4
10
549
-
https://anarhiva.com/files/original/61e2d1958d024259476265dd6cf84588.mp4
e9c2e76a4cf988392b0b5816f3acf3ba
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Independent Voices Festival Timișoara - Aktivna Propaganda (2009)
Subject
The topic of the resource
No.6 Independent Voices Festival Club Porto Arte
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Gluga Neagră și BHCB
Source
A related resource from which the described resource is derived
Youtube
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2009
Relation
A related resource
Vezi afis festival https://www.anarhiva.com/items/show/313
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
Video
Description
An account of the resource
Aktivna Propaganda (Slovenia)
Kingdom (USA)
New Dead Project (Ungaria)
Dead Vows (Suedia)
Determination (Austria)
Fist-A-Ferret (Austria)
Haos (Rou)
Have Heart (USA)
Shipwreck (USA)
Rise and Fall (Belgium)
Pavilionul 32 (Rou)
Think Again (Ungaria)
Nipel Twist (Israel)
Nothing (Ungaria)
Libido Wins (Ungaria)
Aktivna Propaganda
BHCB
DIY
Gluga Neagră
Punk Fest
Sindicatul
Timișoara
Woah!
-
https://anarhiva.com/files/original/90bd756624e116da0a5361a5014979ff.jpeg
5d31268f3c03ac14599423b99257457f
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție fotografii, portrete etc.
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Fotografie Valeriu Buja (1909-1933)
Subject
The topic of the resource
Valeriu Buja, colaborator la revistele lui Eugen Relgis, autor al mai multor scrieri autopublicate, vegetarian, admirator al lui Henry David Thoreau, vagabond. A murit de boală la plămâni la doar 24 de ani, la Podeni (azi județul Cluj). Născut la Crihalma (județul Brașov). Învățător.
Fotografia se găsește în necrologul publicat de Eugen Relgis la moartea sa în revista „Vegetarismul” (1933): „Răboj pentru Valeriu Buja”.
Description
An account of the resource
Valeriu Buja (1909-1933)
Source
A related resource from which the described resource is derived
Vegetarismul (1933)
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Eugen Relgis
Type
The nature or genre of the resource
fotografie
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1933
1933
Eugen Relgis
fotografie
Podeni (Cluj)
Valeriu Buja
Vegetarismul
-
https://anarhiva.com/files/original/a4307126ae84e4fb273d4dcf6419a451.pdf
c52fe0a98436fc3c3ee74c2215a8731c
PDF Text
Text
���������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Antisemitism și sionism (1901)
Subject
The topic of the resource
extras din „Revista Ideei”
Description
An account of the resource
Grupul Studenților Socialiști, Revoluționari, Internaționaliști din Paris
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Grupul Studenților Socialiști, Revoluționari, Internaționaliști din Paris
Source
A related resource from which the described resource is derived
„Revista Ideei”
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Relation
A related resource
Text apărut inițial în „Revista Ideei”, nr. IX (1901), pp. 141-144
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1901, București
1901
anarhism
anti-naționalism
anti-semitism
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
comunism
Grupul Studenților Socialiști Revoluționari Internaționaliști din Paris
naționalism
Revista Ideei
sionism
socialism
Traducere
-
https://anarhiva.com/files/original/431df4525f24e8dcc137bf574a2239fd.pdf
bbae63cd9e6b292a6233aee3b7815bbf
PDF Text
Text
�����������������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Max Stirner (1912)
Subject
The topic of the resource
Un refractar
Dualismul în opera stirneriană
Cui se adresează Stirner
Libertate, individualitate, sociabilitate
Stirner și proletariatul
Morala stirneriană
Ideal
Description
An account of the resource
Victor Roudine
trad. Panait Mușoiu
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Victor Roudine, trad. Panait Mușoiu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1911-1912
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Panait Mușoiu
Relation
A related resource
Broșura a fost reeditată în 2019 de colectivul Pagini Libere
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1912, București
1912
anarhism individualist
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
individualism
Max Stirner
morală
Panait Mușoiu
proletariat
Revista Ideei
Traducere
Victor Roudine
-
https://anarhiva.com/files/original/09281762ff3e76de980dcef6afd893f8.pdf
084137d77e5dbf70a41bfcc396128035
PDF Text
Text
■
ARISTOFAN
i
!
i
i
r
LIZ1STRATA
In Romînește
*
ț
de
P. MUȘO1U
BUCUREȘTI
Biblioteca REVISTEI
ideei
Un leu.
�*
1
ARISTOFAN
a
i
J'--'
'• ■■
_ «
LIZISTRATA
ÎN ROMÎNEȘTE
pe
P. M U Ș 0 I U
J
BUCUREȘTI
Biblioteca revistei ideei
i
�3»
1
I
i
i
Cu util mai mare merit pentr-o lucrare, dacă după tre
cerea de peste patru sute de ani peste era creștina, de cind
a Joși concepută, dacă prin sugestiile iei ieste încă de-o
util de palpitantă actualitate.
Autorii cari vor voi să aibă o înriiirire bine-jăi uimire
asupra hunei și vor voi să treacă la nemurire, pol iuti
pildă de Ia acest năzdrăvan de Aristojan care, cu toate
că-n tiranie, aie curajul să înfiereze atare regim.
Lumea, firește, și mai ales lumea femecască. cărei in
lucrarea de fa(ă i se alribue un rol capital, lumea Jcmceascu, cari'-i și âstă-zi subordonată, ar da dovadă de-o
nccxplicabilă indolentă, dacă nu s'ar mișca și ica cit
mat vin
Rele strigătoare sini încă multe, rătăcirea stăpinitoarc.
sporită incă, face ravagii, face jertfe nenumărate, diac
neamul omenesc la pcire, și-o pildă bună de iiifriuarc și
de sănâloasu-ndrumarc nu trebuie ser rămîe nici o dală
fără răsunet.
I
P. Mi.șoil'.
1916, [anuar, București.
-
l
n
�I
L1ZISTR AT A
1
%
�0
LIZISTR ATA
I
|
PERSOANELE
LIZISTRATA
CALONICEA.
MIRINA
LAMP1TA.
CORUL MOȘNEGILOR
CORUL FEMEILOR.
STRATIL1SA.
UN CAIMACAN.
NIȘTE FEMEI
CINES1AS.
UN COPIL.
UN CRAINIC LACEDEMON1AN.
CiȚt-VA SOLI LACEDEMON1AN1.
L'N ATENIAN.
NIȘTE DERBEDEI.
UN ROB.
ALT ATENIAN.
SCIȚI.
)
MANES. } Personagii mutePACEA. J
ACTUL I
1
SUI NA I; Lizislrala, sfiigu'i I.
Dac—ar fi fnsl cbiemale isil se adune în lemplul
Im Bacțts, în cpl al lui Pan, al Vcnorei Colinda, sau
al Gcnclilidvlor, n’ai mai fi pulul râzbalc prin mul
țimea de klairalc Dar acum nici o feme.* la înlilnirc.
Ba uite una. vecina, care prinde a.-și arăta fața
SCENA II: Lizh,(rcil<i CaloniCra
Lizisfraia; Buna ziua. Culonicc.
Caloniccu: Mulțumim Dnmilale Lizislrala De ce
îcști inse alila <le tulburata? Descrcțcș le-ți. il r.igii
tnca, frunlca : cu sprineenelc Șiicrunlulc nu-ți șadc
Line
Lizislrala: Nu mai pol de necaz, scumpa mea
Calonice, și-s cit se poale de suparala jic noi Ie
mcilv pe cari biirbnții le cie.I alil de bilre.
Caloniccu: Și, pe Jupiter. nu-s greșiți.
,
Lizislrala: Sini chiemalv sii se inli-uneasc.i aici, ea
să ’dezbalil asupra unei cbeslii foarte de sânii, și-n
loc să vie. dînscle dorin.
Calonit'eu: Băhtlîirc. draca mea. nu să vie- Nu-i
X
Scena se petrece în cetAțuea Atenei
‘
I
*
.
�9
Lizistrata
Lizistrata
ătit de lesne ca o fenice să plece dc-acasă : pe unu
o încurcă bărbatul, alia arc b.tj.il.ăurală cu robul,
pătiii să-l scoale: alia are treabă cu plodul, pe care
Irebueștc să-l scalde, cărui .ticbucșle <i-i umple
gura
mai de sam.ii
f.izislrcifit: Pentru iele icni
de rât aceste.
Citloiiicea: Dar ponlru ce-i adumire.i asta lemceaseă, draga mea Lizistrata'.' Ic vrc-o dnra\Oră util
de marc la mijloc’’ '
I.izi-ntrabi; Negreșit, o darrver.’i mare
Culuniccrr: I'ăr i doar că iși gi oas.i.
[jzistruia: Neapărat că și gronsa.
CuloniCcu: Mă mir uliincca v.'t nan alergat ImileIJzislivtu: Dae-nr fi fost vorba de-.îișa i.c-v;î,
una n'ar fi lipsit; repede ăr fi alergat toate Dar,
ori și cum, ie un lucru cu cari.' inHun bătut foarte
mult capul; pe care l'um ITămiulal in toi chipul, o
mulțime de nopți.
Ctilniiiced; Lucrul acesta, p.‘in i-idi ’ulila de lătniinlut, trebuie să fie uimirea ce-va mișto, lai u
' de tot.
Lîzisfrabi: (ic-va 41111. tic fain, iu cit salvarea iutregei Grecii atirnii nmiiai ‘de femei
Ctilonicett: De femei? Atîruâ .dume.i de mai ni-s.
mica.
Lizisfrcli: Salvarea republici i st.ii. în mîiivk nons*
Ire. Sau pulberea se aloge do. ica. De Prâopmicr.imi
mi mai rămînc- nici urmă ..
Calonicra: Ge bine, să nu mai ram ic
Lizistriila: Și-ntregnl neam Bcoțian ie disfrtis.
Calonicca; Tocmai inti'cgnl neam, nu- <rală mă
car țiparii
Lizistrata.- Despre Atena nu voiu spune așa.cu-iu.
și despre iea ăș'a ec-va Să nu ciezi. Dar dac-i Bcuțic-
nele și Pcloponezicnele .s'ar •întruni acolca cit noi
Atenu.-mle. Grecia eu ajutorul m,.sirii ar fi .salvata
(.ahniK-i'a: Dar ce pul face ni jir femei, ca să
aducă la'îndeplinire o jtlec măicațj > (.e pnl|em face
m>i, cmi stăm acasă. snlemcnilv și giijlr. cu clcg ’nteh nrcTn scnrlciri g-filbioaie rit lungile nonslre
CiirfiiTiev fîlfieloare, lipsite de iiisuliiri *;i cu con
durii noștri cei înflorați’1’
Lizislrata: Tocmai «l<: la astea și-aștept salvarea :
>le la scnrlricelr gălbioare, di- la mirrzine. de. la con
durii cei înfiorați, de ]:i .șutim,muri și ‘de la (.liberele .
străvezii.
Cub>niCeti: l’i ruin?
Lizi't/ralti ■ \.ș-| «si-n zilele iioj.slrr nu vom mai ve
dea pe niei im I ărb.d apueîml lancea împolriva alluca'.,
/ iib>iii>:ea: Alunei, pe am indou:i'Zeițele. p<- ('eres
și pe Pi ost rpimi. pini- î,-im \ ăpsiișr i niml'Jin laibrre-n
gftlbvP;
/.'Zislrtlltt ■ \’|< i sculul.,
Cttbaiiccu_• Imi pun ți scurteirăi.
J iz's/rula : Nici spada
<jilf>nicea: Imi i imipar rmidiiri înflorați.
Ijz.slrdla: Spune dară nu Irchm-iu ;-ă vie Iu chieiii.ire femeile v
'.'"/■•miccu. S i yie uu. ri să alerge. să .sbnarr. și încă
8
■ Ir irinll.
I izislral'a; Ai . i -vezi inse r.'.i. cele din Vlcna, ca
1-iișlv Menii,•ne ce -.ml, far Imul după ir Irecc [j.inpid.
()ț‘ .dlmmlei i nici de pe t.oasln. nn i din Salainma. o
femei măcar.
Ciib'iiic a: Cil despiv .i-.it .i slin e i și-au luat niînzuloțij Îriîre pulpe, pe doșelalr. jtie.J din zori.
Li zișirul 4Nu se .Hala niae-jr cele din Aharncca.
pi? miri soct..lc<iln s.i le vad so.-ind :ic>dea. ea mai dcaproape, rele dintâi.
»
i
:|
�Lizistrata
Lizistrata
SCENA Vi Cele de mai înainte,o Beoliauă, o Coiiniiană
Caloutmi: Cu (oale a$lea> nevasta lui ’J’cagcii și-a
Iacul rugăciunile la IIerul.i. ca spre plecare... l/îlc
eu sosesc îme. file ca se nud ar.da și altele. Uilcj
uite. Dn unde-s oare ?
JjzisU'dht: Din An.igira.
(:<il<>iiiet ti: Doamne Sfinte, loal.il gloata Anagirci'
s'a rid'j-at.
Lizisirahi: Dar lelița ceea, de imdr-i '
Lcunpila: Pe Ga-slor-șz pe Pohix. ne sosește unu din
cete mai de neam din Bcoția.
iJ-islnihi; Se vede Ccdrăguț.i. Bcojiană, regarol’iț i
Catoniccd: i.\t tse poale de bine plivită, Liră nici
un Jir fie polaiu.
Lizistnilti: Dar copila cealaltă9
I.'imp'hi: J’e Castor și pe Polux, o falii hună, cu
toate că’ Corinliană, o fa|ă dezghețată, fără fasoane
Lizislrala; Eiiră fasoane. firește, liu-ru-i obicinuit
în asemenea țară.
Lampiln: Dar. jjj sfir.șil, cine a convocat aced sfa!
do femei *'
Ltzîslnilif: Cine, icu.
Lumpila: Spiuic-nc aluneca, ce vrei ?
Ijzrslrala : Numai ile cil,'draga mea.
SCENA III: Cele de mai înainte’ Wrirw-
Mirina; N’ain iiilirzi.it oare, Lizistrata! Vorbește.
Nu zici nîi'nicu'?
Lizisfrafa: Nu le latul, Mirina, cil sosești tocmai
acuma, eînd ie o phestie util de însemnata la mijloc.
,'ljiniHi: A treimi/ 'a-mi caut eingăto.irea prin în
tuneric Dar darii lucru-i grabnic, ieul.i-ma de față,
vorbește.
Lizislrala: Nu încă. Su mai așteptam să vie .și 13coțîenele șt femeile din PelopoHCZ.
Mirina' Bine zici. Cile, tocmai c:i sosește Lămpile.
Lampila: Să vodcin ce lucru aii! do însemnat avem
do aflat.
Lizi.sf.fdla: Veți sli pe dală. Alai inlai inse vreu sii
vă fac o mi ea-ut re ha re .
‘Minați:
SCENA IV; Cele de mai înainte, L'impihi.
Lizistrat i: O. scumpii Laccdemonîann. Bine-ai venit.
l.ampila. Cil îeșli de frumoasă. dulce prietenă. CeX’aț.i
îmbujorată. Ce \l.iga în mădularele tale Ai zugruma
un taur.
.Lampitu: Ba bine că nu. Pe Castor și pe Polux,
socol și icu. Pentrii-e.i fac mișcări cil se poale, de
viguroase, și sulialitde |are Uc ma {lovesc c.u calc.ăile
dinapoi.
'
Lizislrala.: Ce sin minimal ai.
Lumpila: Mă pipai ca pe-o gala de adus jertfii.
II
|
'J
fol ce. dorești.
