53 10 549 https://anarhiva.com/files/original/e2080bf07b5d37c40042cfa2ef91bccb.jpg b23de76242f6803c13d19c846e79a03b Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție fotografii, portrete etc. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Unul care nu va candida - Panait Mușoiu (1905) Description An account of the resource afiș/portret Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1905 (?) Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource afiș/portret Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant București, 1905 1905 afiș anti-politică București Panait Mușoiu Revista Ideei https://anarhiva.com/files/original/0e54ebc1325ccba749fd35dae046da7f.pdf 1946d00edb1b9aedc97b9e5734d9589b PDF Text Text ����������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 14 (2004) Subject The topic of the resource Un anarhist trebuie să facă propagandă! „Am fost arestat pentru că sunt o ființă umană” Împreună pentru acțiuni interculturale Fortăreața Europa și politicile ei criminale Skinhead Afiș „Toți diferiți, toți egali” Din nou despre libertate Afiș „Distrugeți fascismul! Distrugeți Noua Dreaptă!” Raport al anti-militariștilor din Turcia Description An account of the resource Anarcho-punk-zine Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2004 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2004 2004 anarho-punk anti-fascism anti-militarism anti-naționalism anti-rasism Craiova Czolgosz Fortăreața Europa Inițiativa Autonomă Craiova libertate Noua Dreaptă Pierre-Joseph Proudhon refugiați Skinhead Turcia Under the Gun Ura Ursula K. LeGuin versuri zine https://anarhiva.com/files/original/f05b6c628bec456d33be471fed42b097.pdf 4a1b8a4581c3fba2ff3d4bcdcddcc8d4 PDF Text Text ������������������ Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 18 (2005) Subject The topic of the resource A îndrăzni să gândești altfel decât ceilalți Închisoarea - temelia unui sistem criminal Cerșetori și vagabonzi Un remember al rezistenței anarhiste la fascism Experiența Squat 118 De ce este St. Pauli atât de iubit? Description An account of the resource Anarcho-punk-zine Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Rizom Infokiosk Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2005 Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2005 2005 anarhie anarhism anarho-punk anti-fascism Craiova Craiova Anarho-front Eugen Ionesco EZLN fotbal Pierre-Joseph Proudhon Punk St. Pauli Ura zapatistas zine https://anarhiva.com/files/original/581cd7cb3adf445ba4f76e7ea3ca4bb1.pdf 4263eca8f11d5585f5eb9e1e4eac0630 PDF Text Text ���������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 19 (2005) Subject The topic of the resource Nici stăpâni, nici sclavi Punk?! Cucerirea fericirii Ricardo Flores Magon FDCA - 100 de ani de autonomie proletară Statul ucide Anarhismul și serviciile secrete Comunismul în fotbal România stat polițienesc Description An account of the resource Anarcho-punk-zine Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Rizom Infokiosk Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2005 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Inițiativa Autonomă Craiova Relation A related resource http://antifa-antitot.blogspot.com/ Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant 2005, Craiova 2005 Albert Libertad anarhie anarhism anarho-punk anti-statism comunism Craiova Emiliano Zapata fotbal Giuseppe Pinelli Inițiativa Autonomă Craiova libertate Narodnicism nihilism poliție Punk Ricardo Flores Magon Ura zapatistas zine https://anarhiva.com/files/original/18d10ee5d33428646b21b2f41bde0b07.pdf b21415d215fb5e9fa799ff487b701d0b PDF Text Text ���������������������������������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 20 (2006) Subject The topic of the resource Abolishing the Borders from Below Declarația internaționalistă din Corea împotriva războiului Scurtă istorie a luptei anarhiste pentru eliberarea femeilor Emile Hnery Violența ca necesitate Imnul revoluționar Revoltă în Bolivia Compasiune sau pietre Statul și Revoluția Kropotkin către Lenin Viitorul Ieșirea din economie Rezistența În afara ordinii Insomnia judecătorului Viu în ținutul morților Lupta pentru drepturile animalelor Fotbalul: lumini și umbre Ce mai așteptăm? Noi vrem! Description An account of the resource Magazin de teorie și practică anarhistă Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Rizom Infokiosk Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2006 Relation A related resource Inițiativa Autonomă Craiova Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină / revistă Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2006 2006 Abolishing the Borders from Below anarhie anarhism anarho-feminism Bolivia Craiova drepturile animalelor economie Emile Henry feminism fotbal Inițiativa Autonomă Craiova Lenin libertar Luigi Fabri lupta de clasă Pat Rock Piotr Kropotkin poezie Poezii revoluție Ricardo Flores Magon Sachio Ko-Yin Ura zine https://anarhiva.com/files/original/cd7e2b61043c456a3fb77ac2f2d4c2b5.pdf a9568550901e43a81de412cee2e35e65 PDF Text Text ������������������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 22 (2008) Subject The topic of the resource Dreptul meu este puterea mea Cine suntem? Dacă semeni mizerie, culegi furie Ca frica să treacă de partea cealaltă O piatră enormă Interviu cu colectivul Lovekills Cronologia evenimentelor anti-NATO Noi nu uităm niciodată, noi nu iertăm niciodată! Salutări de la anarhiștii din Berlin! PGA - Peoples Global Action „Tortura e rațiune”. Interviu cu Michel Foucault Preistoria anarhismului Filosofia anarhist-feministă a Autonomiei și Libertății Vechea Stângă Description An account of the resource Magazin de teorie și practică anarhistă Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Rizom Infokiosk Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2008 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Inițiativa Autonomă Craiova Relation A related resource https://www.vechea-stanga.blogspot.com/ Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină / revistă Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant 2008, Craiova 2008 anarhie anarhism anarho-feminism