<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<itemContainer xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="https://anarhiva.com/items/browse?collection=26&amp;output=omeka-xml&amp;sort_field=Dublin+Core%2CCreator" accessDate="2026-10-21T02:01:26+00:00">
  <miscellaneousContainer>
    <pagination>
      <pageNumber>1</pageNumber>
      <perPage>10</perPage>
      <totalResults>20</totalResults>
    </pagination>
  </miscellaneousContainer>
  <item itemId="184" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="261">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/33c7b21c958a9bc794275c78c77974ab.pdf</src>
        <authentication>abdf9507bd784c8b05e58c3c2e4c3297</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1667">
                    <text>�������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1668">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 1</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1669">
                <text>Editorial&#13;
Nachrichten/Știri&#13;
Krieg dem Krieg!&#13;
Erklärung der Linken und AnarchistInnen betreffend die Konfrontation in der Ukraine&#13;
War against war!&#13;
Statement of leftist and anarchists on the confrontation&#13;
in Ukraine&#13;
Kurzes-pe scurt&#13;
Offender Brief and die Organisatioren des Fanfest und die Koordination der Rettet Roșia Montană (Salvați Roșia Montană,SRM) Kampagne&#13;
Buchbesprechung: Abseit von oberflächlichen Betrachtungen. Paul Jeutes Bukarest&#13;
&#13;
Der Unermüdliche ß Yum 150. Geburtstag von Panait Mușoiu&#13;
Tudor Arghezi uber Panait Mușoiu&#13;
Tudor Arghezi about Panait Mușoiu&#13;
Wer war Tudor Arghezi?&#13;
Zum 100. Todestag von Ștefan Gheorghiu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1670">
                <text>44 pagini, numeroase ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1671">
                <text>Verlag/Barrikade</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1672">
                <text>2014</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1673">
                <text>Germană, Engleză</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1719">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="347">
        <name>anti-militarism</name>
      </tag>
      <tag tagId="796">
        <name>Fânfest</name>
      </tag>
      <tag tagId="4">
        <name>Panait Mușoiu</name>
      </tag>
      <tag tagId="797">
        <name>Război Războiului!</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
      <tag tagId="668">
        <name>Roșia Montană</name>
      </tag>
      <tag tagId="376">
        <name>Ștefan Gheorghiu</name>
      </tag>
      <tag tagId="379">
        <name>Tudor Arghezi</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="185" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="262">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/2b3bd24f064b0d0b5c51c894bff63ecc.pdf</src>
        <authentication>e332a91cec5dff80b9daf8b4e1ca033f</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1674">
                    <text>�������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1675">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 2</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1676">
                <text>Die einzige Lösung ist die soziale Revolution! Singura soluție revoluția socială!&#13;
Editorial&#13;
Unterstütyt die Spendensammlung Waffen für Rojava&#13;
Nachrichten/Știri&#13;
Kurrzen/pe scurt&#13;
Antwort der Kampagne Salvați Roșia Montană auf den Offenen Brief Genen die Ignoranz faschistischer Gewalt Rumäniei&#13;
Der österreichische Anarchist Alfred Saueracker in Rumäniein&#13;
Interview mit dem Anarchisten Nicolas Trifon&#13;
Interview mit AnarchistInnen aus Craiova&#13;
Buchbesprechung: Das revolutionäre Rumänien vor Augen. Martin Veiths Militant</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1677">
                <text>44 pagini, ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1678">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1679">
                <text>Verlag/Barrikade, Hamburg</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1680">
                <text>2015</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1681">
                <text>PDF</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1682">
                <text>Germană</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="24">
        <name>Craiova</name>
      </tag>
      <tag tagId="752">
        <name>Hamburg</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="391">
        <name>Nicolas Trifon</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
      <tag tagId="757">
        <name>Rojava</name>
      </tag>
      <tag tagId="668">
        <name>Roșia Montană</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="186" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="263">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/87a90ec122f41cf36ef82a9c00d258a5.pdf</src>
        <authentication>b2c539805aea36343540fc686428c024</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1683">
                    <text>�������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1684">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 3</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1685">
                <text>Roșia Montană und faschistische Gewalt, Interview mit rumänischen Atheisten&#13;
Editorial&#13;
Nachrichten-Stiri&#13;
Die Augen Rechts Ein Blich auf die Faschisten &#13;
Kurzes. pe scurt&#13;
Antifaschistische Position von Salvați Roșia Montană nur Fassade für westliche Gruppen?!&#13;
Zur Verschärfung des Freizügigkeitsgesetzes für EU BürgerInnen&#13;
Interview Ducatul Ateist de Alba&#13;
Miz Sonderheft Satire und freie Meinungsäusserung&#13;
Keine Angst vor grossen Namen Die sozialistiche Zeitschrift Facla&#13;
100 Jahre Sabate Ein militanted Anarchist und Antifaschist&#13;
Johann Most zur Religion&#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1686">
                <text>43 pagini, numeroase ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1687">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1688">
                <text>Verlag Barrikade, Hamburg</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1689">
                <text>2016</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="37">
            <name>Contributor</name>
            <description>An entity responsible for making contributions to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1690">
                <text>Martin Veith</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1691">
                <text>PDF</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1692">
                <text>Germană</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="649">
        <name>ateism</name>
      </tag>
      <tag tagId="345">
        <name>Biserica Ortodoxă</name>
      </tag>
      <tag tagId="758">
        <name>Claca</name>
      </tag>
      <tag tagId="753">
        <name>Colectiv</name>
      </tag>
      <tag tagId="754">
        <name>Dacian Cioloș</name>
      </tag>
      <tag tagId="693">
        <name>Francesco Sabaté Llopart</name>
      </tag>
      <tag tagId="752">
        <name>Hamburg</name>
      </tag>
      <tag tagId="760">
        <name>Johann Most</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
      <tag tagId="757">
        <name>Rojava</name>
      </tag>
      <tag tagId="668">
        <name>Roșia Montană</name>
      </tag>
      <tag tagId="755">
        <name>Traian Băsescu</name>
      </tag>
      <tag tagId="756">
        <name>Vadim Tudor</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="187" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="264">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/512ec1e764d7f53771bb8bee7f254e88.pdf</src>
        <authentication>bfe61cdee149e2b7dcb7b6945c11063e</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1693">
                    <text>���������������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1694">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 4 </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1695">
                <text>Fussball und Fanszene in Rumänirn Bessarbiendeutsche, Nazis und Vertreibun&#13;
&#13;
Editorial&#13;
Nachrichten. stiri&#13;
Die Augen rechts Ein Blick auf die Faschisten&#13;
Kurzes. pe scurt&#13;
Zwischen Liga Frust und EM Patriotismus. Einblicke in den rumänischen Fussball und den Nationalismus in den Fan Kurven&#13;
&#13;
Buchbesprechung: Bessarbiendeutsche: Tätrt oder Mitläufe?&#13;
&#13;
Arbeiterinnen und Arbeiter aller Länder vereiningt euch!&#13;
Für archistischen Sozialismus&#13;
Ihre Kriege, unsere Toten! Gegen Terrorismum und für die Freiheit aller Menschen!&#13;
Tresspessing the Shores of Your World&#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1696">
                <text>59 pagini, numeroase ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1697">
                <text>Verlag/Barrikade</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1698">
                <text>2016</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1699">
                <text>PDF</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1700">
                <text>Germană/Engleză</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1718">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="25">
        <name>Anti-NATO</name>
      </tag>
      <tag tagId="761">
        <name>Berlin</name>
      </tag>
      <tag tagId="765">
        <name>fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="768">
        <name>fotbal</name>
      </tag>
      <tag tagId="752">
        <name>Hamburg</name>
      </tag>
      <tag tagId="767">
        <name>Huligani</name>
      </tag>
      <tag tagId="405">
        <name>Mall of Shame</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="766">
        <name>Poli Timișoara</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="188" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="265">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/4470da570ec3c480ede0aede22e9b26f.pdf</src>
        <authentication>60c6ee8879e950fde8a1280fe5eabab2</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1701">
                    <text>�������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1702">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 5</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1703">
                <text>Massenproteste in Rumänien Interview mit dem Anarchisten Adrian Tătăran&#13;
&#13;
Editorial&#13;
Nachrichten/știri&#13;
Die Augen Recht - Ein Blick aud die Faschisten&#13;
Leserbriefe/Scrisoare&#13;
Kurzes/pe scurt&#13;
Vor 17 Jahre ermodet: Der kämpfferische Gewerkschafter&#13;
Virgil Săhleanu&#13;
Ovidiu Țichindeleanu: Proteste in Rumänien: Von sozialer Gerechtigkeit zur Klassenpolitik&#13;
Interview mit dem Litteraturwissenschaftler, Philosophen und Anarschiten Adrian Tătăran&#13;
Buchbespechung Kischinew. Das Progrom 1903&#13;
Phoenix des Zelluloid Die Wiedergeburt des rumänischen Film&#13;
Vor 90 Jahre eromdet: Die Anarschiten Sacco und Vanzetti</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1704">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1705">
                <text>Verlang/Barrikade, Hamburg</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1706">
                <text>2017</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1707">
                <text>Germană</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1717">
                <text>44 pagini, numeroase ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="775">
        <name>Aferim</name>
      </tag>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="362">
        <name>Bartolomeo Vanzetti</name>
      </tag>
      <tag tagId="752">
        <name>Hamburg</name>
      </tag>
      <tag tagId="361">
        <name>Nicola Sacco</name>
      </tag>
      <tag tagId="773">
        <name>Ovidiu Țichindelean</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
      <tag tagId="363">
        <name>Sacco-Vanzetti</name>
      </tag>
      <tag tagId="774">
        <name>SRI</name>
      </tag>
      <tag tagId="769">
        <name>Virgil Săhleanu</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="189" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="266">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/93938fb2c42e5564d9ae0faf29c4efc2.pdf</src>
        <authentication>94a2402982fce2fa742d480e3c4a3014</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1708">
                    <text>���������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="1">
      <name>Text</name>
      <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1709">
                <text>Bună. Zeitschrift für Befreiung &amp; Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 6 </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1710">
                <text>Anarchismus im Cluj heute, Anarchisticher Verlag in Rumänien gegründet&#13;
&#13;
Editorial&#13;
Dokumentation: Armut Made in Europe&#13;
Harz IV war gester: Das neue Repressionsregime gegen die Lohnarbeitenden ist die Kombinatio von EU Aufenthaltstrecht, den Jobcenter und den Auslanderamtern&#13;
&#13;
Keine Nazis auf unseren Strasse! Balkanweit mobilisirte Antifa Demo gegen den faschistischen Lukoff March 2018 in Sofia&#13;
Wir wereden sie nie vergessen! Im Gedanken an die in Afrin-Rojava gefallenen Anarchistinnen und Anarschisten&#13;
Kurye-pe scurt&#13;
Oasen der Freiheit Anarschistische Streifzuge&#13;
&#13;
Recht auf Stadt in Timișoara/Temeswar&#13;
Der Aufstieg des Faschismus in Rumänien Die Koalition für die Familie&#13;
Erkenntnis und Bildung: Mit der Editura Pagini Libere wurde ein anarchistischer Verlag in Rumänien gegründet&#13;
&#13;
Anarchiste Bemerkungen zum Anarchismus in Rumänien und den letzten Veranstaltungen in der Reihe Laolaltă&#13;
&#13;
Neben denn Ideen und Aktivitäten geht es uns um die Menschen, die mitmachen. Ein interview mit R. von A-casă aus Cluj&#13;
&#13;
Heilsversprechen und Terror. eine Biographie von Oliver Jens Schmitt über der rumänischen christlischen Faschistenführer Corneliu Zelea Codreanu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1711">
                <text>48 pagini, numeroase ilustrații</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1712">
                <text>Bună</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1713">
                <text>Verlag/Barrikade, Hamburg</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1714">
                <text>2018</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1715">
                <text>PDF</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1716">
                <text>Germană</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="679">
        <name>A.casă Cluj</name>
      </tag>
      <tag tagId="504">
        <name>anti-fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="777">
        <name>Cluj</name>
      </tag>
      <tag tagId="765">
        <name>fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="752">
        <name>Hamburg</name>
      </tag>
      <tag tagId="259">
        <name>Laolaltă</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="692">
        <name>Revista Bună</name>
      </tag>
      <tag tagId="757">
        <name>Rojava</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="99" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="142">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/4f4f9fc9973ed7778f49f41f8658a004.pdf</src>
        <authentication>afdc2d518524831e21a881e8e2ce754c</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="762">
                    <text>Revistă anarhistă din București
Iulie 2015 / Nr. 1

Luptele de clasă ale muncitorilor și muncitoarelor din România în Germania ★ Politica migrațională a UE în Marea Mediterană și luptele migranților/migrantelor în
Grecia ★ Pentru un nou spirit revoluționar ★ Sistemul de gen binar şi colonialismul:
o introducere ★ Represiunea de stat împotriva mișcării anarhiste din Cehia și solidaritatea noastră ★ Solidaritate internațională și mișcarea anarhistă din Grecia

��Radix. Revistă anarhistă din București
Iulie 2015 / Nr. 1

�Conținut
Cuvânt înainte pentru primul număr  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 3
Luptele de clasă ale muncitorilor
și muncitoarelor din România în Germania .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 4
Politica migrațională a UE în Marea Mediterană
și luptele migranților/migrantelor în Grecia .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 8
Pentru un nou spirit revoluționar .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 16
Sistemul de gen binar şi colonialismul: o introducere .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 22
Represiunea de stat împotriva mișcării anarhiste din Cehia
și solidaritatea noastră .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 31
Solidaritate internațională și mișcarea anarhistă din Grecia .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 34
Abțibilduri  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 36
Despre noi, contact și distribuția revistei  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  .  . 38

�Cuvânt înainte pentru primul număr

R

evista Radix este produsul muncii colective a echipei de redacție și a altor
contribuitor/oare. Primul număr a fost lansat pe 29 iulie 2015 în Centrul
Claca din București iar pe viitor vom face tot posibilul să distribuim revista în
cât mai multe locuri din România (și oriunde altundeva s-ar afla vorbitori/oare
de limba română) și să continuăm publicarea revistei în următorii ani într-un
mod cât de cât regulat.
Ne-am hotărât să scoatem o revistă anarhistă din necesitatea contrainformației în acest război de propagandă și dezinformare dus împotriva
noastră de către stat și capital prin mass-media lor. Vrem să informăm și
să discutăm despre luptele în care noi sau tovarășii/ele noștri/noastre sunt
implicați/te și să ne propagăm ideile și idealurile, adică să vorbim despre istoria și teoria anarhismului. Un focus al revistei va consta în evenimentele din
regiunea noastră, Balcanii și Europa de Est, pentru că suntem de părere că în
calitate de clasă muncitoare ne confruntăm cu o situație similară și că trebuie
să ne unim peste granițe ca să ne combatem dușmanii comuni: patronii mici și
mari, statul, patriarhatul și puterile neocoloniale Rusia, UE și SUA.
Ne înțelegem revista ca o parte a mișcării anarhiste care în ultima perioadă ia
din nou avânt în România. Ne dorim să contribuim la construirea și extinderea
acestei mișcări și să intrăm în contact cu alți/te tovarăși/e și oameni interesați
din București și din alte orașe. Vrem să ne cunoaștem mai bine, să discutăm
împreună textele publicate de noi și să ne sprijinim unii pe alții. Următorul număr va apărea cel mai probabil în toamna ce vine. Până atunci dorim tuturor o
lectură plăcută și multă putere.
Colectivul de redacție, iunie 2015.

Radix # 1

3

�Demonstrație de solidarizare cu muncitorii
de la Mall-ul Rușinii din decembrie 2014. Pe
bannere și în bulele de vorbire scrie: ”Mall-ul
Rușinii: Plătiți muncitorii! Împotriva exploatării muncitorilor și muncitoarelor migranți!”,
”Luptă muncitorească peste tot!”, ”Boicotați
Mall-ul Rușinii!” și ”Investorule, dă mălaiul!”