Lizjslrala; Nu ofliiți oare după înlmireerea părin
ților copilașilor voștri, cari-s duși la războia9 PcnIrn-ea. .șliu, nu ie nici unacare sa .nu-și aibă bărbatul
deparle de casă.
C.afoniccu. Al mieii, sărmanul, stă în Traeia dc
cinci luni, tăi pazased pe Euc,rate. care zice ră-i
general.
Lizislrala: Al micu ic de .șapte luni ineboeate la
Pilos.
Lampifa: Al micu. cîn!d *i se înlimpla să se Tu
rișeze din rînduri și sa sse ivească■ o clip
", i,. inie pune
mina pe scul, pleacă’, zboară și piere din) nou
Lizisfiah: Ceea cc-i și mai r-iu. ie r.i inu ne-a ră_
�12
I-
r
r
Lizîstrata
nia-s măcar un drăguț. măcar umbra uimi ili-jgnl. J)v
ciiul iie-nu feudal Milezicnii, n am viitziit măcar una
ilm «cele jucărioare de piele, lungi de Opt degete,,
care ar Ii putui să ne consoleze de lipsă intru citva. Ei, daca găsesc vrc-iin mijloc, vreți voi să vă
.... cu mine, ca să punem capăt războiului 7
uniți
Miriiht: l’e amindomi Zeițele, negreșit, ieu sini prii--,
Iru. Chiar, dac-ar trpbui să-mi pun sp.cnțci ui amanet
și șă-1 beii âstă-zi.
■
i.
. i..................... t.. .1..,.: .
l.aloniCca: Și‘ ieu.
chiar
dae-ar trebui să tiu dc-pinită in două, ca o babușcă. și si dan jumătate
din mine.
Lainpibi: leu m'aș ciițar.i pămi iu virlul muntelui
Taige) numai si vad o data pacea-iiehecaiii.
Lizislrala: Alunei riscul |a(â. Nu-i sa vi se i.u lt din
asemenea lucru o taină: femei, daca voim să silim
pc bărbați să indice pare, trebuie si ne ahțim iii...
Mirinti: De la ce ? Spune.
l.iziMrala: Aveți s u faceți '
Mii'inu: Avem so facem. chiar dai .ar trebui s-,
murim.
Lizixtrctbi■ Alunec.'! bine. Trebuie să m* abținem <!«.In...tș(int noi de la re. Dar de ec vă uitați la mim: asu
chioriș. Și-nculro apucați? De ce \ i mm-r.tți
bu
zele și d.iiți din cap •’De ce «ce.ista schimbare i i față și
aceste lacrimi ct-curg ' Aveți s <> faceți, anba : llulariți.
iMirinu: Nu, asemenea lucru nu l Iar. Mearua inaink;
războiul.
' Culonicea: Nici ieu, pe Jupi Ier, nu Mcaieă îna
inte război ui.
I.izjstrab'i: Tu zici asta. Iu. babușc.i <lc -.idmimiri a.
cure juriicai .sa Ic lași despicată in două.
(Mloiiicca: Tot ce vrei, toi, afară de asta: d.ică-t
nevoc. trec și prin for Mai eurind asta de cil -.inii
lipsesc de-așa lucru. I’cnlru-că nu-i nimic mat dulce
pe •lume, draga mea Li/islrata.
ț
r
Liziblr.il a
13
Lizislrala: Dar Iu. cu-zici? ,
iiiirinci: Și jeu, mai degrabă sini gala sii trec Jfrjn
foc,
j
I. izi'ilrtUa: Ah. biciul nostru sex cil de neinlrinal
ie; iiu'mai de treaba ceea ie cîrmuitiii întreg. Arc
dreptate lumea s.i ne puc in tragedii. Pi-ntru-că, ca
ți luntrea, iiusintembiine dc cil de.-un lucru. Zieătoarea. Neptim cu lunii ra-i, ne privește pc noi...Măcar tu
scumpa l.acedemonian.i^ ritmii cu mine. Chiar dac-.'ii
fi numai lu și cu mine, treaba tot poale fi dusă la
capăt hun.
J. amgitu: le anevuc pentru femei, Zeii mi-s mar
tori. sa ^-c culce .singure -n |jal, să adoarmă ticdczmierilnlc. Cu luate ’a.slra trebuie. Pacea înainte de tonlu
LiziMrala: O, prea scumpii,-tu singură iești fcinv.
cii-.uJe.vărat.
Mlrina: S i zicem ca nc-am abținea cit mai mult
'Ic. la ceea ce spui, ecea-ec Zcillițci nu-i place Și ceea
ce binc-ar li siiam lie de trebuința, pacea se va l'-arc
uarc ușa mai rurind ?
'
Lizixlralri. Pc Z' ițe, nc.iparîd, Inlr :id< văr., dacii am
sia acasă, sulemenite, rurale, goale, inf.ișurale numai
ru-n a iii d<- burangic d,.- Amorgos. bine plivite, bărbații
ne-ar duri cu și mai marc, ini'lucarare. Te încredințez
inse. <■ ar incheca pacea in fuga muri-, dacă am șli
uLimcca sa ne-iiirin.nn, dacă n ani răspunde aprinderei lor.
I.'uiipilti: Așa socul ca Menelas și-a ai uneai spada.
,
-1 - • ...
. » -• r • •
• •
rin Ii fii dai
cu ochii
de sinii
hienei.
Mirina:
" Juca bărbații ne lasă eu buzele umflate.
t: Dar
așa.
1 ,
i
Lizislrf/la: Atiineva, după vorba lui l’hciccralc, im
nc raiifme dv cit.să tragem pe dracul de coadă: belim
.și noi uii i'îne belit.
; , .
1
�r
- -•
U
Lizistrata
Mirinti; Tonic asieu sini jucării. Dar dară ne Urase
in «daca de culcare cu sila?
[jzisirul i: Țincli-va de ușorii ușeî, nu vii lîisățî.
.ViriiKi: Dac i iic-'apueă inse la scărmâneala •'
iJzifi'niia: b.ăsa|i-va alunei larii gust. De ull-fcliu
i ind ic siluire nu mai iede plăcere. Afară ;de ;is|a sini
alîiea mijloace de-a chinui pe bărba(i. Iii dar .liniștita,
dîijșii vor renunța la siluire și încă curîuil. l’vnlru băibal uu-i voluptate de cîl dacii femce.i o-mpârkișv.șle.
Mi.iiui; Dacii Iu crezi așa. lot așa credem și noi.
Lainpit'i: Cit s’alinge de biirbapi noștri. npi ii voni
hulari. fără doar, , să Iaca p» eluliudem opace dreapta
și fără doi ’ Dar cine va hotărî vj-e-o dalii, să nu
mai Iacii nebunii, pe-acesl piilmin ncasl împărat de
Alenieni V
Liziilnilu: i\ avea nici n grijii, cu ai noșlri ne hisiii einâm noi. și-i vom danieli, nugrc.șil.
Jjnnpilti: Cil îi va-skipiiii pălim i să |ol consb ueas<“ă
galere și voravt-.io comoara ne.sccala sub paza Zeiței,
-în .templul Minervci, cu greu.
Lizistnifa: N am scăpat din vedere asemenea lu
mi; vom pune mina pe Acropole chiar a-zl Asia a
rămas pe sama celor băl rine. In vreme ce noi stăm
ncolca la sfat, biiirinele. cu nume, ca vreu s udurii
jertfa, cată a ocupa ccl;ițuca.
Lainpilrt-: Fie ca loale aslea sa se-mpliiicsw.l; pla
nurile Inie sini minimale.
Lizislrala: De ce să nu-nlarim aluneca pe dalii.
Lămpii.i printr un jtiraminl, asemenea păci, rasa ră
nite nestrămutat.
Lampiia: Spune cum să jurăm, și juram.
Lizijflrala: Cu bine zici. I nde-i ruinei a Scib. As
cultă, unde le uiți? Așaz.i-le colea, în fala unui scut
cu fața-n jos, râslurnal. și sa mi se aducă și jertfa.
Miliari; .Și jie cu ai s.i ne faci să'jurăm, I.izi-lrala.
i ■'
i
;
. i
J
i.
I
I izistiata
15
jjzithala: Pe scul, pe ce După' cum -e spune ca
lacul odinioară Es'chilc. Și vom jimghca o o.'ie
Mirintt. o nu. Lizbuala: peiilru jurat parca nu-i
nevoq de. scut.
iJzîfilnilu: Alunei pe ue -ăi jurăm ?
Mu inri: s.i |u im de iinde-va un c;d a|b. să-l junghium și pe iei sa jurăm
Lizislruf/i: l ude să g.isim înse cal alb?
Miiiim: (,uin să- jurăm âlunci '
Lîzisli'altt: Să vă spun; s.i punem colea o cupa
ncagrii. ima pul mire, cu fundu-n jos: s‘i jerHim intr insa o amlor.i de mu i.l.* I .t-os. și ^a jurăm.,.
i’.aloiiicett • C.ă nici o dala nu vom pune mir insa
•apă.
l.aivpila: Cc Irumos jurâminl, N am cuvinte ca
să '•pun cit imi place.
I.izixlralci: Să se aducă o cupă și-u .mifora’.. C.cin'
nt<u ib‘ cirr s,- gtâbcșlf!
C'rt/o/uerff • Dragele melc, vai, cc multc-a(î adus...
S'c (dCifC o cuitâ nifii p'itrimli .f'-t)
Mii iuti: Ce mai ch<T avem să-i tragem cu cupa
asta. acuș.
Uzislniln: Pune cupa colea și apucă-mi victima.
0. divii ă Indiiplci arc. pr> jjos organ i'e
tenie, pri
mește aclu'Li .ei'tliic cu vue bună .<:[ iji femeilor
cu noroc.
Mirinti: (hun mai gilgmșle și cc frumoasă ctiloare.
Lampihi: Și t e aroma minimala, pe Castor.
Lizislitiltt: Dragele, mele, dap-mi vou. ea cea dintâi
să jur icu.
Mlrinn: Pe Veiius, doar dacii smjid le sorocește:
ullmiiHeri, nu.
/Jzislnilu : Acum. Lampila cu [oalele, mina pe cupă.
I na dintre voi sti repcle. în numele luluror, cuvintele
pe cari le voiii roșii icu : veli jura pe urnră și h<>i și
�16
w--.
T --
Lizistrata
Lizistrata
Ț'
veți consfinți .iiu'.Tmiulul: '. Cm nici o dala', nici dr.iguț,
nici biirbat .
/
Mirina: .,Ca, Siiei o dala, bici drăguț, nici limbat’’...
Lizislrata: ?,Sii snu s’apropie de mine in înllăcă'i'arilc
lui’’’.-.. Htiî repeta:
.
J
Mîiina: ,,S:i !nu s’apropie de mine in înf|;i£;irarile
lui'’... Viilcu, I.izist-ala, mi se tac picioarele/
Lizialrata: Acasă, îmi Voiu petrece vicața în curiiție, fără duliiu’’..
.Uirîna: ,,Acasă, inii yoiu petrece vicața in curăție, •
fîiiă dubiu’...
lÂzistrulu: ..Sub o-rețea străvezie, gitila și sulrmc- ■
Tulă
Mirina; ,.Sub o rețea slrăvezîc, gătită și -ulemenilă”...
(||
Lizistrata: ,,Ca să-mi aprind cit mai puternic h.ir-
;l
I
i
’îi
zbatul'*...
Mirina: , Ca sii-nti aprind cil mai piilcrnîe l> irbaluP...
Lizis'mtu: , Fără sa' m;r dau lui vre-o dap'i de l.mmp
voe”.;.
Virîria: ^Fîir.i x.i’m'i «Iau lui vre-o dulii de bmij
voe’’,.;
I.izisIrGla: ..Dacii -m.l ica cu sila, nu mii sl-ilii-dc ’...
Mirina: ..Dara ni;i ica cu sila, nu in â elabr-șb. ' JjzisPralti: ,31a voiu lîtsa l iirii chef, lar i sj icn
parte la aprindere i lui’...
Miiinti: ..ALT '.vmu LiSa lar;'i clief. •l’iir.i,
ici! p.irlc
la aprimlcreu lui ’...
I.izislrcrltr; ..Picioarele ,'nu li: voiu idilica în tavan ’..
chilia: Picioarele nu Ic voiu rîdica in tavan'',..
T.iztslruia: ..Au jtna .voiu așeza ca leoaica du pe mîncruF tnțitclor'\.
Mirina: ,.\u 'mavoiuașezn ca leoaica <lcpe inim i ut
cu|iiel(ir'!,.t
17
ii
. j*
f
i
Jjzisha'ft; .Daca voiu ținea jur.imî.itul acesta, fie
ts-’i pot bea din cupa de față *.Mirina: ,.Dacă voiu ținea jur.iminlul acesta, ficșii
pot fcea din cupa <1? Tații
fJHșhdla: ..Dacii îl voiu calea, Le ca cupa dc Lip
NÎi SC umple cu apa
cupa de fața șă
Miliari: ...Daci îl voiu calea. Tic
se umple cu npa\
Lizistrata.: Faceți jurămintul utvja cu loațcle ?
Miri na: Pe Jupîlei' cu toatele, negreșit.
Li-iMral. i: Bine. leii aduc jertfa la-ndeplinirc.^
Jlca.
Mirina- Xu tonta, 'draga 'mea, ni.ii lasif-nij și mie.
v:i săi trăim de pe acuma in bulin prietenie. . Itcu pe
rtPfL
I.ainpila: Ce-i l.irmfr asia '
Lizislruln : Tm-miii ceea ce v:t spnsciu Temei le. cari
;iu ocupat ct't‘a|uen Miuervi.i. Acum, laimpita. întoar
ce- tu la Sparta și regulează (oale cum se cuvjnc Tova
rășele tale, mi le Inși acelea zălog. -Noi vom 'merge la
Acropole s.i ne .'ildur un de cchjalle femei și s.i ne
iul irini acoleu rit mai puternic,
Mirina • \u < rezi oare < ? bărbații
să
ridice pv
d.il i asupra nunslra ■’
l.iz-s'rala: A am mei o trama: eu lo.H'i înverșuna
rea si cu foal.i miniea lor. nu vor putea face nimic
< a ș:i inlrC-n cetate, dar.i nu vor primi condițiile puse
rlc noi,
Mirina: l'v Vtyius. nu vor putea face nici o d-a l i
nimic- allmiiilvri dețc.ibu in.iî sîiițeni b>lezale.dv1n< ;rj> iț-iir.dc și pline'de raulalc
�1 \
■
Lizistr.ila
Lizistrat.l
!.
ACTUL II
SCENA I; Corul Moșnegilor, împărți! in dou i tabere.
C»ruf• Moșnegilor: Hai, Draces, haide-hai. înainte,
eu loale că legătura as|a de buturugi de măslin verde
Hi apașii cum greu pe umeri și-(i camveurmă spinarea.
Inlâf'a juinahilr. de cor; Ce dv-;i lucruri ncttșlvplalv
inlr'o vira|ă îndelungată. Ah. Slrîmadurc. rine s’ar
fi așteptat vre-o datii la o 'asemenea poznă, ca femeile
|n‘ cari le-am crescut in casele noastre, aceasta spui—
cală pavusle. sa puc siapinire pe sfinlul templu.
puc siapinire po celățuv, și să includă eu drugi .și
cu zăvoarc intrarea la Propilce.
.1 doua îum.'dule de Cor :
inie I t 'Acropole,
să ne grăbim Philurgos. In jurul celor rari-au urzit
.și rari-an adus la îndeplinire acesl complot să gr.unădun cil mai multe Icnmc-om puica, s.i ridicăm un
rug și să le ardem, de la o alia', jic Io ile. mai ales
pc-ndră<-ila lui Lvcoii.‘Cil voiu .nea in mine nu pic
«Ic vira|a, jur pe Cerus n an să se joace așa cu mine.