anti-militarism Anti-NATO CNT-AIT Craiova Craiova Anarho-front feminism Inițiativa Autonomă Craiova interviuri Lovekills Max Stirner Michel Foucault Ura Vechea Stângă Voltairine de Cleyre zine https://anarhiva.com/files/original/da6395450412fd31c302e7904a5946b6.pdf d2c81fd973fb5012bdbd48b36e9a4a32 PDF Text Text ���������������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura # 7 Subject The topic of the resource Despre anarhism Nirvana Laibach Statul Noi suntem o parodie a bunului gust Bakunin Kropotkin Proudhon Compromis Abuzurile și violența poliției Greva generală Description An account of the resource Anarcho-punk-zine Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Rizom Infokiosk Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova anarhism anarho-punk Craiova Craiova Anarho-front Czolgosz grevă generală Laibach Mihail Bakunin Nirvana Pierre-Joseph Proudhon Piotr Kropotkin poliție Punk Ura zine https://anarhiva.com/files/original/3e79ed234f2ba6d21385407d7c3e80d2.pdf b63eebb9cf37cb39e55e330647bd27b9 PDF Text Text ������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura #1 Subject The topic of the resource Ce să fac? Minciuna democrației Se întâmplă lângă tine Realitatea noastră Underground Oda punk-istului nemuritor dar puțin Description An account of the resource Hate& war & anarchy Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova anarhie Bartolomeo Vanzetti Craiova Craiova Anarho-front democrație Emil Cioran Punk underground Ura zine https://anarhiva.com/files/original/82974556e80c739a0e31ea26c5229e36.pdf 3c9fae2c514b7c49063f63a381ac6414 PDF Text Text iL_ *USUi-'r'H#ffifu *.* -" - *" - :- bHffiHL:S?ffi'sry'sHli"- id*U'#J,tuEEk w'Hk*'ffffiiir i*ffiHsfisLE5'li'EH --*-*---*- I - #ffiffi e e$, rrurme;fi * es"fe o.wsas#ryradfetr*?" ffia"& * fiwW trBffif -ffiS# &\*upm .rffiqJ s{&GAUxr.{ ,1 %"fl mpn*esfrfe f @ sp rEpBmsr HR4s3xc4 AHA&H][$TA s i I �ill,,ri:::r,,ti1 r;,,1'i i"r,.r':r I'l ,r {',-;.fi !.li'r..,i:i fr7; ua:rLi, 15;;;6;i; t. i.. r-'r1iilrrl;:l; ir ; lt,,i.i iri+r: jri; rri;i+ ;rii,i:i ,i"" .:iiil,'j:,/,i;,lr*; o.i*- ,l:'ii e: jEi+;,6i: l:;::r!: iii.! t;t::. l't'i:-:i L::-a virt#te r$rin::4 t!;ic;d.i, d$fi::-, c.f::t:!" i.'";::#, {#:rii trti::4!, i.'tr'-;:rd €sxr , i*sr;itat, [.:;7ci f::1a[4, c.;i:t-.i; '. ' .:' ,i ,-:ir1*i-'{ dsz***ra{ , F. .i. P,-oudtr*u) r,:f. --3l;1ttr.r4? ffiH$ffi&& x 3 ..Amarfuii.e ri:" &ctarh.i Btf'-'t * " }*uixrg'exr 3 " Cat-ewa naf"e dsp.re,B*arhi. s.ryu*I. 4.Panait Istrati i-n,ellreeti*nar 5. Eieoal";n S4oderna [:*pcrt+.r,?te s(]tr;{"G.}.e # *,i1*3,r i ll'.#t1tcxi.r"g Ce este Bne.rhiemttl- f*ear:j.st ? S.Feank Ex:artd S . Fdseb$iul- €qsc1asafc L0 . Inte,rn*ti.onal-* t{*derni,*ta 6 ? " - Ll- - E\:nstia inehis{rrii1E . Reuboir*3" ei.vi.n sp*.***I L3. Chewski <t*:*prE: "&na::!ri,.sm 1"4 . Ee 3"5. ce gel"-Ui"c Frodusu3- ? cete €Herste*Eitul- aefulu:ti-i ; j:;a- ;-ii -:.-ir{v+rp'L\-d =:--::':.-- L-,.-' :eii=s=-:-:: 3-: fr# frt ';=-*; rf;a tsrtr-filr"ffi.,; hL&arsf:f!f::,ii+1/: L-;!,F8:6F-ril F:,i jdg) t."t EilFFFtF iF->1 ?ttt.{ t f"' Wfr ::a{+- =--=. ; r'E F uv v rlr n, r +- (y <,E \$r Ftr lri !'; d=il- brtr\t*tt-)yc-*-!'" F- E"tE+i#r f...-. 1.1"'tt = F#r p@ffi #w*ff F&ffies€ffi66 Feffig effirffi tr =iEr �I,EEiHA&F{ $Fr *'& &e"EsuF:-F'€ i lr I CEE\EH -.; $UHYH&E $€ f,* ii HHEFE Crerir:tr sa!I Eri. rnulti t:l:rr;l:rri (:i.rr-i \lc)r- $.r sc:irrle rlr: sigi"rl isi spl,n ..err:lrhisti". Ilr: liil-i1 ciriar- ilnarhislii aceasla levista. L)aca esti de acord cu cateva dintre eele spuse 1lana aouru, poii fi chiar tu insuti anariristi ! 'i'cr':t:e:lli a:rari*ie t,ittt diti gl'ccrr:;ul unitr';itu:;, carc irrsearrirta,,ia-ra ccrtducttL,;r". Aliii:hi-*Lii rcspiirg. impreuna cu toale {'ormclc ric ior-arhie si llominai.ic. i.irii '-- opunem capitaiismului si Statuluri, ca si tuturor lromelor de autoritate religioasa. Noi cautam sa stabilim ::..r -.3 ailuccnr prin nrijloacc t'aliatc o slarc dc arrarldc, carc- inscanrnao s;ocicla.lc cicsocntlzrltzai.al-ara inslitutii :r;.:c {-L)rmele Ce guvewla.re sar: :rr,rioritatr;l <;ocrci1iva. ---,.iti.,-,, u ! !.. .-r,r-iul,'' J\,!J!.L+ :,:.;;';Hff ,::l \) :ffi ixiil#:lff ;fi;:;:,"1'*1T*::'#;Hitr#',J.:*il.,:Ix;H"Jt'H[* ?. Anariristi exista in toata iusnea. Suntem tineri si i,.atrani, fennieri, mecanici, profesori, doctori, sottrcri si libtr irrtt'c.prirrziLori. Suntcm cralalot'i si spilitr-, libcrc, rrarlrc, tati si bunici. l.lr-i sLurtcm ..-j:uli. -- ,-'"ii ;',L;r,.-;; .; (rr ,\r(r)lvrrr graluile si <jistruger ii, asa crrm guvemt:le si rneriia a,servila intereselor capilaliste .violenlei opiniei pr-rblice. Furia noaslra are rm'scop. Si aceasta este indreptala impotril,a celor J:J 1,cr sa battirliz.czcJ sa corttlciczc si sa disiruga viala. tjasirn e-..,tr.clrr dc ironjc l-ag;tul ca gtivcrri,;lc si .-:-r,.mLiile r;apitali:;te. ccle r:arij:.tti r-:rr.;iL hornhclc'crr nlrp;.+irn si armcle rrr.rcltiire, cr:lc care riistrug planeta si --.. de specii de fiinte vii cu o vile-ts. inimaginabila au tulpeul sa ne portrelaeze pe noi ca teroristi. .:-l-irca sa ne prezinte Ceriti anar[ris[ii veir-]re,sc de:rprre [iber(afe, t1u t]c rcforim doiu-la liboriato si pros;pcrilatr pcntru propria . ,::.ilj ll:tiLrne satr pe:nint (:oi oare mun(ros[i irnpreuna (:tJ noi, ]lt vr(:B Jihcralt:ir <l'.rar frentrrr o iinumila claszr, .r.: sau religie. noi nu vorhim despre egalitate intre oameni in tennenii unor granite imaginare lrasate cu .- --,:.r ,-h:nrpata. In schirnb vorbim. r-le:rpri: lihr:rlrrtea r;<:riploi:r si neri;strictionata pi;nti-u toli <xrmenii si pentru ::;=-.i P'aman1. care reprezinta casa noastra. '.., . ul'\\,. ilifosir0D.org rlonii ustrrcie.ccnr u^,,,-'l-. i n d )rIedi a. oi g [E VQT"H VOTEIL F{ E FiEI SCF{EI\€BA Nffi6TC qt,"ri,. cri ntetllin c c o::t (Hft FdCE ffi H ffiFqg Lffi ETfstrE ! ecedTsfw#E L{IPTA CGNTT]YUA !!! �- r5:,-'l-. r1i +'i (I :i'- f.:',L, 'u*. a 6t tt 6E f", . ]. Ti I, *, :,.....;. rL,.:, r:;. .. -. ,",.-,. c..... tr:4. (.