12 10 549 https://anarhiva.com/files/original/b7f942fbbceeeb759e044f7828dbb57a.jpg b74eec3e62aeede1b949e64871d147df Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Afiș „Război războiului! / Krieg dem Krieg” (2014) Subject The topic of the resource anti-militarism sindicalism revoluționar anarho-sindicalism Panait Mușoiu Ștefan Gheorghiu Revista Bună Description An account of the resource Panait Mușoiu Ștefan Gheorghiu Revista Bună Creator An entity primarily responsible for making the resource Revista Bună Source A related resource from which the described resource is derived https://revistabuna.wordpress.com/ Publisher An entity responsible for making the resource available Bună: Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation – nicht nur in Rumänien Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2014 Relation A related resource https://revistabuna.wordpress.com/ Revista Bună, nr. 1, 2014 (toamnă/ Herbst) Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource jpg Language A language of the resource germană/ deutsch română Type The nature or genre of the resource afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Germania, Românoa 2014 2014 anarhism anarho-sindicalism anti-militarism deutsch Panait Mușoiu Revista Bună Ștefan Gheorghiu https://anarhiva.com/files/original/e34f6e8d9a8432a95be7c2898b5ab094.pdf a72898867b1fd16fd95a029769231f33 PDF Text Text Vorankündigung - Neue Zeitschrift BUNĂ Ab dem Spätherbst 2014 erscheint die “Bună Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien”. Mit der BUNĂ soll über aktuelle Ereignisse in Rumänien informiert werden. Von einem anarchistischen und klassenkämpferischen Standpunkt aus bieten wir weiterhin Forschungsergebnissen zur Geschichte der anarchistischen und syndikalistischen Arbeiterbewegung Rumäniens sowie zur Geschichte des Landes Raum, präsentieren Literatur, führen Interviews und besprechen Bücher und sonstige Veröffentlichungen. Vorbestellungen & Abo Verlag | Barrikade Folkert Mohrhof Grünebergstr. 81 D-22763 Hamburg email: barrikade@gmx.org Abonnement 4 Ausgaben für 10€ Kontakt zur Redaktion email: revistabuna@riseup.net Wir sind der Ansicht, dass solch ein Magazin nötig ist, um aus freiheitlicher Perspektive auf Rumänien zu blicken und fortschrittliche Bewegungen und Initiativen zu unterstützen. Für uns sind Werte wie die Freiheit und Selbstbestimmung des Menschen universell. Die Zeitschrift wird 2 x im Jahr erscheinen. Sie wird englischsprachige und deutschsprachige Beiträge enthalten. revistabuna.wordpress.com � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturaș de prezentare revista „Bună” (2014) Subject The topic of the resource Revista „Bună: Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien” Description An account of the resource Revista Bună (Germania) Creator An entity primarily responsible for making the resource Revista Bună Publisher An entity responsible for making the resource available Bună: Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2014 Relation A related resource https://revistabuna.wordpress.com/ Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource germană / deutsch Type The nature or genre of the resource fluturaș / pliant Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Germania, 2014 2014 anarhism anarho-sindicalism deutsch Germania Revista Bună Sindicalism sindicalism revoluționar https://anarhiva.com/files/original/a095500b111c8936ee9f93302b4fedb4.jpg 0e8d1cb8b11d827deb7fea6c16f2be88 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Party „Ladyfest România” (2007) Subject The topic of the resource Party strângere de fonduri pentru „Ladyfest România” Underworld în Exil (Punkoteca Pirat), București Description An account of the resource party Ladyfest 2007 Virginia Tigre DJ Burebista Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 8 iulie 2007 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource jpg Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant București, 2007 2007 București concert DJ Burebista electro feminism Ladyfest party Punk Underworld Virginia Tigre https://anarhiva.com/files/original/909041ea9e5db8aebb6185cf0d29c3c8.pdf fcddba73bffd1ee3db3927dc3d9f3302 PDF Text Text � https://anarhiva.com/files/original/7a3c37729488b45b831603fdad5e5d2c.pdf ec2d3912f754cf6e5e80b70cdc5e2ffa PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+ Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Afișe concerte Spațiul Do-It-Yourself Craiova (2014-2015) Subject The topic of the resource Sempliciment tat triq DJ Brozer Noodweer Description An account of the resource Sempliciment tat triq DJ Brozer Noodweer Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2014-2015 Type The nature or genre of the resource afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova 2014-2015 concert Craiova DJ Brozer hardcore hip-hop Noodweer Punk Sempliciment tat triq Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/e7f4e816a2ee4f7b82bbee5c7f8389ae.jpg 7a4f8b9826c9daad585faeae01e88d3f https://anarhiva.com/files/original/89203d1d6c4c1231c3b8d563545f6b80.jpg 3ad5c9f7c1a80abd43519a61625e3600 https://anarhiva.com/files/original/d31674a0975c6a0f392a74994d50815f.pdf 