Cleomăne . <-i.*l dintâi, care a pus mina pe ccl.i(lic, n u
ieșit dinfr’insu leafăr. cum a intrat. Cu toata truficu-i lyiccdcnionîiină, a trebuit s.i-hii depuc armele,
să sc retragă Înlr'oînaiila din cnle-af.'iră de Mriint’i și
Irenluitâ; murdar, răpănos, cu păru-nvih il, neras.no
dus la scaldaloun* de șase ani. Și icu cure-am știut
să înfrîng im alarc vrăjmaș, c "o iirmai.ă alcătuită din
șvispiezcce batalioane, ieu car<*-am știut să'-l înfring
numai (răgind aghioase la poarta <*ela(ei.-4 nu pedep.m'sc acum, arălîmln-mă, sa nu petlepse.se act'asfîi ne
pomenită indr:iznca|ă a unor teniei alîl du nesuferite
de l-.uripide ,și de toți Zeii? Mai bine pieară-mi tro
feul din 1 clrapole .. Ne jnai TiiniHie de urcai înse acest
4
19
<
poviriiiș pentru «i ajunge hi celăjuc. Și ral i să ducem
loale lemnele astea, fără asin. As|e două sarcini citlemne inse îmi doboară spinarea. Cu Iunie,aslcan avem
ce fure, cala sa piergcm inamic*, suflind și-n foc. sa
nu se stingă rum.va din nebăgare de samă, și să
îl «un de unde-J mai aprinde pe urmii, ajuns la (inia...
....,
..... . Pfu ......
Sufli'.
pfu. Ai, ai, re fum Sfinte. Jlerculc, cc
imn acru iese Hui aceasta căldare: îmi scoate ochii.
J’arrh-i un cine turbat/‘Jurul un focdc-al lui Vulcan.
All-feliu om m'ar supăra alîl île dare lin ochi. Dar să nu
ne. Ijisuin; înainte in ajutorul Zei|ci, la cel:i(iK Acum
ori nici odaia. I.aehcs. să arăjăm ^e pulcm... Suflu..
Pfu. piu. Ai. ai, ce fum Trebuie să l'ic amcslecuji
Zeii, ca să (ic focul acesta a|îl dc-aprins. Ica să ne
despovoriim înse acum tic sarcinele r.e-avem. să pu
nem buturugile aslca-n căldare, să Ic aprindem, s.i
fie gala de arimcat, va un berbece. în pt»r|i. Daca la
somarea noastră femeile nu yor trage zăvoarele .și
nu Vor da;la o'paile bulucii, va Trebui să dam porților
foc și sii punem pe rele de după iele Iu fum. Dai.
povrrele jos. Vi. ai, ce fum Ai. ai De ce nu-i oare
aici unul din generalii din Samos.s-ă neajule laklcscareat. In sfîrșil povara Hu-mi mai rupe spinarea. Armii
rarnîne ca iu, iubită căldare, să aprinzi cil mai tare
-............... i..: .-i
.. ,
..i;. ).......... .............................
cărbunii, șj să-mi dai -fit
mai inie o toijă bunii
d.tt
jar. •
lear Iu. divinii fzbinda. ajulă-m:L iha. ca «lupii ce voie
fi pedepsii nerușinarea femeilor întărite la Acropole
să ruljr.iin aici un troleu.
1
SCENA II: Ceț mai dinainte. Corul Femeilor, impărjit
în clonii tabere.
Curul l'emrilur: Dupii flăcările si ciupii fumul ce
siicl. prietenele melc, pare un Ioc. fale, sa iu* grăbim.
infera jurtâtitc de cor; Zboară, zboară, N'icodi-
�■A
2U
Li/ist rata
cer să l»« <«I’u,-e t-ăliea și Crilila U fie prefăcute
in scrum, jertfa raulăței tnmr moșnegi și a neiiidupieeatelor lor legi, iclt'-s încinse de Hacuri de jur
iiuprejiu-,
A doua fumtdule de <'or; Tare mă luni vă nu mai
fie nii'i o scăpare, oare n’um ajuns prea lîrzau? Din
zpri de cînd m;î găsesc la cișmea, muie dc-abiea am
izbutit să-ini Umplu 'ulciorul din pricina gloatei, a imbnlzelei șj-a cioenirci căldărilor. In sfârșit îiighc.suită printre slujniei și folii plini de. v.irgi do nude,
dc-ahica-de-.ibica, m .-im putut ?lircura prin imilțnnc
.și ma grăbesc să. aduc șj jciiu lejeă dțenpdîn ajutorul
< oncetățcnelor inele re nrd in foc, Penlru c am auzii
cil niște glniiji capnți, îucăreați r.ti ni.șle sarcini•<Ic
buturugî, grele de trei lalanți, de sa se iii<.‘.ilzst>.<\. eu
iele oioae obștească, plecal-au ^pre cetățile .slrigmd
cit ii ținea gura, ra IrcbuiC pirjolîle spurcăeitindi de
femei adiipostilc aici.. Ah. Li, Zeița, -.â nu văd pr.ula
rlticărilor pe snrui-ih- nie|u. ei, mai ciirînd. întreaga
Grecie și Iuți concetatemi noștri, sa scape, <11 ajimiriil
lor, de războia .și do loatc grozăviile lui. l’rmlrii-i ..
pentru asta iele, o. Mjnervă cfi coiiiil de aur. Zeiț ■
ocrotitoare a acestei ci tați, pentru asta icl<- ți-uu o< ți
pai (emplul. Dacii vrr-un b.irhal lu-ar da in prad;:
llăcirilor, Pică* a lui Jupilcr. îndura-te și d.i-mi l i
cărat apă, u mină de ajutor.
SCExVA II r țCciniai dinainte, Strililisa.
Slralili.sa : Fugiți de-aculu. <’e vreji sa faceți, p •*• iinși ce- sunteți. Nici <j dalii unor bărbați cmsliți, rum
se cade, nu'lip-arfi Irceul jirinbiiule.-așu n.iz.bilii.
Corul Moșnegilor: Ce va.l. Alia irlorjc. Nu m’aș li
așteptat nici o dală |.< una ca asia: un roiu întreg de
femei, caii iese din ci.Tățue, $ l-t apere poarta*
Lizi.straia
21
bițjcld.'. va cu
Curul Femeilor, ic, vau apucat bițjclcle,
prins frica1' Numărul nostru va sperie? Nu vedeți
inse nici u zece mira parte din cile sintem,
Corul Mușiu i'j/or _• l’lu-drias, lasa-Ie-voin oare mul}.
Nn
l*‘
sil ne împuezr 'urechile cu asemenea rJJnrli?
“
'
j.
umv ................
- ........
- o rioiniigeală?
poate
(rage cine
va oare
Corul Femeilor: lea -sa punem și noi ulcioarele |<>-_
.5.1 nu ne încurce cuin.vn r.ind ar ridica cine—\a miri.’,
asupra imastra.
Corul Mt>șiU';/i/or: l’u jupiter, dacă li-ar Inigc cine-va cîte-va s< ;Jo.d*v. numai de cit le-ar amuți
lleiinma, rum i-ă .'.imuțjt iui Biipnfos cînd i-a tă
găduit c.te-va Jîipomix
Corul Femeilor: I 1, ><-:t I .'i-in.i. i-e.iivă deda t.ear» ă
de d.i și-ai s.i vezi dar;; nn-i răminea tara drîng.
‘ Corul Ui>șnr,lii,n • Dară nu lari. îți scutur jarr.i,
s i-i zboare fulgii.
Corul Jo'mCilnr: Numai cenrra s. le apropii și
alingi pe Siralilisa iliurnr cil-u dr.gcl.
corul Moșnegilor : țlabuicc.t nu. Și <lac;i i-oiu mur.
ciolanele, si vodem re-ai -a-mi lari?
corul Flmeilor: l|i smulg inima fără mila, și-lî
v ăi s burhrek-alar.i.
Curul Moș-negilnr: Bine zi< e I-uripide. și nici im
pru t nu se pricepe mai bine <1 ici . Animal mai ne
rușinat ca l'umera nu ieste.
Carul Femeilor: Sa .punem cu țoalele mina pe ul
cioare, Il<(dtpa.
Corul Muștu i,:},!, . .Și du ec-.ii venit ae«dca cu ajri.,
hal i-(c stelele.
Curul J'ruU'Hvr: Dar iu. nii-ci ) > it.’îiui. din Achrtor. Ca s-.i-ți arzi.
r<m. du ce-at venit ocolea
stirvul .'
Corul Moșiu'ț.ilur: să dau foc lovărășițelor talie
Corul Ft.meilor ' Și m cu apa, ca să-ți stmg focul,
i mi .stingi focul ?
Corul 'Moșuețilri : Tu
�22
Lizistrata
Lizistrata
i
Carul Femeilor: Numai sii vezi. 1
Corni Moșnegilor: Ce tnai pirjidculii ți-ui trage cn
.torta mea.
'
’
Corul Femeilor: Dacii ic-a umplut rapa’nul am s.j
le scald.
Corul
i.orm Moșnegilor:
.i/iA'a" gnor: S:i
da mă
ma scalzi lu. lepra ce iești
Corul Femeilor: Încă cc scăldătoarv, o scăldaIpurc
nupțialii. s’o pomenești.
Corul Moșnegilor: l’ilc ce spurcăciune, larii obraz. •
Corul Femeilor: hi și.țnu
ie nimeni
-•
•
■ stăpin pe mine.
(.mul Moșut'ijilor: -Iți astup ieu gura, n ai gri jii dai a
nu Iaci.
Corul F1’nu'ilor.: iDoar Uaca vrei să nu mai slm in
sr.uui sii judeci, săhu luai slai în scaun la llelic.
Corul MoșUei/ilor: Dați-i părului loc
t'orul Femeilor; Fii-ți daloriea Arhelousa.. C/z
'.■xiialc își utir.'Fi apu in capul inoșncifilor.
Corul Moșnegilor: Aiileu, m ai prăpădii atihu
■Corul 'Femeilor: le prea fierbinte9
Carul Moșnegilor: (ă? fierbinte. Dcsliil Ce faci.
Corni Femeilor: 'le stropesc, să-nverzeșli
Corul Moșnegilor.; Sini prea uscat și girbov,și. valeu
dfai înghețai.
Corul Femeilor: Puc ai. n’ai de cil sa |v ine.ilzeșli
.acuma lu iei.
M’.l-X V IV: Cei mai dinainte. Un Cuin.uedu.
Ciiimacuniil: Nu se m.ii curnr.i balamucul femciloi
și fac o harmalue nepomenită cu dairalelc lor, cu or
giile lor neslîrșilc .și cu lamentările lor nebune spre
Adonis.- Mai dăun.izi strigătele lor au ajuns pănă-n
dunărea obșteasca. Demoslrale, ucigâ-l Zeii, tocmai
cerea sii se■întindă pinzele, să se trimcală niște vasv-n
sii.-ilia. lear fcmcea lui zbiera Vîl o lua gura danțmd :
..Vai vai. Adonis". Arest Demoslrale mai zicea că
r
,
i
23
trebuie să se ceara dpi Zaiile o oaste «!<• arcași greu
armați. lear ncvasla Im. bieal.i mom i i. driga >1
pe acoperișul casei: .J-oVițî-\ă in piept linguiți-' i
pentru Adonis1. Intr’accea, nrgisilul Zeilor. ] ăc. nu se poale mai rău.
losul de Ciolozjgcs ne freca rum
i
lealii ce. ne piiciiiiio-sc deslr.ibăl inie Hmim csInei'uCorul Moșnegilor: l i. dac-ai ști primi la
jie-aU
siluire au ajuns iele rații de noi. Nu numai
ș' <*'.
copleșii de .batjocuri, ne-au deșertaiI liinlulv
h;r.! .
lele de noapte in cap, așn-< "t trebuie acum i s»’■
scuturam Irențc.lv de. pe noi. m și < îmi nc.ain h scăpat
in iele cu udul.
Caimacamii: Pe Nvplim al Marilor, bine \ ,iii futil.
Pcnirii-v i noi i ei dini ii Ic încurajam slri.cîritim-i și
le deprindem Vii desfrinarea : de acele i purced toate
cile le far. Cine intra prin prăvălii, zieînd bună-oar.i
unui giuvaergiii' Șlij. ia salba ce-ai Licid-o ncvc-dci
mele icra o bobiși cam slaba și ieri sare, pe < inddanț.i.
a cazul. leu am n treaba J i Sal.imin.i. unde IryburșbSii pier Daca ai .vreme, ea Iii de le du inlr’o sara. emd
ii voi. ca ’.s.î-i pui bobiți la lor. t.'n a|itil seadrvsiz.t
unui l'ăr.iu.m de rîzm.ir.Varc'nu mai1ji.s‘e oii copi imdru. zieînd u-i: „Asililtn prielenc. ncvasla mea aro curelușj’ cc-u roade la degețelul cel mic rarc-i din
r.-ilc-afar i ,'de delicat. Uu-le pe. la amiază la Dimiiie.u.i,
da drumul rm clusei și i-o lărgrșle ’ Și uilcrare-i urma
rea mior aluri li miloase 'purl.u'i: Aceea va. am țoale c.
in săi viual s;t îngrijesc de întreținerea vislașilor înro
lați. cînd mii prezint s i >|ring sumele Irebiiito-u r.
femeile uiți dau pur .și 'simplu tiJara.. Darjle re >lam
așa cu mînele-n sîn? Aduceți grinzile-ncoace, să Irin\ăț ieu minte siunai fie 'nerușinate C ilra alnjlnwi
lui: (’e C.ișli, jiaratosule. gura.9 Și lu unde le uiți •
Numai după crișmc u*m'bli eu m ini. Puneți inimi,băgați
sub poarta grinzile și balțați sa'-i sării zivom'elh; I ih.
că-niping și ieu.
>
x-
�li
••
24
>
■
Lizisîrata
Lizistrata
Lizislrala: Nu-i ncroe ide nici un onpms.
împins. Vite
Lite căCă- ■
Jejs de buna mea voc, Ce taevoeji veți,de grinzi. Mai do
4>ral>ă v’ar trebui o îjudecată
s imiloas-a și
.și să aveți
'judecată .smăloasă'
-s, bun simț.
,
.Caimacanul: Așa ți-i vorba, scroafă ce iești l’nd.c-.i . •
.arcașul? Puneți miiiapc jeu-.și să mi -o ferecați cu mi
nele dinapoi.
Jjzisiral ;.- Martoră mi-î -Diana cit ie iei de arcaș,
Animai să ‘m i atingă și las fdu ii’o kni, las de n’o zice
valeu.
’
Caiinucanul: chirci, arca/: Ce, ți-i Frică? l’mfl-o
pe sus.. Și Iu de colo sai de-i ajutași mi-o legați.
Slralilisa; Jur pe I’androsa, c i. dac i îndrăznești
.mnear sj atingă aceasLt lem.ee, te calc in pit-imiru
pdn tc-i pune pc line.
Caimicaiuil: ,jP,iin tv-i pune pe tine.' ., auzi, au/i.
t n<k-i celall arcaș'* Pune mina m.ii Îji| ii d.- huile jh
.-isla. fiind-cti. arc o limba -alil «te lungă
Lizislrain: jur pe Ib’calo pe. Zeița dăl.ih.iaru țlc
lumină, ci dacă îndriznești niilcai- si nlpu i mcasla
l'cincc ai s:i ai ’nwoe să-ți pui peid.il.r \ezi< aluri.