�Luptele de clasă ale muncitorilor
și muncitoarelor din România în Germania
de Constantin

Î

ncă din 1990 milioane de muncitori și muncitoare din România1 continuă
să migreze în Occident pentru muncă. Pentru cei mai mulți și cele mai multe aceasta nu este o alegere „liberă”, ci sunt constrânși de condițiile pe care
capitalismul colonial global le impune clasei muncitoare din periferiile și semiperiferiile capitaliste. Iar atunci aceștia nu ajung să trăiască viața frumoasă
pe care discursul colonial al „Occidentului civilizat și progresist” le-o promite,
ci de regulă supra-exploatare, umilire și discriminare. Totuși, în ciuda tuturor
greutăților muncitorii/oarele migranți/te opun rezistență și se sprijină reciproc. Dar numai rareori luptele lor devin cunoscute. În cele ce urmează vreau
să prezint două lupte recente, să vorbesc despre solidaritatea muncitorimii
germane și să schițez câteva idei despre cum să ne organizăm mai bine ca proletariat transnațional.2

Greva foamei de la Frankfurt/Main
Pe 20 iunie 2014 șase muncitori constructori din România ridică o tabără de
protest în fața unui șantier de lucru din Frankfurt/Main și încep greva foamei. Lucraseră acolo încă din martie în condiții mizere: câte cinci lucrători
împărțeau cu șobolanii un container de 20 metri pătrați pentru care erau
obligați să plătească 700 de euro pe lună, fiind amenințați și șantajați de mai
multe ori de patron. De asemenea nu și-au primit leafa. Prin urmare greviștii
foamei au revendicat 25.000 de euro. Pe 25 iunie patronul lor îi dă afară și îi
amenință că se pot aștepta la ceva și mai urât dacă nu se cară.
	 Presa locală începe să relateze despre cazul acesta și astfel intervine IG
1.	 Vorbim de „muncitori și muncitoare din România” în loc de pur și simplu „muncitori români”
fiindcă sunt muncitori de ambele sexe, precum și de toate etniile ce se găsesc în tară, în principal
români/ce, maghiar/e, romi/e.
2.	 În fapt, toată chestiunea migrației, rasismului și luptelor de clasă ale muncitorilor/oarelor
migranți/te este mult mai complexă ca s-o descriu aici exhaustiv: Migrația pentru muncă în Germania
are o istorie care datează încă din secolul al 19-lea. Cele mai multe lupte rămân invizibile, exploatarea
muncitoarelor migrante având loc de regulă în sfera reproductivă în condiții foarte specifice. Cu toate
că de 25 ani există o mișcare auto-organizată a refugiaților/telor, aceasta de obicei nu reușește să se
unească cu muncitorii/oarele veniți/te din Europa de Est.

Radix # 1

5

�Bau Hessen, un sindicat membru al DGB-ului3. Mai întâi, sindicaliștii susțin
tabăra, apoi îi conving pe muncitori să înceteze greva foamei și îi acomodează
într-o casă a sindicatului. În același timp birocrații sindicali pornesc negocieri
cu patronii și pe 27 iunie îi invită pe muncitori să vorbească în parlamentului
land-ului federal Hessen. Întrucât acestea nu aduc rezultate, pe 10 iulie muncitorii reiau greva foamei. Pe 18 iunie greva se termină cu o înțelegere nepublicată. Aparent muncitorii migranți au primit o parte a lefei lor.

Mall-ul Rușinii (Mall of Shame)
O situație similară a avut loc la Mall-ul Rușinii din Berlin: Pe șantierul mallului mai mulți muncitori constructori din România au fost exploatați în condiții
groaznice, iar la sfârșitul lucrărilor nu și-au primit leafa. Din noiembrie 2014
inițial în jur de 30 de muncitori încep să protesteze zilnic. Căutând sprijin,
intră în contact cu FAU-ul4. Anterior se duseseră la DGB care i-a consiliat și
le-a oferit sprijin juridic. Mai mult nu au putut sau nu au vrut să facă. Astfel
muncitorii se organizează în Secțiunea pentru Străini/e (Foreigners’ Section) a
FAU-ului din Berlin și sindicatul îi susține. Datorită unei campanii de strângere
de donații se acoperă costurile de viață și cheltuielile pentru lupta muncitorească, iar prin manifestații, demonstrații și acțiuni comune luptă împreună
pentru plata a 30.000 de euro. Dar muncitorii nu cer numai bani, după cum au
declarat ei înșiși militează, și pentru demnitatea lor.
	 În decembrie se anunță falimentul companiei care a construit mall-ul. În
ianuarie 2015 patronul Fettchenhauer obține o hotărâre judecătorească împotriva FAU-ului. Dacă sindicatul continuă să mai critice compania în public îl
așteaptă o amendă de 25.000€ sau detenția timp de 6 luni a secretarilor/elor
lui. Din aprilie 2015 se desfășoară procesele legale cu privire la plata salariilor
iar, pe 24 aprilie are loc încă o demonstrație cu 250 de persoane. Lupta la Mallul Rușinii continuă până în ziua de azi - pe cale juridică și prin acțiuni politice.

Sindicalismul social-democrat și anarho-sindicalismul
În ambele cazuri DGB-ul a confirmat ceea ce oricum știam dinainte: faptul că
este un aparat sindical autoritar, a cărui birocrație nu este de partea clasei
muncitoare, ci de cea a patronilor. Nu va sparge compromisul de clasă predominant în Germania încă de la preluarea puterii de către național-socialiști ci
3.	 DGB-ul, Confederația Germană a Sindicatelor, este cea mai mare organizație umbrelă a sindicatelor
din Germania. Orientarea celor mai multe sindicate membre este social-democrată în cazul cel mai bun,
structurile lui sunt ierarhice și este pe deplin integrat în sistemul politic al Germaniei.
4.	 FAU-ul, Uniunea Liberă a Muncitorilor și Muncitoarelor, este un sindicat anarhist. Promovează
auto-organizarea autonomă și non-ierarhică a muncitorimii, acțiunea directă și refuză compromisul
de clasă cu capitalul.

6

Radix # 1

�va încerca în continuare să încorporeze luptele autonome ale muncitorilor/
oarelor și să le țină în frâu. Pe deasupra s-a arătat extrem de nesolidar fată de
FAU. Pe parcursul campaniei la Mall-ul Rușinii a băgat rolul central FAU-ului
sub preș și a acaparat atenția în media.5
	 FAU-ul, în schimb, este un sindicat de la bază combatant, care pe toate planurile - pe cel juridic, prin greve și acțiuni politice - militează pentru interesele
clasei noastre. De asemenea caută să depășească scindarea muncitorimii în
muncitori migranți și muncitori locali și să lupte în mod unit împotriva exploatării de către patroni, a hărțuirii de către polițai și a oprimării de către stat.
FAU-ul este o organizație autonomă ce luptă pentru toți muncitorii și toate
muncitoarele care trăiesc și lucrează în Germania.

Lupte comune ale muncitorilor/oarelor migranți/te și locali/e!
În cadrul discuțiilor dintre muncitori de la Mall-ul Rușinii, tovarășii din București
și cei din Germania s-au născut mai multe idei cu privire la organizarea ca muncitori și muncitoare dincolo de granițe împotriva capitalismului colonial care
impune mucitorilor/oarelor migranți/te un regim al supra-exploatării.
	 1)	 În Germania (ca și în alte tări occidentale) ne trebuie o auto-organizare
a muncitorilor/oarelor migranți/te. Aceasta poate consta în formarea mai multor Secțiuni pentru Străini/e în cadrul FAU-ului sau în înființarea unui sindicat
separat. S-a discutat dacă o astfel de organizație să fie deschisă tuturor grupurilor naționale sau dacă din motive practice să cuprindă numai vorbitori/
oare de limba română.
	 2)	 Începând cu țările de baștină ale muncitorilor/oarelor trebuie să existe
o organizație care să le întărească conștiința de clasă, să le ofere cu contacte
și cunoaștere și să-i pună în legătură cu organizații muncitorești din Germania.
	 3)	 Trebuie să existe o comunicare strânsă între tovarăși/e, muncitori/oare
și organizațiile din Germania și România ca astfel de lupte comune să devină
posibile și să fie coordonate.
	 Deci, sunt mai multe fronturi concomitente la care ar trebui să lucrăm în
acelați timp. Muncitorii de la mall-ul rușinii ne-au arătat drumul. Să continuăm lupta: să ne organizăm clasa în mod autonom de aparatele de stat, de
partid și sindicale! Să le declarăm război patronilor!
5.	 Ca să mai dăm un exemplu grăitor: în septembrie 2014 un grup de refugiați/e a ocupat sediul
DGB-ului din Berlin. Revendicarea lor nu putea fi mai simplă - ca parte a clasei muncitoare cereau
sprijinul sindicatului. Birocrații i-au tot amânat cu negocieri care nu dădeau nici un rezultat iar după
8 zile au chemat jandarmii ca să-i evacueze. Aceștia și-au făcut treaba, bătându-i și scoțându-i din
sediu pe tovarășii noștri refugiați. Astfel nu numai că DGB-ul a dovedit că este un dușman al proletariatului multi-etnic asmuțind mascații împotriva unor muncitori dar pentru prima oară după
zdrobirea fascismului în 1945 polițaii au intrat într-un sediu sindical din Germania.

Radix # 1

7

�Protest al unor migranţi in Italia, iunie 2015:
Să oprim acum masacrul din Marea Medieraneană.

�Politica migrațională în Marea Mediterană a UE
și luptele migranților/migrantelor în Grecia
de A.S. și Constantin

A

m tradus următorul text al No-Lager-Plenum din Salonic, adăugând și câteva note de subsol cu mai multe explicații, pentru înțelegerea mai bună a
materialului. El a fost prezentat pe 28 mai 2015 la un eveniment despre noua
situație din Marea Mediterană, care a fost organizat în cadrul campaniei anarhiste de solidaritate internațională „Trei Poduri” din Salonic.
	 No-Lager Plenum Salonic s-a născut în cadrul mișcării anarhiste și autonome în toamna lui 2013, ca reacție la o serie de revolte și greve ale foamei
din lagărele de concentrare pentru migranți din întreaga Grecie. De atunci,
No Lager Plenum încearcă să creeze legături cu migranții de acolo, să sprijine
luptele lor, să se arate solidari din afara lagărelor și să ducă lupta antirasistă
pe străzile din Salonic și alte orașe.
	 Spre deosebire de alte organizații umanitare și de stânga din Grecia, NoLager-Plenum, precum și întreaga mișcare anarhistă, are o viziune a luptei
de clasă în legătură cu migrația și gestionarea statală a acesteia. Migranții/
migrantele nu sunt „ceilalți” sau „sărmanii”, cărora le trebuie dată o mână
de ajutor, ci sunt tovarășii/tovarășele noastre de clasă, ale căror lupte le
sprijinim, nu din milă, ci din conștiința că eliberarea lor și a noastră sunt
conectate.
Valuri de migranți. Noile condiții, provocările și întrebările create de noii administratori ai puterii statului. Răspunsul mișcării și continuarea luptei.
1.
Valurile de migranți din Africa de Nord și din Asia au crescut considerabil în
comparație cu ultimii doi ani. Și acum câțiva ani am avut valuri de migranți
puternice înspre Europa. Creșterea de acum se datorează războaielor care
au urmat Primăverii Arabe din Africa de Nord. Toate acestea nu sunt datorate
doar factorilor interni din aceste țări, ci și Europa este responsabilă de acest
fenomen. Manipularea și dărâmarea regimurilor, generalizarea „războiului
împotriva terorismului” în paralel cu finanțarea și echiparea militară a unor
Radix # 1

9

�organizații extremiste, jaful resurselor naturale și introducerea companiilor
ce exploatează forța de muncă ieftină locală; toate acestea sunt doar câteva
dintre practicile violente ale pătrunderii lumii vestice în aceste țări precum și
în alte regiuni din Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Afganistan.)
	 Rutele principale ale migranților/migrantelor înspre Europa au ajuns între
timp să fie maritime, și să treacă mai ales prin Italia și insulele Mării Egee.
Motivele pentru această schimbare sunt diverse și includ închiderea graniței
dintre Spania și Maroc și „îngustarea” graniței de la râul Evros (vezi și zidul de
acolo1), dar și diferite condiții economice legate de traficul de persoane. Până
de curând traversarea granițelor maritime se făcea de obicei în bărci improvizate și relativ mici. În urma unui acord între statul italian și UE, care înlocuiește
acțiunile de tip salvamar în Marea Mediterană cu operațiuni al căror scop principal este apărarea granițelor externe, acest tip de traversare a fost îngreunat
considerabil. Astfel, migranții/migrantele se adresează traficanților de persoane care le organizează traversarea în vase mai mari, pe care sunt îngrămădiți în
condiții mizerabile până la 1000 de oameni, ceea ce ridică în mod substanțial
riscul de eșec al tranzitării. Din această cauză, numărul persoanelor care au
murit la granițele europene maritime numai în primele patru luni ale acestui
an (2015) se ridică la 1750.
	 Este important să adăugăm, că nu a crescut doar numărul migranților, ci
mai degrabă raportul dintre numărul de migranți ce au murit și cei care au
reușit să ajungă la destinație, precum și câștigurile cercurilor de traficanți de
persoane. Aparent, acestea sunt obiectivele politicii europene. Traficanții de
persoane, mafia (din Manolada2 până în Italia) și forțele statale (de la poliție
și paza de coastă până la autoritățile juridice) își continuă colaborarea în vederea exploatării din ce în ce mai profitabile a migranților și asigură astfel o
legătură strânsă între capitalul „legal” și capitalul „ilegal”.
	 Numărul migranților înecați crește exact acolo unde Europă păzește mai
1.	 La mijlocul lui decembrie 2012 a fost finalizat zidul de-a lungul râului de graniță greco-turcească
Evros. Scopul lui pretins constă în oprirea migranților/telor de la trecerea ilegală a graniței. În fapt
era și o parte centrală a gestionării fasciste de stat a crizei capitaliste și a mobilizărilor sociale în
masă din 2012 prin crearea unui dușman intern (migranții/tele), construirea unui ”deep state” fascist
(Zorii Aurii) și atacul spectaculos al unui stat puternic împotriva migranților/telor (curățirile etnice
în cadrul operațiunii Xenios Zeus, construirea lagărelor de concentrare și zidul de graniță). Așadar,
rostul zidul este și de natură ideologică.
2.	 Localitatea Manolada din Peloponez este cunoscută pentru plantațiile de căpșuni și exploatarea
muncitorilor migranți de acolo în condiții de sclavie. Patronii cooperează cu mafia care îi controlează
și gestionează pe muncitorii de pe plantație. În Aprilie 2013 trei șefi de echipă au tras în 200 de muncitori care după luni de muncă de sclavie neplătită își cereau leafa și astfel au cauzat un masacru. 28
muncitori au fost grav răniți. La un an după aceea, în iulie 2014, propietarii de plantații au fost găsiți
nevinovați în instanță.

10

Radix # 1

�sever granițele, ceea ce elimină orice iluzie cu privire la intențile ei, întrucât
cauza morții a mii de oameni este tocmai politica europeană de frontieră și
migrațională. Într-un sens mai larg, putem spune că condițiile ce duc la moartea acestor migranți/migrante sunt granițele însele, deoarece ele legitimează
moartea prin „ilegalizarea” oamenilor a căror singura soluție este migrarea.
	 În ziua de duminică, 19 aprilie 2015, întreaga Europa a rămas încremenită în
urma știrilor despre tragedia morții a peste 800 de oameni, știri ce veneau la
numai o săptămână după un alt naufragiu cu alți 400 de morți. Neîndoielnic,
doar numărul mare de morți era cauza sensibilizării organizațiilor umanitare,
cetățenilor europeni și Cetății Europa. Pentru a-și menține fațada umanitară,
Europa a convocat un summit extraordinar la Bruxelles. În urma acelui summit
au fost prezentate cele 10 puncte ale planului de acțiune a lui Avramopoulos, care a fost adoptat de către miniștrii de interne și externe ale statelor
UE. Propunerile pot fi rezumate astfel: creșterea resurselor alocate operațiunii
Frontex „Triton”, continuarea militarizării granițelor și întărirea controlului,
posibilitatea intervenției directe în „țări terțe” prin „lovituri concentrate” sub
pretextul distrugerii vaselor folosite de traficanți și intensificarea stigmatizării migranților/migrantelor prin luarea de amprente și repatrierea forțată în
cadrul programului „Repatriere Rapidă”. În același context trebuie văzută și
propunerea extinderii ariei de manevră a Frontex, care era limitată până acum
pe 30 km de la coasta italiană. Obiectivul final pare să fie lărgirea granițelor
maritime până la coastele africane și asiatice.
	 Lacrimile și reacțiile imediate prezintă doar o fațadă umanitară pe care
Europa vrea să o arate înspre afară. Dacă ne uităm la punctele propuse pentru soluționarea crizei umanitare din Marea Mediterană putem constata cu
ușurință că prioritatea e reprezentată de continuarea militarizării și a controlului granițelor și nu de salvarea migranților/migrantelor. Baza politicii
migraționale nu constă în două naufragii, ci în necesitățile capitalului din Europa, ce momentan nu sunt în forță de munca suplimentară, ci de disciplinare
a forței de muncă deja existente și moartea prin înec a celor nedoriți.
	 Restructurarea politicii migraționale în felul deja descris duce la atingerea ambelor obiective. Europa își menține totuși masca umanitară: rămîne
posibilitatea repatrierii migranților care reușesc să își părăsească țara, deși
acest lucru va deveni în curând imposibil, întrucât planul constă în controlul
granițelor direct de la coastele țărilor ce se învecinează cu Europa.
	 În afară de asta, am văzut deja încă o dată ceea ce ne aduce un summit
extraordinar. Rezultatele ultimului summit seamănă cu ceea ce s-a arătat deja
după primul mare naufragiu la sud de Lampedusa în octombrie 2013. Și atunci
UE a reacționat într-un mod asemănător, pozând cu o retorică umanitară și
Radix # 1