583fd6b7a4da442d87eb9d59cef80a15 PDF Text Text � https://anarhiva.com/files/original/3616f33d71b8d01641e21d7309738703.pdf 6990ad0e568a796879f7db6e5b044909 PDF Text Text � https://anarhiva.com/files/original/defd4077ffe7df12ed6d91d65e572d05.pdf cab59c6644f4f862262695004013f722 PDF Text Text � https://anarhiva.com/files/original/81701c5c286438d7a723d6d19d864dcb.pdf 9e5a5554bd5b5b1658afcd6052e74e4e PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Spațiul Do-It-Yourself Craiova (2012-2015) Subject The topic of the resource Fotografii diverse: Spațiul D.I.Y. Craiova Free shop Hrană nu bombe (2014) 1 Mai (2014) Description An account of the resource Spațiul D.I.Y. Craiova Free shop Hrană nu bombe (2014) 1 Mai (2014) Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2012-2015 Type The nature or genre of the resource fotografii Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova 2012-2015 1 Mai 2012 2014 2015 Craiova Food not Bombs freeshop Hrană nu Bombe Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/423fc24387ae7cbd7229df5ea20ddb83.jpg 8e33f7eeb77f7ef596601015f679fb32 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Revelion Spațiul Do-It-Yourself Craiova (2012) Subject The topic of the resource revelion auto-organizat Description An account of the resource afiș revelion 2012 Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2012 Language A language of the resource english, română Type The nature or genre of the resource afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2012 2012 Craiova party Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/62ca7cb0a3b6b272b580fdc86f5588ac.pdf ea97cecd01d90c8825a4958e6d2b1a53 PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ziua Roșiei Montane #5 (2015) Subject The topic of the resource Ziua Roșiei Montane #5 (6 februarie 2015) - proiecții - expoziții - discuții Description An account of the resource afiș Spațiul D.I.Y. Craiova Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 6 februarie 2015 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2015 2015 Craiova Roșia Montană Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/8129be8906e87ddb8f323e646ad330ff.jpg 594289b558dc484774741b31ebef6aab https://anarhiva.com/files/original/4d98cddb9c320d5a2839f77c3203a321.pdf 6d8f78be9b028a32d2b99a886c3167a8 PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Târg Autonom Craiova (2013-2014) Subject The topic of the resource Târg Autonom Craiova - workshop - freeshop - food not bombs - video projection O altă lume e posibilă! Bread and Roses Description An account of the resource Spațiul D.I.Y. Craiova Creator An entity primarily responsible for making the resource Spațiul D.I.Y. Craiova Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2013-2014 Language A language of the resource english, română Type The nature or genre of the resource afișe Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova 2013-2014 2013 2014 Craiova Food not Bombs freeshop Hrană nu Bombe Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/919d0ef0a0c504a553022be6e9596f1f.jpg 675061f7c936309578a7b092ee937269 https://anarhiva.com/files/original/237a065147d838d5ec7d3ec239ec074d.jpg 5ec6ee8712b6cadc3df0a537d475d927 https://anarhiva.com/files/original/1345a61ec732f630fbedb9b6e4b44261.pdf cc45a8a9cc176486d29686a1ee059fcc PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Hrană nu bombe Craiova (2015) Subject The topic of the resource Pentru că hrana este un drept, nu un privilegiu! Proprietatea e furt O altă lume e posibilă Description An account of the resource Spațiul D.I.Y. Craiova Creator An entity primarily responsible for making the resource Spațiul D.I.Y. Craiova Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource februarie, mai, octombrie 2015 Language A language of the resource română, english Type The nature or genre of the resource afișe Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova 2015 1 Mai 2015 Craiova Food not Bombs Hrană nu Bombe Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/4906ff69032c0ea6f94d288d6d11a47c.pdf a0ca047a1fb26d34fac021fbf03bef09 PDF Text Text Doua, trei lucruri despre voluntariat V OM ÎNCERCA SĂ ANALIZĂM voluntariatul ca fenomen social și istoric, ca o condiție derivată a conflictului unor forțe antagonice, care ne eliberează de o percepție simplificată a fenomenului, care este în sine, prin definiție, greșită. Scopul nostru este – pe cât posibil – de a oferi o lectură mai degrabă proletară a felului în care statul neoliberal a transformat voluntariatul în ceea ce este astăzi pentru a putea înțelege de pe o poziție atât critică, cât și radicală, opoziția aproape inexistentă dintre cele două. Statul bunăstării nu este rezultatul unor inițiative caritabile care să asigure bunul comun, și nici un instrument de represiune în mâinile suveranității, ci este rezultatul unui proces îndelungat legat inextricabil de lupta proletară care a forțat clasa conducătoare să se retragă (pentru a putea contracara). Proiectul neoliberal, început mai devreme în vest (în anii ‘60-‘70) și mai târziu în est (o dată cu colapsul statelor comuniste care întruchipau modelul tipic