Caimacamii: Ce-m’-amnă u-4 i ' I ndc-i un asul ’ Pune
.mina pe n-a. Las- ,dac'i veți scăpa xrc-una de- .ici
Siralili.su: Pe Diami :dr Taurida-, da< i Ir-apropn îți
~ -Miiujg (ol părul din cap. și-ai' sa urli emu urlă Co
cile, lorenlul din iad
Caimacamii: Ah, nenorociiul de muie. Arcașii mi
•s:aii Făcut nevăzuți.-Dar nu se cuvine de loc de dat,
Hi fața fcmeilcr, înapoi-, l i Si iți. jn rîndm i d- balav.
și Înainte cu toții asupra lor.
Lizislra/a: fe amindoiki Zeițele, ai ■;i ivi numai
«le vil <unimștrnț.i c’avcm iu ; ■
;uvas|: in! o ilara patru
J'alalinanc de viteze femei .și cîl
J ■ -poale d'v bine ,'.irJitiile.
Caimacamii: Sciji. Jcgn|i.|c
cu minele dinapoi.
r
23
Lizislrula. Săriți. tovarășele mele, femei. \ înziitmire
de. boabe, de ouă și ile legume^ vînzătoare d'c usturoi’,
precupețe, colăcarițe, sfăș'eți loviți. batjocoriri. cu
lipsa voastră de rușine obicinuita Ei ajunge, dați-va
acum înapoi, nu-i jupiuți.
Caimacamii: Pe toți Zeii, vai in re-stare de plinmi-aii ajuns sărmanii arcași.
Lizislrtila: Ce socoteai ? Credeai că ai dc-a face cu
niște roabe .’ Credeai < i.la temei nu ( locuiești’singelo
in vinele lor-'
Caimacamii: Încă prea clocyleșb-, mai ales eind
urîșmn nu-i pre.i departe.
Curul Moșiici/îHh- ■ (bun iți strici vorba degrabă*
rîrmuilor maestru al a>lci țări. î)e eestni'Ja vorba cu
asenienea fiare'* ,\u știi oare ce sj ăl-.itură ne-au tras
nouă •* Și încă l-.u a săpun.
Corul Femeilor; Cc iă-'.i fac, dragul .mieii. Xn tre
buie s.i-ți îngădui - i 'atingi pc 'nimeni, cil de puțin.
Dacii nu ții samă de una ca ;i,f.i. cai i să le aștepți
să capeți la ochi \ inal.' î leu nu cer de cil sii Iriicsc Jimștjtp. ea i» fetiță, acasă, Fără. s-i aduc vre-o vătă
mare viii-va, f ir.t s.i mișc un p.un tic li locul lui.
Dar ‘-.i iui fiu zădărîlă și hărțmti, ca de un roiu de.
viespi,
nu mi se luthuri? ,.ininaluJca < a-i vai șiamar.
Corul V'ișiu'ijiit// ■ (). Jupilcr, cum sa înfrinezi oareaceste kizme Cr-v,i de .nesuferit . C'dră Cuim n an
le-a sii cercetăm inse cărui fapt se dalorește oare btil.l'ii’ina asia; cu ce scop aii ocupai iele oare crlrilca
lui Ci oiiaus. slinvoasa, ripo'isa Acropole. Cu cu scop
au ocupai ivleoare templull ce] sFînt ? Ie:i-nlreabă-lv,
si nu le-nercdc așa ușor. Sliijeștc-te de. țoală dibaeira
cc-o ai. Ar fi rușinos >a lăsăm Asemenea chestie, fără
o cr-i'cflare amanuuțiia. ar li rușinos nu fhn‘in pri
vința asta pe. deplin lămuriți.
'i
t
k
i
�2b
î
Lizistr.ita
Liz.isfial.'t
i.uimtiruinil: \scnlla|i: înainte, de toate M eu să
șlin de la voi eu ce scop v'ați zăvorit iu
celațiicn
uoa<lrn lasîndu-nc pe dinafară pe'noi ?
Lizislrahi: Cu ce scop*> Ca să salvam tezaurul jmblir .și să va' irjpim ,prin ada.on-ce nada de răzlfmre
Cuunacnniil: Cjim adică, noi ne războim pentru
tezaurul public?
Lizislrnl(l: 'foate tulburările din pricina asia au loc..
Pisandre, și loți cei ce vînează puterea, prîeinuesv
■Zilnic, alia zurb.'ivii, ca s i .-nbă prilejul si Fi poală mai
.bine fura. Facă acuma ce le-o jil.iee:t. de tezaurul
-public nu se vor mai putea alingc de- lemn. C-iulc-.și
.norocul aiurea.
(jdimacanul: Și re aveți sa faceți cu tezaurul voi '
Liz'slrula: Cv-ulrebarc \vem > i-l adminislram.
Caimacamii: S.i administrați tezaurul voi''
J.izislralii: Ți~i de-a mirare’? Cine administrează
inse gospodăriră, cine adminislrenz.i ebe|luvlc|c eusci ?
Caimacamii: -Nu je lol una.
Lizislrula: .Nu Se lol una, de re ?
f.aiiiuic imil: 'Tezaurul public iesle pentru rîizboiu.
Lizislrula:: Alai îijl-iii ce nevoe ie de război u ?
Caimuvanitl _■ Dar prin re alt mijloc 'ne putem apăra
și ne putem pune. Li adiiposl de ori-ce jigniri.
I.izislrahi: Vă vom hpara noi.
Caimacamii: Voi?
,
Lizislrula: Da. no/.
|
■Caimacamii: \ ai de zileflc noastre.
, Lizislrula: De vne. de nev pe, \ ă vum apăra noi.
Cuimucantil: Nepomenil.
Lizislrala: Te-i supăra, jiu Ic-t xupara n’ai re face,
trebuie fiică
F
doar și poale să-ngliiți.
CuimaCuiml
>.: pc QereS, asla-i ce-va de nesuleril.
Lizislrula : Lucru de căpetenie ie sa fii apărat.
dragul MiiciL
i
i
■I
27
(.înnnicahiil: Și dacii 11 it\TCii.
Lizislrula; l n euviiil mai mult, ca <:i Iii.
Caimacamii: Cum va trăsnit inse prin minl<
s.i
amestecați iu < hostiilede războiu și dV pace ?
Lizislrula: Ai su’afli numai de vil.
Caimacamii; Spune- mai cui ind. că te ard.
Lizislrula: Aseullii și caldă de le st.ăpineșți. ju
ridica mina.
Caimacamii: Cii neputința. Mîuiea m’a sco-> diu fire,
și mina mi se ridica de-inc
Lizislrula: Vezi" nimicea să'nu Ic jrd mai curind ieu.
Q»ân«w»«/ _■ l’asll'caz.i-ți. croncăniturile pentru line
băbuța, și răspunde-mi x> dala.
Lizislrula: Să.ți fac pv plrir, Panii acum in cursul
celui din urma războit). noi femeile, am indurai, cu
blajinătatea noaslr.i obii.iuiiil.'
lol ev le.-a plâriifc
>a faci bărbaților. far-a cjrli. I'.arbafii. nu ne-aii în
găduit. si suflăm, f-reșiv, nici un '.mviiil Firește îmi
nu ieram mul|:iinilc și vedeam bin** unde avem s
.■ijungă, de capiii lor Adesea ne venea acasă zvonul
a rine știe < e bot.irîre nennroeilă. -luată’ in niște <. hcslii
foarte vi|:i|e. le-ir cînd. cu moartea-n suflet și cu <urisul pe buze, inlrebam. Ce hulărire ați luai
tic afișat piycoluan;» in vhes|ie:i parei 'Nise răspundea :
.
vii pașii1''Nu-i treaba voastră. N'uxcți să t.iceți
o dala ' ' .Și noi tăceam.
<) ic'nwr: leu una h'aș fi lacul >lc. lor.
Caimacamii: Baca n ai fi lacul, ai li mmral chvlianvalâ.
Lizislrula; leu mii sl.ipineam și Cîeeain Dar. în—
Ir'tina din zile, aflinjl c:i se luase o hol.u ire păcăloas"»
le tot, întrebai pe barba lu-mieii : Vscullă, dragă ciur:
se poale să Imiți nișle holăriri alil de nechibzuite"
Bărbulu-mieu îmi răspunse-pe dată, mlîndu-se la mine
pieziș: . I u tvzi-ți de m/.da I i. d ică lin vrei sa-ți vi
fierbințeuki la cap lîizboiu-i privește pe băi'bațr.
!
î
5
�28
I
Lizistrat.i
Caimacamii: Pe J lipitor, binc-u zis.
,
Lizislrata: Cum bine, haimana ce iești? Nu ni-i
îngăduit oare k.ivii’jbim un inie sfat. (Cind luați p holiirîre nenorocila ? -Nu peste mult avem să vă-auzim vîiieilrindu-vl pretutindeni ■' „Pe JupîtCf. n au mai rămas
j_n țarii bărbați. n’a mai j-iim,as nimeni" 'l-ață du ase-uienea stare «le lucruri femeile au găsit eu ca|e s.i sc-n1 rănească. casă salveze Grecia. Dat -ați bine-voi ,s‘as•cullnți și sîi primiți de la noi o povafii -cuminte și sa
nu ziceți biei mi cuvîiil după Cum am Tăcut odinioară
și noi. noi v'ain pune pe calea cea buna.
Caimacamii: Voi săi ne puneți pe calea cea bună'
Ge nerușinare. Asta Ie întrece pe loal».
[.izialrala: Nn inai (juncani.
Caimacamii: Tu să-ini închizi gura ? ■Uiaslli.mnlu re
iești. Tocmai hi care iești Ji'gulă la cap ?'Alai degrabă
5.5 mor.
Lizistrala: J)ara le jignește asemenea legălur:!. uite
fi-o dăruesc, lcaga-le Iu cu dinsa la cap și Iaci, (ea
5» cadrul dc colea, sțringeți cingiiloarea și apuci! le
«Iu tors lina, ro nț ițind: bob: și las sj ruinie războiul
pe' sama femeilor.
Corul l'einc.iloc: l'cinei. 1-Uați o leucă ulcioarele jos.
ca sii venim în ajutorul tovarășelor noastre și noi
Noi nu nc ostenim'nici o dala danțmd : obosala nu
ne amorțește niri o datd''genunchii Virtutea noastră
uc-ndcamnă să înfruntăm lotul cu aceste femei, ru
aceste femei pline de Ivrednieiv. pline de farmec. de
îndrăzneai.!, de-nțvlep< iunc. pline de iubire de țarii
și cit se poale de chibzuite. O, fiiciab- unor femei băr
bate. ale unor mame., adevărate urzici de mare, cari
numai prin atingere le ardeau, alergați, pline de înfo
care, iui șora.țî, alergați, viului incit ni-i pr’-inrinș.
Uzislrala: Dacă gingașul Cupidon și Aciiiv. Gipriana nc-ar fuee să simțim în sinul nostruip-n alici parte
Li/isfrata
1!
i
29
aprinderile : nbirci. dacii nc-ar Iriruzi c’o adicr • de
vrajă; dacă ar deștepta apoi donnți arzătoare-ii băr
bați, ca sil! Iaca din jei niște aprigi Priapi. de așteptat
ca-ntr’u zi Grecii să‘ne numească pe (oalele Jăsinmeu.
uCuimacamil: Pentru ci: anume isprava ?
Uzislrala : Pentru isprava «a datorită nonă, nit va
va mai ședea îuiuca plimbiiidu-\a prin lirg, ca mșle
C.’ipctinni, înarmați. .
O Fejnf'c..- PcVenusde Pufos, minimal
Lizislrulfi: Acum bărbații umbla, ra ni.ș'e Goiibanli.
plinire i iuveo, prinlrc legume, armați.
Caimacami/.- Gum «e și cuvine unor vileji.
Uzislrala: C.c- deșănțai imeca mibarbaf s i încargusji
cumpere nișlc z\ irlugr, < u seulul in min i și eu eoiful
in cap.
() FCincc:- l'v Jupiler nm văzul un l'ilnrlimile. eu
civilii miel, un călăreț cu coama lui lungi, care de-a
» aline as< unde i in <-Iiiv.ir.i-i de :i|:im.i un .ou pe van—I
șterpelise yle la o baba-. AjLnl, un Trac, jz.bindii-și scu
tul .și lancea înainte, ca un alt Tereu, băgă în spărieți
o vinzătoari de smochine și Jnlulică cu chipul acesta
pe cele mai coapte.
Caimacamii: c.um xeți jnilea aduce inse rjndueala
.și linișfea-n (ară. i. um veți puica iuliiliir.-i zăp ierala
care bîntur peste toi?
J.izislrala: 1 oarle ușor.
Caimacamii • Să vedem.
Jjzislratu: Cind Jii .șe-nc.urcă firul. îl rupCni. îl inodăm Ylin va pete și după ce mnplcmjfuSiii îl dcpluiăm bi
nișor lol așa, dar.î se lasă pcsumanoaSir.n vom inlatura ori-cc ncînțvlegcJ'i. (rimețind ici și coloniijlocilori
Caimacamii: brava vouă, daca /credeți c.î mi firul și"
ru fusele voaslix'. cu lina țvoasiră, avețisă -puteți dezlega
nișlc daraveri alil d,.- spinoase și r.îrmui niște interese
silit- de mari.
�30
■
L.zistrahi
Lizistrata
LizMruL t: DnC-ați xivea măcar o umbră dc bun
simț, ca să cîrmuițî țara cum se cuvine ar trebui
sti urmați cum‘urmează femeile cîiid iși lucrează |îna.
f'ainuicmiul: la să vedem cain cum.
f.izixhul.t: Mai înlai iioi lînn bruia opunem în apă,
n-nvîrlim cu vergeaua, să-i .scoatem‘slinul. Faceți șirVoi
ca cei răi să Ircacă prin vergi. xenateți-i din celule,
alegeți scaii, Cil despre cei ce se'.(ring (ionica, t ari
se îngrămădesc pentru n se împinge l i cirm.i, rășcliirații cu piepl.mu.șii și smulgeți burii. După aceea, pcacelca-și stative^ să pno cu lojii arcca-și buuă-vmnța :
s.’î întrunim’ la o alta pe inel cei. ștrâmi-p imîntcni -sau
oaspeți, pe prieteni și fpe ori-carc d.ijdnic al \isterici
obștești. Iară să facem vre-o deosebire cimi-va. Cit
despre cetățile populate ru colorii plecați <1? Ia noi, $ă
le socotim ca un seul Inaimult pentru noi: să apucam
țoale capelele -s.i le '.iducem la noi. <a le răsucim înIr’un fir. pe care sa-1 depanăm in|r un ghem, uriaș,
din «‘are s.i se țese manliea poporului
Caimacamii: Vai de capul nostru. I iiremcsă piep
tene și -1 depene 4laravrri|c publice; niște temei cari
uu icu nici o parte-la greutățile războiului.
Lizinlrula: ('iun, arhimizci abil ce iești. noi nn în
durăm îndoit încă, greutățile războiului ? Mai înlfu
noi faccnî copiii, pe cari apoi ii vedem'pierind, în
curcați 'de arme, sa
lupte departe.
Caimacamii: Încetează, nu mai pomeni dc nenoroci
rile noastre.
Jazislralu: Afară de asta, cmjl arlicbuisii nebneurjm kle vieajâ, $'.< ac bucurăm de linereța no elr.iși
noi. paturile nonsircrjiuînstinghere. Siiuumai sorbim
inse dr noi.. Ceea ce mă amărâște mai inu|l. sini
fecioarele c:tri ie vestejesc singure in așternutul lor.
