n'am facut nimenui, nisi o
fats sau femeie n'am necinstit; viata altuia
n'am nesocotit, de trait n'am trait pe socoteala muncei altor oameni, de cat In copilarie. Poate ca cu cugetul am gresit uneorl, dar pentru aceste cugete Dumnezeu
me va ierta! Fii pe pace!.....
Si preotul, care aducea omului in aceste momente supreme ale vietel ultimele
consultatiuni ale religiunei, plangea la capattlul muribundului.
Inainte de a mum, reposatul a dispus
ca sa fie Inmormantat civil, adica fara ceremonia religioasa. Episcopul Ghenadie a
crezut Insa de cuviinta a nesocoti dorinta
reposatului, si Inmormontarea s'a facut dupa
ordinele sale cu ceremonie religioasa. Afland
despre aceasta calcare a vointel reposatului, d-nii C. Istrati, fostul inspector superior al Invetamentului, d. A. T. Laurian
si Inca cati-va domni, au tiparit In Romd-
ttul de la 25 Ianuarie 1879 un protest,
iscalit de el, In care protestail contra celor raptuite de catre P. S. S. Episcopul de
.Arges.
www.dacoromanica.ro
�XXII.
IARA-SI LA HOTARELE BASARABIEI
Dupa, moartea lui Codreanu un mare golf
s'a facut in mijlocul nostru. Perderea noas-
tr.& a fost cu atat mai dureroasa, cu cat
in ajun, precum am zis, spionii rusi, contrar drepturilor gmtilor, au furat chiar de
pe teritorul Orel pe un alt valoros amic al
nostru, C. Dobrogeanu.
Pe unul ni-1 rapit moartea!
Pe altulsbirii Rusiei.
i unul, §i altul au fost perduti pentru
nol. A spera, ca amicul nostru C. Dobrogeanu va putea scapa din ghiarele Rusiei,,
a nadajdui ea va ga'.si in sine destula tarie de caracter pentru a nu despera, destura, energie pentru a infrunta grosniculi
www.dacoromanica.ro
�IN EXII,
421
stavilaroceanul de ghiata, 0, intr'o luntri§oara sa, fuga In Norvegia, iar de acolo
era prea imposibil. Si de aceia
acasa,
tocmai,
nici unul din nol nu mai avea
aceasta zaclarmcd speranta.
Din alta parte, Oiri grave ne veneau
din Rusia, acolo s'a Incins o lupta de moarte
Intre partidul revolutionar 0 guvernul autocrat. Din Moscova In curend sosi un de-
care ceru ca sa transportam prin
granita de la Prut o tipografie, necesara',
legat,
pentru tiparire de foi volante revolutionare;
tipografia aceasta In curend a sosit la Galati. Asemenea d Dragomanow, frunta§ul
propagandei nationaliste rutene, trimisese
pe amicul seu d. Malevanii pentru a transporta o mare cantitate de carti.
Aceste doue Insarcinari me silira sä iesk
din ascunzetoarea mea, 0 riscand chiar de
a cadea In mantle spionilor ru§i, am ple-
cat spre granita de la Prut.
Sosind la Galati, gasii acolo pe d. Ma-,
levanii, un om de o energie exceptionala.
Cu ajutorul acestul om, am reusit sa trecem dincolo de Prut In cate-va zile mai
multe mfi de carti, 0 4 puduri de litere,
0 alt material de tipografie, chiar sub nasul spionilor rust
Ne remasese acum sa trecem numai ma-
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
422
Gina de tipografie, §i nu ne puteam felicita In
de ajuns de isbanda. Dar a trece o marina
era lucru foarte greu. Pentru a fi siguri
de succes, conveniram cu d. Malevanii ca
densul s5. piece In Basarabia, §i sa se triteleaga acolo cu cine-va din proprietarii de
mo§iI, Insarcinandu-1 cu primirea din strAi-
natate a unel marine agricole. Malevanii
pleca, §i peste un timp destul de scurt se
tntoarse, lndeplinind Ins5xcinarea. Atunci
cumpararam doue ma§ini de semanat, §i
desfacand marina de tipografie In bucati,
Impachetaram toate la un loc Fi be expediar5.m la statia Reni, totul cu fractul: «ma-
fine agricolei.
La vama muscaleasca nu s'a observat
absolut nimic; ma§inele noastre pentru sem5,nat au Mout ca §i cilindrul §i cele-l-alte
bucati din ma§ina de tipografie sii fie privite drept partile unel ma§ine agricole.