de stat al bunăstării), atât cu forma sa extremă aplicată în țările anglo-saxone, cât și cu forma sa social-liberală aplicată altor țări europene (Franța, Germania, în prezent Marea Britanie, Spania, Grecia) tinde să fie un model general de organizare socială în lumea de azi, caracterizată de o polarizare a contradicțiilor sociale: concentrarea puterii în mânile câtorva, aglomerarea inechităților sociale în metropolele vestice, marginalizarea unor categorii sociale. „Cel mai bun progresează” și „toate inițiativele au șanse egale” sunt adaptări ale principiilor clasice ale capitalismului la noua eră în care etica muncii protestante se reîntoarce în haine vampirice în cea mai brută formă. Politicile restrictive și abolirea beneficiilor sociale introduse de statul bunăstării („de ce să plătesc pentru toți iresponsabilii care nu vor să lucreze dar vor să mănânce”) se hrănesc cu slăbiciunile ideologiei individualismului și cu conflictele privind funcțiunile sclerozate ale statului bunăstării (centralizare, birocrație, disfuncționalitate), pentru că statul neoliberal privatizează responsabilitatea: costul trebuie suportat de către cetățeni. Astfel, sectorul terțiar al societății (societatea civilă), componentă esențială a statului neoliberal, devine important prin vidul pe care-l ocupă între acesta și inițiativa privată. De o importanță centrală în dezvoltarea acestui sector, materializat prin ONG-uri, este voluntariatul, o ideologie a participării în viața politică și socială, prin care „oferi celorlalți”, care diferă radical de formele anterioare de participare socială. Înființarea voluntariatului și a ONG-urilor nu s-a datorat numai retragerii vechilor forme ale statului bunăstării de la funcțiunile redistributive ale ajutorului social din perioada anterioară, ci a contribuit și ideea de a crește implicarea cetățenilor în deciziile publice, în politicile de dezvoltare, în stabilirea politicilor pentru categorii vulnerabile, în probleme de mediu etc... Voluntariatul și ONG-urile au beneficiat însă de condițiile propice create de statul neoliberal pentru a se dezvolta. Tăierea beneficiilor sociale și sloganul „cetățenii trebuie să plătească costul” au determinat mulți „afaceriști” în domeniul politicilor sociale să caute munca voluntarilor, a „cetățenilor preocupați de bunul comun”. Cum se traduce conceptual voluntariatul astăzi? În primul și în primul rând înseamnă muncă fără plată Exemplele sunt multe: de la asistență în centre de reabilitare a consumatorilor de droguri la participarea la acțiuni ale organizațiilor de mediu, inițiative anti-rasiste, pentru protejarea drepturilor consumatorilor etc. Mai mult, chiar și companiile private au început să folosească munca voluntară pentru a-și atinge scopurile în perioade cu volum mare de muncă (!). Destul de des, statul neoliberal oferă renunțarea la taxe și dă fonduri ONG-urilor în schimbul muncii prestate. Asta permite șefilor să gestioneze energiile șomerilor rămași fără locuri de muncă din motive structurale. AM GĂSIT UN MOD SIMPLU DE A-MI ÎMBOGĂŢI CV-UL AM GĂSIT UN MOD SIMPLU DE A FACE MAI MULT PROFIT. ÎMI PASĂ CU ADEVĂRAT NU MAI TREBUIE SĂ PLĂTESC DE CEI SĂRACI ŞI NEVOIAŞI PENTRU AJUTOR MEDICAL ŞI SOCIAL. CUNOSC OAMENI NOI ŞI INTERESANŢI ŞI AM OCAZIA DE A CĂLĂTORI ÎMI PETREC TIMPUL LIBER AJUTÂND ŞI ÎNVĂŢÂND CU O MOMEALĂ DE 1-2 BILETE GRATIS, ADICĂ, NICIUN COST, AM MULT MAI MULT PROFIT ŞI CELE MAI BUNE CREIERE ÎN SERVICIUL MEU. PROFIT, PROFIT, PROFIT. ÎMI FAC PRACTICA DE LA FACULTATE LA UN ONG ÎNTR-UN MOD ALTERNATIV STUDENŢII ÎNVAŢĂ CUM SĂ FIE RĂBDĂTORI ŞI SĂ-ŞI OFERE SERVICIILE ŞI NU CUM SĂ-ŞI CEARĂ DREPTURILE. SIMT CĂ SUNT PARTE DINTR-O COMUNITATE ESTE O COMUNITATE DE OAMENI PRODUCTIVI ÎN SERVICIUL MEU. Acoperirea slăbiciunilor statului neoliberal. Statul neoliberal poate să acopere deficiența sau chiar absența statului fără prea multe costuri. O astfel de formă de acoperire a funcțiilor instituțiilor este munca voluntară cu dependenții de droguri, cei fără casă, pușcăriașii etc. a lucrătorilor sociali, psihologilor și sociologilor. Putem spune că un număr mare dintre voluntari și-au oferit serviciile în vechiul stat al bunăstării. Astfel, voluntariatul absoarbe vibrațiile atacului neoliberal și ajută la integrarea facilă a marginalizaților sistemului neoliberal injust care i-a creat. Mascarea cauzelor reale, prevenirea revendicărilor colective Logica practicilor voluntare nu recunoaște problemele ca fiind politice, ci mai degrabă ca probleme ale „management-ului” crizei sistemului actual sau chiar ca „eșecuri” ale planificării guvernamentale sau „scăpări” ale opțiunilor „ultra-liberale”. De aceea strategia celor mai multe ONG-uri este să propună „soluții” la problemele sociale sub forma consultanței tehnice la nivel instituțional, acesta permițând statului neoliberal să prezinte voluntariatul ca o metodă de abordare activă a „problemelor sociale”. Ideologia voluntariatului camuflează orice legătură dintre aceste probleme și altele mai mari, negând chiar existența relațiilor capitaliste și a capitalismului ca relație. Această ideologie re-politizează grupurile cele mai vulnerabile din punct de vedere social și munca lor