Caimacamii: Bărbații nu so vestejesc par ca
Lizibilufti: \u.. ie
u( una. I'n bărbat. după o lipsit
... f;..t
i
31
îndelungată, chiar dacă se întoarce albii, găsește inie
o falit -linară' să se-nsourr. Fcmcca inse/are/numai iui
anotimp : diica-i pierde, .nimeni nu mai vrea sa .șlir. dc
iea și ram ine .să consulte augurii.
Caimacamii: Dar cînd cinv-va-i încă în .stare să,
facă dragoste,..
1
I.izislrala: Tu aluneca, de ce nu crapi. Groapa |eașteaplă. lea și-ți cumpă|-o racla, teu ți-oi face co
liva. tjte și-o coroniță să-ți încingi înmiea.
'(.) Fejnee; De ’la mine, aceste fe.șc.
Alin Fenice: l'ite și de la mine-o coroană.
Lizislrala: Ce-ți mai lipsește? Ce mai aștepți. In
barcă: Garou le chiciuri îl iinp’c'licî si Inie la larg.
(^tiiniacaniil: Inul ca mine să fie așa brufluil. Ce
neomenie- I.as daca am m’oi duce în .halul ăsta s.i mă
arăt colegilor mici.
Lizifiliaht: Te plîngi că n’ai mai pățit nici o (lată
așa ce-va Fii liniștii: pe.slc trei zile, dc minerale,
vei primi din parte-mi cele trei lucruri Irebuiloiirc
pentru plecare
■
Corul NoșUCgi/Qr: Niște oameni liberi, cu vla.g’i, nu
sc cuvine să Imaî stoc cu 'minclc-n sin : Jos co-i pe
voi, dragii iniei și pe lucru: icu par’c i văd acolca o
urzire și mai strașnică încă • par’că v;id tiranica lui
Jlîpius. Tare ’niii 'lom jca onre c.iri I aconieni. întruniți
aiQ Ia Clîslene. să inu ațîțc pe ascuns pe aceste fi mei
urgisile dc Zei- să puc niîna pe ■tezaurul nostru și pe
leafa din care Inaim. Astea vor să <_icc povețe*unor
cel iței ii. Ce-va nepomenit. Niște femei, ca iele, să vor
bească de scuturi, și, ca să jic aducă a face pace, să
se unească cu Laconienii. cu'niște oameni Iară credință,
mai răi dc cit lupii sfiișictorî. Da. dragii miei planul
acestor femei ic de-a ajunge dînsele ]a putere, dc-a
întrona tiranica Dar nu vor ajunge nici o dală Iu un.'
ca usluj sa mă cirnnicnsciî sau s i mî tiranizeze pc
I
1
�32
Lizistrata
mine. Voiu veghea nc-ntrerupt. și tic acum înainte.sub
o ramură de.mirl voiu ascunde o spadă fu Agora voiu
veghea, lingă Aristogiion, înarmat Și inia voiu rșc
așeza,
uite cum .. Insu-și ztrislogilon îmi insuflă sa zdrobi
wOCSC
făiicile acestei hîrci. urgisi Li de Zei.
Corni Femeilor: N’areM te inai cmioiucă nici ma
ta .cînd lei întoarce aca>;t Haideți inse, b.ilrhnoarele
mele, hai săpiuVcm cele din mina jos. Și voi, cetățeni,
ascultați, penlru-cii-n interesul ccliițcî vreu să» vor
besc. Sc cuvinei'cetatea mi-a crescut linvreța in stră
lucire. (nea dola Avista 'd^. șapte >.-mi am dus ofrandele
misterioase la sărbătoarea Minerwi. Ini îniircinnl-i
apoi s.i zdrobesc orzul sfințit, să învîrlesc la moara
sfințilă La zece ani. îmbrăcai, in onoarea Dianei, re
ținea galbenii. îîlfîcloarc, fui consacrată, în Rraunniii.
Ursă. Ajunsă fală. marc, i'rumoas i. împodobita c<>
salbl'jde smochine. .Tui Canelor.!. l’cntiii toate «astea nti
Sînt oare datoare să dau măcar cîlc-va sfaturi folosi
toare cetăței melc? Negreșit, sini l’cmee. D-ir oure-i
un cuvint săi fiu îii-lălural.i. eindtidnco alinarer<lelor
noastre? Și apoi și .ieu plătesc un tribut1: dau bărbați
Stalului. Pe cînd voi, 'glutiji păcătoși, voi nu plătiți
nici" o tiare. Voi ați rîsipit tezaurul p.ircnțilur noștri,
tributul medic, .și'departe de a'contribui și vui cu ce-va.
sînleți pe talc’de-a ne prăbuși iulruină Ai u aveți obraz
de-a înșira acuma ee-vu 'Să mi >. aud. bar dai .ipiiie-va
.mă zădiir.iște ciun-va. o s-.i-I umple borșul cîmf i- •j
da peAte bol eu cmiflui ul, așa cum tic găsește murdar,
Corul ]loșmgilnr • l.e iiifiumliire neobrăzată. Și toate
asiea paria vad. nan <i se isprăvcasci. atei. Dacii
nu sinlem niște falăl.ii, daca sînletn cu-adeviirat băr
bați, ’să facem lot cv oiii puici, și. să iul ilur.im răul.
sît-i punem capat Vestminlek jos- ori-cc bărbii tre
buie să se simtă cj -eb.irb u. și‘ nit gc cuvine sf fie imbudolil. Si. acum in.iinie. pui do lupii de-o<llnio:u'.i.
inamic u toții, noi cari in lincrc’a imaslra am curent
Lizistrata
33
Ljpsîdrîon. Ic timpul sa ne întoarcem la vînjosîca
trecută, să aie înviorflm și să ne scuturăm de ori-cc
povară 'de bătrîncță, -Penlru-că numai puțin frîu liber
să li fee/dec și femeile astea vor căuta să puc'mina pe
toate cele. Le vom «vedea construind corăbii, căutind
.să se lupte p^e'mare și căutindhe atace flotele cum
a făcut Artemiza. Daca vor căpăta gust'pentru călărie,
călăreții nu vor mai face două parale, și-i șterg din
tagma mililărească, penlru-că femeilor Ic place foarte
mult călăriea și se (țin puternic ,talare și nu-s trîntite
nici la galop, ^kduceți-vă aminte de Amazoane, pe cari
Micon le infățoșază luptînd împotriva bărbaților, că
lare. Li s’ar cuveni'tuturora cîte un jug încheeat cum
se cuvine lagît.
Corul Femeilor: Pie amîndouă Zeițele, mînînci trînteală dacă mă-nfurii imai mult: le tarbăccsc de-ai să
strigi: „Scăpați-mă, oameni founi“. Și noi, femeile, cit
mai degrabă, poalele peste cap, ca să Se simtă femeea
infuricată, gata săîmușle... CâJră moșnegi: Hai, înain
teze acuma cine cutează, dacă Vrea Să-r,treacă gustul de
usturoiu și de bob. Un cuvînl numaLcnm nu se cade și
las de nu foi cotonogi.
O Fcmee: Cțtă vreme-i cu tarine Lampila și nobila
Tebaină, lînăra Ismenia, n’am nici o teamii de voi.
Dacă vreți faceți și .Șapte decrete și lot degeaba, pen
lru-că, păcătoși ce sînteți,{toți Vecinii tyăîau in ură. Mai
ieri, cu scop .de-a sărbători cu veselie ziua Hecatei,
am vrut s’aduc din .vecini o copîliță care li-i foarte
dragă copiilor miei, o copilă cit se poate de buni și cît
se poale de drăgălașă, o zvelluță Beoțiană. Dar nu
s’a putut s’o pduc din pricina decretelor voastre, cari
opresc ori-ce legătură cu Beoțienii. Pentru a o isprăvi
o dată cu toate decretele astea, nu rămîne de cit să vă
iee cine-va de picioare și să vă frîngă gîlul în vre-o
prăpastie.
t ! , v1
1 4
3
�34
Lizistrata
Lizistrata
35
SCENA II: Cele de mai înainte, o Fenice
ACTUL III
Lizistrata: *Ei, tu de colo, unde alergi?
Fcmeea: *Vreu să! mă duc acasă: ani' niște lină de
Milet pe care mi-o mînîncui gîngăniile.
Lizistrata; ț£ău, îți mînîncă gîngăniile lîna? Oe
felin Ide gîngănli? Ia fă-napoi.
Fcmeea: (Mă-ntorc numai de cit, pe amîndouă Zei
țele, doar cît să-ntin-d pe pat...
Lizistrata: ILasă-, ni», mai întinde nimic: de ple
care (nu-î voe.
Femeea: 'Să las să mi se prăpădească lina atunci?
Lizistrata: Ce si£< faci: dacă nu sie poate all-feliu?
* SCENA I: Corni Femeilor, Lizistrata.
■ Corul 'Femeilor: O, tu, care iești sufletul adu
natei nccstcca și al tuturor plănuirilor noastre, de
undc-ți (vine căutătura mohor!tă cc-o ai dind ochi
cu ,&ioi ?
Lizistrata: Purtarea păcăloas-a femeilor, și, în
de-cibștc, slabul lor caracter, m ult scos din fire și
nu Știu ce să mai fac.
Corul 'Femeilor: Ce spui, ce spui ?
Lizistrata: Adevărul adevărat.
Corul Femeilor: Ce s’a-ntîniplal? Peste ce supărarc-ai fclai? Nu abunde prietenelor tale nimic.
Lizistrata: Cam rușinos de spus și cam greu de
tăcut.
' Corul Femeilor: Nu nc-ascunde nimic: ce necaz
nc-a Ilovit?
Lizistrata: în scurte vorbe, nc-a apucat mîne-ărimea. Nu mai putem de dorința de-a no mirii.
Corul Femeilor: O, Jupiter.
Lizistrata: Jupiter, ne Jupiter, lueru-i așa. Nu mai
am (nici un chip de-a le înfrîna: femeile aleargă!,
dezertează după bărbați. Cea dinlăi pc care am
prins-o, 'destupa o ieșire Spre altarul, spre bolta
Zeului Pan. Alta, se pisa, cu ajutorul .Imiți scripcle,
în jos, peste zid. Una, pe cale să treacă" la' dușman.
Alta. își și făcuse legăturică, gat l-gata să' șc. răpadă
la Sntîlnire la Orstlochus, cînd am prins-o de păr.
Toate au alîlca și atîtea mo'tive • ca să se întoarnă
acasă. lUite, s4e și zărește una luînd-o la sănătoasa.
-
.1
SCENA UI: Cele de mai înainte, « «tona Fenice.
<
|
.4 ‘doua Fenice: Vai, Doamne, lina mea, pe care
mi-am 'lăsat-o nescărmănată.
Lizistrata; încă una care vrea să-și scarmene lîna.
Iute Qa locul tău,
.4 'doua Fetnee: Crede-mă', pe Diana, îndată ce-mi
pun treaba la cale, mă’ntorc.
Lizistrata; (Lasă, nu-ți mai pune treaba la cale.
Ic 'destul să faci tu pocinogul ca să curgă și cele-»
lalte. I
,
i._
SCENA IV: Cele de mai înainte, a "treia Femfâ.
1
.4 treea Fenice: O, cuvioasă Lucină, întîrzie-mi
clipa țfacerei păn voiu ieși din acest sanctuar, păna
voiu bjunge pe loc profan.
Lizistrata: Ce sporovaești tu acolo? Nu ți-i lene
să-ndrugi {povești?
A tre.ea Femee; Cu-adevărat, va stă nasc. ■ _
J
�Lizistrata
Lizistrata: Par’că ieri nu ierai însărcinată.
!A freca Fenice: Iaca a-zi șint. Lasa-mă. zău. Li
zistrata, 'să-mi prind moșoiul acasăLizistrata: 'Ce ne tot cînți la.brașoave? Da acolea
ce hi oatfe așa de tare?
.1 rfrecf Fcmec: Un prunc.
Lizistrata: ’Pc V'enus, dată- spui drept. Parcai
avea ce-va găvănit de arama: ia să ,vrdem( Uite,
năzdrăvănie: Coiful consacrat al Min>ervci. Și ziceai
că 'iești însărcinată,.
A freca Fenice; Sini însărcinată, pe JupiLer.
Lizistrata: Ce nevoe aveai atuncea de asemenea
coif9
A 'freca l;cmec: Să am unde mă cuibări dacă m’ar
fi fapucat în cetățile durerile facerei: să nasc aici
ca <o turturea.
Lizistrata: |Nu mai spune la znoave. Lasă la o
parte Minciunele Lucru-i cu ochi și cu sprîncene
și (se înțelege prea bine. Las c’o să- facem aici iriițiarea Coifului tău, inițiarea de-a cincea zi: i'om
boteza aici.
• Lizistrata: Ce mai poa'm'e-mi sînteți. Nu mal lot
turnați 1a gogoși. Ce mai încolo-ncoae.e: voi mu
riți, pur și simplu, după bărbați. Dar credeți oare
căi (ici nu mor după noi? Numai iei știu ce nc(p|i
chinuitoare petrec. Infrînați-vă inse.- dragele melc,
încă puțin îndurați-vă chinul cum îți putea. Un oracol ne prevestește îzbîndă dacă vom rămînca unite,
și bu-se va întîmpla nici o ctezbinare-nlre noi. Uite
ce (spune:
Corul Femeilor: S’auzim, s’auzim.
Lizistrata; Ascultați: „Cînd mierlele sfioase se vor
aduna 'la o laicii, vor fugî-dc mîcrloi. vor renunța la
cultul falie și se vor abținea de la drăgostire. atunci 'ori-ce rele vor înceta. lear .lupiter, fulgeră
torul, 'care tună în ccriuri, va ridica de-asupra ce-i
dedesupt’’. '
Corul Femeilor: Noi, deasupra, ce bine.
Lizistrata: '.lear dacă mierlele se vor despărți și
vor zbura carc-ncotro, departe de Templul sfințit,
nici o. ipaș'ăre. de pe lume nu-va putea fi privită mai
destrăbălată ca iele”.
Corul Femeilor: Pe .lupiter, oracolul ic cîl se poate
de (limpede. Pe toți Zeii, Să nu ne lăsăm atuncea
descurajate. Să răbdăm și să rămînem cu toatei c-aicî.
Ar
* ~ |fi o' rușine, dragele mele, să- nu ascultăm de
oracol, (să nu ținem sama db Tăgăduirile lui.
'i
SCENA V: Cele de mai înainte, a patra Fcmee,
I
d
ji
■
I
s
37
Lizistrata
36
A 'patra Fenice: De cînd am văzut dragonul» ce
străjueșle (Templul, nu mă mai prinde somnul în
cetățuc. '
SCENA VII: Corul FeiYtellbr. Corul Moșnrff'lnr
Corul. Moșnajilor: Vreu să- vă.- spun. o poveste,pe terme am «a.fuzit-o de mic copil. Icra o dată] un
tînăr, Melanion. Ca s!a fugă dle-nsurăloare, se în
fundă Qn pustie și se duse să trăească în munți.
Mergea 'la vînătoare de iepuri, întindea curse și
avea teu dînsul un cînte. De urile ce-i ierau femeile,
SCENA VI: Cele de mai înainte, a cincca Fem'e.
A cincCca Fenice: Pe mine. .țipelul jic-nlrernpUd
droaclor de cucuvele, nu mă Iasă măcar o -clipă
să' închid ochii, să ațipesc. Și nesomnul, mă prăpă
dește.
i
�38
i
Lizistrata
Lizistrata
nu Se mai întoarse aca&ă nici cînd. Părtași ai cumpătărci, fca nișttc Înțelepți ce sintem, fața de femei
ca și Melanion, accea-și scîrbă avem..