11

�vorbind despre necesitatea măsurilor de salvare pentru migranți/migrante,
însă implementând încă de pe atunci continuarea militarizării și a controlului
granițelor. Se pare deci că UE instrumentalizează naufragiații pentru a-și continua restructurarea politicii migraționale.
	 UE dispune de structuri stabile care se ocupă de chestiunea migrației și
își adaptează constant politica la nevoile capitalului. Astfel, aceste naufragii
sunt exploatate în vederea motivării modificărilor ce se aduc politicilor, modificări ce servesc capitalul. Aceeași logică este folosită cu privire la Islamism.
UE încearcă să transmită mesajul că fiecare migrant este un potențial islamist,
creând astfel un nou dușman extern, de care trebuie să fim apărați ca acesta
să nu pătrundă în societatea noastră sigură. Scopul acestei demonizări a migrantului este de a obține o coeziune națională, neapărat necesară capitalului
pentru a permite circulația neîngrădită a acestuia, precum și crearea unui climat de frică în rîndurile clasei muncitorești europene, pentru a o face și mai
obedientă.
2.
Realitățile migrantului în Grecia nu diferă foarte mult. Până la urmă Grecia
reprezintă, alături de Italia, ruta principală de intrare în Europa. Grecia participă activ și joacă deseori un rol central în toate programele UE împotriva migranților. Ce înseamnă aceasta concret? Ospitalitatea grecească oferă migranților/migrantelor care încercă să traverseze granițele Greciei două
opțiuni: moartea sau încarcerarea. Migranții/migrantele fie sunt lăsați să moară în apele azurii ale Mării Egee (există cazuri în care aceștia nu doar că nu au
fost salvați, ci în care garda de coastă grecească a spart bărcile migranților,
scufundându-le) sau, dacă reușesc să ajungă pe uscat, sunt încarcerați în lagărele de concentrare contemporane. Și acestea nu sunt puține...
	 Sunt mulți cei care au început să își facă speranțe cu privire la noul guvern de stânga Syriza și ANEL. Ei au sperat, printre altele, și că Syriza va închide lagărele de concentrare. De aceea, mulți au urmărit nerăbdători luările de
poziție ale Syrizei ca, după ce li s-a făcut clar că lagărele de concentrare nu
vor fi închise, să-și concentreze discursul pe această schimbare de politică.
În acest context nu contează ceea ce spune sau nu Syriza, ci este important
să înțelegem cum funcționează statul. Statul, fiind o structură care nu poate
exista decât în interiorul capitalismului, nu se poate împotrivi acestuia, ci
nu poate decât să contribuie la continuitatea lui, astfel încât nu are decât
posibilități limitate de influență asupra economiei. Iar lagărele de concentrare joacă un rol important pentru industrie, excluzând din câmpul muncii o
12

Radix # 1

�parte a clasei muncitoare și împiedicând muncitorii/muncitoarele migranți/
migrante să traverseze granițele Greciei. De aceea, lagărele continuă să
funcționeze.
Deja din primele săptămâni ale guvernului de coaliție Syriza, moare un migrant bolnav cronic în lagărul de la Amygdaleza3 din cauza nepăsării poliției
față de starea de sănătate a acestuia. În următoarele zile, alți doi migranți
s-au sinucis, unul reținut în oficiul pentru migranți din Salonic4, iar celălalt în
lagărul din Amygdaleza. Aceste incidente au adus pe ordinea zilei chestiunea
lagărelor de concentrare și l-au determinat pe Panousis5 precum și pe alte câteva organizații să viziteze Amygdaleza și să facă publice condițiile mizere din
lagăre. După vizita lui, au început promisiunile simbolice cu privire la închiderea lagărelor și mai ales a celui din Amygdaleza. În plus, s-a dat un ultimatum
de 100 de zile pentru închiderea lagărului de la Amygdaleza, ca migranții să
nu trebuiască să sufere atât de mult. Câteva zile mai târziu a fost găsit un alt
migrant mort în stația de poliție din Kifisias, ce murise fiindcă polițiștii refuzaseră să îi aranjeze deplasarea la un spital, în ciuda faptului că acesta se plânsese repetat de starea lui de sănătate. Lista omorurilor statale crește, deși noii
reprezentanți ai poporului se străduiesc să răspândească speranțe de schimbare. În același timp, începe o eliberare treptată a migranților/migrantelor din
lagărele de concentrare sub condiția să declare un domiciliu permanent și să
se prezinte de două ori pe lună la poliție.
	 Bineînțeles că eliberarea parțială a migranților/migrantelor nu e de ajuns
deoarece aceștia sunt în continuare supuși unui regim terorist în cadrul căruia sunt forțați să demonstreze legitimitatea existenței lor. În plus, eliberarea migranților/migrantelor înseamnă întoarcerea la retorica mass-mediei pe
care am auzit-o de la Chrisochoidis, Dendias și alții și care spune că ”migranți
fără atestat medical, locuință și meserie umplu din nou străzile Atenei și astfel
sunt amenințate sănătatea publică și siguranța cetățenilor.”
3.	 Lagărul din Amygdaleza, deschis în 2012, a fost primul dintre lagărele de concentrare pentru
migranți. Până la 2000 de migranți au fost deținuți temporar în condiții de trai groaznice în niște
containere aglomerate. Până acum, mai multe greve ale foamei și revolte au avut loc în lagărul
din Amygdaleza. Astfel a devenit simbolul nu numai al politicii rasiste de stat ci și al rezistenței
migranților/telor.
4.	 Încă dinaintea construirii sistemului de lagăre migranții/ele au fost deținuți deseori timp de mai
multe luni în stații de poliție, oficii pentru străini și foste academii de poliție în unități de cele mai
multe ori improvizate. Acolo condițiile sunt și mai rele decât în lagărele de concentrare iar aceste
locuri nu sunt public cunoscute. Această practică este continuată până în ziua de azi.
5.	 Yannis Panousis, membru al partidului de extremă dreaptă Grecii Independenți este ministrul
pentru protecția cetățeanului în guvernul lui Tsipras. Printre altele, deține responsabilitatea pentru
lagărele de concentrare.

Radix # 1

13

�	 În ciuda tuturor acestor fapte, migranții/migrantele care se află înăuntrul
lagărelor nu sunt pasivi, nici cu privire la discursul dus despre viețile lor, nici
referitor la situația lor din lagăre. Ei luptă cu toate mijloacele disponibile, și
cer ceea ce li se cuvine: libertatea. Pe 17 mai, peste 300 de migranți închiși
în lagărul de la Corint încep o grevă a foamei din cauza condițiilor de trai
mizere. Pe 19 martie migranți minori din centrul de detenție din Litis, în care
auf fost aduși din lagărul de concentrare din Amygdaleza după ”golirea” lui
spectaculoasă pentru media, desfășoară o grevă a foamei și își revendică
libertatea. La câteva zile după aceea și în lagărul de concentrare din Paranesti migranți încep greva foamei, cerând astfel eliberarea lor. Pe 24 martie
6 migranți din lagărul de la Corint se urcă pe acoperiș și amenință să sară.
În legătură cu grevele foamei și celelalte acțiuni ale migranților au avut loc
mai multe acțiuni de solidarizare la Patras, Mytilini, Corint, Xanthi, Paranesti,
Atena și Salonic.

Demonstrație de solidarizare în faţa centrului de detenţie pentru migranţi din Xanthi
în Grecia.

14

Radix # 1

�	 În ciuda eliberării câtorva migranți politica anti-migrație a statului își continuă cursul, îngrămădindu-i pe acești în lagăre sau alte facilități de detenție
sau trimițându-i pe la fundul mării. Gestionarea lor s-o schimba în parte, dar în
fond rămâne aceeași: exterminarea sau supunerea lor la un regim de detenție
fiindcă sunt oameni ilegali. Migranții/migrantele - ori ca făptași ori ca victime sunt tratați pe de o parte ca o primejdie potențială (creșterea de criminalitate,
islamismul, etc.) iar pe de altă parte ca o problemă lăsată în responsabilitatea
ONG-urilor și a organizațiilor umaniste s-o soluțiuneze.
3.
Patru luni de guvernare de ”stânga-dreapta” și politica anti-migrație a statului este în fond aceeași. Doar asta este deja un motiv bun ca să nu acuzăm
pur și simplu guvernul, ci dar să privim politica statului grec ca un proces
care are continuitate indiferent de rezultatele alegerilor. Această continuitate
o dovedește și atitudinea societății grecești, căci rasismul larg răspândit în ea
este cel care legitimează existența lagărelor de concentrare, diversele politici
anti-migrație și scindarea dintre noi. De aceea este necesar, printre altele, să
atacăm aceste narative (și purtătorii lor). Deoarece refuzam de la bun început
delirul optimist paranoid al schimbării de guvern ne concentrăm în mod necontenit pe scopurile pe care grupul nostru și le-a propus inițial: propagarea
conținuturilor noastre și rețelizarea cu migranții/migrantele ilegalizitați/te.
Ne vom aduna în continuare în fața lagărelor de concentrare ca să exprimăm
minimul de susținere și de solidaritate cu luptele celor închiși și nu vom înceta să protestăm în orașul nostru și să facem clar că țelul nostru nu constă în
nimic mai puțin decât în dărâmarea lagărelor de concentrare.

Radix # 1

15

��Pentru un nou spirit revoluționar

de Veda

C

itind titlul, bănuiesc că mai toată lumea resimte un aer de ridicol ce transpare din acesta. Ce spirit, ce revoluție – în 2015? Și totuși, de ce avem acest
sentiment de jenă și ridicol? Ce ne face să zâmbim condescendent la auzul
acestor cuvinte? E desuet, e depășit, pare ceva rupt din secolul XIX? Totuși,
de câțiva ani buni, cuvântul revoluție e pe buzele multora, din Brazilia până
în Grecia, din Kobane până în Chiapas, din Oakland până în Barcelona sau din
Tahrir până în Taksim. Așa că acest text este despre un lucru destul de simplu:
ce este în spatele acestui sentiment al ridicolului sau care sunt condițiile și
mecanismele ce ne împiedică să credem în revoluție.
Există o tensiune fundamentală între un imaginar revoluționar, o înstrăinare în fața evenimentelor istoriei, o căutare a sentimentului prezentului real,
imediat și centrat și percepția lipsei de putere și de intervenție relevantă.
Afectele ce decurg din această tensiune ar putea fi cheia mobilizării și creării
de noi subiecte politice.
Să reluăm.
Un imaginar revoluționar contemporan. Este alcătuit din mai multe elemente.
Din amintirea revoluției imediate. Este amintirea unui eveniment ce a fost și
nu a fost. Atât de aproape, tangibilă în imaginile de la televizor, în amintirile
părinților, reală în morțile și sângele ce a acoperit piețe publice în urmă cu 26
de ani. În cadavrele obiectificate ale răsturnării istorice. Știi că acel corp ce
urlă către mitraliere ar fi putut fi al tău și nu e doar dintr-un arbitrar minor al
reproducerii umane. Și totuși, ai fost învățată că acea amintire este una falsă:
că, de fapt, nu a fost. Pentru că aici, la periferia Istoriei și civilizaței, revoluția
nu poate fi niciodată revoluție, niciodată tragedie, ci e mereu farsă.
	 Imaginarul nostru revoluționar este format și din nostalgia stângii europocentrice. O nostalgie masculină cu accente patriarhale de a fi bărbatul rebel
și salvator, bărbatul ce poartă pistolul, dă lovitura de stat și preia puterea
în numele eliberării. Dar totuși preia puterea, nu o răstoarnă, nu-i distruge
logica. Aceasta e fantezia ultimă la care se reduc „marile” viziuni ale stângii
contemporane. O vezi în tinerii studioși și înecați în datorii, așezați ostentativ
într-o intersecție în New York, „occupy”-ând spațiul public. O vezi în logoreea

Radix # 1

17

�fermecătoare a unui superstar stângist sloven. O vezi în carisma băieților de
treabă ce se afirmă ca liderii noii stângi parlamentare europene din Grecia
până în Spania. Și la sfârșitul zilei, această fantezie, oricât de obsesivă și puternică ar fi, putem spera doar că va satisface terapeutic suferința unui subiect
masculin exclus istoric din marele meci al băieților deștepți: guvernarea.
	 Și imaginarul revoluționar mai este format din ceva, un afect acut și obsedant: o dorință pentru revoluție. Este o dorință pentru ardere, apocalipsă și
sfârșit. O foame pentru sfârșit. Este reală pentru că poți vedea în industria de
divertisment un gigantic efort de a o domestici. Pentru că ce altceva sunt toate
aceste filme distopice și apocaliptice, toate aceste videoclipuri de muzică pline cu ciocniri dintre mase revoltate și forțele de ordine? Umplându-ți creierul
cu imagini ce nu-s ale tale și nu te reprezintă, creând narațiuni predictibile
și controlabile pentru foamea ta atât de reală. Toate acestea formează astăzi
vârful de lance al aparatului de producere al imaginației, mașinăria spectacolului în capitalismul târziu. Și folosindu-ți privilegiul de a consuma aceste
mărfuri de ultimă oră, simți o satisfacție. E satisfacția foamei tale de sfârșit și
revoluție, însă e una simulată, pentru că știi că nu este nici pe departe îndeajuns.
	 Și mai știi că, între aceste trei nostalgii, dorința ta de revoluție are capacitatea creativă a unui videoclip american, are neputința unui student la politehnică dintr-un oraș est-european de provincie mort pe treptele unei biserici
ortodoxe și ce poate face maxim este să satisfacă terapeutic durerea unei
masculinități refuzate în ordinea patriarhală contemporană.
	 În plus, aici, în această societate al cărei singur adevăr identitar colectiv
este supunerea și exploatarea, ce rămâne din toate acestea? O societate
ai cărei strămoși au fost slugi și sclavi, dintotdeauna. Dorința de revoluție
a unei lumi aruncate în perpetuuul comic al subalternului e praf în vânt. E
întotdeauna ceva caraghios și jenant, un mimetism al marilor realizări ale
singurei lumi care contează: civilizația occidentală. Dorința de revoluție a
unui singur subiect istoric individual – a unei persoane reale a cărei viață
e cuprinsă într-o perioadă determinată de timp, viața sa – ce provine dintr-o asemenea societate este ... ce este? Nici nu este. Nici nu ajunge într-o
ordine existențială a lumii. Se pierde în supra-reprezentarea mediatică și
politică, absorbită într-o mașinărie a anonimității tipică acesei părți a lumii.
În meme-uri și insigne, în privirea robotică a unui personaj revoluționar din
ultimul film post-apocaliptic ce grațios îți amintește că revoluția există, ea
se reproduce la infinit într-un film hollywoodian, are 1,85, piele albă, gen
predictibil și ochi albaștri.

18

Radix # 1

�Înstrăinarea în fața evenimentelor istoriei vine ca expresia supremă a cinismului etic în care te aruncă ordinea existențială a capitalismului. Înstrăinările sunt
diverse: ele pot fi liberale, aparținând subiectelor albe privilegiate ale lumii euro-atlantice, fiii și fiicele stăpânilor. Sunt muncitorești și lumpene, în care boala, epuizarea și umilința te fac impasibilă la revolta ce se petrece chiar acum în
centrul orașului tău. Mecanismele înstrăinării fac posibilă dez-angajarea chiar
când realul irumpe lângă tine. Când citești pe platformele de socializare despre
o ceată de oameni hăituți ce decid să-și riște viața pentru a-și afirma demnitatea, atunci realul irumpe chiar lângă tine, la câteva străzi de apartamentul
în care stai în chirie. Ce faci? Duci niște haine și donezi niște bănuți pentru ca
acești oameni să nu devină niciodată figuri ale revoluției, ci să rămână niște
„sărmani ce-și cer drepturile”. Caritatea, boală burgheză, este un mecanism
afectiv conservator ce blochează solidarizarea și menține status quo-ul.
	 Și apelul la solidarizare oricum se pierde într-o masă de știri de tipul blowyour-mind. Acele anunțuri despre lucruri stupide și nesemnificative dar care,
cu siguranță, conform site-ului sursă, te vor lăsa cu falca în podea. Zilnic, sute,
mii de știri ce îți promit o mică revoluție interioară te exersează abil în anestezierea în fața ce ar putea deveni pe bune revoluția. Căci dacă e adevărat? Dacă
chiar trăim un moment istoric unde în mijlocul vechilor ordini ale puterii se
crează micro-fisuri ce lucrate, pot deveni prăpăstii? Este tocmai rolul acestei
industrii a șocului să ne neutralizeze sentimentul de urgență politică și sentimentul lui aici-și-acum-se-poate-întâmpla-ceva.
	 Urmărim un canal la știri. Cu același mecanism afectiv de domesticire a
urgenței stăm și privim hipnotizate lungul șir de revolte și revoluții, proteste
și represiuni violente din ultimii cinci ani. Și ce? Am fost învățate deja să le
privim impasibil, fără emoție, fără identificare, fără agitație. Se înșiră în fața
noastră ca o succesiune de clișee vizuale numai bune de imprimat pe tricouri
și genți. Deja subiectivitatea noastră este formată în așa fel încât să producă
anonimizarea. Privim niște anonimi ca niște anonimi. Subiectivitatea formată
de industria media a ultimor treizeci de ani, prin noile tehnologii media este
o vizualitate tipică societății de consum: o mașinărie a anonimizării, a creării
de distanță empatică, a dez-identiificării. Și acum, capacitatea sa de dez-identificare a subiectului-privitor în fața imaginii mobilizatoare este supus la cel
mai mare test. Și l-a trecut, pentru că iată-ne, stând pasivi și goi privind rece
imaginile oamenilor uciși de poliție într-un stat de drept, și cadavrele oamenilor eșuați pe plajele Mediteranei din dorința pentru o Europă ce nu îi vrea.
Și atunci când alienarea dez-identificării ne apasă și ne provoacă anxietate,
mașinăria din noi are o nouă soluție, următorul nivel de domesticire și neutralizare a imaginii mobilizante.
Radix # 1