transformată în bun comun, astfel încât practica voluntariatului rămâne captivă logicii oferitului, prezentând-o ca pe singura soluție la cerințele colective și a dezvoltării luptelor antagonice. Deconectarea problemelor de cauză și iluzia apoliticului Practica voluntariatului nu este asociată doar carității, deoarece scopul său nu este numai să ofere milă sau să aline durerea, ci vrea să influențeze și să facă parte activ din procesul decizional. Voluntariatul oferă deci, pe lângă sentimentul apartenenței la un grup și o identitate participanților, și posibilitatea intervenției în probleme individuale. Acțiunea directă e afișată de către mulți voluntari ca răspuns la inerție, la individualismul vieții consumeriste și la valorile materialiste ale economiei de piață. Cu toate acestea, principala ideologie din spatele voluntariatului este cea burghez-democrată a participării la probleme sociale. Spre deosebire de căutările metafizice de genul spiritualității, a introspecției sau a altor practici individualiste propuse de sistem ca refugiu în fața oricărei forme de auto-învinovățire, voluntariatul permite participarea activă atât a grupurilor de presiune cât și a abordărilor activiste, cu rol de exonerare pe baza îndeplinirii unei datorii sociale. Aici descoperim cea mai apolitică perspectivă asupra ideologiei activiste care motivează oamenii: identificarea emoțională și logica maniheistă (politicienii „răi”, multinaționalele „malefice”, oamenii ”creduli dar buni ”, etc.) care nu face altceva decât să camufleze și mai mult relațiile de dominare și exploatare, în același timp golindu-le de orice semnificație politică (practică). Rămânând miopatic legată de abordarea părților din problemă în locul întregului, această ideologie încearcă să facă legătura între cauză și efect în mod direct, fie prin lobby-ul pe lângă instituții „răufăcătoare” și companii „periculoase”, fie prin folosirea unor căi legale (litigii judiciare, nu lupte). Aceste practici reproduc impresia deluzorie că soluția constă în primul și în primul rând în implementarea și conformarea cu anumite reguli, chiar legi. Spre exemplu, „problemele de mediu” sunt de obicei puse sub umbrela „ecologiei”, fără vreo referire la dimensiunile politice și sociale mai largi, apoi li se dă forma implementării Protocolului Kyoto sau a folosirii unei tehnologii curate „alternative” sau chiar iau forma unei probleme individuale (de ex. folosirea bicicletei, în locul mașinii, ca mijloc de transport). Practici care să ajute sistemul să depășească probleme pe care el însuși le-a creat. Diviziuni noi, mai mult conservatorism Logica acțiunii directe, o componentă cheie a practicilor și ideologiei voluntariatului, atribuie un rol special participanților înșiși, și anume rolul de „voluntar”, adică cel mai avansat membru al societății, apărătorul drepturilor umane (liberale) și purtătorul celor mai progresiste idei și concepte. Acest concept nu face altceva decât să traseze diviziuni noi la nivel de acțiune: separare între aceia care formează avangarda acțiunii directe și luării de noi inițiative și aceia care se presupune că sunt partea mai pasivă a societății. Fără îndoială, percepția rolului specific al voluntarului în societate întărește conservatorismul și prezervă pasivitatea prin crearea iluziei că pentru fiecare problemă există un specialist gata să-și ofere ajutorul, în timp ce restul lumii își poate continua liniștit viața. Simbolicul și spectaculosul acțiunilor multor voluntari ce-și doresc ca mesajul lor să fie auzit de către societate reproduce – cu toate că nu asta este intenția lor – tocmai această percepție, ducând la forme de acțiune clasificate ca sacrificiu de sine și altruism, promovând totodată și pricepere, responsabilitate și consecvență deoarece scopurile pentru care luptă sunt complet separate de restul activităților lor zilnice. Semnificația ideologică a acestui fapt este înțeleasă foarte bine și exploatată de către șefii de astăzi, care se îngrămădesc să culeagă roadele muncii voluntarilor, prezentându-i ca pe niște „eroi”. Această aură eroică este cea care face atractiv voluntariatul în mințile celor din clasa de mijloc și a mic-burghezilor, pe lângă un alt rând adăugat în CV-ul lor. hartã hartã hartã hartã hartã hartã hartã hartã hartã Î n timp ce ochii şi urechile sunt către Ucraina, într-o ţară mică din Balcani se întâmplă ceva foarte interesant. În oraşul Tuzla muncitorii de la mai multe fabrici au protestat împotriva privatizării locurilor lor de muncă. După doar câteva zile, li s-au alăturat şomerii, studenţii şi alţi cetăţeni ai acestui oraş cu o tradiţie puternică de stânga şi pentru ceea ce reprezintă clasa muncitoare. Protestul creşte în intensitate, este trimisă poliţia şi urmează câteva zile de lupte de stradă. Încetul cu încetul, acest spirit de rebeliune se extinde în zeci de alte localităţi din Bosnia. Posteste de solidarizare în Serbia şi Croaţia. Protestatarii dau foc mai multor clădiri guvernamentale. Statul se panichează, la fel şi cele din jur, speriate că s-ar putea extinde peste graniţe. Guvernele locale/cantonale încep să demisioneze. Unul după altul, aşa numiţii reprezentanţi ai poporului