Un moșneag: Ah, moșulicâ, cum tc-aș mai.stdnge
O 'Femce: AU tem că vrei să-ți curgă ochii făpj
să' hai hrînînci ceapă.
. ,
Moșneagul: Cum ți-aș jmai trage o floclCeală.'
Fcmeea: Ce mai stuf de barbă* îmi ai. Mămulitffl
cînd 'mi-oiu înfige ghiarele-n iea.
Moșneagul: Și Alironide, generalul, iera cam
cam pepeacolea (flocos. Și numai dosu-i negru făcea să tre
mure (vrăjmașul de groază. Dc-asemenea Formion.
. Corul 'Femeilor: Șă vă spun și ieu o poveste,
drept răspuns celei cu Melanion. Iera un anume
Timon, (supărăcios lucru mare, cu fața cruntă1, plină
de (țepi, un adevărat vlăstar al furiilor. Ferească
sfîntul 'săi poți să le-apropii de ie). Acest Timon
plin
pfarversiLăței
bărbătești, fugi
x
------- (de s'cîrbă
—------- —împotriva
-Â- ................... iug|
(
departe, 'după ce aruncă cele mai cumplite blesteme
împotriva rasei sale ticăloșite. leală, imul care iera
cel mai neîmpăcat Vrăjmaș al bărbaților șî-al rău-*
niței lor, dar care iubea cu înfocare femeile»
0 Femee: Să* nu-ți mut fă Ici le-acum? 1
Un 'moșneag: Că-, tart? mi-i teamă.
Femeca: Am să-ți arăt ieu, jcind . țî-oiu .frage cîtcva «picioare peste gionate.
Moșneagul; Ai Să-mi arăți grădina.
1
Femzea: iȚi-o arăt, de ce nu: n’avea grjjă că ar
avea țdfe ce să-mi fie rușine. Cît de bătrînă sînt, n’ai
Iv6zi în- tea buruene. Lampa și-a făcut daloriea.
i
39
ACTUL IV
SCENA I: UziSlrata, 'doui l^ind, Mirina.
I
I
'■
■t
Lizistrata: [Ei, ei, ia vcniți încoace, degrabă, femei.
■ O 'Fenice: Ce ie, spune, ce strigi așa?
Lizistrata: rUn bărbat, uite, văd alergînd într’acoace, 'aprins de tot, un bărbat Se vede că l’au apucat (năbădăile orgiace.
A 'doua Fenice: O, Venus, zeiță, regină a Cipru
lui, a Citerci, a Paphosu|ui, mergi înainte pe calea
Ipe cure ai apucat, mergi finainle și infjcrbintă, făr-a
-Slăbi,
lutâea 'Femce: Unde-i bărbatul accla, Să-l văd și
ieu.
Lizistrata: Uitc-1 colo, în dreptul Templului Ceres.
latăca Femce: Pe Jupiter, adevărat, un bărbat.
Dar bare al cui ic?
Lizistrata: Ia uilați-vă'. Nu.l cunoaște curc-va din
tre voi?
Mirina: Cum să nu. Cincsîas. feste bărbatul mieu.
1 Lizistrata; Pe sania ta rî&nlne să mi-i pui în fri
gare, j5ă-I sfredelești, să-l faci să_i crape fierea de
nerăbdare, să te Taci că-1 iubești.. însc vorbă să fie.
sa-i faci toate voile,‘ să-i dai tot, afară de... afară
de .acea ce cupa-i de mărturie.
i
Mirina: (Fii pe pace și las pe mine.
Lizistrata: Voiu rămînca în^e și ieu cu tine, să-l
'măgulim, s’iLl prostim cît mai bine Toate nădușelele
Săi facem să-l treacă și toate fierbințelelc să-l apuce.
Icar (voi, carați-va efe-aici.
’
!
'
�40
1
i
Lizistrata
SCENA II: ■'.Uri'”’.
sc arafe de la-neepU|
Lizistrata, Cinesias, un Copil.
Cincsias, a parte: De-aș vedea-o cît mai curînd.
De tinjr a plecat de-aCaSă, vieața-mi ieste nesuferită
și ftu mai are pentru mine nici o plăcere. Mă cu-<
prinde <Hea mai mare tristeță cînd să mă-ntorc. To
tul ini se pare pustiu Nu-mi mai place nimica ca
bag în gură; Tear flăcările iubirei mă mistuesc: ard
în pară •
Mirina, a parte: Gc-i drept, nu pot zice căi nu-l'
iubesc. 'Dar lui, dte iubirea mea nici nu-i pasă. De
ce M mai dau ochi atunoea cu iei?
1
Cinesias; ‘O, draga mta Mirinuță, de ce tc-ai apu
cat fde una ca asta? Vină puțin încoacc.
Mirina: î)e oe să vin? Pe Jupiter, n’am de ce.
Cinesias: 'Cum, Mirina, nu vitei să1 vii nici cînd'
. te Ichieamă' bărbatul tău, cînd le chicm ieu?
Mirina: Tu 'm!ă| chiemi fără să ai nevoe de mine.
Cincsias: Fără să am nevoe? Nu vezi că nu mai
pot 'fără tine?
Mirina: 'Rămîi cu bine.
Cinesias: Mjrina. Mirina. te rog. Măcar în numele
copilului .tău, ascultă... Ei, copile, chieamă pe mif-ta.
Copilul: 'Mamă, imami mamă.
Cinesias: Nu ți-i 'milă măcar de copilașul acesta
care Ue-o săptămînî n’a fost scăldat și care n'aro
ce 4>uge ?
Mirina: De înrilăt mi-i milă. Dar tatăl său î-acela
.care fli’ane nici o ?grijăi de iei.
Cinesias: Lasă-, drăguță, și hai coboară-ncoace,
pentru 'dragostea copilului tău.
Mirina: Uite ce-nsamnă ea să fii mamă. N’ai ce
face, tată să le cobori.
Cinesias. a parte: iii se pare cu totul întinerită.
juri? t
Cinesias: 'ieu.
Lizistrata; (Un bărbat ?
Cinesias: Negreșit c-un bărbat.
Lizistrata; Șterge-o napoi.
Cincsias: ’Dar tu, cine iești, de mă alungi așa?
Lizistrata: Sentinelă de zi.
Cinesias: In numele Zeilor, ai bunătate, chiamă-mi
te rog pe Mirina.
Lizistrata: Că altă treabă n’am, de cît să-ți chicm
pe Mirina. Dar cine iești?
Cincsias: Cincsias Rîncău, bărbatul său.
Lizistrata; tA, Ijine-ai venit, prietene dragă: numele
D-tâlo -nil ne iesle străin și nu-i de loc necunoscut
printre boi, Nevasta D-tale, numai despre D-ta po
menește. (Fie că gusta un ou, fie că gusta un măr:
„Fie (pentru Cinesias’’, zice, „fie pentru drăipițuț
mieu’’.
Cinesias: IA tot puternici Zei.
1
Lizistrata: Crede-mă, pe Venus. Cînd vine vorba
despre bărbați, femeea D-tale numai de cît prinde
a Zice: „Față dic Cinesias, nimic nu face nici două
parale’’. ''
, ‘
Cincsias: Chieamă-'mi-o mai curând.
Lizistrata: Bine, inse ce-mi dai?
Cinesias: Ce șă-ți' dau? Ce am la îndămînă. Iți
daii bucuros, chiar pe dată de vrei.
1
Lizistrata;
duc fuga să ți-o aduc.
■
„___ ——
41
SCEîsTA III: Mirina, Cinesias.- im Copilaș,
'Manea, slugă.
Cincsias: Ce cumplit lucru, ce foc mă- pîrjolește.
nlă iirde. Ca și cum a? fi pe jăratec.
1
Lizistrata; 'Cinc-i acolo, cine a trecut peste Șan-
L
Lizistrata
n
■
!
�42
Lizistrata
și 'parcă are o privire mai dulce. Cu cît s’arati
mai Oiărțăgoasâ. și mai nepăsătoare față de
mine.,
eu Silit sînt mai aprins după iea.
Mirina: O, drăguțul 'de iei, copilaș al unui p
ull
părinte
netrebnic, vino odorașul 'mămuței, vino, pe tine
să
.le StiruL
Cinesias: ’D.c ce să faci tu una ca asta, de ce si
te tei după celelalte femei, răutăcioasă ce iești. Mă
chinuești și pb mine și te chinuești șî pe line.
Mirina: |Fugi și im pune mina pi? mine.
Cinesias; Vrei să se prăpădească toate boarfele*
cîte Qe-avem acasă?
Mirina: Puțin îmi pasă.
Cinesias; (Puțin îți pasă că puii îți scurmă și-u
ciugulesc (toata- -pînza?
piaza?
Mirina: Puțin îmi pasă-, pe Jupifen
Cinesias: forgiil'e sacrate ale Zeiței Venus, e
" lenu
ai (pai celebrat apoi cine știe de cînd. Nu vrei
■ -J tu
să (te-nlorci?
Mirina: Să- mă-ntorc? Nici gîndesc. Afară doar
dacă' Veți face pace și războiul va înceta.
Cinesias: Fără-ndaeală, de vrei, se va face șî asta.
Mirina; tFăra-ndoeală, de vrei, mă voîu întoarceatuncea și ieu acasă: acuma înse, mi-aș călca jură
mîntul. I
Cinesias: Cel puțin, să rămînem acolea cît-va timp
singurei, rsă ne culcăm amîndoi.
Mirina; (Ei, asta nu se poate, cu toate că>, nu pot
zice că nu te iubesc.
Cinesias; Mă- iubești? De ce să nu te culci atuncea
Mirinuță, cu mine?
Mirina; Auzi vorbă. De față cu copilul, se poateT
Cinesias.* Se-nțelege că nu... Manes, du copilul
acasă1
'
1
J
’L-
SCENA IV: Mirina, Cinesias.
Cinesias; Copilul nu ne mai stingherește acum:
hal acum să! ne... hai să ne drăgostim. .
Mirina: Dar unde vrei, omule, să he punem, ca
să- facem așa cc-va?
Cinesias: In bolta lui Pan, ie un loc cum nu se
poate mai bun.
1
Mirina: Cum sa mă-ntorc inse pp urmă în cetățue,
purificată'?
Cinesias; Ai sa te speli la Clepsidră, nu duce
grijă, la cișmeaua din preajmă.
'Mirina: Dar cu jurămîntul mieu, cum rămîne?
S4I-1 calc? Nesocotit ce iești.
Cinesias; II ieu asuprii-mi. N’ai nici o
< grijă do
jură’mînt
Mirina; Stai să cat atuncea up pălulcț.
Cinesias; Nu mai umbla, lasă oă-i [bine și pe pămînt
Mirina; Asta nu se poale, pe ’Apolon. Cu toată
nerăbdarea cc-o ai, nu pot indura să Le așterni
pe jos
Cinesias. a parte: Femeca mea mă iubește, se vede
bine că- mă iubește.
Mirina: Uite, culcă-te degrabă colea. Mă dezbrac
îndată și ieu. Ah, uitucă cp 'sînt, am uitat s’aduc și-un
-macat.
Cinesias; Ce macat? Mie nu-mi trebuește nici un
macat.
Mirina; Pe Diana, ie rușine 'de tuleat numai pe
•chîngele (goale.
Cinesias: Da-mi o guriță.
Mirina: Ține.
Cinesias: Ce dulce. Nu întîrziea tault.
Mirina, întoreîndu-'se: Iaca macatul. Culcă-te. Mă
-dezbrac îndată- și ieu. Uite, proastă fee sînt: n’ai pernă!.
Cinesias; Lasă, lasă, ca n’am nevoc.
�44
Lizistrata
Mirina: Daci tu n’ai nevoi», am ieu.
Cinesias: Nenorocitul de mine; te porți
cuVI miue
cu un Haplea, par’câ te-ai juca cu-n •H
’rcuje,
Mirina, întoreîndu-se: Hai rîdîcă-le.
Cinesias: Cred că s’o fi isprăvit hcuni
l,a? »J«e nu-mj
mai lipsește nimic.
'
Mirina: Nimic, zici?
Cinesias: Vino o data, odorul nilcu. 1
Mirina: Doar să lepăd ce am jpe mine. Dar
minte, să nu-ți calci cum-va euvîatul de pace. Pne
Cinesias: De Jupiter, jur că nu.
Mirina: Lite, ifai îiise învelitoare.
Cinesias.- N’am nici o nevpe,
nevoe, pe Jupiter;
vrcu
să- te slrîng în brațe, să 'isprăvim...
Mirina: Nu fii nerăbdător, mu-nlorc
numai tfe
cit, și lasă că isprăvim.
Cinesias:. I’eineea asta arc să- mă Tacă
să crap
ru-nveiîtoarele iei.
Mirina, întoreîndu-se: Scoală.
Cinesias; Gata sculat, și încă de tind.
Mirina: Vrei să tje bălsămez puțintel?
Cinesias: Nici die cum, pe j^polon, nici de
cum.
Mirina: Ba da, pe V-cnus, ba ida: vrei nu vrei,
puțintică! bălsămarc nu strică.
Cinesias: A tot puternice Jupiter,
de ce nu i s’a
stricat oare borcănașul cel cu unsoare?
Mirina: întinde r.î"
mina. ia de colea și freacă-tc,.
Cinesias^ Be Apolon, r"
nu ____
miroase de loc bine unsoarea asta. Doar J'recînd să-' dec vre-un. miros: de-o,
camdată, ic departe să miroăste a
ceea ce-mi place
mie.
Mirina: Valeu,
ce proastă sînl. Am adus alifie
de Rhodes.
Cinesias: Las <că-i bună: adă
încoace, nu mai
umbla.
Mirina: Vrei să glumit.
Lizistrata
45
Cinesias: Fie blătetehiat cine-a născocit atîlea unsori.
Mirina: Ia gavanoșeiul ăsta de ici.
Cinesias: Am ieu altul cojea. Dar bai o daLăț răutate
ce iești, hai de le culcă și nu-mi mai aduce nimic.
Mirina: Numai de cit, jur pe Olana, numai de cit.
Uite că-mi lepăd papucii. Dar nu 'uitai dragă, nu
uita de-a pune la cale pacea...
Cinesias: Cum să uit... Mirina, pleacă.
SCENA V. Cinesias, Corul MoșnegilorCinesias: După- ce mă freacă în tot chipul și mă
despoaie, uite-n ce stare mă lasă: Isă-mi ies din minți.
Zeilor, ce sui fac? Cătră cine Să mă îndrept, cinici
cea mai frumoasă dintre femei mă lasă mofluz? Și
plodulețul, cum să-l hrănesc? Unde-i Cinalopcx, cu
gloata lui de bune podoabe? De tocmit pe dafJ
o doică
Corul Moșnegilor: Sărmane om, in cc chinuri în
grozitoare, Vn oc dureri cumplite te mistueșli. Mal
prinde jalea \azîndu-tc. Ah, ah, ce virtute ar putea
să- se lupte cu asta, cc bărbăție, cc mușchi, ce-nchiegâtură, ce zidire de om ? Să plai mereu cu arcu-ncordat
și sa- nu-l poți slobozi-n zpri.
Cinesias: Vai, Jupjter, ce zbucium, ce nepomenit
cliîn.
Corul Moșnegilor: Uite unde le-a adus această
ticăloasă și înveninată muiere.
Cinesias: Ce muiere: zi mai bine această prea
frumoasă șt prea dulce femee.