19

�	 Este acel lucru în care excelează noul subiect liberal al lumii privilegiate,
subiectul tânăr, tolerant, activ, precar, mobil: reprezentarea, crearea de ficțiuni
și povești, crearea de interfețe prin care realul – un subiect oarecare, să zicem
muncitoarele dintr-o fabrică din Rio – este, vai, nu-i așa?! – spus și rostit.
Subiectelor uitate și marginalizate de istorie li se dă „voce”. La asta excelează acest nou subiect: la datul de voce. Apolitic, nepărtinitor, obiectiv, grațios,
elegant, generos și cool. Pentru că acest artcrowd cu sensibilități „sociale” ne
arată – cum altfel?!– lumea așa cum e ea și îi e silă de arta de propagandă și
agitație cum îi e silă de ideile desuete ale bunicii comuniste. Și corul nou de
voci descoperite se alătură candid unei simfonii al cărei ritm de bază e dat de
vâjâiala mașinilor de white/green/pink washing. E o simfonie a imposturii prin
care sfârșitul este amânat încă puțin. Mai consumăm un documentar despre
ceva fabrică ocupată, mai vizităm o comunitate dezavantajată din cartier și, la
sfârșitul zilei, atât de împovărați cu aceste drame, ne simțim mai oameni, mai
întregi, mai aproape de real. Și dormim mai bine.
	 Sărmanii și periculoșii experți ai reprezentării. Ei nu pot înțelege niciodată
că nu are nevoie nimeni de voce. Are nevoie de răzbunare. Nu vrem o nouă
simfonie a resemnării, ci o bubuială cosmică care să facă dreptatea secolelor
de sclavie și exploatare. Dar mai ales ce nu vor înțelege niciodată este că răzbunarea trebuie să fie a ta. Și nu a altcuiva.
	 Printre toate aceste ruine mișună copii bastarzi ai unor istorii zombificate.
Copii cu glugi negre și centre sociale ale căror vieți – le știu prea bine – atârnă
în cumulul de bunăstare tipică lumii privilegiate. O drojdie ce crește pe spatele unui munte de frișcă burgheză grețoasă. Purtătorii acestor vise sparte se
târăsc în propriile vieți cu entuziasmul muribundului. Dintr-o stradă care nu
mai e a lor pentru că a fost privatizată, la o carte despre anarhism ce nu mai e
a lor că a fost apropriată, la o dragoste ce nu-i mai salvează că a fost mâncată
de sexismul heteronormativ cu titluri doctorale, la o casă ce nu-i a lor că nu o
mai pot ocupa ci trebuie să o închirieze, la zidul care nu mai e al lor că graffitiul a ajuns una din cele mai sexi mărfuri pe piața de artă. Și târându-se, articulează setea de prezent și real. Muncind mereu pentru a o dez-lega de afectele
produse de capitalism, încercând să exorcizeze impostura seninătății, fericirii
și speranței dintr-o lume a cărei realitate este dezastrul general.O sete pentru
un prezent perpetuu în care viața, fericirea și adevărul nu sunt altundeva, altcândva, ale altcuiva. Pentru că nu e mai bine în Londra, și nici mai bine acum
50 de ani și nici viața unui tânăr berlinez rebel și trăind pe șomaj nu e mai
bună.
	 Asta te învață însă, către asta te antrenează un sistem colonial ce ți-a produs societatea ai cărei strămoși au fost slugi și sclavi. Și ai cărei fii și fiice spală
20

Radix # 1

�toaletele cartierului cool unde tocmai s-a mutat tânărul berlinez. Te învață că
centrul vieții este mereu altundeva: acolo, dincolo, afară. Și același sistem te
învață nu doar să știi că centrul vieții e acolo unde sunt asigurate fericirea,
adevărul și libertatea (sau ceea ce liberalismul colonial numește bunăstare,
justiție și drepturi) ci și încă un lucru. Și anume, te învață în mod pervers
mentalitatea stăpânului, bazată pe putere și dominație. Cu mentalitatea asta
crezi că poți cuprinde lumea cu mintea, că poți cunoaște natura cu știință și o
poți domina cu tehnologie, că poți explica lumea prin cultură și o struni prin
guvernare. Te învață cinic imaginea unei lumi ca un întreg ce-l poți cuprinde și
modela cu sărmana ta minte. Asta e marea moștenire a civilizației occidentale.
Și asta este adevărata farsă. Pentru că imediat ce ai cuprins cu mintea ce crezi
tu că e toată lumea, imediat ce ai început să pricepi suferința și exploatarea în
tradiția la fel de totalizantă a stângii europene, ți se ia înapoi această viziune.
Și percepi atunci apăsător și suicidal lipsa de putere și lipsa unei capacități de
intervenție profundă în lume. Și auzi refrenul preferat al acestei subiectivități
ce deja s-a dat bătută: păi ce, crezi că poți tu schimba ceva?
Asta este ceea ce avem, dorințe dureroase și mecanisme eficiente de neutralizare a lor. Din mijlocul acestor ruine trebuie să se ridice monstruos și
înfricoșător acest spirit nou al revoluției.

Radix # 1

21

�Tabloul celebru al lui Jan van der Straet ”Descoperirea Americii” (ca. 1580/1590) prezintă
„descoperirea” Amercii ca o întâlnire erotizată între „un Vespucci pe deplin înarmat care
stă drept și impunător” și „o femeie goală și
seducătoare”.

�Sistemul de gen binar şi colonialismul:
o introducere

de Carolina

C

ând am început să învăţ istorie în gimnaziu, ne-au fost predate explorările
geografice şi descoperirea Americii. Îmi amintesc că ne era prezentată o
poveste frumoasă despre cum europenii în frunte cu Columb s-au plimbat prin
lume şi au avut un mare succes descoperind un tărâm minunat şi plin de bogăţii
unde mai locuiau pe alocuri nişte triburi ”ciudate”. Pe atunci eu îmi imaginam
nişte pământuri pustii şi pline de daruri pentru europeni. Nativii americani
erau portretizaţi ca nişte sălbatici cărora europenii urmau să le aducă ”civilizaţia”. Americile erau descrise ca nişte pământuri ce li se cuveneau albilor europeni pe bună dreptate şi urmau a fi populate. Nu existau prea multe detalii
despre oamenii care locuiau deja acolo, decât faptul că erau nişte ”creaturi
exotice” care urmau într-un mod miraculos să dispară când veneau europenii.
	 Acum realizez că la acel moment nu am sesizat nimic în neregulă cu subiectul. Aici avem dovada a cât de normalizat este discursul colonialist în mentalitatea colectivă. O groază de oameni albi învaţă la şcoală şi consideră că genocidul americanilor nativi chiar a şters de pe faţa pâmântului toţi nativii care au
existat vreodată în Americi. Pentru majoritatea europenilor este o conexiune
logică foarte normalizată şi deloc revoltătoare faptul că odată cu venirea europenilor în America au dispărut toţi până la ultimul om indigen din Nordul,
Sudul şi Centrul Americii.
	 Un principiu de bază al colonialismului este faptul că oamenii localnici, nativi, trebuie să dispară mereu, pentru ca persoanele non-indigene să-şi poată
însuşi pâmânturile fără a se confrunta cu vreo rezistenţă. Să dispară prin omor
sau asimilare, adică tot un fel de omor, doar ca al identităţii. De ce? Fiindcă
dacă în imaginarul colectiv alb eurocentric este integrată ideea că nativii nu
mai există, o idee general speculată de altfel, acest fapt permite în continuare
albilor să-şi menţină în viaţă ideologia de dominaţie fără să o chestioneze
nimeni.
	 Venirea europenilor în America de Nord şi colonizarea teritoriilor şi a populaţiei a însemnat că odată cu ei au venit cultura, idealurile, credinţele şi
instituţiile lor. Toate acestea erau integrate în nişte sisteme ce aveau ca scop

Radix # 1

23

�să distrugă tradiţiile indigene. Coloniştii albi au folosit toate instrumentele de
opresiune şi distrugere existente: violenţa, asimilarea forţată, demonizarea
credinţelor indigene şi apoi aproprierea culturii indigene, subjugarea sexualităţii native şi a rolurilor de gen.
	 În textul The Coloniality of Gender scris de Maria Lugones găsim o radiografie a faptului că sistemul modern de gen este unul colonial. Pentru început
ea vine cu termenul de colonialitate a puterii care pătrunde în orice aspect al
existenţei sociale şi care a introdus clasificarea universală a populaţiei planetei în termeni de ”rasă”. Colonialitatea dă naştere unor noi identităţi sociale
şi geoculturale. America şi Europa sunt noile identităţi geoculturale iar est-european, indian, african sunt printre identităţile ”rasiale”. Această clasificare ne
schiţează o pictură foarte clară a dominaţiei coloniale.1
	 Maria Lugones preia viziunea colonialismului şi a modernităţii de la Anibal
Quijano şi le duce în direcţia colonialităţii genului, aducând exemple din alte
texte ale unor teoreticiene care argumentează că sistemul de gen binar aşa
cum îl cunoaştem astăzi este un construct colonial care a servit la oprimarea şi
normarea populaţiilor indigene, distrugerea identităţilor locale şi asimilarea
lor sub modelul binar colonial.
	 Coloniştii au folosit brutalizarea, relocaţia, genocidul, însă acestea nu au
îndeplinit misiunea de a domina complet nativii americani fiindcă aşa le erau
dominate doar corpurile. Dar pentru a distruge complet rezistenţa anticolonialistă era necesar să le domine şi minţile şi spiritele. În acest sens, încă un
mod de represiune şi opresiune a persoanelor native a fost binaritatea vestică
de gen. Nativii au fost asimilaţi sistemului de gen opresiv vestic, fiindcă dovada clară de supremaţie a omului alb este asimilarea persoanelor pe care le-a
încadrat iniţial în categoria de ”celălalt”. Ce este conceptul de ”celălalt” ? Supremaţia albă şi colonialismul sunt strâns conectate cu rasismul, care le oferă
baza pentru a menţine în continuare ocuparea teritoriilor. Pentru a exista, a fi
”valid” şi a prospera, colonialismul trebuie să se bazeze pe identitatea albă,
respectiv orice nu se încadrează în conceptul colonialist de ”om alb” primeşte
definiţia de ”celălalt”. Procesul constucţiei unui ”celălalt” a fost unul fondat
din violenţă şi excluziune a persoanelor de culoare, incluzându-le pe persoanele indigene ce locuiau pe teritoriile Americii pre-coloniale. Iar construcţia
persoanei indigene ca ”cealaltă” este continuată de actul dispariţiei sau asimilării sale.
	 Înainte să fie colonizate Americile de către europeni, în multe triburi de
acolo existau în jur de 6 identităţi tradiţionale de gen, multe triburi erau matri1.	 Lugones, Maria, The coloniality of gender

24

Radix # 1

�arhale, recunoşteau pozitiv al treilea gen şi homosexualitatea şi vedeau genul
în termeni egalitari. Apoi sistemul de gen impus de colonialism a subordonat
persoanele feminine în toate aspectele. Un exemplu este identitatea Two-Spirit, care e un termen cultural specific ce nu poate fi transferat la alte culturi.
Atâta timp cât identitatea Two-Spirit era existentă în perioada pre-colonială,
rolurile tradiţionale de gen şi sistemele de sexualitate erau non-binare. Identitatea Two-Spirit exprima credinţele indigene în legătură cu genul şi sexualitatea.
	 Au fost aplicate măsuri violente de asimilare de către colonişti asupra
persoanelor indigene şi în acest mod tradiţia Two-Spirit s-a pierdut în multe
comunităţi şi a fost înlocuită cu binaritatea de gen şi spectrul de orientări
sexuale vestice, preponderentă şi unica validată fiind cea heterosexuală. Astfel corpul indigen şi identitatea Two-Spirit au fost colonizate. Acest fapt s-a
întâmplat prin creştinizarea de după venirea albilor. Cei care apoi aveau să
devină liderii comunităţilor de indigeni au fost creştinaţi şi unii dintre ei au
început a vedea existenţa identităţii Two-Spirit ca un păcat pentru că odată cu
creştinarea au fost internalizate conceptele de gen şi sexualitate ale culturii
dominante. Binaritatea vestică a fost impusă în mai multe spectre culturilor
indigene. Iniţial a fost instaurată supremaţia masculină, colonizarea a adus
patriarhatul în comunităţile native şi credinţa că bărbatul este în mod natural
fiinţa dominantă. Apoi coloniştii au executat o asimilare forţată a oamenilor
de acolo încadrându-i în paradigma de genuri masculin/feminin, care în mod
evident excludea oricare al treilea, al patrulea gen sau tot felul de varietăţi
existente în perioada pre-colonială. Binaritatea a colonizat identitatea TwoSpirit. După ce aceasta a încetat să existe, a fost înlocuită cu un bărbat care
acţionează ”nemasculin” sau o femeie care acţionează ”nefeminin”.
	 Two-Spirit este un concept care descrie intersecţionalitatea opresiunilor
exersate asupra persoanelor native – rasă, queerness, sexualitate. Phoenix A.
Singer scrie în textul său despre identitatea Two-Spirit că un rezultat al colonialismului violent asimilator este faptul că o mare parte din comunitățile
indigene au devenit ostile faţă de persoanele indigene Queer şi identităţile
Two-Spirit. Multe dintre persoanele non-binare şi queer nu sunt acceptate de
familiile lor, istoriia şi tradiţia cărora ar fi fost de fapt foarte incluzive cu aceste
identităţi dacă nu ar fi existat colonialismul ce a folosit toate metodele brutale
pentru a asimila oamenii nativi culturii albe.
	 Consider că această menţiune este foarte importantă fiindcă retorica liberală este că SUA contemporană este paradisul diversităţii şi acceptării, iar
visul american este încă prezent în mintea multora dintre noi, cei din Europa
de Est. Noi, care trăim în nişte societăţi homofobe, bifobe şi transfobe, însă şi
Radix # 1

25

�în Vest suntem văzuţi ca oameni de mâna a doua. Aici vedem că ”paradisul”
SUA a fost construit colonialist, pe baza genocidului şi anihilării identităţilor
nativ-americane, iar homofobia şi transfobia existente acum în comunităţile
indigene sunt nişte rezultate ale colonialismului european. Respectiv, identităţile non-normative nu au apărut/nu s-au născut în Vest ca urmare a unui
proces de evoluţie, civilizare şi ajungerea la un punct culminant la care să se fi
creat o lume liberă care acceptă tot ce e diferit de ”normal”. Pentru că tocmai
asta e retorica vestică – că a existat un concept de ”normal” care a fost din ce
în ce mai puţin restrictiv odată cu evoluţia culturală şamd. Identităţile nonnormative au existat dintotdeauna în locurile colonizate. Au existat fiind considerate normale, în unele comunităţi chiar întruchipând normalitatea. Europenii colonişti au venit cu sistemul opresiv binar de gen şi heterosexualitatea
ca unică posibilitate de orientare sexuală, care nu existau înaintea colonizării.
Este foarte important să înţelegem acest aspect şi să-l încadrăm în imaginea
ce o avem despre America de astăzi plină de libertăţi.
	 Nu este posibilă o decolonizare fără a eradica sistemul de gen binar vestic. De multe ori lupta pentru decolonizare nu include persoanele indigene
queer şi cele care nu se conformează sistemului binar de gen, ba dimpotrivă
e posibil să le excludă într-un mod tranşant. Chiar şi în lupta anticolonialistă
binaritatea de gen, deşi e un concept vestic colonizator, este foarte internalizată şi complicat de fi dezvăţată de conştiinţa colectivă. Însă este foarte clar
că vindecarea identităţilor ce au fost asimilate de colonişti este o parte a decolonizării la fel de importantă ca şi recuperarea pământurilor.2
	 Sexul, pe de altă parte, este de multe ori este justificarea ”naturală” şi ”biologică” a constructului social de gen. Julie Greenberg în cartea sa Definitional
Dilemmas spune că deşi studiile antropologice și medicale spun că sexul nu a
fost din toate timpurile binar şi nu este în continuare, societatea are o paradigmă de sex care spune exact opusul. În această paradigmă toţi oamenii sunt
clasificaţi în bărbaţi sau femei.
	 În toată istoria SUA, legea nu a recunoscut persoanele intersex, deşi de la 1
la 4 procente din populaţia lumii este intersexuală şi nu se încadrează perfect
în categoriile binare de sex. Ca să înţelegem, aceste persoane posedă nişte
indicatori biologici care în mod tradiţional i-ar clasifica drept bărbaţi şi alţi
indicatori care tot tradiţional i-ar clasifica drept femei, însă mereu sunt puşi
doar într-o categorie de către societate/lege/familie. Aici este clar şi faptul
că sexul biologic este din nou un construct social ca şi genul, fiindcă pe lângă
ovare sau penis există o multitudine de elemente constitutive ale sexului cuiva
2.	 A. Singer, Phoenix, Colonialism, Two-Spirit Identity, and the Logics of White Supremacy