-:- i., i \i G-<: *-_)i '. ''' r f- EI rr - f * m €ffi t € * r m I t er e f t tr el$ * s' f:c e+ Ilesi anarhismul esle in teorie, inerent feminist. realitalea este cie multe ori diieita. etrEn:-5rere* a fost ' , *ui, *;l -rF t! ;.r ":i, i '- + creat din nei'oia de a aduce mai nult ir: iiiscutie Piobleme piecum dominatia- alienarea, ccntrolul si icrarhia mascata iin siera airarhista. dar si h5.: - ! ir-r-Lru rlr^o16-r wr!urvu Ioc untti propice al;it schimbului idei si inionnatii cat o:zr de si olirii iupteior. Ce se intaniPla c? I ur,ii ,rlnrclri ii ameninta pe al'.ii sau cand se comPorta i-n a:runite fe|-rri ce Pot {i foarte d.-:anj:-nte sj-i fac Pc ceiialti sa 'Laca ? Ce se intamPla daca ciinaiul dintr-r-rn gruP - in s:n-sui fundarnental, ccrs:;rs infc;nral iiu conf-r'.rnta pe ceilalti de duce la r, daca iciui in care-si r-zo'Lt't neint.'leoerile este a.cela de e da pe cineva afara ? Ce se intampla daca nu se continuz illnca ,ic crcBJC a ullc ncrltru rxt r:'<;tirtnila si n.''itt-tcl atmo:;fore de nr:inlimirlar:e in care tr>ti:;:l se sinria tg,rli:;i::prc,;i;.:.ii ? ii,r:,lr ca anumite p'3rsoane nI dehnesc existenta colectivelor trebuie ele mentinute cu orice pret ? Sau doar pentru pit'sctrelc carc lc-atr lxir' au buna,oi,ta dc a-si a,lucc coniributia in aLtio-c-tit'^2 5i s';friill;at'r:: a:itudinilol <-.e'aLi clisr-:u{al act:]cils tirlpa cinici trg.o-al pana acrrm ? Sarr penlrrr ca oamcnii aLr ohcrsit, arr cic',,c:rri'i llrllrli s*u ? piobleme iarasi si iarasi, confruntandu-i pe cei care ar fi trebuit sa 1e inteleaga pana acum nor-irtrarhic' niveiele. Dorim o participare reala si totala pentru tcti in aaaiilsin si sunlem at-asate slructi-rilcr anarcha-feininis din cadrul colectil,rilui pe care vrem sa-l construim. Desi e(ir:-3re** es're un cclectiv \.'a-I'i-La, rasa si asa trrai dcp:'tri'c' scopul cslc aocla dc a irnplica si a incura.ia oamcnii {:r:a a Lilr: cotrl Cc sc>:, clalorila irn|licnrii crarnonilc Lrrc..ram rleja la recllr<,ta;^ea unei revisle care va fi scrisa in Iimba englera din niai multe tari, dar in special din Europa cunosti alie colectir Daca esti interesat sa afli mai multe si sa te implici , contacteaza-ne' Daca s-ar Potrivii c anarcha-feministe, actiuni trecute, articole interesante, benzi desenate, poze, poezii...care tematica revistei er?n-5Ier!.- te rugam sa ni le trimiti. 14111,\,_ er-i n \,,:n.b1o s:spot. co; Acesta este doar incePutul ! �#.".€ /';'$'$,,r.4 ln s1e ririst, ie ori a fost aduce blerne li all u4, ascata :al' si L loc iui de :at si l t( nta pe orta in foarle ceilalti la daca p-in .da Lce iti la a daca r;zoiva :1a de z yu'{} ?"t!: *f f'u*lf' t}" {i;i*'frpg*tij;5i $i}, Sr'i- .I i,tri"fieT*. 5i;-:1i-1- {ri;r,i;1, pi'-:icr .q,arhisrrrul irrsrLr.ce ticnar nu ,;sr,c o sr,:lutic iricclcgica la tr;a.ic prr:bii:rirclc sctiiiic. uil all i;rr--'.ius ;rl ricn-:inatiei :-.,litaliste rle opinii ::i irieclogii) (JSte c pmctiur in cont.inua riezvoltare c.a::e aie c,e scoil siarsiitrl S:ztului si a continuitatii capitalismului; o practica care cere dicutii si analize pentru a pulea avansa. Pe rioi :-^,: irrlcrcscaza o sooiciatt, iclcaia si nu vrcm sa oI-crim inragirrca urrci ut,:Fii p":ntru;rublicul coltsurtal(ir' l,:-s )rrngul i$or;ei ma.iorilaloa anarhistilor, cu exr:eplia celor c:arq: creliea.u ca scr<:iehto:t pcale sa evoilteze ....r. ponltrl in care sa remrnte la Stat, au fost anarhisti insurectionari. Mai simplu, asta inseamna ca Statul :,: r,a clisparc 6c la.sige, ci anartrisiii sunt cci earc lrrbuic sa at.aco, p,;rrlru a sp,era in in{i'angctv-a aeostui.l; dc r:xclrrsi. {n ceea J.3r. ce avcm ncvore este reycrlta rle.rrchisa si raspa.ndirea sr:byer-r,iunii prinke ce i exploatati .';i :. urmeazq dorim sa raspundr:rn la intreb area : daca Statul nu va clispare, curn vom pune noi capat existentei ,:re ? Es.te vorba inainte <le toate de cr praclic.a ce se concent.reitr.a pe organir.lrea atacrtJtri. Aceste nole nu .--:ri in nici 1n cazvfiprodus finit, speram ca sunt partc a unei discutii in continua dezvoltare- 51 A'i'Ui, 1\U VA tliSllAii.Ell {}l'i i,e- SiNtt : A'f'ACA-t- i -Starul capitalist nu se va pier,Je in trecuf asa culn au ajuns sa creada chiar si unii aflalhisti care se :_:::lac jntr-o por.itic dc,,asicptir.rc" si r";hiztr concia:tna ac;tcir'. c'.clor cari: cotrsiclcra ca rroua Iurrre dcpirrdc de si .r.ir-rrge-rea celli vc,t,hi. Alacul eslc refirzr-rl negocierii, al pac.ilicarii, al acomodarii, al s*crificitritri -.::;ronrizului. -llrin zrr;i-ir;nc si prin a. inval-a sa actionezi, nu doar prin prnp;rganda sc l'a dcschidc calca sprc iusurcctic, _: irif:l pr.o1;ag;rnda are ralui de a clarificff cuin ..;a acticrezi. A:;tei:talea te invata sa aste.pti, iar aciiultea te - --.3ia sa actionezi. -l:olta unei insul-ectii cstc sociala, rm miliLua. h4asura pcntru evaluzu'pa inipoilzurtci un':i rcvoite _:-t::,liultanu este cr;nfruntai'ea a,rnrata, ci rlin co:rtra amplituCi**a peralirarii eco;ionriei si inll*etul arupra : - =ralitatii. _ :.{_ i i1/i't'A'i'*,iA Irqi]x,ip+rlF.{tr,?#lI\i'i',A y€r}n$ ti{tr/oL'r'A CC{}l}.lx}PdA?A: <Jc lr* insur*t{ie ia rcvtlttir ! i:lc. :rnenilc -Ca anar.l.isti, revolutia este punctui nosiru cons'rant de reibrin+*, nu conteaza ce?a ce facetn sau ce - - .,;:;ic nc ingrijorcaza. I)ar rcvolutia nu sstc un simpiri mit pcntrl a fl folosit ca prmci de rcfcrinta- Stirn 1 un evenirnelrt corrcre! cale trebuie corrstruit zikic prin nrai nrulte incercari tnoCeste = - ,.lu deoarece este ---3 nu au toate caracteristicile eliberatoare ale revolutiei sociale in adevaratul ei sens. Aceste incercari - _,--.:rc sunt insurLrtiilc. i)rin cle rcvcllta *;olor rnaicxptoalali si nrarginalizali din s<-roietalc si tninr-rriiaL$act:a _..- sersibila ilin pglct rle ye<lere polilic de-scliiiie calea catre po:;ihila implic"are a c.'It mai rnuitor exDloatati , ,--::-.ii1 flux de rebeiirure ce poate conduce catre revolutie. -' rp,-a troiruic clozy6lt4ta, alal pc tL-rrnor) sctrrl cal si pc lcrmon )ung. StratL:gii clarc sLtttt lrcoOsitft: pcnlru : :;:.;',e ca clilerite melode sa fie fcrlosile intr-rin moC coordcnal si util. --ictilnile autonome: autogestionarea Iuptei inseamna ca cei care iupta srurt autonomi in decizii si j:" ,.:,:. accsta cslc modul de organirarc $pus cc{ui bav.at pe sintczc t:are totdeauna tin<l sa prcia controlul : -r. i-: 7tele care sunt sinteti'raln pinlz-o :;ingr.rra orgar:izatie de controi $tlnt usrlr integrate in stn:ctifa <le -.:ri_ ra.. societatii preza)te. Luptele auto-orgardtaie sttnt prin natura lor neconfuolabile atu,nci cand se {.,.",nul sclcial. :..