îşi dau seama că nu mai sunt bineveniţi. Oamenii din Tuzla se decid să organizeze plenare (adunări populare). În Teatrului Naţional. Oricine este binevenit, mai puţin naţionaliştii, membrii partidelor sau a (fostelor)guverne. Dar care este rolul acestor plenare? Plenarele sunt exemplul perfect că democraţia directă, socialismul adevărat funcţionează. În cadrul acestor întâlniri zilnice, oamenii care se adună discută despre problemele reale pe care le are comunitatea, se caută cauzele, se găsesc soluţii, iar acestea sunt transmise către guvernele de tranziţie, cu specificarea „faceţi asta că de nu...” Noile guverne îşi pierd pe zi ce trece din puteri. De aceea se cheamă „guverne de tranziţie”. Dorinţa oamenilor este scăderea puterii statului şi creşterea puterii populare, iar faptul că deciziile sunt luate de către oameni prin prisma plenarelor, fără existenţa unui partid unic, sau a vre-unei structuri instituţionale, ci prin voinţa populară, face ca cel puţin în Tuzla să se fi instituit dictatura proletariatului. Adevărata dictatură a proletariatului, când oamenii sunt mai presus de guvern, stat, instituţii, partide. De ce este aşa de important ceea e se întâmplă în Bosnia? Faţă de Ucraina, unde partidele din opoziţie sunt finanţate din străinătate, care, la rândul lor finanţează miliţiile, paramilitarii şi protestele din stradă, făcând ca totul să fie o organizare ierarhică tipică; dar în Bosnia, muncitorii, şomerii, studenţii, cetăţenii s-au organizat singuri, fără nici un fel de ajutor. În Ucraina, victoria aparţine partidelor, fie ele din opoziţie sau de la guvernare, ceea ce va duce la un lung război de uzură în care oamenii simpli sunt prinşi la mijloc şi au cel mai mult de pierdut. În Bosnia, victoria aparţine oamenilor simpli, care au reuşit să-şi impună voinţa. Iar această voinţă este una total anti-naţionalistă, anti-partinică, anti-sistemică. Prin ceea ce fac ei, îşi recapătă puterile politice, deciziile depind de ei şi sunt pentru ei. Cu toţii au doar de câştigat. Drept concluzie: „revoluţia” nu este ceea ce este făcut brusc şi de forţe instituţionalizate precum partidele. Revoluţia este atunci când oamenii îşi impun voinţa faţă de Stat, Capital, Biserică prin nişte mecanisme simple, neinstituţionalizate, iar ei sunt conştienţi că revoluţia nu este gata. Până la final mai sunt multe de făcut. BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA: Revoluția nevăzută �Intr-o societate a spectacolului care a abolit fiecare posibilitate de aventura, singura aventura care ne mai ramane este sa abolim societatea spectacolului Primul număr a fost printat în 300 de exemplare în Cluj. Prin prisma prietenilor, a ajuns şi mai departe: Iaşi, Bucureşti, Craiova, Timişoara, chiar şi Belgrad. Multe mulţumiri pentru ajutorul şi comentariile lor: DeNi, Alex dB., Irina M., Florinakkis, Cami, Irina P., Sorana, şi tuturor celor pe care am uitat să-i menţionăm. Noi spunem asta în faţă: suntem interesaţi în a judeca poziţii şi opinii. Motivaţia noastră pentru această dialectică, nevoia noastră de a învăţa din greşelile proprii, nevoia de a pune aplicarea practicii democraţiei consiliilor în termeni politici, şi nu a dictaturii proletariatului. În timp ce judecăm, cerem să fim judecaţi la rândul nostru. Ce ne dorim? O unealtă. Pentru a descoperi cel puţin o parte a bogăţiei ingeniozităţii sociale. Şi să propagăm idei, atitudini, percepţii. Dorind toate aceste caracteristici, Creiereală nu este ocupaţia noastră principală sau unică. Meşteşugarii nu folosesc doar o singură unealtă. Cum? Scurt: de către un proces. Ceea ce este scris este rezultatul unei discuţii şi editări colective sau provocarea unei analize viitoare. Ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce scriem şi încercăm să fim consistenţi în ceea ce zicem şi facem. Mai bine greşim decât să fim infectaţi de ideologie. [...] Proiecţia conştiinţei societăţii vinovate asupra studenţilor maschează mizeria şi servitudinea tuturor. Însă dispreţul nostru pentru student e bazat pe raţiuni destul de diferite. El este demn de dispreţ nu doar pentru sărăcia sa reală, ci şi pentru mulţumirea de sine în ce priveşte orice soi de mizerie socială, înclinaţia sa nesănătoasă de a se bălăci în propria sa alienare în speranţa, pe lângă dezinteresul generalizat, de a trezi un interes în ce priveşte lipsurile sale particulare. Cerinţele capitalismului modern global şi globalizant determină faptul că majoritatea studenţilor vor deveni doar muncitori de birou de nivel inferior, servind funcţiuni comparabile cu cele ale unor muncitori calificaţi din secolul XIX. Înfruntat cu perspectiva unei „recompense” atât de sinistre şi mediocre pentru sărăcia sa curentă, studentul preferă să se refugieze într-un prezent netrăit cu adevărat, pe care îl decorează cu un farmec iluzoriu şi care e vădit temporar de la un început. [...] http://mizeria.noblogs.org/ CÂND PORCII UCID COPII, OAMENII VOR SĂ-I DISTRUGĂ PE UCIGAȘI Procesul cercetării, discuţiei şi a publicaţiei este deschis. Oricine doreşte să ne găsească spre a discuta, a dezbate, să propună sau chiar să participe la proces este bine venit. Textele nu au un „proprietar” (multe sunt – sincer