26

Radix # 1

�(cromozomi, gonade, fenotip... etc.) şi o persoană pe care conform aspectului
organelor genitale externe medicul o etichetează drept băiat sau fată e posibil
să aibă caracteristici de sex la fel de biologice care să nu intre în aceeaşi categorie definită de medic la naştere. Deseori persoanele intersexuale trec prin
operaţii corective de sex, adică sunt mutilate, pentru a se încadra în una dintre
categorii. Însă acest lucru se întâmplă doar în SUA post-colonială, fiindcă înainte de colonizare persoanele intersexuale erau recunoscute în multe societăţi
tribale.3
	 In cartea lui Oyéronké Oyewùmí, The Invention of Women, găsim nişte relatări despre cum sistemul de gen vestic binar a colonizat societatea africană
Yoruba. Autoarea scrie că înainte de colonizarea vestică genul nu a fost un
principiu care să organizeze societatea. Nici măcar nu a existat un sistem de
gen în respectiva societate.
	 Denumirile uzual folosite care marcau într-un fel genul persoanelor în comunitatea Yoruba erau obinrin şi okunrin, însă aceste categorii nu au fost binare, opuse sau ierarhice în Yoruba înainte de colonizare. Într-adevăr, în interpretările vestice le găsim traduse ca femeie şi bărbat, dar aceste traduceri
arată exact faptul că sunt nişte interpretări vestice prin prisma sistemului colonial binar de gen, impus tot de Vest. Oyewumi scrie că genul a fost introdus
de Vest ca un instrument de dominare colonială. Acest instrument a împărţit
oamenii în două categorii binar şi ierarhic opuse. Termenul de ”femei” cu care
au venit coloniştii nu este definit conform unor caracteristici biologice sau
care să fie independente de bărbat, ci în relaţie cu bărbatul, care a devenit
norma. Ele sunt cele fără penis, fără putere, fără voie de a participa în viaţa
publică. În perioada pre-colonială nu a existat această divizare ierarhică pe
bază de sex şi în detrimentul persoanelor considerate feminine într-un sens
anatomic. Însă odată cu venirea şi instaurarea puterii coloniştilor, persoanele
care nu aveau penis au fost inferiorizate, subordonate bărbatului, excluse de
la luarea deciziilor politice şi din sfera publică.4 Procesul prin care persoanele
care se întâmpla să nu aibă penis au fost categorisite şi reduse la conceptul
de ”femei” le-a etichetat pe acestea drept incapabile de roluri de conducere.
	 Astfel, Qyewumi scrie că existenţa femeilor ca o categorie identificabilă,
definită de anatomie şi subordonată bărbaţilor în orice situaţie a rezultat din
impunerea statului colonial patriarhal. Colonizarea pentru femei a însemnat
opresiune dublată, acestea fiind inferiorizate din punct de vedere rasial şi
subordonate patriarhatului prin prisma sistemul de gen binar. Statul colonial
3.	 Greenberg, Julie, Definitional Dilemmas
4.	 Oyewùmí , Oyéronké, The Invention of Women

Radix # 1

27

�a creat categoria ”femei” şi puterea de stat a devenit puterea masculină. Respectiva putere a fost instaurată la orice nivel. Persoanele definite din punct
de vedere anatomic drept femei au fost excluse din toate structurile de stat.
Înainte de colonizare modul de organizare statală nu era în niciun fel determinată de genul persoanelor participante. Bărbatul alb a devenit zeul suprem
care şi-a instaurat puterea în toate colţişoarele globului. El a subordonat mai
întâi femeia albă, apoi a subordonat dublu femeia de culoare.
	 Multe triburi nativ-americane considerau că puterea primară a universului
era feminină. Aceste triburi era ginecocratice, adică persoana definită drept
femeie se afla în centru și nu era luată nicio decizie importantă fără gândirea şi binecuvântarea sa.5 Însă femeia nu era fiinţa supremă care să oprime
alte identităţi precum se întâmplă cu bărbatul în societatea patriarhală, ci
dimpotrivă, în triburile respective exista o pluritate ginecocratică care nu era
ierarhică, ci egalitară. Forma de organizare în triburile ginecocratice era clanul, o structură extinsă şi incluzivă. Odată cu colonizarea aceste triburi au fost
transformate din egalitare în ierarhice şi patriarhale, iar structura clanului a
fost înlocuită cu familia nucleară. În societatea indiană pe care o descrie Gunn
Allen exista o distribuire reciprocă a responsabilităţilor economice şi o structură socială formată din două părţi care erau complementare. Aceste părţi
erau liderul interior feminin şi liderul exterior masculin. Liderul interior avea
grijă de clan, sat sau trib, menţinea armonia şi se ocupa de munca domestică,
iar liderul exterior se ocupa de medierea dintre triburi şi străini. Însă partea
foarte importantă era că genul nu era văzut în primul rând în termeni biologici.
Cele mai multe persoane se încadrau în rolurile de gen ale tribului conform
”predispoziţiei lor, înclinaţiilor şi a temperamentului”. Un exemplu în acest
sens este societatea Yuma, care avea o tradiţie de desemnare a genului care
se fonda pe vise, adică dacă o persoană etichetată până atunci drept feminină
visa arme, acesteia i se schimba eticheta în masculină şi ajungea să-şi asume
toate responsabilităţile pe care le aveau persoanele masculine.
Stabilirea aleatorie a genului prin tradiţii precum aceasta cu visele ne dezvăluie faptul că nu exista un sistem de gen opresiv. Odată ce orice persoană era
posibil să devină femeie sau bărbat sau alte identităţi existente ca urmare a
unui vis înseamnă că genul nu era folosit ca un instrument de oprimare, subordonare şi normare.
	
Gunn Allen cercetează cum a fost posibil ca bărbatul colonizat să se adapteze modului de gândire patriarhal şi să participe împreună cu omul alb la
oprimarea multiplă a femeii. Ea oferă ca exemplu transformarea din gineco5.	 Gunn Allen, Paula, The Sacred Hoop. Recovering the Feminine in American Indian Traditions

28

Radix # 1

�craţie în patriarhat a triburilor Cherokee şi Iroquois şi detaliază puţin cum au
fost bărbaţii mai întâi colonizaţi, apoi cooptaţi de către bărbaţii albi într-un
mod de gândire şi acţionare patriarhală. Britanicii au luat mulţi bărbaţi Cherokee în Anglia şi le-au oferit o educaţie de tip englez, aceştia întorcându-se şi
punând umărul la construirea unei societăți patriarhale.
	 Existau multe triburi ginecocratice în perioada pre-colonială, de exemplu
Susquehanna, Hurons, Iroquois, Cherokee, Pueblo, Navajo, Narragansett, Montagnais ş.a. Mai existau în jur de 88 de triburi care vedeau homosexualitatea
într-un mod pozitiv, ca Apache, Winnebago, Cheyenne, Pima, Crow, Illinois, Mohave, Iowa, Yuma, Aztec, Maya și multe altele.6
	 De asemenea, termenul de ”berdache” era folosit în triburile nativ-americane ca ”al treilea gen”. Acest lucru nu însemna că existau trei genuri în loc de
două, ci faptul că existau mai multe posibilităţi de exprimare de gen decât binaritatea. Existau diverse combinaţii posibile în afara spectrului binar, care de
altfel ştim că a fost introdus în acele comunităţi de către colonişti. Michael J.
Horswell (2003) scrie că acest termen, ”berdache”, a fost documentat în aproximativ peste 200 de societăţi din America de Nord. De asemenea a fost documentată sodomia şi sodomia ritualică în multe triburi native, în comunităţile
Andine şi în multe alte comunităţi din Americi. Sodomia pe post de ritual este
cunoscut că era practicată în Nahuas şi Maya, dar şi în alte triburi indigene.
	 Prezenţa ritualică a homosexualităţii în multe triburi native nu ne arată altceva decât faptul că şi heterosexualitatea ca normă, la fel ca sistemul de gen
binar, este un construct vestic colonizator. Albii europeni şi-au impus iniţial în
societăţile lor heterosexualitatea normativă pentru a se centra pe reproducerea masivă a rasei albe şi dominarea globală ca rezultat al acesteia. Sistemul
de gen binar este în mod obligatoriu unul heterosexual, de acolo şi expresia
de ”genuri opuse” care se atrag.
	 Această normă heterosexuală este un instrument de control a puterii rasiale, economice şi politice. De asemenea, este un instrument de control a
persoanelor definite drept femei din punct de vedere anatomic, corpurile lor
transformându-se în proprietate a statului patriarhal şi fiind reduse la nişte
mijloace de producţie ale rasei.
	 În concluzie, este esenţială chestionarea conceptelor atât de normalizate
în conştiinţa şi comportamentul colectiv. Este importantă conştientizarea faptului că sistemul binar de gen, heterosexualitatea ca normă, şi alte concepte
similare atât de înrădăcinate în vieţile noastre nu sunt nişte realităţi bătute-n
cuie. Nu sunt nişte profeţii divine după care trebuie să ne trăim vieţile, ci dim6.	 Gunn Allen, Paula, The Sacred Hoop. Recovering the Feminine in American Indian Traditions

Radix # 1

29

�potrivă, sunt instrumente opresive şi invazive ale puterii care continuă să se
reproducă la toate nivelurile. Este important să ştim că acestea urăsc, exclud,
distrug, normează, asimiliază, oprimă o multitudine de identităţi care nu se
pliază perfect normei. Şi pentru aceste identităţi, pentru noi, trebuie să depunem toate eforturile spre anihilarea instrumentelor puterii care ne normează
existenţele.

Surse
Gunn Allen, Paula: The Sacred Hoop. Recovering the Feminine in American Indian
Traditions
Lugones, Maria: Heterosexualism and the Colonial/Modern Gender System.
Lugones, Maria: The Coloniality of Gender.
Oyewumi, Oyeronke: The Invention of Women. Making an African Sense of Western
Gender Discourses.
Singer, Phoenix A.: Colonialism, Two-Spirit Identity, and the Logics of White Supremacy.

30

Radix # 1

�Represiunea de stat împotriva mișcării anarhiste
din Cehia și solidaritatea noastră
de Alexandru

P

e 28 aprilie statul ceh a efectuat o razie, numită „Operațiunea Fenix”, împotriva mișcării anarhiste a țării. În mai bine de 5 orașe, polițaii au intrat în mod violent în casele unor tovarăși/e, precum Centrul Social „Ateneo”
din Most și au arestat 11 persoane. După interogări cei/le mai mulți/e au fost
eliberați/e, mai puțin trei tovarăși/e, care se află în pușcărie până în ziua de
azi. Pe parcursul perchezițiilor au fost confiscate printre altele și servere și
calculatoare astfel că mai multe pagini de pe internet ale scenei anarhiste nu
mai sunt accesibile. Din ce scriu ziarele din Cehia, se pare că cele trei persoane
care au rămas în închisoare vor fi acuzate de terorism, ce este pedepsit de la
12 până la 20 de ani de pușcărie.
	 Mișcarea a reacționat imediat: pe 30 aprilie mai multe colective și grupuri anarhiste din Cehia au scos un comunicat comun intitulat „Nu suntem
teroriști” în care declară că scopul operațiunii nu a constat decât în intimidarea mișcării anarhiste care în ultima perioadă începea să obțină mai mult
sprijin public. Menționează implicarea scenei în lupta muncitorească la restaurantul Řízkárna, unde angajaților/telor nu le-au fost plătite salariile sau
susținerea centrului social Klinika de către mii de oameni în timpul evacuării
lui. În ziua următoare, la demonstrația de 1 mai, în Praga 400 de oameni au
ieșit în stradă.
	 La numai o săptămână după toate aceea, pe 7 mai, squat-ul Cibulka din
Praga a fost evacuat de 200 de polițai, cu tunuri de apă și elicoptere. 12 persoane au fost arestate.
	 În mod evident statul ceh încearcă în prezent nu numai să intimideze
mișcarea anarhistă ci și să-i distrugă infrastructura (serverele, squat-ul) și spiritul (pușcărie). La fel de evident este faptul că tovarășii și tovarășele din Cehia se pot baza pe solidaritatea noastră. Ca mișcare internaționalistă suntem
uniți și unite împotriva terorismului statelor, patronilor și fasciștilor. Și dacă
ne gândim la anii 2007 și 2008 când în România scena anarhistă și antifascistă
de atunci avea de suferit enorm de pe urma represiunii de stat, mai ales în
contexul summit-ului NATO care în 2008 s-a ținut la București, înțelegem că

Radix # 1

31

�mâine am putea fi noi cei/le care au nevoie de sprijin internațional. Tovarășii
și tovarășele din Cehia au chemat la acțiuni de solidarizare și la acțiuni menite
să crească presiunea asupra statului ceh ca să-i elibereze pe prizonieri și să
înceteze atacurile împotriva mișcării anarhiste.
Solidaritate cu mișcarea anarhistă din Cehia!

Scrisoare din arest de la Petr, unul dintre arestați.
Dragi prieteni,
vă mulțumesc pentru toată susținerea și solidaritatea. Acestea pentru mine
înseamnă mult, mai ales în situația asta. Dintotdeauna mi-am considerat viața
doar o parte a întregii vieți de pe pământ. Asta nu s-a schimbat. Chiar și atunci
când nu eram în arest gândul la toți cei a căror libertate a fost luată, nu numai
după gratii, m-a făcut să nu mă simt liber. Călătoria mea prin viață era mereu o
călătorie înspre egalitate și o societate cu adevărat liberă pentru toți și toate.
Cuvintele voastre dragi îmi dau siguranța că nu voi fi de unul singur în călătoria asta. Cu recunoștință sinceră și salutări frățești.
Petr, 3 iunie 2015

Solidaritate practică
Până acum nu s-a publicat decât adresa poștală a unui singur tovarăș aflat
în arest. La ea putem trimite scrisori și cărți poștale. Să-l nu lăsăm de unul
singur!
	
	
	
	

Aleš Kočí 13.8.1978
Vazební věznice a ústav pro výkonu zabezpečovací detence Brno
P.O.BOX 99
625 99 Brno-Bohunice

Contul Bancar pentru donații al organizației anti-represiune Rote Hilfe din
Germania.
	
	
	
	

Titulatorul contului: Rote Hilfe Dresden
Scopul: Anti-Phönix
IBAN: DE72 3601 0043 0609 7604 34
BIC : PBNKDEFF

Pentru mai multe informații vezi blog-ul de solidarizare: antifenix.noblogs.org
32

Radix # 1

�Afiș pentru demonstrația anti-represiune și de solidarizare cu mișcarea anarhistă
din Cehia care a avut loc pe 6 iunie la Praga. În ziua respectivă în jur de 50 de persoane s-au strâns și s-au dus la centrul de arest din Pankrác unde cei trei arestați
ai operațiunii Fenix sunt ținuți.

Radix # 1

33

�Solidaritate internațională și mișcarea anarhistă
din Grecia

de Constantin

Î

n februarie 2014, mai multe grupuri anarhiste din spectrul anarhismului social și anarho-comunismului din diverse orașe ale Greciei au pornit o campanie de solidaritate internațională numită „Trei Poduri”. În cadrul acesteia au fost
organizate manifestații, discuții, evenimente și au fost lipite afișe, scopul tuturor activităților acestora fiind o cunoaștere mai adâncă a luptelor în desfășurare
prin Balcani, Orientul Mijlociu
și Spațiul Mediteranean și un
schimb de experiențe și de idei
cu toavarăși/e din regiunile respective. Până acum s-au abordat următoarele teme: proiectul „autonomiei democratice”
și al „confederaționismului democratic” din Rojava, mișcarea
kurdă și PKK, antimilitarism
în Balcani și campania anarhistă anti-război din timpul
războaielor iugoslave, ca și
represiunea de stat împotriva
mișcărilor anarhiste din Spania
și Italia. Campania se va încheia
în perioada 10-20 octombrie cu
o serie de evenimente de zece
zile, în ultimele trei/patru zile
având loc o întâlnire anarhistă
pan-mediteraneană la Chania,
pe insula Creta. De asemenea,
Demolăm ziduri, construim poduri.
o pre-întâlnire la Salonic cu
anarhiști și anarhiste din toată peninsula balcanică, inclusiv cu deplasare comună la Creta se află în curs de pregătire.
Urmează traducerea manifestului campaniei.
34

Radix # 1

�Campania anarhistă de solidaritate internațională „Trei Poduri”1
Există dominația statelor puternice, a structuriilor supranaționale și a
reprezentanților lor locali. Există conflictele din interiorul puterii care alimentează un joc al tensiunilor geopolitice în regiunea mediteraneană. Sunt
naționalismele care îi despart pe oprimați și care îi fac să se omoare între ei.
Există dereglarea societăților locale prin intervenții militare, dar și barbaria
obscurantismului fundamentalist. Este mașinăria de represiune cea care impune „legile terorismului”, controlul polițienesc pe străzi, închisorile, regimul
de maximă siguranță și lagărele de concentrare pentru migranți/e. Este lumea
patronilor care se bazează pe terorismul de la locurile de muncă și pe devalorizarea constantă a muncii.
	 Există, însă, și o altă lume paralelă. Este lumea rezistențelor. Este lumea celor care opun rezistență pe străzile sudului european. Este lumea mișcării NO
TAV din nordul Italiei și a mișcării anti-minerit din Halkidiki din nordul Greciei.
Sunt manifestațiile insurecționiste ale curentului radical nou din Turcia, este
realizarea democrației autonome și a rezistenței în ținuturile kurzilor din nordul Syriei. Sunt luptele muncitorești autonome. Sunt luptătorii sociali deținuți
sau persecutați. Sunt răsculații din închisori și din lagărele de concentrare.
Este fiecare om și fiecare mișcare colectivă care rezistă și încearcă să creeze
alte condiții de trai pe stradă, în cartier, la locul de muncă, la școală, la facultate și pe ogor.
	 Această lume paralelă poate să prevină impunerea barbariei capitaliste și a
obscurantismului religios și naționalist la răscrucea asta ce se numește Marea
Mediterană. Această lume trebuie, aici și acum și într-un mod concret, să construiască poduri de comunicare, de cooperare, de rezistență și de solidaritate.
De aceea, colective și inițiative din orașe diferite ale Greciei pornesc o campanie anarhistă de solidaritate internațională pe care au botezat-o „Trei Poduri”:
1.	 Podul de solidariate cu sudul european.
2.	 Podul de solidaritate cu Levantul.
3.	 Podul de solidaritate cu Balcanii.
Campania se va desfășura prin acțiuni comune sau autonome coordonate ale
colectivelor și inițiativelor care participă la ea din februarie până în octombrie
2015.
1.	 αναρχική καμπάνια διεθνιστικής αλληλεγγύης - τρεις γέφυρες, URL: http://3gefires.org/el/anarhiki-kampania-diethnistikis-allileggyis-treis-gefyres

Radix # 1

35

�Abțibilduri
Toate abțibildurile pot fi luate pe gratis din locurile unde se distribuie și revista.