--1. ^ nn iru l4r(sr - ;olectir - --\CO\TiiOLABILITATIiA Ce se ontinua Oane nL L lrer. ect:]cas ir.t tolti, erarhic, ieminis rtrivii c irot.co; ' - -:-:j vensus R.EVOLT,& COORDONATA : raspandirea atacului ! - .:tir-r,Jata nu estc posibit sa prcvczi dinairrtc Iinalul unci anumiio luptc. Cttiiir si cca rnai limilata lupla .,o n.lr. *oi neilitr:pLrte consecintc. 'l'rocerss js la riil'erite insr.1rcr:tii limitate la rcvolr*ie nu prrate fi rir4r' :rL_i ULlw -:-: :n avans prin nici o metoda. alcs m,qpsnclirca lor socia-la-5.1, ce --: L\,\.ar --.v PV !ss 1c:me sislcmul nrr srrnl aclolc <trc s.:hotai in sinc, ci mai --.--:-::--iA -- ---l-4lc Jl\lU ^^-:dispunedecelemaimodesteniijloaceisipoatetrasaobiectivele,sirigursauimpreunacu �ia indernzura odcui, sunt mai avnnlale leirnolagii 4.C$ft*i'LiC'l'UL PUirJv{Af{},iY'l' vcrsus fld{,idiOCi6}i.t(rl CiJ Ir{-}XL't'}lLit tu}S?'el'UEii}1'{Ar 'fl -Copflictul trebuie vazutca gn element permanent in lupta impotiva celor de la putele. L) Iupta careia ii iipsestc aocsl olomont sf'ar"scslc prin nogr;oicrca cu ir*litutiiie, isi dczvol';r r-rbicciu] iit a 'jclcp,a si rie a r:rode intr-o emarcipare ilr1r.orie ohlinula prin clecr,:te parlamentare, airinganrJ in ccle din trrna in puncrrrl in care participa activ ia; propria noastra expioatare' -i,rotrabii pot cxista nrotiyc iniliviilualc dc *. puric sub sr:nrrru{ irrti:cbar-ii inccrcatile .:uiva dc a-si atingc obiectivcle prin mijloace r,riolente. I)ai cand. non'r,iolenla qjrrnge sa fie rcr-lina ia nivtiui iinrri- prineipir-l nonr,iolabil si cand realitatea este clivizata iritre ,,bine si rau"', alunci arggrnenteie inceteazz sa mai aiba valoare si totul ostc va:rul in tcrmcnij suborclonarii si supuncrij. Oficialitalik: miscarii rurti-gio'bjiz-arc, distaiitarrdrt-sc si clenrinlsnd pe ccilatti au clarifical in mod iryrccial un anrrmil punct <lc vcrCc,-c : arcla ca ci isi varl propriilo principii, catre care se simt datori, ca pe o revendicare a puterii asupm intregii misca:-i' 5.iLilCAl,i'i'z|.'t'f,j,A : irtsurectia *u *ste donr spargerte de iSauei ! -Anar-hismul insurectionar nu este o morala a supravietuiiii: cu totii supravieiuiin htr-un fel sau altul. dc rnultc ori in compromis ou oapilaluJ, dcpindc dc pozilia sooiala, cie 1-alcric]: s: r::;i:::ilc troas{rc- Cu sigrrranta nrr srrnk;rn nici mac,."r <Iin puncl cie voclcrc morai impotnva folosj;ii rnillrr;cior ilcgaic dc e ne elibera din sclavia salariata pentru a trai si a pune in practica propriile p;oiecle. ia; in acelasi timp nu l.etisizam ilcgalisrngl si nr:-l 1*ns{:orrnain intr-r-rn F;l rJc rcligic cu prr;pii ei madi: c<ic iiiir si simplu un mijloc, adesea unul bun. 6.Ot{.GAltIEA}ttrA iI{tiOH-lr&l,LA : de Ia partid si sindieaf [a auttr-or6,eili::re. -In niscarea revolutionara exista diferente profi..urde : intre tendinta anrhir.a a calitatii luptei si a autoorgwi'aarii si icndinta auloritariana a cani.italii si ccntraliiarrii. -Organi Ti$ca are loc p*ntru lrrcnrri concrtlc : rlc accca suntcrn impclriva p:-;liii':ior, a sinrlicaiekrr si r organizatiilor permanente, deoarece cu toate actioneaza pentru a sintetiza iupia si a devenii elemellte ale intcgrarii in Stat si oapiblisrrr. Scopul lor cslc propria oxisL,cnfui, in ccl m:ii rai: c::- r,lc i:::ri inhi oonslruicsc orginiralia si apoi ii <:recitva v:c,pul. Noi rycm sa actionam, ilrr org-aniz;irca csic doa;- lin miiloc. Ils acc suntm impotrivi delegarii actiunii unei organizatii: noi dorim actiunea senemlizaia care sa duca la ixsurectie irtlcrcsc, c. :_qS_l!11r_loa()fAt(]i4l4 Organizatc,a/organuttia rtu tre buic sa e xisle pcfl{ru. {!prra! ta uri,ii ariuil:itc pentnr alucul impotriva rlnor anl-lnlite inbrcsc. -Organiz;1rea informala estebaza+,a pe un numar de canarazi legati pirltr-o afinitete conluna, al cate' clcnrexrt principal cs{c irrloldcalma actiu:rca. Cu r:a{. atia prot-,lcrrclor pc ca:c aacsli ctr:r-rarazi lc iidi'urlt impreirna cslc nraj c.xtinsa cu ala1 mai maro va fi afiritalr'.a Jor. Fiip't cc Ci;i-c ]a lrdci'ara'fa arganirare,li capacitatea efectiva de a actiona impleun4 stiind unde sa te gasesti riflui cu celalait. studiul si analiz problcrnclor irnprr:una, lrecet'ea 1a actiune - toate au loc in rcaltie cu al'uritalea aiirlsa si rru au nilnic dc a Jact cu progranrolc, plat{'oi-rncle, rlmpclele sau pr:-r1-irlele mai mtrlt sar: mai putin ciimri{latc. O:-giiniz:rrea infor-rnirli anarhista este asifel o orgallizare specifica ce reuneste o afinitate comuna fifinorita.tea anarhista si cei exploat*ti si marginalizati : �" trag coriciuzii si asteapia - lrr ioc sa actioneze. Se pccie I'i)"i;te ca noi nu sunlgfi pi]i'i.'; a iuprigl r-l'': clasa' ....n1.ri1;rl; cu cxplala,rji, ea rl,Jri.rrtel,J, r'evrlla sl slabi,.:iuldL: uoaslrc rlu si-utt *r'usrllr ;nrfr".ura "":'.. ::,:-^i,^:',,.. ,t+,',rr $siiirraloa i,i,',ri. | intre cxplrriiltli :;i subvcnrivi. al{ceva ds{,itt ^:.'r:rr,-,., idoolng3+a lar astn nu .rrt* nimic sa actioneze funpotriva puterii ciriar -h{inorita"rea anarhista activa nu este sclava a nurnerelor, ci tontinua sociotaiii. Actiuucat urrhista nu sr alr-urci ca,ci oorrliuritaroa de clasa are urr nivcl scazril prirrtrc cxploatzrtii inlr-<t miJrc org,ii'ni:tl1ie pentrtt a :,;h..rjc sa sc conocnlrorBpo or-ganirarca si apara*,*a introgii cla,so exploalaIe la lupiei, ci trebuie sa identirrce aspectele singuiare ale luptei si sa le duca --- inafiora incepr.rtului siarsitulii ale dc irnagirilr slcrci:lipt, :.rj1 siarsit catr.c incepui.ul alacului.'trcbuio rlcasoncnea sa {1c inrlcparlturr r]ilqninr; si sa ci)nk<:leze totut' sii lor luptc rle mrisa si rlo concgph-rl unci crc:;ttxi in{inite a :mis*uii oilro ::-,an:le '"-'.n"frii" ca ceva ce trebuie sa cu multitudinea celor exploatati si marginaiizati nu poate fi structurata si rcistcnta intpolriva atacului cxploatalcrriior' _*:i:_rc trcccrca tin4:ulLri, ccva bazal pe crestc.ca ta iururit pe -;chuie sa aiha o c1imensiu,.,e spc"i[rca re<iusa, ln:huic sa fie o rclatjc bazata dc'cisiv pc alac si nu -:o1e,,.ai:ia.tuiui", l:.r .. rr j: r-r '.'c ei dceLr l,r.nofora ;si sl ii: '-"'"1il[",,., sa 1x-rata izbucnii si iuo"1r" sa rre cotstluiur propria lupta in asa irl incat condiLiile tcvoltci tln conklct inhe trlilpf -..