vorbind – furate de la alte grupuri şi alte zinuri). În această logică, oricine poate să le folosească în propriile scopuri. În orice caz, ne-am dori ca aceste texte să nu fie postate pe Internet. Dacă am fi dorit aceasta, am face-o chiar noi înşine. Preferăm imedianţa împărţirii din mână-n mână şi a comunicării faţă-n faţă. Câţi copii trebuie să moară ca să ne trezim cu toţii şi să ne dăm seama că avem aceeaşi inamici, capitalismul, băncile şi statul...? ERKIN ELVAN este declarat mort, după ce a fost timp de 269 de zile în comă. În iunie 2013 – când protestele din Turcia erau încă la apogeu – a fost împuşcat de un porc cu o canistră de gaz lacrimogen, în timp ce mergea să cumpere pâine pentru micul dejun. Pe toată durata celor 269 de zile, starea lui de sănătate a fost monitorizată de milioane de oameni prin prisma social media. Între timp, protestele s-au micşorat, de la zeci şi sute de mii de oameni s-a ajuns doar la câteva mii. Dar când Berkin a fost declarat mort, spiritul protestelor a fost reaprins. Din nou, sute de mii de oameni au invadat străzile, participând la înmormântarea copilului sau la proteste de comemorare. Iar din seara zilei morţii lui Berkin au reînceput luptele. Luptele împotriva guvernului care-şi bate joc de oameni. LEXANDROS GRIGOROPOULOS şi cu nişte prieteni stăteau şi glumeau prin cartierul Exarcheia, din Atena. La un moment dat a venit o patrulă de poliţie. Au urmat câteva schimburi de replici, în mare parte, violente şi vulgare din partea porcilor, cu scopul de a-i provoca pe adolescenţi. Unul dintre porci şi-a scos arma şi a tras în Alexis. Copilul a fost dus la spital unde a fost declarat mort. La auzul acestei fapte, oamenii din cartier, au început să iasă pe străzi. Vestea s-a răspândit, iar în doar câteva ore a început ceea ce va fi cunoscut drept „revolta grecească din 2008„ o perioadă de câteva săptămâni plină de proteste violente anti-guvernamentale, care s-a răspândit prin zeci de oraşe. Uciderea cu sânge rece a unui copil a fost ultimul strop pentru foarte mulţi greci, iar din acel moment a început o schimbare radicală a unor părţi din societate. Oamenii au început să caute alternative la batjocura cunoscută sub numele de Uniunea Europeană, FMI, Banca Mondială şi statul elen. 11 martie 2014 6 decembrie 2008 A B — Berkin. Ce nume ciudat. Câţi ani ai? — 15. Iar tu? — 15. Am avut 15 ani. Aş fi avut 21 de ani, doar dacă aş mai fi fost acolo... — Ce vrei să spui? — Ştii Berkin, într-o zi am putea să mergem să ne jucăm baschet, amândoi. Nimic nu ne va împiedica, nici Marea Egee, nici faptul că vorbim limbi diferite, zic şi eu...poate într-o zi vom merge să ne jucăm baschet, sau într-o plimbare, sau altceva, deci, ce zici? — Pentru că, Alexis, amândoi avem ceva în comun. — Da, Berkin, avem. Am fost ucişi. De către cei cu uniforme...şi acum... — Şi acum? — Să sperăm că, prin faptul că am murit, cei care mai sunt acolo vor continua să lupte. Aşa încât alţi copii ca şi noi să poată avea discuţia asta. AI, II, H LE M LU URI ILE OLȚ ATE R C TO RI ȚU OL OATE I DIN NTA ! C T AR LU CĂ TE OA RI DIN LUNT Ă! VO MUN I, LA T C , LA , HA LE IN TA VO I I N II UN ID ! AR OLU NCĂ LA M II, HA LUM LȚUR TE T N V A I , M E U O I IL A LU Ă! C M TO LU VO UNC I, LA MII, H RILE LȚUR ATE DIN NTAR ! ! Ă I A Ă O U NC I, LA M II, H ILE LU OLȚU TE CO IN T NTAR VOL UNC U M ! D M HA LU R E C OA RI U , LA M Ă I U L I, LA UMII, RILE OLȚ OAT IN T NTA ! VO UNC AI, LA II, HA RILE A C D Ă H U T M M L C E II , ȚU TE RI E L LȚU N II, H LU UM URIL CO TOAT RI DI UNTA Ă! VO MUN HAI, LA LUM RILE COL TOA RI L Ț E E II , IN NTA OL NC I, LA TA ! ILE LȚU ATE DIN OL AT R IL ȚU TE C N TO TARI D OLU CĂ! V MU II, HA E LUM LȚUR CO N TO TARI OLUN NCĂ L O ATE DI U N N DI N !V !V CO OA I, LA M RIL LA TE IN T TARI VOLU NCĂ MU II, HA LE LU LȚU ATE C TO TARI VOLU NCĂ , LA M , HAI, LE A D N I I I I U LA O I N Ă! I U O RI ! N , R M O I A T U C Ă M T M M U U A UR L H I D LU DIN UNTA ! VO UNC AI, LA MII, H ILE L OLȚ OATE I DIN TAR ! VO UNC I, LA UMII, ILE LU OLȚ OATE I M I, HA E L UR M I, H T CĂ LU ȚUR E C E C N T AR AR LUN CĂ TAR OL UN CĂ! V MUN HAI, LA LUMI RILE COL TOAT RI DIN LUNT ! VO MUN HAI, LA LUMI URIL OLȚ TOAT RI DI LUNT L O LȚ E C IN E O E II , NC VO UN I, LA MII, CĂ TA TA IN LȚU LE Ă! M , HA U ȚURI CO TOAT ARI D LUN CĂ! V MUN HAI, LA LUM ȚURIL E CO TOAT RI D LUN CĂ! V MU A C L N E T O L A O E LA II E L , LA H N T MU , HAI, nuLUM URIL E CO TOAT I DIN LUN Ă! V MU AI, LA UMII URIL CO TOA I DIN LUNT Ă! V MUN HAI, MII, istorie, traseul lui antagonist, Memoria constituie un proces, C L C , I E Ț Ț R I I R H LA N I O L L T LU E T LȚ , I O , LA I M ce constituie,Hîn nu acțiuni spontane, nici RILnoiE CO TOA RI DIN UNTA Ă! V MUN HAI, UMII URILE CO TOA RI D UNTA Ă! V MUN HAI, LA LUM RILE CO LUceea U , A sine, I C E L Ț , I E E L A , C L I U E I I T I IN IN IN N Ț E LȚ TA N O ATo IL AT O numim instantanee. Și chiar un , LA , LA AT RIL COL Este UM ȚU„memorie”. TO ARI D LUN Ă! V MU I, HAI E LUM ȚURIL E CO N TO ARI D OLUN Ă! V MU I, HAI E LUM LȚUR COL TO ARI D O E L parte E L aATmemoriei, N L I I C C dar proces de reflecție, T N T O I T I I E LA I L L O V T L O I T R N N D UN Ă! V UN AI, D N M ! !V A