Corul Moșnegilor: Prea dulce, spui? înveninată,
înveninată; OA Jupiter, Jupiter. îndur,ă-lc, îndură-le
și Ifă ca o f\înloa,să. o'trombă, un uragan^ s’o, rîpcasc.j
ca pe-o mina de pleavă, s’o-nvîrtească și >/o-uvîrtcasca, și s>i d'ee drumul pe 'urma să cadă-n
cîrlanul bărbatului său. ;
�■z
46
Lizistrata
Lizistrata
> 47
ACTUL V
încovocațl dle șale, ca niște purtători de lanterne*
Fem’eilc nu vor să fie ajjnsc 'măcar cu-n deget, cită
vremie nu no vom învoi cu (toții a face pace.
Caimacanul: Va să zică, pretutindeni femeile tot asemfenea lucru și-au pus în cap. S’au înțeles cu
toatel'c. Acum pricep. Aleargă degrabă do si),unc Ia
ai tăi, sl trimeall acolca soli împuterniciți pentru
pace. La rîndul mi eu, voiu căuta 'a lațe Senatul să
rînducască și ilînsul soli, arătîndu-i și ^rgumfentul...
Crainicul: Alerg numai de cît. Minunat^ idee. Ți-a
ieșit un fagure de miere din gură.
SCENA II: Un Crainic Lacedemonian, un CUmacan
din Atena.
*
i
u
Crainicul: Unde-i Senatul Atenei? Unde-s Britanii?
Am o veste nouă de-mpărtășit.
Caimacanul: Om iești tu înst ori 'o ?®itate cîmpenească1, Priap?
1
Crainicul: Sărăcuțul, sînt crainic: Castor și Polux
martori mi-s Aduc din Sparta cuvînt 'de pace.
Caimacanul: Ia Ihu mai spune. Dar baltagul de
dinainte?
Crainicul: Nici un baltag.
Caimacanul: De ce te ferești aluneca așa? Și co
nsemnează umflătura aceea 'din față, de ce ți-i țepoșata 'mantiea dinainte: să te Ii opărit 'între vintre
de țmfers ?
Crainicul: Pe Castor, uibe ce tont.
Caimacanul: Bată-tc să te bată’, uite-1 cu hadaragul sculat.
Crainicul: Pe Jupiter, nu mai îndruga la prostii.
Caliriacanul: Dar acolo, ce ai?
Crainicul: Ce sa am? O măciulie Laconiană.
Caimacanul: Să lăsăm rnăciutiea Laconiană. Spune,
cum stau lucrurile in Laccdemonia? Spune drept,
pentru cal, dte altminteri, și știu.
Crainicul: In Laccdemonia, lumca-i aprinsă! de tot
și la taliați, "de-aScmeni, cu toții sau ridicat. Polona
și Pelena, tuturor le Irebucște Polona.
Caimacanul: Cum a dat pestfe voi inse pacostcal
asta? Trimcsu-a Pan?
Crainicul: Singura pricină-i Lampita. După îndem
nul iei, toate femeile din Sparta, 'într’o unire, nu-și
mai primesc bărbații în așternut.
Caimacanul: Șî cum vi- ieste?
:
; Crainicul: Cît se poate de rău: umblăm pe utiți
SCENA II. Corul Femeilor. Corul Moșnegilor.
Corul Moșnegilor: Din toate fiarele, nu-i nici una
mai dc neîmblînzit ca femeea: și focul, și culczătoarea panteră sînt nimica pe lingă ica.
Corul Femeilor: Știeai asemenea lucru și iaci răz
boiul Nu atînia de cît de tine, sărmane, să ai în
'mine o prietenă credincioasa.
Corul Moșnegilor: Ori-cum, voiu urî în totdeauna
femfeilc.
t
*
Corul Femeilor: Cum ți-o fi voca. Dar mai in tiu,
nu mi-i indăminl să te văd Ocolea gol pușcă: prea
vrednjc de bălae de joc ie-arăți. Am siă-^i pun. spențerul în spinane.
.Corul Moșnegilor: Că bine faci. Cînd ină-nfurii,
nu pot siv sufăr nimic pe mine.
Corul Femeilor: fMai întâi, așa mai *pari a bărbat,
și-apoi, rîsul nu-1 mai stirnești. Și 'daci nu m’ai fi
copleșit de ocări, daci nu 'mî-ai îi făcut în necaz^.
ți-aș fi fccos cu băgare de ’samă gînganiea ce ,ți-a
intrat în ochi și-aș fi ucis-o. r
Corul Moșnegilor: Uite ce mă chjnuea ătît de
cumplit _ Scoatc-o și arata.mi-o și mie, s'o văd. Mă
înțapă foarte de mult
]
�48
î
1
%
Lizistrata
Lizistrata
Corul Femeilor: O să ți-o scot bucuros, cu toate
cu iești atîl de hursuz. O, Jupiter. ce mai țînțărolu.
Ia te uită. Parcă-i un țintar mocirlos din Tricorilos.
Corul Moșnegilor: Ah, Zei, ce bine mi-ni făcut și
cit mă simt acuma de ușurat. ’De cine știe cînd gîm
ganica asta mâ-nțcapdJi ochiți, par’eă ar fi -vrut
să sape în ici un puț. Asta și face să-mi curgă lacriniclc cu utila îmbielșugarc, de cind gînganica-i
scoasă.
Corul Femeilor: bas că te șterg, măcar că iești
atîl de răutăcios... Și-am -să te și sărut.
Corni Moșnegilor: Nu mă mai săruta.
Corul Femeilor: Vrei, mi vrei...
Corul Moșnegilor: A|e naibei făpturi. Cum știți
voi a v,u linguși. Bine zice (proverbul: ,fNici cu cele
rele, nici fură iele’'. Iaca, sînt gala a face pa,ce;
De-acum înainte, nici, o dușm-in'e-ntre noi. Să ne
întrunim la o laLtjî și să intonăm împreună un imn.
Corul Femeilor: .Noi, prieteni, sjnlem gata a nu
mai rosti nimic jignitor împotriva vre-unui cetă
țean. Din potrivă1, vom spun'e și Vom face tot binele
cu putință*,. Ori-eine, fie femee, fie bărbat, ori-cine
are trebuință 'de bani, de două-trei 'inine, să spire.
Dacă se face pace, nimeni n’are să mai înapoeze,
nici o dat’;, nimic, Astă-zi așteptăm, la prînz, cîți-va
prieteni din Caristo, niște oameni negreșit du ispravă.
Avem puțină sorbitură și ce tnai cărnicicăi du puică,
fragedă și gustoasă. Vcniți dar astă-zi la noi. Prcgăliți-vă pentru chilipirul cc vă așteaptă', spălați-vă
la scăldăloarc frumos și vcnvți cu cățel cu purcel.
Inlrați fără să-ntrebați pe nimeni, mergeți drept îna
inte, ca acasă la voi. cu-ndrăzn.eală, și veți» gâisi,
cu siguranță... ușa-ncueată.
Corul Moșnegilor: Uite că sosc'sc și ‘«solii din Sparta,
cu țăcăliile lor. Vestmintele li-s țiipoșale dinainte,
ciudat.
-------
49
ACTUL VI
SCENA 1: Corul Moșnegilor Solii din SpartaCorul Moșnegilor: Alai întăi, închinăciune vouă,.
Luconieni. Spuncți-ne acum, cum vă) aflați?
Unul din Soli: Alai ie ncvoe Ide vorbă lungă ?
Par’eă nu sc vede cum ne aflăm?
Corul Moșnegilor: Strașnic lucru: cv-noordare gro
zavă, ce patimă cumplită, oe foc, ’.Șj lotul merge din.
rău în mai rău.
Solul: Nici nu-s cuvinte ca să- 'pot zugrăvi ase
menea stare. Dc-altminlcri, nici nu-i ncvoe. Admit*uri-cc condiții, numai, cit mai degrabă, pace, pace.
Corul Moșnegilor: AlăAla uit la străinii aceșliea ca
la niște vlăjgani luptători, cari nu pot suferi nimica
.....
pe burta lor, așa ca-, boala asta trebuie să aibă ova
boalăcu
năbădiiî,
are
trebuință
de
atletic: ie o boală*
frămîntare.
ț
SCENA II. Cei de mai înainte, -un Atenian, care
nu bagă* ;de samă pe Lacedemonieni.
Atenianul: Cine ne poate spune unde Ipulcm da
ochi eu Lizistrata? Pentru că-, uite ’undc-am ajuns.
Corni Moșnegilor: Va să* zică, aaeca-și boală aveți
și Voi? Nu văi apucă cum-va frămîntările-n zori?Atenianul: Alai întrebi? Și ne-apucăi toți dracii.
Să se-ncluce mai curînd pacea, pa<-’ca, ’pcntru-că alt.
minieri, mare lucru să nu luăm 'pe Clislen drept femee».
Corul- Moșnegilor: Ați face bine săi vă acoperiți.
goliciunea, să nu se-ntîlnplc .să vă Vadă cine-va din
cei cari mutjtcaza stalue!e lui Mercur.
—
�50
Lizistrata
Atenianul: Ai dreptate, pe Jupiter.
Solul: Pe Dioscurii, așa ic. Să ^punctn spențerelo
pe noi.
• y
Atenianul, băgînd dl? samă pe Lacedcmonieni: Bună
ziua, Lacedcmonieni. Uite in ce jalnică istare sînlem.
Solul: Dapoi noi? Dacă ne-ar fi văzut lumea iu
starea asta, Poliharidcs, vai de capul nostru-ar fi
fost.
Atenianul: Spuneți aluneca neted, Laconieni, co
■căutați acolea?
Solul: Să facem pace.
_ '
Atenianul: Sfintă vorbă: și noi tot asia. De ce să
nu chicmă'm atuncea Ipc Lizistrata, Singura care ne
poate-mpăca ?
Solul: Vie. și Lizistrata. pe Dioscurii, și Lizistrat,
dacă vreți.
Corul Moșnegilor: De prisos s’o mai chiemSn1.
DinJj. a și aflat despre venirea voastră și ieal-o aici.
SCENA III: Cei cie mai înainte, Lizistrata.
Atenianul: închinăciune țic, -celei mai bărbate din
tre femei, leală clipa cînd se cere să 'fii și ne-nduratâ
și bună, și simplă și măreață, și blajină' și bogata-n
mijloace. Căpeteniile grecilor, aprinși de farmecele
tale, ste-ndreaptA călră tine într’o unire și-ți supun
toate păsurile lor.
Lizistrata: Lucru Se poale dezlega lesne, dacă sintcți alîl de-aprinși de dorința de-a vă avea femeile
•acasă și dacă jiu umblați a vă alina mutual. "Aista
voia vedea-o numai de cit... Unde iești, Pace? Ad-2mi mai întâi aici pe Laccdemonicn;. Jea-i binișor de
mină, fără silnicie, fără trufie, nici c’o apucătură
lipsită de gingășie, -cum 'ie obiceiul bărbaților noștri.
Fii drăgălașă, cum se cuvine Isă (fie Q îemee. Și ‘dacă
!
L
Lizistrata
51
cine-va nu bine-voește 'să-ți dee mina, găsești tu
de unde să-l ici... Așa. Adă-mi și pe Atenieni, și
pe Atenieni poți să-i iei de unde vor iei... Voi Lacedemonreni, așezați-v.ă ici, lingă mine, și voi, dincoace,
și ascultați.
leu nu-s de cit o femec, dar am în mine bun S'imțr
c’o judecată dreaptă din fire, mi-am mai dezvoltat
mintea, folosindu-mă- de povețele părintelui mjeu și
ale celor bătrîni. Așa-că, fiindcă v.ă am aici întruniți,
am să vă Tac tuturora aceea-și imputare, pe care o
meritați. Cu toate că, ca niște popoare înrudite cesînteți, vărsați aceea-șî apă lustruia, la Olimpiea, la
Terniopile, la Dclfi, ca și-n atîlea și-atîtea Jocuri,
cu toate astea, oștirile voastre nimicesc și popoarele
și cetățile Greciei, cînd vrăjmașul, cînd barbarul, vă
amenință, ie în coastele voastre. Asta aveam să vă
spun la o laltă, asta vă privește pe toți.
Atenianul: P.e mine mă iau dracii și nu *1001 pot:,
m’apucă toate fierbințelele.
Lizistrata: Acum, Lacedcmonieni, mă îndrept catră.
voi. Ați uitat oare, cînd Lacedcmonianul Periei ide,
veni prosternîndu.se la poalele altarelor, la Atena,
sub mantiea-i de purpură, galben la față, cerînd.
oștire înlr’ajvlor ? Mesena vă hărțuea atunci și mîniea.
lui Neptun vă mai zguduea și pămîntul. Cimon plecă,
suinei în capul a patru mii de liopliți, în capul
a patru mii de oameni bine armați și Lacedcmonia).
salvată fu. După asemenea ajutor, voi pustiiți pă
mîntul de unde v’a venit mînluirca.
Atenianul: Da, Lizistrata, sînt vinovați.
Solul: Da, vinovați... Ah, ce frumoase, ce minunate
buci.
Lizistrata: Rar voi, Atenieni, credeți că n’avețr
nici un păcat? Ați uitat vremea cînd Lacedemonienii
veniră, la rîndul jor, cu lancea-n mînă, și ucîseră
I
I
�52
Lizistrata
Lizistrata
I
I
I
I
I
I
i
o mulțime de Tesalieni, o mulțime de jirieteni. și de
.aliați dc-ai Iui Hipias. Ați uitat că singurii ali'ați, pt.
vremea aceea, numai dînșii y au fost, că numai lor
le datoriți libertatea, că numai datorită |or a-ți schim
bat sarica de rob pe mantaua de lînă'.
Solul: In vieața mea nani văzut mai mîndră feinee.
Atenianul: Nici icu bucățică mai bună: ce mai
■jningeac
Lizistrata: De ce Sa- fiți aluncea vrăjmași și să vă
războiți între
.. frumoasa
,.w
intre voi după alît de mari și de
slujbe ce v’ați făcut? De ce să nu Tăceți atuncea
-—a pace?
Solul: Noi, bucuros, ducă ni se dă cingătoarca
noastră fortificată.,
Lizistrata: Omule, cane?
Solul: Nu-i de cit acea gă-oază de Pilos. De cînd
•o doresc și oftez după iea.
Atenianul: Pe Ncplun, nici o dală.
Lizistrata: Dați-o, prieteni: nu văvă opuneți.
opuneți.
Atenianul: Și noi să batem pe urmă-n buze?
Lizistrata: Cereți altă fortăreață in schimb.
Atenianul: Bine zici. Să ni se dpe aluncea ariciul—
ZEchinus, sinul Maleei și șoldurile fortificate ale Megarei.
Solul: Pe Dîoscuriî, jiu li-i țapăta tocmai toal'e,
voinice.
Lizistrata: Impăeați-vă, de la .șolduri nu vă
vă certațicertați
Atenianul: Nu. mai pol aștepta, mi-i degrabă să
mă1 dezbrac ca să-mi lucrez moșiea în pielea goala.
Solul: leu cată să văd mai înainte de gunoira
Lizistrata: De-ndată ce veți înclieea pacea, veți
avea toată vremea. Dacă vă gîndiți la pace, vedeți
■dacă vă implicați asupra mijloacelor de-a o pecetlui
?i vedeți ce au a spune și al'ații.Atenianul: Mai încape vorbă de alinți ? Nu vezi
53
in ce stare sînlcm ? Toți aliații sjrigă-ntr’un glas cu
noi: Femei.
Solul: Ai noștri, Țje Castor și pe Polux, la fel iu.
Atenianul: Ce să mai zicem de Caristieni: se-nțelege
că șl dînșii alt strigăt n’au.