-rrj..r,.l sa ric p,l.rta- rL:zlroll.:l pcntnr a ii r"o* ta lumina. In acilsl {i;! c:ste stahilit iir/\.{r-il l<rl -:--n.-rritatea anarhista si situatia sprecifica unde lupta poate fi dezr,'oltata' - I\-r\l\/rn}lAl,IT"t*TIr)4 SI SCr;I/,I,[]L: i*ilir'!6t1r1]ir^li] si rx}}}iurristrt, i \ lr ll l itrf e fa]sa pHo]-tlerrra. imbratisam ce este mai bun in inCividualism si ce este mai bun in comunisrn' eire:urnslantc contr<;latr, rlin -jrrsurr;ciia incr:pc cu rlorinta inilivizil,:r' de a avatla rlir cr:nslt'angcri si :;a lreacz-l pc:;le sep;trada indivizii -.-.,^'J" * reca.rtigticLp,:lciLlloa r.!c il crea ptopria-ti viaLr. Aceasln cqre ca controleazl couditiile cie existenta, este _,.^-.. si si conditiile lor de existenta. Cand cei putini, cei privilegiati, iriterrncni proprii. Individrralitatea se .-*::=i,,-.il pcrrtru lriajorilidoa inrlivi-rjlor sa-si cluca cxislonta crlr arjcvarat Aocasta -- ..:: je zv,.ha doar a,rrlo pnde cgalilatca aeccsullri ];r eonditiilo <k: cxistcnta cslc o rc-alilalca sociale' de cei din si de ei depinde acces ,_.,i"i-'" u.".rut.rj este comuniimul, ceea ce indivizii rcalizeaza,din acest conr'unism' Astlbl *r; cxista niei o ega.litat" sa.u irlcnlita.te printre indivizii implicati in adcvaratul _ _ -ri ;or. noastra- de .!-'jupra impu:;e sooiale l-: ce ne impinge caire o ldsnt,rrfte sau o egaiitate a l"iint*i sunl rclurile .-:::,ul sisteni Nu exista nici o contra<iictie intre individuaiitate si comurism. -\oi ::i. ar: Iilur jto- r .,Ui SUN,I'Iiht Clrll I,XI,LL}A'['A'I'[, rroi surlteul c*rrtradietia : uu es(t tirti]l de aste;r{.*t l a1e i,::rt r. )ctE r:. c- de compromis si -Cu siguranta capite,lismul contine profilnde contradictii care il irnping catre procedee ia a aslepta _ _,i. .u-r"oput de a cvita crizcle pcr,lodicc ciu'c il ttl'ecltcaza, <lilr noi r1u tlc putcrrt coinplatcc pcnlru accclcrarea ::-rii.c ci;:c. C;rnrl *c vor ir:tanrpla vor {'r hinc prirnitc <laca 1'or GlspunrJc ccrintclor : -:-*:;rielor procesului insurectional. Ca explcatati suntern contradictia lundarnentala a capitalisinului' Astfel l- __-. cste tirrrpui pcLrtru izbuoniLc.a irrsucotici, asa curlr pulc.rn nota ca urranilatca iu fi putut punc caPat : ,...-r;i S1,1ului in orirp mclmonl clc,a lungul isloioi. O nlplura in <:onlintia ropriiilttc:cre'' a acesltti sislem a] , :.: ::arii si opresiunii a fost tot tinipul posibila' si ruttt :. iaci - ol. t abahus/ " lccst ortico{ a aparut prima dota in ,,Kiting F,ing Abccw #2. r,,'url..seotieS.coil/l:lt �*'i.'ii{.*r' Ct s'.ur" i*r's ruqzgsf,r{:, {t; t,: Si ptrev*d ysrirc secc'li s ei --- s*segerar"e!" pi:icare iol cee{r ce rs$rLt! arice c,pil esils uyt revo!Lt!iotirtr. .l)t'ivt el, legile Jirii se reiriljicsc s! t*lcu in Capilul csle inceputu! si malur a rirlir:gt irnpotrivc lrsr: morrsla, prejudeiati, cslcule, inle.r€sc mesr:hine. n-cm sa cred irtir-urt viiior rnai bun' sfarsitul lumii; doai el singur intelege viata, pentru ca asculta rie ea - 'si aTiiu! dstirir: mon'vtril'" 'se ilecot in ziua r:arcrl ,gvahrlia vet fi ficnra sub ,rr,mn *! c:a7;ilariei. ]esit d-in r:rtpi{rtris', leaadc de viata, dedublartdu-se ipouitut;grvirii' Ifi abs'ents {JrtiJb*nitutea, pltitituclirrct, rtrctlit-tcritute# se ut'ocittzrl astJbt in clip rJireai jtsa'ta' dacs *u {ii';irle t-i{tts lihertstii triu*tfa grosol*nia, stupilitatea inr:,antr$o rie ta iw&si, pra#irt tantosc; svsniuri riu exista; o lume fara chiar josnica. Bucur.iile si stderintele, slrivite - se afilesc" Fasiini, dorinie, Gpasai1- ltsatrt' tiberira e3/e rs lume a cr.tnrplacerii. O lume, lolotlala, u plidiselii : r*ahor*la, palnieie sale - nici acels care Astazi rzu mai paate nxanca paine intr-un SIat, nici omu! care n-ore decat ;l'cestitia trebuie sa fie n-a.e rlecat creierul sau, ci numai t,icleanul inrsrntat cu gura ntare si obrazriciede rtsa-zisele robin c* totii. pe e! trehtsie sc.-l :;crvim si ,tct-l lingztsim. li{ este clistrihaiioru! tle paine si onoruri. (lamaraclerie aclevarala as.le s'forlare:a c{}nfitrta pe core a.{ace a parie riit't *ti$,irt' {:a sa se eliberez' i po! sa $i'-m tsi pree:izie, ca tre ,sclrnia nzi.I,srurc a *p/.oatarii amuiti dt. c:o{re om, Or, din etPericn[c nteo' prin tnufica ci prin siretlic sferturi din lurnea exploatata nu aspirc sa se elibereze prin canstiinciozilsie si gals stt tlr',irit-i puirc*i, t/ar nepttltuxl-r exact c,*tJitc putronii; itt orice stu!ier, *rttjrsrirttlea luiratorilttr s'utti efortul </e elibe:$re a! #,e*!is{i!ar- lrieclist e numc face isi tit 1oi fu 7nt-tncn. cu chipul ccestit se scbatetrzc omul capabil si cinstit. El e si revolutionar- ccordul vinr. de lt Sitigura, prietenic pttclte rettolztlianrt lume*, t:i.a[a, dattrsrece ccoic ltrtde e{} rijsla' r':rtt r:era aari a'Slr' vcrb* d' sine. ,ge pgole bale, rrya in 7:ri7a11 rlespre o rJot:trina, rlw rru se poate fix:e care ittrit exriciitntec serdi;nenlc'!or.. Aieaslrs pr"ieterie ci;i'e vine iie l* sitie, ccre iiiC:p*,ris{E,} ileir;ielegerile, greselile si irtpinge lle affl spre perJbcliwte, grulie caldurii ei sufletesti I sunt mc Inlr-o ameliorare a vietii prin evolutie, nu se mai poate spera, caci fartele obscurantisie var d'et'en pule,nice decal yoinla putirtilor irlealisti. se vor scurge multe secole pcns i* ziua canri idetzli-slii irurtprtcitrtte, si 777';ir7t{e{t majoritote. Ramane cri c:inrtea sf e:cpa<:itcfec sa Jie im;ru;e. prin Jor!4 {irs fi'Itn gtmerneaza sstazi gratie fortei. ?utrii l? Jos cu pult'iile, rrttionrtle sau irilernrrtiort*le, cx t,ec!:ii sclu c1t rroii lor step*ni, deurccr&ti ot pentrtt ca altii s absolutisli * cg latii stopani; jos toate patriile <:rrc f.rc ifiio:{ip-$iL"-$ s* fie zxisi utzii lotul ! Ramai pe lot traiasca. Refuza ,o ,ropf indiferent pentiu ce-ar fi. Iniruciseazc-ti bretele ! Saboteaza rsmorali pr:nlru taal cu laata gre.u.lgtea rneiet lcle. ,l1t'urie. ctceslar darwti, csric.irze or /i ei, s* se- r*rca ei stt-fie care n ,c(:sle Patrii pe- core si le irwenteerza infia.e:rre secal si cor€ seainitrT{} to$lc' inlre ek" Ttt' omrtle [;al' si revolt' artelor lor, lehnicii si ai decat bietele trile brole sau bietul lci cap, refuza-te Ia iot, la tct: ideilor cr{}p