36

Radix # 1

�Radix # 1

37

�Despre Radix, contact și distribuția revistei
[Despre Radix] Radix este o revistă anarhistă din București produsă de un
colectiv de oameni care sunt implicați și în alte grupuri politice și participă
în lupte de clasă, de gen și antirasiste. Scopul revistei constă în propagarea
ideilor anarhiste în sensul cel mai larg al termenului, în dezvoltarea unei analize sociale care să abordeze diferitele forme de opresiune și exploatare pe
care se bazează capitalismul și în discutarea și chestionarea practicii politice
a mișcării anarhiste. Radix va apărea în mod neregulat, în funcție de resursele
economice și personale ale colectivului de redacție.
[Distribuție] Toate materialele de la Radix (revista și abțibildurile) se distribuie pe gratis în următoarele locuri. Dacă vrei să ne expui revista în spațiul /
librăria / infoshop-ul / centrul tău social scrie-ne la adresa noastră de mail.
Centrul Social Claca din București
centrulclaca.wordpress.com
Centrul Urban de Inițiative Bune din Iași
www.incuib.ro
Centrul Acasă din Cluj
acasacluj.noblogs.org
[Contact] Ne poți contacta prin adresa noastră de mail: radix@riseup.net. De
asemena avem un blog unde se găsesc mai multe informații și pe care încărcăm toate materialele și textele noastre: revistaradix@wordpress.com

38

Radix # 1

�Primul număr al revistei Radix a fost tipărit la un tiraj de 500
de exemplare in iulie 2015 de către tovarășii și tovarășele
de la colectivul de tipărit anarhist ”Druck!” din orașul
Salonic din Grecia. Le mulțumim pentru sprijinul solidar.

���Radix este o revistă anarhistă necomercială, adică se distribuie
gratuit, pentru că scopul ei nu constă în a câștiga bani, ci în propagarea ideilor anarhiste, în a discuta despre teoria, istoria și practica mișcării anarhiste atât din România, Balcani și Europa de Est
cât și în alte locuri. În acest prim număr al revistei poți să citești
despre: luptele muncitorilor migranți, colonialism și gen, represiune de stat, internaționalism și spiritul revoluționar.
Pentru contact, mai multe informații și articolele digitalizate vezi:
revistaradix.wordpress.com

�</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="763">
                <text>Radix #1 (2015)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="764">
                <text>Luptele de clasă ale muncitorilor și muncitoarelor din România în Germania&#13;
Politica migrațională a UE în Marea Mediterană și luptele migranților/migrantelor în Grecia &#13;
Pentru un nou spirit revoluționar&#13;
Sistemul de gen binar și colonialismul: o introducere&#13;
Represiunea de stat împotriva mișcării anarhiste din Cehia și solidaritatea noastră&#13;
Solidaritate internațională și mișcarea anarhistă din Grecia&#13;
&#13;
&#13;
Radix este o revistă anarhistă necomercială, adica se distribuie gratuit, pentru ca scopul ei nu constă în a câștiga bani, ci în propagarea ideilor anarhiste, în a discuta despre teoria, istoria și practica mișcării anarhiste atât din România, Balcani și Europa de Est cât și în alte locuri. </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="765">
                <text>Revistă anarhistă din București&#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="766">
                <text>Centrul Social Claca București</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="767">
                <text>iulie 2015</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="768">
                <text>text</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="769">
                <text>Română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="783">
                <text>revistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="59">
        <name>2015</name>
      </tag>
      <tag tagId="148">
        <name>anarhism</name>
      </tag>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="23">
        <name>București</name>
      </tag>
      <tag tagId="403">
        <name>Cehia</name>
      </tag>
      <tag tagId="684">
        <name>Centrul Claca</name>
      </tag>
      <tag tagId="407">
        <name>colonialism</name>
      </tag>
      <tag tagId="409">
        <name>Druck!</name>
      </tag>
      <tag tagId="406">
        <name>FAU</name>
      </tag>
      <tag tagId="38">
        <name>gender</name>
      </tag>
      <tag tagId="241">
        <name>Grecia</name>
      </tag>
      <tag tagId="401">
        <name>lupta de clasă</name>
      </tag>
      <tag tagId="405">
        <name>Mall of Shame</name>
      </tag>
      <tag tagId="404">
        <name>Mall-ul rușinii</name>
      </tag>
      <tag tagId="402">
        <name>migranți</name>
      </tag>
      <tag tagId="154">
        <name>mișcarea muncitorească</name>
      </tag>
      <tag tagId="239">
        <name>muncitori</name>
      </tag>
      <tag tagId="49">
        <name>Radix</name>
      </tag>
      <tag tagId="408">
        <name>revoluție</name>
      </tag>
      <tag tagId="152">
        <name>Sindicalism</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="233" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="316">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/cfb2aa5455d49a2bfd9dd8d4c5b4e032.pdf</src>
        <authentication>ee1e00379006362d0c35b060752dd889</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="2109">
                    <text>����������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2110">
                <text>Acțiunea Directă #1 (2012)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2111">
                <text>Despre „Acțiunea Directă”&#13;
Inițiativa Anarho-Sindicalistă&#13;
Ce este anarho-sindicalismul&#13;
Principiile sindicalismului revoluționar&#13;
Originile anarho-sindicalismului&#13;
Autogestiunea&#13;
Zamfir C. Arbure&#13;
Interviu cu Juan G. Oliver</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2112">
                <text>Jurnal anarho-sindicalist</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2113">
                <text>Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2114">
                <text>https://actiuneadirecta.wordpress.com/</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2115">
                <text>Inițiativa Anarho-Sindicalistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2116">
                <text>iunie-iulie 2012</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="46">
            <name>Relation</name>
            <description>A related resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2117">
                <text>https://iasromania.wordpress.com/</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2118">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2119">
                <text>revistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2120">
                <text>2012</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="66">
        <name>2012</name>
      </tag>
      <tag tagId="589">
        <name>acțiune directă</name>
      </tag>
      <tag tagId="907">
        <name>Acțiunea Directă</name>
      </tag>
      <tag tagId="375">
        <name>AIT Portugalia</name>
      </tag>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="906">
        <name>Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România</name>
      </tag>
      <tag tagId="28">
        <name>interviuri</name>
      </tag>
      <tag tagId="904">
        <name>Juan Garcia Oliver</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="905">
        <name>Rudolf Rocker</name>
      </tag>
      <tag tagId="152">
        <name>Sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="248">
        <name>sindicalism revoluționar</name>
      </tag>
      <tag tagId="157">
        <name>Zamfir C. Arbure</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="234" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="317">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/b574b198058aacef5daba14bb2aa22f1.pdf</src>
        <authentication>fc3f5f69fb12a595c70fa8a863a5d3a0</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="2121">
                    <text>��������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2122">
                <text>Acțiunea Directă #2 (2012)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2123">
                <text>Ce este anarho-sindicalismul?&#13;
Adunarea anarhistă internațională din St. Imier &#13;
IWW: Interviu cu Matthew Antosh (IWW Winnipeg, Canada)&#13;
Lupta politică - perspectiva anarho-sindicalistă&#13;
Ștefan Gheorghiu - in memoriam&#13;
Autogestiunea industrială (partea I)&#13;
Pagina de istorie: Revolta din Kronstadt (1921)&#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2124">
                <text>Jurnal anarho-sindicalist</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2125">
                <text>Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2126">
                <text>https://actiuneadirecta.wordpress.com/</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2127">
                <text>Inițiativa Anarho-Sindicalistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2128">
                <text>decembrie 2012</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="46">
            <name>Relation</name>
            <description>A related resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2129">
                <text>https://iasromania.wordpress.com/</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2130">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2131">
                <text>revistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2132">
                <text>2012</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="908">
        <name>1921</name>
      </tag>
      <tag tagId="66">
        <name>2012</name>
      </tag>
      <tag tagId="907">
        <name>Acțiunea Directă</name>
      </tag>
      <tag tagId="250">
        <name>anarho-sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="906">
        <name>Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România</name>
      </tag>
      <tag tagId="378">
        <name>Institut für Syndikalismusforschung</name>
      </tag>
      <tag tagId="28">
        <name>interviuri</name>
      </tag>
      <tag tagId="356">
        <name>IWW</name>
      </tag>
      <tag tagId="374">
        <name>IWW Winnipeg</name>
      </tag>
      <tag tagId="277">
        <name>Kronstadt</name>
      </tag>
      <tag tagId="377">
        <name>Martin Veith</name>
      </tag>
      <tag tagId="373">
        <name>Matthew Antosh</name>
      </tag>
      <tag tagId="905">
        <name>Rudolf Rocker</name>
      </tag>
      <tag tagId="152">
        <name>Sindicalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="248">
        <name>sindicalism revoluționar</name>
      </tag>
      <tag tagId="376">
        <name>Ștefan Gheorghiu</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="13" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="21">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/032ae1e07d1234d77fe647cfb3e21a24.pdf</src>
        <authentication>5d7d6cd012ac13824ea43fb75201bc9d</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="354">
                    <text>CU SANGE RECE
REVISTA ANARHISTA

�Aceasta revista s-a nascut din dorinta de a ne declara propriile idei, de a face
cunoastere modul in care gandim.
Noi nu apartinem niciunui grup, niciunui partid, nu avem o conduita de
respectat, nici o religie de raspandit/propovaduit, nici macar un program la
care sa ramanem fideli.
Vrem sa precizam ca nu cautam consensul, ca nu exista nici o moara la care
sa dam apa. Credem ca sunt mult mai stimulative diferentele, cand acestea
sunt sustinute de argumente, acele argumente ce de multe ori sunt prezentate
ca obstacole ale reactiei, cand de fapt sunt motorul.
Nu vrem sa ne resemnam, ne incapatanam sa o zicem pe-a noastra, pentru ca
ceea ce vedem in jurul nostru nu ne place. Este necesar sa indraznim/sa
cutezam in idei si in actiuni, fara sa asteptam, fara amanari si fara bisericute.
Intr-o societate in care fiinta umana nu este altceva decat o marfa/un produs;
in care controlul absolut este vandut ca si siguranta; in care industria
farmaceutica a transformat oamenii in cobai; in care centralele nucleare,
exploatarile de gaz, petrol, aur distrug planeta tera; consideram ca este
momentul sa reactionam cu sange rece si sa incercam in toate modurile sa
schimbam lucrurile.
…Cu sange rece este o revista anarhista in care se vor critica/ataca Statul,
Capitalismul, Biserica, Scoala, Familia si tot ceea ce tine in picioare aceasta
Societate.
Cuprins: “Fiecare persoana este aventurierul propriei idei”
Refuz sa fiu al doilea sex
Arzand femei:Vanatoarea de vrajitoare in Europa Occidentala
si ascensiunea capitalismului
MEDICINA UCIDE
Reflectii despre sistemul capitalist preluate din:
DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS HARIS
(CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)

�“Fiecare persoana este aventurierul propriei idei”
Cum se spunea, suntem intr-o situatie fara precedenta. Navigam fara
busola intr-o mare de furtuna, cu stelele acoperite de nori.
Totalitarismul tecnodemocratic a anihilat orice utopie ce ar fi putut
sa-l ameninte, secand orice sursa. Dar in acelasi timp imperiul sau se
prabuseste ca zidurile din Pompei, care au rezistat secole de istorie
dar nu catorva decenii de realitate virtuala. Piata planetara
iperfuturista nu a mentinut promisiunile paradisului, coridoarele sale
se dovedesc a fi un iad, dar toti doresc sa-i fie clienti. Aici si acolo,
intre rafturile goale sau abondante de marfuri avariate, incep sa se
inregistreze tresariri de furie. Clasa conducatoare e constransa sa
admita ca situatia poate sa explodeze de la un moment la altul, dar ca
nu exista alternative. Lasand de-o parte atat pesimismul catastrofic
conform caruia totul va disparea, dar si optimismul idiot conform
caruia s-au vazut si mai rele, ramane deschisa intrebarea: ce putem sa
facem?
Sa uitam Grecia. Acolo o populatie luptatoare si orgolioasa a fost
capabila sa iesa in strada alaturi de o miscare anarhista luptatoare si
orgolioasa. Nu mi se pare cazul sa fac analogii sau paragonari. Sa
uitam si Franta. Miscarile sale sociale, periferiile sale usor
incendiabile, cu totul necunoscute in latitudinea asta. Muncitorii sai
rapesc directorii si ameninta cu aruncatul in aer a fabricii, in schimb
ai nostrii ingroasa randurile exploatatilor din tarile occidentale,
acceptand cele mai teribile munci cu salarii mizere, dar oricum mai
bun decat acasa. Observati vreo diferenta?
Trebuie depasit sentimentul de paralizanta impotenta care ne poarta ,
daca nu la resemnare, la razboiul individual impotriva Statului sau
la mustrarea publica a Statului. Nu ne putem astepta la nimic de la cei
ce sunt satisfacuti.

�Utopie, vis, imposibil, fantastic, necunoscut…sunt doar cativa
termeni cu care a fost definita tensiunea /tendinta umana catre un
altceva absolut.
Ca altii inaintea noastra credem ca increderea si supunerea fata de
lumea reala sunt fundamnetul sclaviei. Abituati inca de la nastere sa
traim in puscaria cotidiana, suntem convinsi ca nimic nu poate exista
dincolo de zidurile acesteia. Unica noastra experienta de viata
coincide cu ritmurile si regulile sale. Simturile noastre sunt modelate
dupa sunetele, culorile, mirosurile, gusturile, ce se gasesc in
interiorul acesteia. Nascuti in sclavie, suntem gata sa juram ca lantul
ce ne tine legati este natural si inevitabil.
Datorita acestui motiv lamentarile noastre nu depasesc formele
inchisorii noastre, cerand reforme. Nimeni nu pune in discutie
substanta, pentru ca ar fi considerat absurd si de neconceput criticare
rasaritul soarelui. Ceea ce este Statul, este ceea ce e si va fi.
Sunt rari prizonieri convinsi ca dincolo de ziduri este cu totul altceva.
Acest altceva nu a fost niciodata vazut de cineva, doar imaginat, si
datorita acestui fapt nu se pot face previziuni ce nu sunt iluzorii. Si
totusi exista, suntem convinsi. E de- ajuns sa distrugem zidul care ne
separa. Este o tentatie exploziva care nu gaseste un consens intr-o
masa de detinuti ce au fost invatati inca din copilarie ca “nu se
renunta la cunoscut pentru necunoscut”. Teama de represalii si de
necunoscut ii face pe toti sa se multumeasca cu revaruirea peretilor
proprii celule. Si asa realitatea evidentieaza natura sa politieneasca,
in controlarea intregului spatiu de gandire.
E un cerc vicios din care nu se iese. Pentru a evada avem nevoie de
complicitatea celorlalti detinuti, dar care nu vor sa stie despre asta.
Daca prezentam deschis propunerile noastre, suntem respinsi de zidul
de cauciuc al neintelegerii. Asa ca pentru a castiga increderea lor
reducem tonurile, ne limitam sa susuram din cand in cand adevaratele

�noastre aspiratii, si intre timp pentru a fi acceptati participam la
rivendicarile lor practiche, concrete, imediate, ce sunt mai multe ore
la aer liber, celule mai spatioase, mancare mai hranitoare…
Si cu cat ne scufundam in interesele lor, cu atat mai mult absorb dint
timpul si atentia noastra, ignorand astfel cele mai profunde dorinte
ale noastre; pana a le uita.
Se numeste reproducere sociala. Activitatea cotidiana ale fiintelor
umane se reproduce atat pe ea cat si mediul inconjurator. Un sclav ce
se comporta ca un sclav perpetua sclavismul.Un prizonier ce se
comporta ca un prizonier perpetua inchisoarea. Familia, scoala,
serviciul, tot ceea ce facem zilnic reproduce sistemul
social.Parteciparea la realitate reproduce realitatea. Pentru a reusi a
merge mai departe, trebuie sa rupem aceasta vraja. Trbuie sa reusim
sa iesim din acest cerc magic cu riscul de a ramane singuri. Iata de ce
nu se poate renunta la vis. Iata de ce e important sa descoperim
“visatorul incurabil” ce se gaseste in noi, ultima protectie impotriva
citadinului-consumator.