A§a dar am isbutit §i cu aceasta expeditiune.
Acesta insa a fost ultimul transport la
care am luat eu parte.
In curend dupa acesta bietul Malevanii
a fost arestat la Odesa, §i trimis In Siberia, unde a murit acum trel ant
In Rusia domnea Tarul cu sbiriI seI, §i
Comitetul executiv al partidului revolutio
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
423
nar. Propaganda prin soils §i gral a Incetat, dand loc unel lupte farb, seaman Intre Tarul, Inconjurat de mil §i mil de baionete, aparat de mil §i mil de geandarmi,
§i representantii Comitetulul revolutionar.
In aceasta lupta groasnica Tarul '§I-a
perdut viata. Nu '1 au putut sc5,pa nici
geandarmi, nici §irurile dese de baionete !
Iar pe tonul sombru a acestel luptesa
clatinau cadavrele celor spanzurati.
Moarte pentru moartedeveni lozinca
desperatilor !
www.dacoromanica.ro
�XXIII
CONCLUSIUNE
«Isvorul compatimirei noastre pentru su«ferintele oamenilor, scree Adam Smidt In
«opera sa « Teoria simturilor morale»
«recede In capacitatea noastra de a ne In«chipui in locul acestor oameni, In posi«bilitatea ce posedam de a resimti acelasi
«lucru, pe care II simt acesti oameni. Cand
«vedem pe cine-va lovit, Intr'un mod fi«resc simtim lovitura data Cand publicul
«priveste la circ, clatmandu-se pe funia
«Intinsa orizontal un acrobat, involuntar
«urni din spectatori repeta miscarile lui.
«Oamenil de o constituVe delicata, cu nerve
aimpresionabili, privind la niste rani simt
«durere In partea corpului, ranita, de si
«corpul for esanatos... Oamenii puternici,
«vinjosi, adese-ori simt durere de ochl, cand
«privesc in °chit celor ce safer...
www.dacoromanica.ro
�IN EXIL
425
In sufletul nostru se naste compatimi«rea nu numaT in casuri cand suntem mar«tori oculari ai suferintelor, ci on ce impre-
«siune produsa asupra oamenilor streinT
«noue, este, adese orl, resimtita de nol....
«Simpatia se redesteapta, in sufletul nos«tru chiar cand auzim de suferintele al«tora, ftra ca sa fim martori ai acestor su«ferinte. Adese ori pasiunile se transmit
.«spontaneu de la om la om, fard ca preualabil sa se redestepte constiinta, care a fost
«atinsa de aceste pasiuni. Asa de pilda,
«privind p'un om trist, ab5.tut, not devenim
«asemenea tristi, abatuti, fara a cunoaste
«causa
tristetel sau abaterei, care ne a
«impresionat; tot asa, adese ori, privind o
«fisionomie care rideincepem a ride, fara
«a sti causa risulul, care ne-a impresionato
sunt
Observatiunile lui Adam Smidt
intocmal conforme cu adeverul. Pe temeiul
acestui adever, sunt convins, ca cetitorul
acestor amintiri va resimti in sufletul sou
o compatimire pentru acei tineri din imperiul rus, cari jertvindu-si viata au mers ca
apostolii crestinatatei In mijlocul celor desmosteniti, ducandu-le speranta In mantuire.
Compatimind cu acesti tineri, lesiti din
randul poporului roman din Basarabia, din
sinul nenorocitului popor polon, rutean, geor-
www.dacoromanica.ro
�IN EX IL
428
gian, rusel va resimti ceia ce au suferit
si suf6r acesti tineri, InmormAntati In ternnitele Rusiei, pierduti In pustietatile Siheriel, Ingropati In ocne, ziditi In celulele solitare ale fortaretelor.
Un cuvent de compatimire pentru soar-
ta acestor luptatori iata tot ce cer eu de
la cetitorul meu.
Adam Smidt In opera sa mai sus citata zice: «simpatia, compalimirea, sunt isvorul moralei urnane »
«Oamenii earl compatimesc suferintele al-
tora, sunt cei mai virtuosi.»
Mantuitorul lumei, incomparabilul Isus
Cristos a zis: Aceasta este porunca mea,
ca sa ve iubiti unul pe altul-, precum
eu v'am iubit pre toti. Mai mare dragoste de cat aceasta nimeni nu are, ca
scr8i pun a tine -va viata sa pentru semenii sei.