perutru o t1rfa, penlr lor comfartabile, ksr &y:a-ti vine chrful de-a crrryc la{usi pznlrtt cirzsva s{.11} cev-{t, o javra de prieten sau perllru leneo /a. I,iberlo{e.c e5le sin1gtru! lrx:ru l:tanlru a sau safim intemnitoti ! arui *icr-rire si qt*,rlrrre trebuie sa fim grtta oric:rttxl sa mtri Pa.rcait Istrc �GegqEFE al sI m,l *") A 1 "-\ ) lfi< v!4 md Em 13 rtolontilric i 9U9, l''iarlciscr: l''ct'rct' 1' Guar<.lia, prrlfcsor, girnriitor si libertariiin spanirrl, a fost impuscat in transeele fortaretei Montjuich din ilerccJona. Jtt urllta rurui {a}s p}(}ccs, itr ctrtc I}u s-a adrrs nici o proba impolriva sa' Fr'rrcr a fosl trimis ir fata curtii martiale, care l-a gasit vinovat de incitare ia insurectie populara; revolta ce izbucnise cu o saptamana in unna der fusese zdrobita de fbrtele guvernamentale- Executia lui Ferrer, fondatorul scolii libertariene, a provocat un va1 de prroteste internationale. Figura putin cunoscuta, in afara cercurilor radicale, Francisco a ajuns dintr-o data ia atentia intregii lumi. De ambele parti ale Atlanticului au loc mitinguri si demonstratii de protest. lntl-un mare numar de orase europene strazile sunt denumite cu numele sau si se ridica sfatrri in memoria sa. Oricum, cel mai important luc.ru este miscarea pentru educatie libertariana" care se naste din exemplul sau si se raspanrleste rapid in toata lumea-InBrazllia si ArgentinE in Cli"u si Japonia, ir Anglia si Franta, in Polonia si Cehoslovaci4 aproape in intreaga Europa, sunt deschise scoli dupa modclul Fcrrer. Aceste scoli, nu numai ca poa*a numele Iui, dar ptomaveaz'a aceiasi filosofie a educatiei ca si el, una cate tle roate in evidenta drepturile si xsa €s€E ee"ss& r'oittittara tlitrtle iridivizi libcri' Obicr;t.ivul lor,, inh'-un ser:ot <le &'rxbt'raic, cciJpct'ai.ca1 framantari sociale si opresiune guvernafilentala, nll ct'a cloar accla clt;'{t $ca ul llou 1ip dc socaia- ci de a da naslere rrnci noi culttri, uncj noi vieli intr-o Iume noua demnitatea copilului, care se bazeazape relatii de reciprocitate intre elevi si pici'esoii si ul'Js s'rttt cuiLivate altit gitudinilc firicc, cat si cclc intclcctr:alo; intr-nn rediu libertarian. h4iscalca bcrl'ct', atirlgc rasl:iutclirca' <;ca l'tiai i:irga ia Statele Unite, nnde durearamai bine' de 50 ai- fntre 1910 si 1960, tot felui de activisti si snilitalti ratlicali, din Ncw Yoi'k palra in l'r:s Angelcs, se lanscaz.a intr-o avor.h-irtr a odnca'tjei si amoasterii, unica in istoria americana. Inspirate de rosrtirul - i"cti'ct', lrcste 20 do scoli apzu' itr di{'ei'ite port ale Amcicii;uncle copiii pot sa stu<licz€ in"ko amosfera de libertate, in contrast total cu fursralitatca si <lisciplina din saiile de olasa trEdtionale- Acegte ^scoii l'errer sau sooli Mocterne, €rrn au fost ele numite difereau fie celelalte ccDetin:ctrte edilcalioirale din acea perioad4 lilin ffi ea erart scoli pentnr c.opiii cle munciloi eumduse chiar de catre muncitori. Fondatorii Jcolitor, ctiru aplcapc toti anai'histi si dotcau e&clrlca tutr;ror farmclor de nutoritate, at;l politica i monomica , dar si educationala - pentru a grabi tE iea intr-o noua societate, bazata pe llupa ext*u{ia lui ieirsr., gr'tii}urtle rirri*lilste si libcrtiricnc si-au' ccnccntrat oforturilc intr-o campanie de raspandire a invataturilor sale' In prinravara lui 19i 0, accsLca se eristalizcava intu'-o organizatie naticnala nurnila Asosiatia Francisco Ferrer (mai tarziu va adopta denumirea Asociatia fjcoata Modclrta tlin Anlerica dc Norl), caLc-l avea ca preseelinte lre l,conard Abbott, iar pnntre principatii sustinatori se aflau Harry Ke11y si Lnltrri Golclniair, ln tiiurrai cativa ruri, Asooiatla Ferrer prospera. Secliuni alc accstcia apar in loate colturiie tarii, iar numarul de msrnbii creste rapid, rlepasind cele nrai cptirrrisle asteptari' La izbucnirea primr:lui razboi mondirrl, existau scoli Moderne la New Yorh PhiladelphiE Detroit, Chicago, Salt LaI'.e City, Seat(le, I'ot'tland si *r'rr*nd au fost rlesclrise scoli a<iiliona}e Ja Roslon, Paterson, San Francisco, Los Angeles si alte Iticatii. Ire langa ettglezar, olele se Lineau si in germ?+na, yirklish, ceh4 italiana si spr'niola l,anga **it. orase, precum New York si Philadelphia, se �iiii;r...r.:.; i;.t,}-;:: :: r i, i":l i ;r. i'r:, .t l...,li-,,,r':..r.t:l . .1:;:il. \!L r.,,r, j ; r;.r i.lr,iil lr,l:ili1 ;-ill J:i;l-ll Iv4ajoritatea accslor scoii Mod*nrr' riiit /\irloiioa, ilu ibst illccrc:lri clcriir;l'c cc Ilu au duitli mai mult Ce 2-3 ani; ir'sa :+coal,ii dc la Sjtclt<in New Jersey a coniinuat timp rle 40 de ani, iar ,,rivala" ei clc ia h4rihcgarr - Nctv Yorlt peiltl'u apro;lpe ?-0. Inrproviz;rtiar si cxporinrcntul ()r?i\] reguia principala si existau diferente considerabile <Jo la o scoaia la ei{ta, tlcpittzarre[ dc resursc si personal. in ciurJa diversitatii, tcate scclile impartaseau un set de principiri si practici comune' instruirea se laoca pc bara prirrcipiilor liLrcrlai'icno, accenkmnciu-se invalarea prin prirctica, ala1 in ceea c€ priveste teoria, cat si anumite meserii si nlcstcsuguri. lltc,gt'atttcle r"igidc, orarcle si cataioagele €rau ,,intei:zi:;c" in s1l3 rle cla-';a' Cei impticati in acest proiecf creadeau cclucalia traditionala ltstrangc ca dcz;voltarca spontana a copilulrri, ii stopeaza evoltttia nalumla si ii abrutizeaza caraeterul. lnvatatul pe de rost (rnetnorizarea lbrtata), caLE sta la bsza invatamanhrlui convcntional, trcbuia inlcrcuit cu libertatea - ca functie a educatiei; aceasta fiind un prooes clc auto-dezvoltac, Im proccs prin cit-c eJevul trohtrie nrai m.ult sa dea cleca1 sa primca,sca- un mijloc prin care spiritul unic al copiiului este incurajat si sprijini! in loc de a fi ntodclat oi'i suprimat- Pe cat posibil, s-a incercitt ca e levii insisi sa fie cci ca.re hotarau ce si curn sa invete, functia pi'r";fcsoniltri fii:rd acocla cie a lc futrti:*r sccipiu-i libere, de a incuraja independenta si incrcdsrea in sine. Metafora favorita era cea a unui copac sau a unei 1'lori, carc rasaro, crcslc si iniloteslc, sustinuLa doar de fortels naturii. {n conformifaie cu ace;lsta filosofie, elevii erau tratati cu multa rabdare si intck:gore. ltogulilc arbitrarc au fost abolitc, Ia {cl pcdepsole si rccompcnsele, ntt exis&ltt note s.':u examinari, care ar fi putut naste ipocrizia" invidia si insclaoiunt;a. Copilul era incurajat sa inycte liber, fara tric4 m presiitne, rivalikte sau competitie. ln toelc scoiiic h4odcrnc, cduc:atia cra perceputa ca un proces fara slr,rsit, care se' extjnde de ta cea mai mica varsta pana in clipa mortii' Asi{'el, atlultii crau invitaii, nu numai sa parLicipc la functionalitatea scolii, ci si la orele de scara sau de duminic aa pe care [e tineau renumiti oratori si scriitori, suplimcntale dc c;ursud dcspr:c aLla, litcratur4 stiinla si nenttmarale suhiecle istorice. In cateva scoli se preda Esperanto o limba internationala, cu sccpul de a promova soiidaritatea intre diferite nationalitati si aproape i:. ,'. '-i::;'.r , '. :;i .'li:iiii :ltii,r:ir1i.. :fi':i:1i(:i''ir: l:'l' ':' ,:,: . 