�REFUZ SA FIU AL DOILEA SEX
Refuz sa ma supun rolului pe care l-am vazut împlinit la nesfârsit
de femeile din jurul meu. Refuz să fiu masina de facut copii, refuz să
traiesc asemeni unei sclave care s-a vândut de bună voie, ca un
dragut parazit în umbra tatalui meu, a sotului meu, a copiilor mei,
închistată într-o casatorie care sa nu ma multumeasca, dar pe care sa
o accept în virtutea traditiei, a moralei, pâna la urma în virtutea
inertiei si a unei paralizante obisnuinte, sperând mereu ca oamenii
din jurul meu, că barbatii din jurul meu vor deschide într-un final
ochii si ma vor vedea asa cum sunt. O fiintă umana, că vor înceta sa
ma considere un bun de-a gata.
Refuz să fiu judecată în virtutea a ceea ce nu sunt, ca un barbat
imperfect, dupa cum descria Sf. Toma, femeia-expresie apoteotică a
obtuzității care a caracterizat dintotdeauna biserica și pe
reprezentanții acesteia.
Refuz, totodată, ca, drept rezultat al zecilor și zecilor de ani de
agitații feministe mai mult sau mai puțin anemice, să accept un post
de conducere aruncat ca un os de dragul discriminării pozitive și să
mă identific tocmai cu acele structuri ale puterii, odinioară combătute
drept frustrante și tiranice. Căci accesul femeilor la putere, fie ea
politică, economică sau culturală, nu a schimbat cu nimic natura și
structura acelei puteri. Da, mie una mi se pare cel puțin ciudat că, de
exemplu, o femeie de culoare precum Condoleezza Rice a devenit
câinele de pază al unei culturi care a rămas,pana în ziua de azi,
esențialmente White Anglo-Saxon Protestant sau că o scriitoare de
renume și, de fapt, cu adevărat talentată precum Amélie Nothomb se
limiteazăla a scrie best-seller-uri mai degrabă feminine decât
feministe, mai degrabă amuzante și plăcute decât puternice sau
memorabile și care nu sunt, în definitiv, decât o variantă mai
prezentabilă a Cosmopolitanului.

�Despre rolul femeilor în literatură și politică s-a scris mult, de la Julia
Kristeva la Elaine Showalter, dar cred că întrebarea legitimă ar fi nu
ce facem cu puterea pe care ajungem sau nu să o deținem, ci ce facem
pur si simplu cu ceea ce suntem? Ce fac cu identitatea mea de angry
young woman care și-a renegat pe rând bunicul antisemit, tatăl
imatur și alcoolic? Ce fac când mi se servește faimoasa replică
Gândești așa pentru că ești femeie și îmi vine să-mi iau câmpii sau să
fac o criză de nervi precum Madame la Colère? Ce fac cu decizia de
a a fi mereu nimic mai mult, dar nimic mai puțin decât eu însămi, de
a nu mă transforma niciodată de dragul bărbaților din jurul meu?
Cum folosesc ceea ce sunt ca să creez solidaritatea care nu a existat
niciodată cu adevărat între femei?
Una dintre observațiile lui Simone de Beauvoir, care din păcate a
rămas valabila până în ziua de azi, cum că femeile au avut
întotdeauna tendința de a-și manifesta adeziunea mai degrabă față de
bărbații de aceeași rasă, clasă socială etc., decât față de femeile
aparținând unei alte rase sau clase sociale, m-a făcut să mă gândesc la
etichetele pe care le aplicăm zi de zi, conștient sau nu, femeilor din
jurul nostru și care nu au alt rezultat decât acela că formează alte și
alte minuscule bisericuțe de marginile cărora empatia noastră nu e
capabilă să treacă: femeie de succes, casnică, familistă convinsă,
punkistă, intelectuală, grupul fetelor care au băut prea multă apă plată
cu lămâie...Oare chiar avem nevoie să ne definim în termeni atât de
preciși încât să nu mai vedem dincolo de metrul care constituie
spațiul nostru personal?
Cred că numai depășind aceste bariere autoimpuse, noi, oamenii al
căror cod numeric personal începe cu cifra 2, vom reuși să construim
ceea ce ne dorim: în primul rând, o societate în care a fi femeie să
constituie o chestiune pur fisiologica și nu un criteriu de
discriminare, o societate în care să fim nu al doilea sex, ci pur și
simplu unul dintre sexe; în al doilea rând, o contracultură în care să

�nu ne mai lovim de misoginisme și/sau machisme ieftine de mahala
și care să devină astfel o contrapondere și o alternativă viabilă pentru
status-quo; și în al treilea, dar nicidecum în ultimul, rând, o viață
personală bazată pe dorința continuă de autodezvoltare, în care
deciziile să ne aparțină în întregime și în care să fim propriul nostru
stăpân.
Lk

MEDICINA UCIDE
Traim intr-o lume (societate) in care mafia medicala este
atotputernica.
Concurenta este eliminata, cercetarile sunt “indrumate”. Disidentii
sunt redusi la tacere si bagati in inchisoare. Produsele alternative
rentabile sunt recuperate de firmele multinationale, gratie legislatiilor
din Codexul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si brevetelor
Organizatiei Mondiale a Comertului.
Sustinuta de autoritati si de mass-media, frica pana la panica de
boala, de batranete si de moarte chinuie populatia. Obsesia
supravietuirii cu orice pret face sa prospere traficul international de
organe, de sange si de fetusi umani…pretul neavand nicio
importanta.
Alimentele sunt iradiate si modificate genetic, apa contaminate, aerul
otravit, rapoartele de nutritie eronate. Toate astea sunt bine intretinute
si manipulate de guvern si corporatii pentru a ne mentine pe noi
(populatia) in permanenta bolnavi si dependent de medicamente.
In acest moment, beneficiem de un sistem de sanatate controlat de
autoritatile financiare si politice, care nu cauta de cat sa obtina profit
de pe urma exploatarii sanatatii noastre. Si nu in ultimul rand, doresc
sa ne deposedeze de contrololul nostru asupra propriei sanatati.
Controlul
de
stat,
indiferent
de
ambalaj
(socialist,capitalist,comunist,liberal etc.) este un monopol. Fiind
controlati de stat, banii si criteriile de practica medicala, ajungem sa
pierdem controlul nostru individual.
De fiecare data cand ne prezentam la medic, chiar si cu un simptom
banal, ne intoarcem cu cel putin un medicament trecut in
reteta.Niciodata nu ni se spune sa schimbam dieta (sa nu mai

�mancam carne, care s-a dovedit a fi cauza majoritatii bolilor
abundentei), sa muncim mai putin, sa ne odihnim, sa ne relaxam. (…)
Asigurarile de sanatate nu prevad fonduri pentru sanatate, ei doar
ramburseaza cheltuielile pentru boala.
Asa numitele sisteme de sanatate, in realitate, ele sunt sisteme de
boala.Noi practicam o medicina a bolii care:
-se concentreaza asupra bolii in locul sanatatii;
-recunoaste existenta unui singur corp; (separarea trupului de suflet)
-trateaza doar simptomele si nu cauzele;
-tine pacientul in ignoranta si dependenta;
-incurajeaza consumul;
-ne face mai bolinavi;
-ne bombardeaza cu medicamente si apoi murim;
-este costisitoare.
In numele preventiei bolii esti atacat, mutilat, distrus si ruinat.
Invazia agresiva a companiilor publicitare, cu scopul de a preveni
cancerul la san, a adus atatea femei la disperare, la frica de aceasta
boala, incat si-au extirpat sanii inainte de a avea aceasta boala, ba
chiar mai mult, multe mame au facut asta si cu ficele lor.In plus,
expunerea sanilor( tesut cel mai sensibil din tot corpul) la radiati nu
face decat sa ne slabeasca si mai mult sistemul imunitar. Nu ne este
spus ca, de fapt, cancerul la san este o boala a sufletului, este
rezultatul sentimentelor de deznadejde si neputinta. Dar in schimb,
autoritatile fac tot posibilul ca femeia sa se confrunte cu astfel de
sentimente in de-a-lungul vietii ei.
Un alt exemplu, o femeie insarcinata. Ce poate fi mai normal?
Generatii intregi inaintea noastra au avut si ei copii la fel de normali
si nu au mers (niciodata) la medic. Azi, in numele preventiei bolii, a
malformatiei sau a nu mai stiu ce boli, de multe ori inventate,
mamele devin pioni de sah ai sistemului sanatatii.De la primul
control (in multe cazuri) se face programarea cezarienei ( se
considera ca este periculos in zilele astea sa mai nasti normal, plus
costurile trebuie platite de pacient), mama este supusa periodic la
examene ecografice (nu de alta, dar pentru a obisnui fatul cu
radiatiile ce-l asteapta afara). Dupa toate astea, viitoarea mama
incepe sa-si faca griji, apoi este invadata de suplimente alimentare si
altele, totul pentru a da nastere unui copil “normal” care sa

�corespunda calculelor statistice (“normalitatea” fiind o notiune pur
statistica).
Fiecare etapa naturala din viata unei femei este tratata precum o
boala: menstruatia si sindromul sau premenstrual; menopauza pentru
care sunt prescrise sistematic tratamente hormonale, depresia de dupa
nastere ,etc. Sindromul premenstrual a fost clasat ca boala psihiatrica
in cadrul DMS, biblia diagnosticelor. A fi femeie este sinonim cu a fi
nebun.
Si cazurile sunt multe in care corpul femeilor este exploatat si mutilat
de aceasta medicina a sanatatii. Femeia nu este singura victima a
acestei situatii.Copiii care nu se incadreaza in aceste norme sunt
deasemenea tratati medical.Un copil prea rebel sau prea activ,
obraznic (forme de manifestari firesti ale copilariei) este tratat cu
medicamente pentru o boala inexistenta. Colesterolul, de cel care
"sufera" o mare parte din populatie, nu este o boala ,ci o cifra.
Reducandu-ne la cifre, pot sa ne vanda pilule care ne imbolnavesc .
Obezitatea, la fel, este rezultatul unei probleme emotionale (un
moment semnificativ in viata noastra) care conduce la acumularea
grasimilor. Dupa ce ne debarasam de aceste vechi emotii, greutatea
noastra se restabileste. Dar obezitatea se plateste. Ea procura enorme
sume de bani industriei si mentine oameni in subordonarea
autoritatilor facandu-i sa se simta anormali si vinovati ca mananca
prea mult.
Medicina bolii pe care o practicam noi azi nu a fost tot timpul asa.
Problemele cele mai des intalnite sunt minore si reinoada emotii,
acestea nu necesita tratamente medicale extraordinare, ci mai degraba
ascultare, indrumare, ajutor moral, schimb de alimentatie…In plus
femeile sunt cele care se ocupa de sanatate familie si cer sfatul
medicului in numele copiilor si al sotului, intotdeauna sanatatea a
fost afacerea femeilor. De altfel, ele sunt tinta reclamelor la
majoritatea produselor farmaceutice (mama stie medicamentul
“potrivit” pentru copii, mama stie ce e bine pentru tata, mama stie ce
e bine pentru ea ca sa fie familia ok, dar mai putina grija pentru ea).A
trata ( a purta de grija ) pe cineva (cuiva) necesita sentimente,
intuitie, perspicacitate, observare, compasiune, devotament, dragoste
si intelepciune. Acestea fiind calitati ce apartin principiului
feminin.Este motivul pentru care sanatatea era asigurata de femei:
mame, bunici, moase, tamaduitoare, infirmiere, etc.Acestea practicau

�o medicina empirica, fondata pe experiente si pe bun simt. Sanatatea
nu costa prea scump si toti oamenii saraci aveau acces. Oamenii le
numeau intelepte, autoritatile le tratau drept vrajitoare si sarlatane.
Biserica, in acea vreme, atotputernica, descuraja practicarea
medicinei, considera boala ca o pedeapsa de la dumnezeu pentru
faptele comise.
In secolul al XIII-lea, biserica a acceptat medicina sa fie practicata.In
cadrul universitatilor incep sa apara scoli de medicina de unde
femeile erau excluse. Astfel a aparut, in mod oficial, medicina
practicata de barbati.O medicina care era riguros controlata de
biserica si care servea bogatilor ( cei saraci nepermitandu-si costurile
unui medic ). Autoritatile interzic practicarea medicinei celor care nu
au diploma, iar universitatile sunt inchise femeilor (a caror practici
medicale erau eficace si putin costisitoare ). S-a format o medicina cu
barbati profesionisti, sub protectia si patronajul claselor dominante,
prin eliminarea practicienelor de sanatate de catre autoritati pentru a
servi propriilor interese.
Istoria se repeta.Fie ca este vorba despre legile religioase ale
Inchizitiei, din epoca medievala, sau despre legile medicale ale
secolului nostru, rezultatul este intotdeauna acelasi: o minoritater de
privilegiati fac legi pentru a domina si exploata majoritatea, in
special pe cei saraci.
Intre 1257-1816, Inchizitia a torturat si a ars milioane de persoane
inocente, persoane acuzate de erezie fata de dogmele religioase si
vrajitorie.Erau judecate fara proces, in secret, sub teroare si tortura.
Daca “marturiseau” erau recunoscute ca fiind vinovate de
vrajitorie.Daca “nu marturiseau” erau recunoscute ca fiind vinovate
de erezie. Apoi erau arse pe rug. Nimeni nu scapa.Astlfel de-a lungul
a trei secole au fost exterminate circa a noua milioane (9 000 000) de
vrajitoare; 80% dintre ele erau femei si copii. Femeile erau violate in
timp ce erau torturate. Nimeni nu era gratiat. Familia lor era
deposedata, iar mai tarziu cadavrele lor erau dezgropate si arse.
Manualul Inchizitiei, Malleus Maleficarum (Barosul vrajitoarelor)
stipula ca vrajitoarele trebuiau “deseori expuse torturii”. Acest regim
al terorii a durat timp de cinci secole si avea binecuvantarea papei.
Vanatoarea de vrajitoare era o campanie bine organizata, initiata,
finantata si executata de biserica si stat.

�Se foloseau de aceasta teroare pentru a domina si exploata populatia.
Pentru a infrange rezistenta nesupusilor. Pentru a impune populatiei o
religie pe care aceasta nu o dorea, pentru imbogatirea demnitarilor sai
( autoritatile religioase ) si a complicilor sai (inchizitorii). Acestia din
urma se bucurau de privilegii particulare si erau binenteles deasupra
legii.
De ce femeile? Pentru eliminarea principiului feminin. Conducerea
naturala (increderea, comportamentul firesc si liber ) , pe care o
exercitau in cadrul comunitatii, ameninta puterea autoritatilor
(principiul masculin barbatesc). Asigurau sanatatea (barbatii au
invatat de la ele); transmiteau traditiile; femeile varstnice rezolvau
conflictele cu intelepciune. Aveau putere naturala.Erau puternice.
Barbati sau femei, toate persoanele care aveau ceva de spus
constituiau o amenintare la adresa bogatiei si puterii minoritatii
privilegiate. Ca urmare, trebuiau eliminate. Astfel femeile erau
declarate vrajitoare, apoi arse pe rug. Puterea lor era eliminata, iar
bunurile lor erau sechestrate. Toate femeile necasatorite, cu
indemanare neobisnuita, sau cu o trasatura particulara (par rosu,
alunite) riscau o acuzatie de vrajitorie, deci moartea.
Intotdeauna, autoritatile – cand regale, cand religioase, cand
aristocratice, cand financiare (capitaliste) – au combatut principiul
feminin pentru a obtine sistemul lor patriarhal de dominare si
exploatare. Excluderea principiului feminin era intotdeauna facuta in
detrimentul femeilor care erau mutilate si eliminate. Lucrul adevarat
si in zilele noastre.
Regimul terorii perpetua, mai abil. Istoria se repeta.
De-a lungul timpului, femeile, in special cele sarace si populatiile de
la sat nu au renuntat la leacurile din plante si la traiul lor de viata
sanatos ( nu au adoptat un stil de viata al abundantei). Neputand opri
adaptarea si supravietuirea acestor oameni si vazand ca functioneaza
metodele lor de vindecare, societatea capitalista s-a gandit sa profite
de acest lucru si s-au folosit de leacurile, remediile, stilul lor de
viata, patentandu-le si automat devenind sub controlul lor (la o
multime de populatii indigene le este interzis sa mai cultive anumite
plante ca orezul basmati, copacul neem si altele, pe care decenii la
rand le-au cultivat stramosii lor; controlul acestor plante este detinut
de companii multinationale).