D I, LA M O RI L ȚU E C TO TARI OMemoM II, H LE LU LȚU TE C N TO TARI OLU NCĂ MU II, HA LE LU LȚUR ATE C TOA TARI OLU NCĂ , LA adică discuț ie, C OL OAT I DINnu memorie. N V V V I I N I O U LA O N LA I N A U M ! ! ! U C N M HAI, LUM ȚUR E C TO RI D LU CĂ M II, HAI M aHAI, E LU LȚUR TE C TO RI D OLU CĂ analiză, interCĂ istorie) TE DIN T TAR VOLUrieN(ca N L T , I A O LA N N N A I LA , LA A E I I L A I V , A , T , I V I D I O O T U AI U N I ! ! D R M U R IL E C O TO N pretare, critică MU I, HAI E LUM URILE TO ARI LUN CĂ! LU LȚpentru , HA Elunara , H E LUM LȚU ATE C IN T TARI OLU NCĂ , LA M Revista IN NTAR VOLU NCĂ , LA M antagonismuI I I N T I T autonomia gândirii critice #02 martie 2014 I LA D N IL A O A LȚ N M I, D U I I L U D Mlui social O I MI ! ar și autocritică. AR VOLU NCĂ LA M II, HA E LU ȚURIL TE C IN TO TARI OLUN CĂ! V LA M II, HA E LU LȚURI E CO IN TO TARI OLU CĂ! V MU II, HA E LU LȚUR E CO IN TO T N Ă! L L V T L LA putea fi traseMemoria este , A I I , O I L V T N I N N N D I D N M M ! M U , A D U ! I O R I O A L O U M UR LU CĂ MU II, HA LE LU LȚU TE C N TO TARI OLU NCĂ MU II, HA LE LU LȚUR ATE C TOA TARI OLU O N T NTARale un proces colecVO UNC I, LA MII, H ILE L OLȚ TE Cul Dindividual I N V V V I I N I O U LA O LA I N M R A RI C C U I, A C UM UR D Ă! Ă! M OA I D LU U N Ă! TO MU MU UM UR LU Ceste AI, tiv. Aceasta implică LA II, H ILE L OLȚU ATE N TO subiecților, TA ! VO dar N I, LA II, HA RILE L OLȚ ATE DIN T TAR ! VO UNC I, LA II, H ILE L OLȚ ATE I DIN TARI ! VOL UNC I, LA U N M I R O M O O N A C N A C A M I Ă Ă R M M mai M T T Ă R LU U ceva relațiile dintre oameni, U LU siguranță LU LȚU TE C IN T RI D Ocu NC I, LA MII, H LE LU OLȚ ATE DIN NTAR VOLU UNC I, LA MII, H ILE L OLȚU ATE DIN NTA VOLU UNC I, LA MII, H RILE V A A D O U T ! I relații fundamental poC A depășește M HA TO RI TO INTERESATE, TO AR UN CĂ mult,Mceva LU Ă!FAC O C LU PĂI, M MUNCĂ RI RI E C LU HA LU ȚU LU Ă! DECI, URONG-URILOR CO , Hcare ILE OLȚU OAT I DIN UNTA ! VO UNC AI, LA UMII, RILE OLȚ ATE I DIN UNTA Ă! VO UNC I, LA UMII, RILE COL ATE I I, LA UMIIindividuale. DIN LUNT ! VOL MUN persoanele litice. Traseul individului în R A Ă A GRIJĂ O U T U C EXCEPŢIONALĂ. U R DOMNULE DE L R L VOLUNTARII AU L L L H VO NCĂ I, LA MII, RILE OLȚ ATE C DIN NTA ! VO UNC , LA M MII, H RILE OLȚ ATE DIN T NTA ! VO UNC I, LA M MII, H RILE OLȚ OATE IN TO NTAR I C C U U I U A C U Ă Ă M PREŞEDINTE, CEI SĂRACI ŞI FĂRĂ ADĂPOST (OFERINDUO T U M U U U I U L L A L R L I D LU CĂ A T O H E E C L C Ț Ț ATE , M O UN I, LA II, H LE T IN NTAR ! VLE ILE OLȚ AT N T NTA ! VO UN I, LA II, H ILE OL OAAVEŢI DINÎNNTAR ! VO MUN OL DIN M II I I M HRANĂ ŞI U ÎMBRĂCĂMINTE CÂND O A C Ă R M T ARI D DE T R U LU LȚUR TE C IN TO RI DI OLU NCĂ LA M II, HA LUM LȚUR TE C IN CE H L LȚU ATE IN , A OLU NCĂ , LA I, H OL UNC AI, LA NT ! VSAU MII OFERĂ LE COTRAININGURI D I NT SĂ! VFACEŢI U HAI LUMI CÂND), IEFTINE O I U CO TOA ARI D UNTA CĂ! V MU , HAI, LUM RILE E CO TOA RI D GÂND U R M U T L L M R H L Ă Ă U , , A A U I I LȚ Ț E E C I, LA MI C I, LA MI NT A ĂEDUCA ! VO UNMUNCIDIN LUNT ! VOL MUN AI, LA UMII URILE OLȚ TOAT RI DIN LUNT Ă! VO ÎNUNPRIVINŢA ATE RI DINSPRE OL GRATUITE RILCHIAR RIL E CO O m A U U U A O ă U C U L L L L t H H i C T C M M Ț Ț Ț , TA ! VO UNC LA ECONOMIEI TA VO LA IN VO NCĂ I, LA MII, RILE OL ATE II, H ILE DE OL AT IN T ILE OL TORII IN FIE NADAPTAŢI ne u UN NOILE LA CONDIŢII ATE SĂ M II I D UN C U I, A ă zi LU LȚUR TE C TO RI D OLU NCĂ! LA M , HAI, LUM LȚUR TE C IN TO RI D O MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NCĂ , LA M II, HA ILENAŢIONALE? Ast A I MULTINAŢIONALE, ÎN COMPANIILE O TOA I DIN PRECARIAT U I N M ! NT Ă! V MU , HAI, LUMI URILE E CO TOA RI D UNTA Ă! V LU LȚUR TE C IN TO RI DI OLU NCĂ LA M II, HA LUM LȚUR AVEM R E C CELE LU NCCOLECTEAZĂ C LA L I N A Ț I T T CAUZE MAI BANI PENTRU TA I IN LA E T O A V A A , , D E O I D LUN Ă! V MU HAI LUM URIL COL TOA RI D LUN Ă! VO MUN HAI, O ARI UNT CĂ! C MU I, HAI LUM URIL E CO TO MICI T R , , A SALARII A MULTE LUCREAZĂ PRO BONO ÎN FOARTE DIN LUNT ! VOL MUN AI, LA UMI URILE OLȚ TOAT RI DIN LUNT Ă! VO UNC AI, LA UMII URILE COLȚ OATE RI DIN UNT Ă! VO UNC AI, LA UMII URILE L DESIGUR, L LȚ L LȚ L LȚ H H C T C M M DIN UNIUNEA EVENIMENTE CULTURALE. ŞI, TOATE H , C , Ă A O A I E I O O E E E , I N I T N T I E V NC I, LA M RIL O AT I DIN LUN Ă! V MU AI, LA UMII URIL CO TOA !V UN I, LA LUM URIL ACESTEA I D UN CO AT U A POSIBILE A E L CĂȚ C NU DIN CAUZĂ E Ț ATE C IN TO ASUNT MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NCĂ , LA M IIEUROPEANĂ. H L , L T R Ă! VO MUN AI, LA MII, H RILE COL OAT I DIN NTA I O U I N M ! D UNAJUTA R NU C POTTO RI I-AM OAMENII NOI CUI, CEVA, CI DIN CAUZA T U U LU LȚUR TE C IN TO RI DI OLU NCĂ LA M II, HA LUM H U E C E L Ț L AR LU A Ț T D IN AT I ŞI OL TCU MI CĂRORA UN AI, LASIMPLI DIN LUNT ! VO MUN ILE COL LETOPASĂ VO MOAMENI I DELUNT ĂUNOR OA 700 CO TOA ARI D UNTA CĂ! V MU , HAI, LUM RILE E C U TRĂI ! R R L R H U IN NTA ! VO NC I, LA MII, RILE OLȚU ATE DIN NTA ! VO NCĂ I, LA M DIN LUNT ! VOL MUN AI, LA UMII URILE OLȚ TOAT RI DLEI U U U LUNĂ. ACARE-ŞI Ă A U CBANIIOŞI TIMPUL LPE RI LULIBER.