'r 1:':;';" ' " i,'' , :;*sia]* : iie ia sirrdicaiisrlul i*'jusiriai la lii;i;turaie: dc ,-,;<pr'c'sir:, clit-ie rarca stxitiiii: si iri,-rplig;itliu t:lilimilitiu-i:;ta. Priacipiriir ir.lr:olcgio ei:a 11r: amcstec d; anarhisrn, sccialism si sindicalism, cu Kropctkil oa ocl rnai in[]ucrd r.corctioialt' ]'e lartga bu]clinui dc sliri al Ascoiiiliei Ferrcr si a.lii put'ilicaLii precum ldoth.er Earth sau Magazinul ,,Scoaia fv{odcrrra" p;cz.unlau rrourtalilc tic 1a diibi'itc scoli' tin:rniki-le la curent cu activifntile colegilor' Coniacteie dintre scoli erau lrecvente, incluzanc schinrbul cie prof'csori si cohiparncnt, clar mai alcs experienla si sensrtl rtnei misirrni c'omune i;: caularea unui proces educational liber si eficient' i.lici o scoala nu cxcnlplitica mai binc dubl: ei'olulie educationaia, a copiilor si a adultjlc:' decat scoala Moderna din New Yorh cunoscuis sub nunrclc clc Cotrtrul I'cn.cr. Infiirrtala in 19i1" era '.rn loc unde adultii it.scultau discursurile lu Clarence Darrow, Elisabeth Gurley Fl1nn si ale raltcr pet:orlaliLati publice, unde erau puse in scenci picsc, ,Ce catrc Tcatrul Libcr, undc se asculb'concerte sustinute de T'rio-ul Scolii Moderne s: r:r:de sc dcicaLcau erle nlai wtalttwc problern: ale nronrontrr'liri. iira rin ]oc tlnde fc'mei si barbetalentati puleau lucra liber, unde Man Ray putee cx1-*rinrcni.a ca piclor si lbtogra{", Lrndc Mikc C+i: citea Sheliey si Biacke, iar Sadakichi f{ar-bna' punea ia scene prciectele saie avangarCiste (fin're rcrr[s). Pe langa creie pcnt;'u cnpii, supervirale i: DuranL Centrul Ferrer oferea cursuri serale ci:rtr:'gs si pr:rfunlr- cot Will pcrriru arlulti: litcralur4 arta, psiirologie:: hzioiogie, espemnto, spaniola si fran'ceza- Cel rnai **e ,utc"s l-au arut cursurile despre art4 tinut: rJe Rotrcrt Flcrtri si Oc,orge Bcllou's. Un alt cu.' poprrlar era ceJ prez,enl,z"L sapkmanal de Leonar: Abbott ,,Literatura raCicala si mari Iibefiarien undc cratr prczcntali Maclorlinck, Sliaw si al": scriitcri cu vCcri inainlrte. Jacques RuCorne profesorul de {rarrceza, isi amintsste centrul c: ,,putsand de viala si osli:"i{;1{ci'i iar h{orii-: .Tagerrdorlf, directonrl Teatnrlui Liber, ca pe ,u; ocean al gandirii si activitatii, unde toata lumez ctca:ta si rnunccsla", ,,fu!i-a plarcrtt dc la irrecput" sptlnoa scriitorul Manuel KcmrolT, ,.inCividul s simtea liber, punctele de vedere si parerile erar schirnbatc libc,r intrc orator si auriitoriu, ia atmosfera era plina c1e enluziasm". Centrul Ferrer eta vazut de catrc sustinator: sai, ca un moclcl al relatiilor intcrurnane' Pn strustura si functionalitatca sa, pil �'Irlrir .,.r;ir:iiii:.iilr.ji jll:i.r.lr.lil]l:rll i,irlr ii ilr"'::r ii, r::i;: iii: ccii;:lii- i:a:i!il'ril :l''lii'iliii iiiii:;'r'-'i' i.''rlir' pe care 1-ar puLca avca iuniea' ---- . iii.or iibertarian. *-:i3 CC {iorlstrallgo|ilc inlpuse clc autotiiirlt ut it ' -. '^,'-r,,r-' I).',-.rrt, iiiiii "lrii '''" \'(at .l'i'rr Liii(ii l:lr '"';:l'\" u.r.iri-tr{,\ ir.. 'i'- ---r,-iiune. cie alterare a fundatiilor sociale prin :::'-uraroa i,airtltti igrioranlc:i., dogrnalisrt'rttlui si :,-;i.'.iiiilor. Cricurn, scopill principll , :. - (ri-a :flalea pentru copii. De aici totul venea de ia ,'iil" riil .rir'\).jti,- acesi lei. l'.tittcalia- r.ti: iu Stcl t';ti. cr-ttt i'i t t-tit p'; tlc';ir:iist cl;oxionrti,.: :rl;ri:iiilc irt I'j:.)ri':'llri'' )'ril r';'i:;li segregatie inire scxe. Prczcnta era r''oluntara' copiii si plooan <;zutd t'roiai], llrll.liil'txltt tioat cerca co ii inlcrcsti si i6r.noi'alt ri:stul. Nri cxislri o anumila disciplina, nu existau pcdepse si nici un fel de \/c)Jlc)Au fonnaiitati. :\tat eievii, cal si parintii faceau Paite din administratia scolii, care forma nucleul coloniei si -i--. Progresul scolii a fost :r-::erupt in al Patrulea an de :.,,istenta. ln aPrilie 1914, in minerilor din , =pul grevei detasament de un - , iorado, -r^itie a atacat o tabara de ,. principalul ei motiv egal si pe leorie, dar si -.Jlou,, ucigand 5 mineri si -: baieielL. APoi soldatii au benzina Pe cortud si :-au dat foc; au mai ars 11 :::ii si 2 femei. APoi liderul --::i ei a fost omorat in bataie. la 'lrenton pentru a Preda olaritul, iar Joseph Ishill din Ludlow a -ir3rat un val de Proteste in r- r;i.efleller Jr., L"s- PrinciPalul --.':ietar al minelor" In -:r.:irllalta tllnlaloalc, s-a c:otr1lil'ai iln <'Oirt1'rittt - r-.!(. Jir (1t urrt,\. t-- fuWfl*Yt OC rr ::1,'Lowrl - Ncw York. Pusa la cale de Alcxandcr ---'r:,ii-i3u, corLsl-riratia isi at'ca seditr{ 1a Ccntrul . :-er. Pe 4 iulie 1914, iatr-ttn ltpuciiment de pe ,.ington Avcnue, are loc o explozic carc ucide 3 -, , -:,,rs1i. Borrrba dostirrata lui }io';kefollor - - 1lCase prcmatttr. aLrll - D;. pri Pe practica. Se invata tamPla-ria si zidaria- anari.rishrl belgian Jules Scarcerieux venise de .-:iat ..