�Capitalismul si statul, pentru a detine un control mai mare si a
manipula mai usor si venind, totodata si, cu asa-zisa emancipare a
femeilor, a oferit si acestora posibilitatea de a studia ( mai bine zis
,de a le instrui) medicina (la inceput doar ca sore si infirmiere) si a o
practica. Dar puterea de decizie in aceste institutii a fost si a ramas,
pentru totdeauna, a barbatilor.In cercetarile stiintifice, in ministrele
sanatatii, in cadrele scolare, in spitale, in literatura cei care domina si
conduc sunt barbatii. De altfel au manipulat populatia in asa fel incat
increderea majoritatii pacientilor este acordata barbatilor in mare
parte. Am intalnit femei care prefera sa mearga la ginecologi barbati
pentru ca “sunt mai buni” decat femeile. Oare noi femeile nu avem
simturi, suflet, creier, nu stim ce se intampla cu corpurile noastre?
Noi insine ar trebui sa ne cunoastem cel mai bine corpul, sa ni-l
ingrijim,sa-l respectam si sa avem control total asupra lui.
Biserica nu a renuntat niciodata la rolul ei de bagacioasa in treburile
statului si a capitalismului.Si inca mai boicoteaza si in zilele astea
unele practici ale medicinei, tot nu a renuntat ( in acelasi timp si
jucator important in decizii) la controlul asupra corpului femeii
(avortul, nebunia). In manastiri, preotii decid daca calugaritele cu
unele probleme mintale trebuie sa moara.
In momentul de fata, nu se mai foloseste rugul, dar cercetatorii,
medicii care indraznesc sa critice si sa aduca argumente impotriva
acestei medicini a bolii sunt foarte usor redusi la tacere, sunt
amenintati, torturati, nu mai au acces la fonduri, li se retrage licenta
de practica medicala, inchisi, aruncati din tara (cazul dr Ryke Geerd
Hamer, Ghislaine Lanctot, Colin Campbell si multi alti).
Dragostea de bani si de putere a determinat unele state sa accepte
oficial si legal practicarea medicinei alternative. Pentru a detine mai
bine controlul, au infintat scoli de medicina alternativa pe care tot
statul si corporatiile le conduc. Ei sunt cei care fixeaza regulile si
decid unde sa te opresti si sa treci pe medicina alopata. Iar cei care nu
detin aceste diplome si practica metode alternative fara diploma sunt
si azi considerati sarlatani, vrajitori , nebuni etc. Si nici leacurile nu
au fost lasate mai prejos. Ele au fost patentate de industria
farmaceutica si doar cele cu avizul Sanatatii sunt “bune” si “sigure”.
In remediile femeilor din piete, ale bunicilor , ale tarancilor, moaselor
nu trebuie sa avem “incredere” ca nu sunt avizate si aceste femei si
azi sunt considerate vrajitoare, tiganci…

�Societatea capitalista , prin manipularea si modurile agresiva cu care
practica aceasta medicina a bolii a facut din noi niste oameni morti ,
din punct de vedere al gandirii, incat am ajuns sa fim ucisi cu sange
rece. Dragostea noastra de viata ( de a trai sau de a nu mai muri ) ne
ucide.
Dragostea de bani, de putere, de control ucide cu sange rece.
Lk

�ARZAND FEMEI: VANATOAREA DE VRAJITOARE IN
EUROPA OCCIDENTALA SI ASCENSIUNEA
CAPITALISMULUI
In timpul celui de-al XVI-lea secol si al XVII-lea secol, in toata
Europa Occidentala, in fiecare oras si sat sunt ucize in masa femei cu
acuza de vrajitorie. In anumite zone sunt ucise in numar restrans in
fiecare saptamana; in altele sunt ucise cu sutele in acelasi moment.
Crimele continuara pentru doua secole, schimband viata tuturor: se
raspandira in lung si in lat, distrugand retele de solidarietate si
rezistenta – si nu se oprira fiindca lumea nu se supusa de-ajuns si
Statul inflorii; fiindca raporturile sociale capitaliste si Biserica nu siau infipt ghearele in mintile si in vietile oamenilor.
Este dificil de gasit numarul exact al femeilor ucise in Europa
Occidentala in perioada Inchizitiei, dar este probabil ca s-a tratat de
sute de mii, intr-o perioada in care populatia Europei era mult mai
redusa decat cea de astazi. In Anglia, circa un sfert din procesele
penale de la inceputul celui de-al saisprezecelea si inceputul celui deal saptesprezecelea secol au fost procese de vrajitoare, iar majoritatea
celor acuzate au fost si condamnate la moarte. Nici procesele de
vrajitoare, nici conceptia despre vrajitoare ca fiind creature perfide
nu exista inainte de aceasta perioada.
Executia vrajitoarelor a fost folosita de clasele conducatoare
europene cu scopuri diferite : confiscarea proprietatii, demonizarea
moaselor si lecuitoarelor, controlul reproducerii, cresterea controlului
social si a rolurilor de gen si excluderea femeilor de la activitatile
economice, politice si sociale. Aceasta a fost folosita nu doar pentru
ditrugerea vechilor stiluri de viata comunitara cat si pentru
condamnarea determinatelor practici tradizionale, dar
si un
instrument cu care rezistenta la schimbarile sociale si economice a
fost distrusa.
Vrajitoarele apartin claselor de jos. Majoritatea femeilor acuzate
sunt taranci sarace, iar acuzatori lor sunt membri ai clerului sau

�persoane instarite din aceiasi comunitate – de multe ori erau cei ce le
dadeau lor de munca sau stapanii lor.
Vrajitoarele sunt femei. Existau barbati care practicau toate
tipurile de magie si creau leacuri vindecatoare, dar nu erau
condamnati la moarte. Joan Bodin, presupusa figura importanta a
Iluminismului, este autorul francez a unei carti despre/pentru
vanatoarea de vrajitoare, facand proportia intre barbati si femei, erau
de 50 la 1. In Anglia 90% dintre cei ucisi erau femei si majoritatea
barbatilor ucisi erau sotii condamnatelor.
Fenomenul a cuprins toata Europa Occidentala, reprezentand un
profund derapaj la nivel filozofic, social si politic; fiind clar
orchestrat de autoritatile cele mai inalte: procesele in sine se refereau
la aspectele existentei cotidiane si la problemele legate de viata
comunitatii. Acuza era de “vrajitorie”, dar crimele ce constituiau
probele acuzatorie erau: inchegarea laptelui, furtul de mere, ajutorul
dat unei vecine sa nasca, crearea leacurilor cu ierburi. Procesele
vrajitoarelor demonstreaza cum ample si profunde schimbarii ale
puterii in istoria europeana au fost facute la nivel de stat, impotriva
practicilor de zi cu zi ale tarancilor. Efectele au fost atat de decisive
ca putem simti impactul in raporturile de gen si de clasa chiar si
astazi.
Vanatorile de vrajitoare erau atacuri metodice organizate,
coordonate si complexe. Biserica definea problema vrajitoarele;
doctorii le examinau, torturau si condamnau; avocatii formau
acuzele si se ocupa de procedurile legale; iar administratorii statului
organizau executiile.
In timp ce se asiste la extinderea folosirii banului, a muncii
salariate, a noilor meserii si a urbanizarii, vanatorile de vrajitoare
sunt metode/strategii folosite pentru controlarea si supunerea
femeilor a caror independenta sociala si economica era o amenintare
a ordinii sociale din perioada respectiva. Mary Daly afirma ca
vrajitoarele acuzate erau: “femei a caror independenta si a caror
comportamente in sfera fizica, intelectuala, economica, morala si

�spirituala amenintau profund monopolul masculin in ori si care
spatiu”. In timp ce femeile erau excluse din viata economica si
politica, ridicolizarea si violenta erau armele principale folosite
pentru intarirea si justificarea noilor raporturi intre sexe.
Schimbarea vietii la sat, in care existenta fiecaruia era strans
legata de a celuilalt, a mutat controlul social patriarhal de la nivelul
normelor satului la cel al legilor statului.
Unul dintre efectele proceselor vrajitoarelor a fost schimbarea
perceptiei sexualitatii feminine si a caracteristicilor de gen; de la
puternic la slab. In mai mult de jumatate dintre procese, femeile erau
acuzate de delicte sexuale, de exemplul : sexul in afara casatoriei, sex
cu diavolul, cu animale etc.
Demonizarea sexualitatii feminine independenta si nu orientata spre
reproducere a creat cadrul pentru dezvoltarea familiei celulare si cel
al femeii ca si proprietate a sotului.
Inainte de aceasta perioada, sanatatea era domeniul femeilor
lecuitoare ce apartineau clasei taranesti, ale caror cunostiinte si
capacitati erau remarcabile. Tema sanatatii apare in multe procese, de
exemplu in declaratiile in care femeile au vindecat o persoana ce apoi
s-a imbolnavit din nou, sau viceversa, s-a vindecat. Se sustinea ca
magia era de domeniul Bisericii, iar tratamentele sanitare de
domeniul establishmentu-lui medicilor. Procesele vrajitoarelor a
reusit sa transforme in praf o cantitate enorma de cunostiinte
tradizionale, dezradacinand astfel controlul corpului uman din partea
comunitatilor sarace.
“Nimeni nu face mai mult rau Bisericii Catolice decat moasele”,
afirma cartea ce condamna vrajitoarele “Malleus Maleficarum”; iar
Bola Papala din 1484 afirma: “Vrajitoarele distrug puii
femeilor…Interzic barbatilor sa genereze si femeilor sa procreeze”.
Orice gen de munca legat de medicina sexuala – ostetrica/moasa,
anticonceptionalele sau avortul – era condamnate; toate acestea se
refereau la controlul corpului si mai ales la corpul feminin si la
reproducere.

�Distrugerea lecuitoarelor si a moaselor a mers la pas cu aparitia
unei noi “logici/teorii”. Noii oameni de stiinta au fost complici in
mod absolut la procesele vrajitoarelor; de departe fiind un deliriu
declansat de timpurile de magie si superstitie; acestea erau o parte
importanta din campania condusa de insasi oamenii “Iluminismului”.
Contextul in care se aflau era de asa-zisa lupta pentru “adevar”,
conceptele ce ii incurajau era controlul lumii naturale, acceptarea
ierarhiei ca si factor “natural” si separarea corp-minte, atat de utila
capitalismului.
Tactica de demonizare a femeilor, consolidata de violenta de gen a
fost folosita de-a lungul secolelor in toata lumea pentru a distruge
comunitatile si rezistenta impotriva exploatarii, si pentru alimentarea
dividerii in clase (dividere intre genuri si dividerea in sectiuni a clasei
insasi).
Demonizarea “negrilor” in timpul primei faze a colonialismului a
avut un rol asemanator. Stereotipurile sunt create si sustinute de
teroarea violentei pentru a permite exproprierea terenurilor, resurelor,
corpurilor sau timpului. Sexismul si rasismul ca rezultate, bine
inradacinate, raman in psihicul nostru si justifica exploatarea si
represiunea ce continua se existe.
Preluat din pamfletul “Burning Women –The European Witch Hunts, enclosure and the
rise of capitalism” publicat de Past Tense Publications)

Reflectii despre sistemul capitalist preluate din:
DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS
HARIS (CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)
Pe 23 septembrie 2009, anarhistul Haris Hatzimichelakis (19 ani)
a fost arestat impreuna cu alte trei persoane in casa sa din Halandri
(Atena, Grecia) si acuzat ca facand parte din Conspiratia Celulelor de
Foc. In noiembrie 2010, dupa arestul lui Panayiotis Argyrou si
Gerasimos Tsakalos pentru trimiterea a catorva pachete explozive,
toti trei au revendicat ca faceau parte din Conspiratia Celulelor de
Foc. Haris a fost judecat in primul proces al CCF, in asa zisul “caz

�Halandri” (pentru trei atacuri specifice ale CCF). Cei trei membri al
tribunalului au dat condamnari mai mari decat cele cerute: pentru cei
doi membri al CCF, Haris Hatzimichelakis si Panayiotis Argyrou, 25
de ani de inchisoare, pentru o condamnare totala de 77 de ani. Pentru
ceilalti imputati (Giorgos Karagiannidis, Panayiotis Masouras,
Alexandros Mitrousias, Konstantina Karakatsani), ce au negat
participarea lor, 20 de ani pentru primul si 11 pentru ceilalti.
Haris Hatzimichelakis a fost recunoscut ca “vinovat de crearea
unei organizatii teroriste, fabricarea de explozibil, posesia de
explozibil si de efecuarea de atentate explozive in vecinatatea
Ministerului Macedonia-Tracia, la casa fostului viceministru de
Interne Panayiotis Hinofotis si la casele ministrilor PASOK Louka
Katseli e Gerasimos Arsenis”.
…Sistemul capitalist se bazeaza pe exploatarea si represiunea
fiintelor umane de catre celelalte fiinte umane, si obiectivul sau este
productia continua – pe spatele zdrobitei majoritati a populatiei
mondiale – pentru profitul si bunastarea unei minuscule elite.
Capitalismul a fost reprezentat de regimuri fasciste si totalitare ca si
de modelul burghezo-democratic ce astazi intalnim in intreaga lume
Occidentala. Democratia burgheza, ca expresie reprezentanta a
capitalismului, este sistemul politic ce sustine si mentine dominatia
sa extinsa, din spatele unei imagini liberale. Este un sistem bazat pe
promisiunea de a realiza dorinta poporului ca si conditie inviolabila.
Aceasta este clar o conditie falsa ce se caracterizeaza cu mersul la
urne la fiecare patru ani, pentru a alege Cacatul ce o sa joace mai bine
rolul de mediator, lider si specialist, pentru toti. Apoi i se
incredinteaza acelui Cacat fraiele vietii alegatorilor, in schimbul unei
constiinte tradate, sau in cazurile mai bune, unor mici favoruri. Este
un sistem ale carui baze sunt incimentate pe o extraordinara
colaborare intre impresari, magnati, producatori de arme, judecatori
si jurnalisti, si relatiile lor cu lumea politica. In orice caz, din aceste
ramuri ale vietii profesionale provin persoanele ce ocupa pozitiile
politice cele mai importante. Este clar ca sistemul politic este
struturat asa in scopul de a apara interesele inaltei burghezii si este
astfel creat pe masura, pentru a se adapta sistemului capitalist.
Democratia burgheza nu este dorinta poporului. Este stiinta si tehnica

�ce puterea foloseste pentru a nu fi traita ca si represiune. Interesele
clasei conducatoare continua sa guverneze fara sa demonstreze
evidenta brutalitate a regimului totalitar. Dar peste tot violenta
barbara este inlocuita de vulgara propaganda a mass-mediei, peste tot
alienarea/instrainarea sufoca orice raspuns, peste tot consensul tacut
umple golul lasat de frica de represiune, democratia isi reclama
partea cu brutalitate, ce nu este mai putin obscena chiar daca e
ascunsa si infrumusetata.
In paralel, democratia burgheza are tendinta sa raspandesca relatii
autoritare si de exploatare traversand tesutul social. Ducand astfel la
crearea unei societati a carui singur rol este de a reproduce morale
dominante si elementele structurale ale regimului capitalist.
Imbogatirea rapida, dorinta – sau obsesia – cresterii pe scara sociala,
reprezentarile de comportamente alienate/instrainate si decadente ca
si modele ideale de urmat, mania consumista, adaptarea, gelozia,
invidia, egoimul si interesul doar pentru propria persoana sunt
rezultatele unei societati bazata pe spectacol si pe o iluzorie
prosperitate capitalista. Toate aceste comportamente sociale si multe
altele, repetate de o masa enorma de subjugati, creaza o complexa
retea de relatii autoritare ce garanteaza stabilitatea capitalismului.

.

�</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="26">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1666">
                  <text>Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="64">
                <text>Cu sânge rece (Revistă Anarhistă)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="65">
                <text>Fiecare persoana este aventurierul propriei idei&#13;
Refuz sa fiu al doilea sex&#13;
Arzand femei: Vanatoarea de vrajitoare in Europa Occidentala si ascensiunea capitalismului&#13;
MEDICINA UCIDE&#13;
Reflectii despre sistemul capitalist preluate din: DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS HARIS (CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="66">
                <text>Cu sange rece este o revista anarhista in care se vor critica/ataca Statul,Capitalismul, Biserica, Scoala, Familia si tot ceea ce tine in picioare aceasta Societate</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="67">
                <text>Lovekills</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="68">
                <text>Lovekills</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="69">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="70">
                <text>Timișoara</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="148">
        <name>anarhism</name>
      </tag>
      <tag tagId="262">
        <name>anarho-feminism</name>
      </tag>
      <tag tagId="579">
        <name>anti-capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="504">
        <name>anti-fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="39">
        <name>Cu sange rece</name>
      </tag>
      <tag tagId="600">
        <name>feminism</name>
      </tag>
      <tag tagId="38">
        <name>gender</name>
      </tag>
      <tag tagId="269">
        <name>Lovekills</name>
      </tag>
      <tag tagId="35">
        <name>medicină</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
</itemContainer>