Si ce au Mout acesti romani, georgeni,
ruteni, poloni, rusidata nu 'si au jertfit
viata for pentru norodul for?
Ce au Mout aceste fete sublime
data
nu 'si au dat viata pentru natiunea lor!
«Mai mare dragoste de cat aceasta
nimeni nu are »
HIFiRIT
www.dacoromanica.ro
�FONTINUTUL, VOLUMULUT
Pagina
In loc de prefakt
Procesul conspiratiunei lui Neciaeff
.
.Michail Bacunin
Extradarea lui Neciaeff
La granita Basarabiei Eugeniu Lupu
Predarea lui Neciaeff, mdrtea lui . .
Reorganisarea partidului nihilist .
in popor
Tipografia secrets, carfi si broquri revolutionare
Niculai Ioucowsky
7
52
83
101
114
122
133
.144
151
158
Atentatul contra spionului qi arestarea
mea
laragi la hotarele Basarabiei
.
Doctorul A iculal Zubcu Codreanu
.
.
177
188
.
204
www.dacoromanica.ro
�Pagma
Arestatea revolu(ionarilor .
.
Feme la nihilists
.
Lucrd torul Petru Alexeeff
Vera Zasulici .
,
Procesul celor 193 socialists
221
225
279
287
.
311
Lasciate ogni sperantia voi ch'enrate
.
Teroriftii
Propaganda in armata ruseascci
.
Mortea lul Zubcu- Codreanu
larcisi la hotarele Basarabiel
Concluziune
.
.
.
.
.
www.dacoromanica.ro
.
333
380
386
410
420
424
�Biblioteca Romanelor Celebre
Colee Ounea Samitea
Tie Inunta crescenda de lectura a publicului roman nefnuct
satisfacuta pnn scnenle oiigmale, cititoru sunt nevoiti sa.
lecuiga la acele haducen faia valOre ale unor romane shame mediocre can funned plan fascicule in mauule tutmoia.
In stramatate, asemenea screen ail fost cu totul inlocuite on openle nemuntOre ale until Balza°, Flaubert, Daudet, Guy de Maupassant, Dickens, Dostoievsky, Tolstoi, etc.
La not top cet ce nu cunose luninle shame sunt cu totul
lipsitt de placerea de a gusta frunmsetea unet opere de valOre
Sub titlul de
Biblioteca Romanelor Celebre
ne plopunem a pubhca intr'o iomanesea coiecta pe primpain lepresentantt ai romanulut modem Scopul nostru
a ofen citatonlor o lectura mteresanta inteun cadre emmamente artistic. De aceea nu vor faguia in acesta colechunede cAt capdopeme recunoscute pun valoiea lot hterara si prm
copimstil for atiagetor, opere can pun profmujimea °Uservatiumloi, pitorescul descuphimilor st inaltimea tendentelor
vor iomane nemuntaie, fund custahzarea in prosa a safenntelor, tlttsnmmlor sl idealunlor ornenesti din tote timpunle.
Cu modal acesta cilatorul va avea ocasiunea a face cunostuata cu productiumle cele mai remarcabile in domemul
romanului, in care tote curentele hterare vor fr repiesentate prm ceea ce ad produs mai desavirsit.
www.dacoromanica.ro
�Ca sa conservam forma clasica a acestor scrum, am inoiedintat traduceiea for unor bunt cunoscOtori at limbilor
strame si a celei romfine Tote romanele vor fi traduse direct din limba ouginalg si intr'o forma romanesca cat se pOte
de fidelg si de ingnitta, ca ast-fel sa inmate In hmba nostia.
$1 pentiu ca on-me sa pota cat aceste carti am pus
pretul suipnucletor de ieftm de 1 leg si 50 ban]. unor volume can, mac tote, vor trece peste 300 pagmi si can altar
in Fianta se vind cu 3 let 50. Sub raportul executituni
tapogiafice vom cants, sa fun la inaltnnea publicatiumlor de
asemenea natura din stramatate
Ennua sane, coprindend capdoperele romanultu ft annex,
se va compune din volumele urmatore :
Alphonse Daudet,
Gustave Flaubert,
Guy de Alaupassant,
Emile Zola,
Paul Bourget,
IAulovie Halecy,
Honore de ,Bahae,
George Sand,
Fiomont & Risk].