Ă LU OFERĂ LU L H VO NCĂ I, LA MII, RILE OLȚ ATE C DIN NTA ! VO UNC , LA M MII, H RILE OLȚ ATE DIN T NTA ! VO UNC I, LA M MII, H RILE O I C C U U I U A U Ă Ă M O MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NC , LA M II, HA ILE L OLȚU ATE IN T TARI VOL NC I, LA II, HA E LU OLȚU ATE C U U L I N M ! LU LȚUR TE C IN TO RI DI OLU NCĂ LA M II, HA LUM LȚUR TE C IN TO ARI D LUN NCĂ! LA M II, HA LUM ȚURI TE C IN TO TARI E L T O A A V A A , , D E O N O M D U I I L U M T ! I V N I A C M I, HA M I, HA E LU ȚUR TO TAR LUN CĂ CO N TO ARI D OLU CĂ! V LU URIL TE C IN TO TARI OLU CĂ! RE E E E N I I T I I LA N LA Ț A L L L V C T , A I I , N L V N O I N N D I D N M ! M D LU ! V U B A ! O R R I O A U DE IM ALĂ MU II, HA LE LU LȚU TE C N TO TARI OLU NCĂ MU II, HA O CĂ , LA M II, H ILE LU OLȚU TE CO IN T TAR VOL NCĂ H ON V V C U A ! ! U N S RI I, LA M A DI I D UN C CO UM R I, LA M UN AI A E RS MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NCĂ , LA M II, HA ILE LU OLȚU ATE IN TO TARI VOL NCĂ I, LA M II, HA E LU OLȚU PE EST ARE U U I N M ! ! I IL D R M N A B LU LȚU TE C IN TO RI D OLU NCĂ LA M II, HA LUM LȚUR TE C IN TO ARI EN NU IM Ă LU NCĂ , LA M II, H E LU LȚUR ATE C IN T NS T E O A V H A A C , J D E O O M D U I I L U D M C SC ITI M I, HA ICK TO TARI LUNT CĂ! LU URIL TE C IN TO TARI OLUN CĂ! V M II, HA E LU ȚURI E CO IN TO TARI O L E N I ER R I LA N LA Ț O L L L V T D , A I I , N I M UR D LU ! VO MU P OL TO RI D LUN Ă! V UN AI LUM UR CO OA RI D LUN Ă! HA LU VO NCĂ I, LA MII, RILE OLȚ ATE C DIN NTA ! VO UNC , LA M MII, H RILE OLȚ ATE DIN T NTA ! VO UNC I, LA M I C C U U I U A MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NCĂ , LA M II, HA ILE LU OLȚU ATE IN TO TARI VOL NCĂ I, LA M II, HA E L U AI U N Ă! M UR ! I IL D O R M O N C C U M U I Ă D M T M T L NC L LȚ R I E , HA E LU LȚUR AT LU NC , LA , H E LU LȚU ATE IN I N I A R O I I T I LA T O V A A , D CO TO ARI UNT CĂ! MU , HAI LUM URIL E CO TO ARI D LUN Ă! V MU , HAI LUM URIL CO TO DIN LUNT ! VOL MUN AI, LA UMII URILE OLȚ TOAT RI DIN LUNT Ă! VO UNC AI, LA UMII URILE COLȚ OATE RI DIN UNT L L L H VO NCĂ I, LA MII, RILE OLȚ ATE C DIN NTA ! VO UNC , LA M MII, H RILE OLȚ ATE DIN T NTA ! VO UN I C C U U I U A U Ă Ă M O U la M U e M II, H ILE L OLȚU ATE IN TO NTAR ! VOL UNC I, LA II, HA ILE L OLȚ ATE DIN T TARI ! VOL UNC I, LA II e rg M m R O R M O N A C C A U M U I Ă Ă D M T M T L LȚU TE Vom IN TARI ! VOL UNC I, LA MII, H E LU OLȚU ATE DIN NTAR VOLU UNC I, LA MII, H ILE LU L A D O I L I O C A A U C ! R Ă M M U N R T TO CO R LU RI IN NTA OLU UNC I, LA MII, H RILE L LȚU ATE DIN NTA ! VOL NCĂ I, LA MII, H RILE OLȚU ATE D D U A O M LU ! V Ă O U TO RI U Site pe care nu ar trebui să-l vizitezi niciodată... http://centruldecultura.wordpress.com C LU RI LU HA LU VO NCĂ I, LA MII, RILE OLȚ ATE C DIN NTA ! VO UNC , LA M MII, H RILE OLȚ ATE DIN T NTA ! I C C U U I U A U Ă MU II, H ILE L OLȚU ATE N TO TAR VOL NC , LA M II, HA ILE L OLȚU ATE IN TO TARI VOL NCĂ N M ! O I D LUN CĂ! MU I, HAI LUM ȚUR E C MU I, HA LU LȚUR E C N TO RI DI LU CĂ N T AR Primele cuvinte ale primei pagini ale primului număr a unei zine noi nu sunt uşoare. Din cauza aceasta am lăsat această sarcină grea pentru al doilea număr. ȘI CÂT DE CĂCAT E EA DESPRE VIAȚA DE STUDENT — Salut, eu sunt Alexis. — Salut Alexis. Eu sunt Berkin. Când porcii ucid copii, oamenii vor să-i distrugă pe ucigaşi ci t i t Cine? Noi, producătorii de plus-valoare în sectorul terţiar. Fie în mod direct (muncitori) sau indirect (studenţi). Nu avem şi nici nu dorim să avem o legătură cu partidele, ONGurile, sau alte sfere instituţionalizate. Zinul pe care-l ţi acuma în mână este unul pur politic. În sensul în care este interesat să discute despre probleme care ne afectează viaţa. Probleme care – precum dorim să credem – sunt legate şi de viaţa ta. Dacă nu, poţi returna zinul de unde l-ai luat sau (chiar mai bine) oferă-l cuiva care crezi că l-ar găsi a fi interesant. la Pentru înjurături, insulte sau orice alt tip de complimente fost  creiereala@yahoo.com Am Am Ce nu se doreşte? Să nu fie câmpul de exerciţiu al stilului intelectual; să nu fie încă o revistă jurnalistică/alternativă post-modernă; să nu fie o frăţie/suroritate care, între o cafea şi o ţigară, descoperă valoarea publicării ideilor lor; să nu fie avangarda revoluţiei şi nici un patent al limbuţiei academice. MEMORIA � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Creiereală nr. 2 (2014) Subject The topic of the resource Editoreală Când porcii ucid copii, oamenii vor să-i distrugă pe ucigași Despre viața de student și cât de căcat e ea Două, trei lucruri despre voluntariat Memoria Bosnia și Herțegovina: revoluția nevăzută Description An account of the resource Revistă lunară pentru autonomia gândirii Creator An entity primarily responsible for making the resource Creiereală Source A related resource from which the described resource is derived https://creiereala.wordpress.com/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource martie 2014 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource scoasă sub formă de pliant care se împăturește Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Cluj, 2014 2014 Bosnia și Herțegovina Cluj-Napoca Creiereală viața de student voluntariat