Lizistrata: Adevărat. Acum, purificați-vă: femeile
vă' chieamă-n cctățue, la un ospăț, cu ce se va găsi
în coșnița Ier. Veți face aici făgăduelele, jurămintele
cuvenite, după cure, vă veți întoarce fie-care cu femcea acasă-.
Atenianul: Haideți, cit mai degrabă, să nu mai ză
bovim nici o clipă.
Solul: Hai unde vrei.
Atenianul: Cjl mai degrabă, cil mai degrabă, pe
Jupiter.
f
SCENA IV: Corul Moșnegilor. Corul Femeilor.
Corul Femeilor: Macaturi brodate, mantii, scurteici
de preț, marame alese, vase de aur, și toate cîte le
am, ale voastre să- fie, din tpată inima vi le da«
tuturora. Le veți căra la copii. Fala cui-va poate
să ajungă într’o zi Caneforă. Vă dau tuturor toc
să luați de la mine ori-ce sculă-ți găsi: Jiu-i nimic
pună-ntr’alîl de pecetluit, să nu Se poată deschide...
Ori-cît veți căuta, inse, nu veți găsi nimica de ri
dicat. afară- dacă cine-va dintre voi nu va avea o
vedere mai pătrunzătoare de cil a mea. Dacă cine-va
n’are pine, ca să-și hrănească robii și mica-i 'gloată,
va găsi Ia mine ciți-va pumni de griu, guta măcinat:
iec-și-i. Mai a mi o frumoasliț o pine mare d-o bănicioar;., la care se poate uita cu -gura căscată. Celor
sărăci să nu le fie rușine. Să vie cu saci, cir desagi
ca să capete cu toții bucale. Mănos Împarte la toată
lumea. Dar... sâ ferească sfîntul să mi se apropie
cine-va de poartă cum-va, că-1 rupe cînii.
�I
54
Lizistrata
Lizistrata
SCENA V: Lrn Rob, lui Derbedeu.
Jî
I
j-
Robul, cătră derbedei: Uite, bleSlen aJii, că vin din
nou: nu plecați o data d'e-acolea, pîrliților?
Derbedeul: Pe Jupiter, uite că oaspeții pleacă.
Derbedeul: DeschidcRobul: Fă bine și șterge-o. Ce câți aici? Vrei să-țl
dau vre-o cîte-va cu torța asta peste obraz? platul
iicolea nu-i sănătos. Mai bine pleacă.
Derbedeul: Iaca nu vrem
Robul: Dacă ții numai de cît, ți-oiu face cheful
•și te-oiu face să scaperi.
Derbedeul: Par’cii ieu nu te-oiu face.
Robul: Pleacă, sau ai ^ă schiauni acuș: o să-ți
îea părul foc. Pleacă, să paotă Laconienii, ghiftuiți
-cu de toate, să1 poat Laconicnii ieși în voe, să se■ntoarne acasă.
SCENA VI: Cei de mai înainte,
SCENA VIII: Cei de mai înainte, golii. I.acedemojiienilor, urmați de unul care cîntăi din fluer,
al doilea Atenian, Lizistrata,
da-tea Atenian.
AL doilea Atenian: N’am mai văzut de cind sîul
asemeni espăț Lacedemonîcnii au fost cit se poale
de,* cum am zice, cheflii. lear noi, după ce-ttm tras
puțin la măsea, cumințcniea întrupată, nu rog.
SCENA Vil: Coi de mai înainte, Corul Moșnegilor
i
i
Corul Moșnegilor: Foarte adevărat, pentru-ca, altminterea, batem timpii, cînd nu ne ic gillejul udat
Dacă Atcnicnii vor să m’asculte, Cală să ne-mbătăm
snai intui, tind vom avea de îndeplinit vre-o solie.
Pentru-ca, tic cile-ori ne-am dus în Laccdemonia,
fără Să bem, numai de cît am găsit •pric’nă de 'ceartă:
▼ără să dăm luare aminte la cele șnuse, tăcerea o
tălmăceam pe dos și făceam apropieri zăpăcite, a■napoda. Astă-zi, lolul ne ie pe plac, aȘa-c^> 'dacă
•cihe-va ar intona în locul scoliei Cljlagorei, scoliea*
lui Telamon, fam ridica-n slăvi, măcar că după aceea
2’am înjura.
55
I7n sol: Pune mina pe fluer, Poliharides: vreu
su-i trag o chindie .și să-i trag un cîntec în cinsțtea
Atenienilor, in cinstea noastră.
Atenianul: In numele Zeilor, bine zici, pune mina
pe fluer: mai mare dragul Să vă văd țopăind.
Solul: O, Mncmosină, inspiră această tinerime, inspirădmi muza, care-mi iș.tie isprăvile și cane știe și
pe cele ale Atenienilor. Ale Atenienilor cari, la Artemisium. năpădiră ca niște zei asupra corăbiilor
vrăjmașe și bătură pe Mezi. Noi, cu Leonida, icram
ca niște mistreți ce-și ascut colții. O spumă deasă ne
albea jurul gurei și ne curgea pînă pe pînteee, pentru-c2, mulți ca nisipul mărci ierau Perșii. O, Diana,
crieasa pădurilor și 'spaima fiarelor, fii la împăca
rea noastră! de față Și rămîi, castă zeitate, rămîi
îndelung între noi. Ppcea o țintă încheeălăî, o prierenie
duioasă să domnească ne-ntrerupt între noi. Să nu
mai auzim pomenindu-ste Ide-acele uneltiri de vulpe
vicleană. Vino, fcccoară vînătorească, vino la noi.
Lizistrata: Acum, lîind-că iotul s’a isprăvit cu
bine, Lacedemonieni, luați-vă femeile voastre și voi
Atenreni, pe-ale voastre. Femeea să rănile lîngă băr
bat și bărbatul lîngă femee. lear pentru a Sărbători
această fericitî-mpăcare, să alcătuim, în cinstea Zeilor,
coruri, păZindu-nc de-a mai păcătui alta dată.
Corul Atenienilor: Faceți ca, corul să sie arate și
grațiile |su fie de față. Să invocăm pe Diana și pe
:î
i
!
i
!
t
I
�56
ii!;:
!
Lizistrata
Apolon, bunul iei frate, care prezidează1 la (lanțuri
la chiotele de veselie. Să chiemăm pe Nisius, pe
Bacus. ale .căror ochi varsă flăcări, în mijlocul .-Me
nadelor, tovarășele obicinuite ale Dianei. Pe Jupiler,
strălucitor în mijlocul fulgerilor, și pe prea feri
cita, j^e prea augusta-» soție. Să invocăm în sfirșit
pe toți ateii,' martori și chezași ai păcei prea slăvile
pe care ne-a dat-o Zeița Cipris. I. h:t i ha-ha. Săltați,
ca și cum înecam întoarce de la izbîndft I, ha, i haha... ■ Lacedemonieni. hai mai ziceți -și voi un cint.
Corul Lacedcntonlenilor: Muză I.accdemoii'anii, ni’ai
•coboară o dată din dulcele Tatgtel, vino .să cîntăm
împreună pe Apolon, -augustul zeu din Anticla, pe
Minerva Calciaca, și pe vitejii Tindarizi, Dioscuri,
•Castor și 1 Polux. cari se zbeguese pe malurile lui
Eurotas. Vino, vino la noi. fîlfîindu-ți voioasă mantiea la ușoară, în cinstea Spartei care iubește 'ciuturile
■divine și cadența lor vibratoare. Fetișcanele zburdai pe
țărpiii lui Eurofa-s. zburdă’ca nișle gonitoare-alorale.
de rîdic-ă pulberea-n nori: părul le fîllic va la niște
bacante cari se joacă învîrlind tirsul, 'pe Vind casta
și-ncîntăloarea copilă din Lcda, conduce corul. Vino
și prindc-ți c-o panglicuță) părul tău unduios. ,Pi•clparele-ți salte, și lovească, ca picioarele unei că
prioare, pămîntul. Voo?a-ți cadențată să-nvioreze danțul. Sărbătorească pc-a.tpl puternica, pe divina Cnlciacti, pe Minerva nebiruită.
i
REVISTA IDEEI
Diriguită de P. MUȘOIU
Fundătura Pipăîlă, No. 8 bis — BUCUREȘTI.
�BIBLIOTECA „REVISTEI 1DEE1“
di
!:
H •
m
l;‘
i
i
5—
P. Mușolu și P. Zosln: „Mișcarea socială", complectă
— „Revista Ideei", 15 colecții, de la 1—150 . 75—
. 2Norman Angell: Amara Amăgire ....
. 1Arlstofan: Lizistrata
N. Armăjescu : Spovedaniile și testamentul unul țăran12—
M Asklnaal: Jertfele Țarului’’....’. 4—
N. G. Cernlșevsky; Ce-i de făcut....................................4—
Louls Combes: Spartacus: războiul robilor
—50
M. Deshumbert: Morale fondeesurleslois de laNature 2—
Gab Devllle: Evoluțiea Capitalului
1—
C. Dlmltrescu lași: Cele două morale.
—50
-20
Grupul Sud. Rev. din Paris: Antisemitism și Sionism
Col. R.G. Ingersoll: Dumnezeu șl crearea-i
—20
Paraf-Javal: Ce știm despre lume. .
— Substanța universala
— Drepturile omului; cele adevărate și cele falșe 2—
Nadlna Kolovrat: Teoriea evoluției cunoștințelor
—50
P. Kropotkin: Cătrâ Tineri ....
—50
— Legea și autoritatea
....
—50
— Războiul
-20
— Rolul istoric al Statului. Statul Modern.
2—
— Unde poate ajunge agricultura
2-50
— Vremuri noi
P. Lafargue: Materialismul economic al lui Marx
—50
Paul Louls: Sindicalismul francez
—20
M. Maeterllnck: Datoriea noastră cea socială .
-20
— Nemurirea
—50
E. Malatesta: Intre țărani
-50
John Stuart Mill: Libertatea de cugetare .
-50
P. Mușoiu: Cum se explică Anarhiștii
—50
— Despre mișcarea Socialistă .
-50
— Propaganda în mișcarea socială .
—50
— Determinismul Social
-50
— Metoda experimentalăîn politică .
—50
— Orientări...
.
.
.
2—
— Emanciparea Femeei
1— Intime
...
..
1—
I. Noagu: Flăcări năbușite .
... 1 —
M-me Noro: Memoriile unei deținute din timpul Comunei 1—
Seneca: Despre mînie
2—
Victor Roudlne:Max Stirner
—50
J. Sagnol: Egalitatea sexelor
1—
Fr. Stackelberg: Femeea și Revoluțiea . .
.
. —50
Stanlslav Tomlcl: Calea la adevăr .... —50
Cererile, însoțite de cost, so fac la „Revista Idee!":
BUCUREȘTI.
�I:
-
Tip. George lonescu, Academiei 30
1
�
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Lizistrata (1916)
Subject
The topic of the resource
piesă de teatru
Description
An account of the resource
Aristofan
trad. Panait Mușoiu
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Aristofan, trad. Panait Mușoiu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1916
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Panait Mușoiu
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1916, București
1916
anti-militarism
anti-război
Aristofan
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
feminism
literatură
Panait Mușoiu
Revista Ideei
teatru
Traducere
-
https://anarhiva.com/files/original/cd8c98e65148bcc1282e3a00b14a70d4.pdf
e66a8b10b24c61c910afb2f10f273623
PDF Text
Text
���������������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Sindicalismul francez (1908)
Description
An account of the resource
Paul Louis
trad. Iuliu Neagu
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Paul Louis, trad. Iuliu Neagu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1908
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Iuliu Neagu-Negulescu
Relation
A related resource
Textul a apărut și ca articol în „Revista Ideei”, LXXII (1908), pp. 17-21
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1908, București
1908
anarho-sindicalism
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
Iuliu Neagu-Negulescu
Paul Louis
Revista Ideei
Sindicalism
sindicalism revoluționar
Traducere
-
https://anarhiva.com/files/original/6c5c9beb9d661f78cfe7d7db80a88aee.pdf
73e79dc28e73e9a7c205ab1c2c440530
PDF Text
Text
���������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Nemurirea (1909)
Description
An account of the resource
Maurice Maeterlinck
trad. de Panait Mușoiu
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Maurice Maeterlinck, trad. de Panait Mușoiu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1909
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Panait Mușoiu
Relation
A related resource
Text apărut și sub formă de articol în „Revista Ideei”, nr. LXXXIX, pp. 125-128
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1909, București
1909
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
Maurice Maeterlinck
Panait Mușoiu
Revista Ideei
Traducere
-
https://anarhiva.com/files/original/4a6c97cd988320a745cc492f88c48b44.pdf
940560641ee835c5fd308234644b33a5
PDF Text
Text
���������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Datoria noastră cea socială (1908)
Description
An account of the resource
Maurice Maeterlinck
trad. de I. Nisipeanu
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Maurice Maeterlinck, trad. de I. Nisipeanu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1908
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Ioan Nisipeanu
Relation
A related resource
Textul a apărut și în formă de articol în „Revista Ideei”, LXXIII, 1908, pp. 33-36
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1908, București
1908
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
Ioan Nisipeanu
Maurice Maeterlinck
Revista Ideei
Traducere
-
https://anarhiva.com/files/original/2dfd4b66452171906b5e420c826a8587.pdf
34dc100f8861925fca4daf8b93301da3
PDF Text
Text
�����������������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Calea la adevăr (1911)
Description
An account of the resource
Stanislav Tomici
trad. din esperanto de G. N. Ghinescu
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Biblioteca „Revistei Ideei”
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
1911
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
G. N. Ghinescu
Relation
A related resource
Revista Ideei
Language
A language of the resource
română
Type
The nature or genre of the resource
broșură
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
1911, București
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Stanislav Tomici, trad. din esperanto de G. N. Ghinescu
1911
Biblioteca Revistei Ideei
broșură
București
esperanto
filosofie
G. N. Ghinescu
Revista Ideei
Stanislav Tomici
-
https://anarhiva.com/files/original/c41b1d3ccf2990bbd84891139ce172d4.jfif
f1e168b1d5f2ff2d0a37f51ffe12cc01
https://anarhiva.com/files/original/238534c3d499f218b0289033704b8d5f.JPG
384358dd5a8a7eaf2fb8636917141c76
https://anarhiva.com/files/original/0cd08a97dc3a9003295fe08561a5779e.JPG
1782736e242cca76d772aaf7e75d9983
https://anarhiva.com/files/original/651e44c40aaba968aad293127b048241.JPG
9bc686b7482d4c3ba29ad6ac586cf5ab
https://anarhiva.com/files/original/3289ea5dd4998ec36b91043e3646941c.jfif
3871153720123b5a323209c962ffb67c
https://anarhiva.com/files/original/cc94ff3f3edd830f01ada7a92d1141f0.jfif
4958bd40bf0a16f6de7a3d7f6b1805fd
https://anarhiva.com/files/original/220ef9bae80d755a5ebd7f3beb4c3ab8.jfif
a95dfcd3493da6f71bd7d2ecc4a26ebf
https://anarhiva.com/files/original/eaf25748f8afb094eb3c93d60b0d6c47.jfif
df8c068858b120ca48e459179aa32537
https://anarhiva.com/files/original/3ddae5a90600159203ce31a40513f436.jpg
45f9efc321c242c797adaf01dcd2a7a2
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
"La garaj" București (2022-2023)
Subject
The topic of the resource
Xerigrafie
Cinema
Info-point
Party
Description
An account of the resource
Spațiu D.I.Y. București
2022
2023
anti-rasism
benefit
București
DIY
infoshop
La Garaj București
party
Punk
Xerigrafie