DOrana Bovaty
Bel -Ami
Germinal
Discipolul
Abatele Constantin
Eugenia Giandet
Mocirla diavolultu, Mica FavetFrancois le Champ'
ta
Colomba Carmen
Prosper Mertmee,
Benjamin Constans, Adolphe
Manon Lescaut
Abbe Prevost,
Diavolul chiop
Le Sage,
Volumele din acesta prima sene vor apace la Intervale
de dou'e luni. Acestei sera vor mina altele, earl vor fi succesiv consacrate iomanultu englex, i us, gerinan, scandinai
§r ztalsan.
Primul volum va apace is inceputtil lunet Februane 1896
vi va contme
PROMONT & RISLER
de
Alphonse Daudet
Acest roman, incoronat de Academia franceza a interneiat reputatiunea ilustrului scrutor st 1-a cgstigat sutm de
inn- de atitori in tots lumea.
RALIAN §i IGNAT SAMITCA
Editori in C, aiova.
www.dacoromanica.ro
�BIBLIOTECA DE POPULARIZARE
PENTRU
L'TERATURA, STIINTA, ARTA
ublicafie periodicei
p popularizarea In romlnefte a operilor marl
n hteraturde strame, pe un prep
surprinzator de eftin.
re rolmn wilt-Mind 100-130 pagine,
si biogralia autorului; se tinde separat
si costa numal 30 bani.
c- INVITATIUNE LA ABONAMENT -mom
Pentru numeide ce vor apare "in eta sul analut 1896
Nuinetosu notan cat-tort, an putut apiecia cit de tiguros
am urmat plogramul nostru. vatietatea in alegerea openlot de valoare Tota se vor putea convinge, a pentin in-tam data in 0,1a tomaneasca, s'a Neat o intreprindere de
asemenea natura", nude, pe un pies a5a de ieftm, se poate
pune on -clue in curent on productule cele mar desavarstte
strame
Natural, n'am implind de cit o mica parte din ptomain]
nostru.
Daca numarul volumelor aparute pina acum n'a fost ecde alt-fel devisa noastrii este. non mull a sed
sorbitant
www.dacoromanica.ro
�INSTITUTUL DE EDITURA
JRALIAN §I JGNAT pAMITCA, FRAIL)
Colectiunea 8° a scrierilor originate:
Traian Demetrescu, Mita, roman iuecht .
La 2
,
Dumitru Staneescu, %erne (4, Porefti, en sciiscare de la A. Vlahuta.
d
Fie-care la rindul situ,
Sollea Niidejde,
.
nuvele
.
.
.
.
,
Tirgilin N. Cisman, Dan aura titter); poezir
Tratian Demetrescu, Prwelift'i din viald, .
2
.
.
=
1
.
a
2
Z. C. Arbure, In Fad, cu 4 portrote in text .
,
2
Dm acoste volume s'au tipant exemplare pe hirtie vel
en semnatina autografa a autorilor a La 3,50, precum
exemplare iu legatui a specula foarte eleganta pe pretul
Ler 6.
Poezu de Cismau courts, brosate in editat velina nur
Lei 2,30, iar legate iu legatura origirala Lei 5.
Sub presa in ,...ceuuo. cantle
Dumitru Teleor, Realiste, poem
Fie-care din ace,,te volume se poate procura si direct
la editori, trimrtindu-se costal in ntha sau mandat poll
Expeditm se face franPo.
www.dacoromanica.ro
�
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Volume secolul XIX (18xx-1899)
Description
An account of the resource
Memorialistică, Lucrări Teoretice, Dramaturgie, Beletristică
Physical Object
An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types.
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
În exil, din amintirile mele
Subject
The topic of the resource
Memorialistică
Description
An account of the resource
Memoriile lui Zamfir C. Arbure-Ralli din perioada în care a ajuns în Elveția (1872) și până la venirea sa în România (1878)
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Ralian si Ignat Samitca, Craiova
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1896
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Zamfir C. Arbure (Ralli) (1848-1933)
Rights
Information about rights held in and over the resource
www.dacoromanica.com
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
PDF
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1872-1878
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Zamfir C. Arbure (1848-1933)
Source
A related resource from which the described resource is derived
http://www.dacoromanica.ro/
anarhism
Armand Ross
București
Dragomanov
Eugen Lupu
Galați
Iași
memorialistică
Narodnicism
Neceaev
Nicolae Zubcu Codreanu
Nikolai Jukovski
Nikolai Ogarev
Ralli
Razboiul Ruso-Turc
Zamfir C. Arbure
Zurich