-::3 tar4 indrePtal.e ::r:-'rttiva 1ui John D. de existenta. in confomritate cu principiile libertariene, accentui se purea in mod iuri de langa oraselul i"1:-.acrul t incidentul din Lexinglon Avcnue (la doar - :.,'\ ii blocuri dc Ce rrirLr) a avttt rcpcrcursiLtrti -:l:inle ptntrti Scoitla' Imediat clitpa c;<plozie, ,=:iiii politiei s-au infiltrat printre adultii care -- -, .rriALl oursurilc, in ofblir-il cio a cicsocpi:ii . -::;ra1or-ii. Pesle noapte, Scoala doblindesle -::*-Eiia unei fabrici de bourbe, a unui cuib al :, i.'r:i!Lnii si erirninalitatii. Nutlrarul vizilatorikrr . :.:. illr contriblriiile fir-lanciarc se fiircsc si clc. :r--3 in cate ajunge Scoala, combinata cu --',::r':a spiolrilor si attrtosl't-:ra glttcl'ala clc' ---'r-:-c si anxictate, au dus Ia dccizia mutarii - --i in afara New York-ului- A fost alcasa o ., --:,'-' lirristiLa irt satr.rl Steltcn -- New Jetsey, uttde -:: :':c:.u dcja bazeie unei colotrii anarhiste' In - , , I I -5- scoala Modema se muta din New York tinca ore dcspre tiParit. Suh indrurrarca iui ilugo Gellert, copiii au reusit aCevarate opere de arta. Ca si in New York, eforh.irile dedicate erau c>rpotirrroittulLri si irrrpi0r'iz.a1i0i. Datol-ita i:oirci nin;le in c,a;i se r'flti s(:otila, edu<:iitia ir ;'tr liher devcnisc o .,rcgu1a", sc practica inotul. gradinaritul si o ritar'c viuicliilc dc jocuri sp'ot'tivc. Printre ce i mai irnportanti profesori din iunga existenta a scolii Stcltorl au fost probabil, Alcxis si irlizrbcth l'crtrt. ,,Sc:oitla cla ooltdusa clc slttrti", remitrca Rogcr Bald*'in, ,"n'lcxis si Eli;:iibeth erau atat de dedicati si altruisti, incat nici o pieCica ori si ttu lbst rrtultc - nu i-ar f i pLrlut opri clcscru'ajzrtc in - ior". Farrilia Fe,-m, ,,unchittl si' matusa", curn crau ei numiti, au fostr' printre primii Statolc t-lrrilc' ;rir-rnicri ai cciucalioi libcrtaricnc ciin in 19Cl ei au inoeput o sooCa libcra in Ncw I{ochelle - Ncw York, mutandu-sc in Brooklyn si api-,i in Lowcr tlast Sitlc, inaiirte' de a air"rrigc' in Siclton in anii 1920' Arnandoi, dar in speoial ,,matusa", erau pcrsonalitati putcrnice care au lasat o profitnda intprc,sio in ntistarr"a licrtcf, in c'ar(t au fost acdivi aproaP.a 30 cle iini. Fanrilia Ferm a parasit Stelton in 1925, dar s-au intors I ani mai tarziu. ,,MAtusa" a ttturit in 1944, clupa care misiunca ,,unchiui" s'a mutat in colonia Alabamq unde amurit :o;,1971. Fairhcpc �L'r.l.i (-i r'fi.iili.; r:l;ir-;t'lii: ;;' i'::''ii': ' i:;iii, lit;.:l;, ;i i tr:] n.. 1:,lli-t,-tl, - ,'i,'r'. \'(ll, . , (:, :. r. l',,'r,1,ri . t'! r('r r r.. Lr.i v I i '".. ' scoala moCen-Ia \''a rium Zti ic tini' lviultcgau s-a d*sciris irt li)')4, riilli co{idLiocrlitl Iili Jumes si fieliic Dicrnl. Aii',ilnrioi {-iisescftt itprigi sustinatoi ai eciucatiei libertariene in Anglia, unde lbnda-sera scoli lr4i-irierio Ia Loldra si Lii'r:rpool' Au emigrat in Stalcle l.lnite in anul i9l7 si an lucrat la Stclton inainte de a se muta Ia Mohegan' in t928 se reirtlors la Slelton in calilatc di: codiroctcri, inainte de a deschide propria lor scoala h4oclcma il Lakewood - Nerl Jersey, care a durat 25 clc ani pana in 1 958. I'entru o iultiatatc: tlc st'oo}, fan:ilia Ilick, a avrtt o inflttcmta majora in cadm] Scciala miscarii Ferrer de pe ambele maiuri ;:r iri, !:l.ii.' i i,jritil.' ",:,;:'l'il.llli': iif::-:"l-'i' ;"1::il-ii ii-lri:.:I.i;-r;lriii i-i L)l.r?l:i L!1ii-il' i-'lilill'ipii 't'-t-ii1t-ttt" La iliol'r*. i-,:rti:f :;i Ciscipl;iii *'*--')'"' ' sai. u* rifrr.(rGLL s,'r'-,rr'n:!:'rl,=, lui I'r;r'l'e I zr ltlsi txeciti"ia iii!i:' iii col0fii* ioilr-lai.ii .r-,i,.ii:, ,,,,^.,;., si-ll hotc;';:1 r^-,';lil. l:i;loni:li itl; i:t V\' \.ur tu :rrr'\ i,vlrr-iv fiul cu nurncle accstuia. ,,The Agitator" ziarul j"lr.r,-1,..i-:ir aie Allanticului. InchirJerea seolii [;lkevrcorl, a marclit sfarsitul miscarii scolii lv{oilci:ne in America' ]'cnlru a collst'n)a iusa accasta rrrostcnirc, un gl'tlp de losti elevi si prolesori s-att hot:irtrl sa infiinle're .-Prietenii Scolii Moderne". In septemtrrie 1973, rroua organi'nLie si-a iinut pritna tr:unir'rne la universitirk.r P.utgeru, care de aturrci il r{evenit paskatoarea:arhivelor miscarii Ferrer; sute de elevi ii prolcsori, colonisli si prideni, au lrartioip'al Ia acea reuniure: NeJlie l)iok si firr] ei .Iarnies Jr' , copiii si nepotii lui Leonard Abbott, Hany Kelly si Joicpir Coltcn (3 clini"re principaiii lbndalori ai miscarii). In toate colturile tirii, au lo{r alt{bl de reuniurd in fiecare an, la care participa tcti cei inrplioati i* scoala h4oclenla :'i ul:rlc *cs 1in simpozioane si sc aclrtna dilcrite materiale pcntru colectia Rutgers" In aihra color doua colonii, r-le ia Stctton si N{ohegan, acel*asi principii erau practicate si in colonia Home din Tacoma Washington si Sunrisc ciirt \/aloa Saginaw - Micfiigan' Colonislii incercau sa c]uca o viata e.nn<;nioasa si cat mai naturala, deparLe de industri alizarc si de agitatia urbana spcland sa c{ce'ta o luntc liticra in ctlt'c sasi conrluca singuri ,,afacerile" in concordanta cu valorile iibertariene. Ca si la Stelton si Mohegan' o idee cretrlrala si o prooctlpare pt'irroi;:a)a, a lcrst si aici aceea ca idedrrJ anarhist al unei socie&rti lara autoritate coercitiva si o presiune economica poate fi realizrt (cel putin in parte) prin educatia copiilor, inainte de a fi corupti de comercialismul si egoismul sistemului capitalis! printr-o educatie neperturabata de represiunea poiitica ori indoctrinarea religioasa si guvernamentalE practicate in scoala traditionala z\tat in l.{ixne, cat si in Sunrise, existau un lel de scoli libertariene. Desi nu se numeau scoii publioat ir ccrlci;rio, L:al'c slr au{o-cjr;[incra ,,bilunar sustinator al sc.oiii h4oclcme, ai sindicaiisp'-rului muncitoresc si al iiberal"ii individuale", posta ar{-ioolc inlilularc ,,iv'itLri.irrlI trt)tror" s'Ju H. Allen, ,,i'.lecesitatea sc.olii ['fi;rieme"' C,;orge unul dinne coionisiii lbndatori ai comunitatii si i prinrui prolestr 31 si:uiii, sLibiirria con1r^aslul eu educatia publica p;-in *Iiberlatea Ce gandirc si de actiune pennisa in scoala noasha"- Ca si in scolile tvlotlemc l;i l6 [{1irne , mcscriile, jocurile, sporturile si eilir{j;i1-ia .:cxuala al'eiiu r'tn rcl imporlilnt. Nici educatia pcniru adtiiti nu era negiijata, se tineau cr-tt'suri si stLr,lij pi: rlifi-:ri1rr subie:c;te' otlrn ar fi espera;rlc si fiicsofia orje.ntala. Printre invitatii de rnarca s-a ailal si Erura Goldman, care a vizitat de rrrai triLtLlc ori r:t ii,niir si iacea pltitruri per T Q infiintar+a ..L,nivesi'.i;-tii de ncrd-vest LiberLztea", ploiect care din pacate, a ranlTat ltcrr.:alizat. Colonia Hr;re. silitala inlr-rtn nric gc:\; impaduri! intr-un ccit retras al tarii, a durat ur slr:rt rJc sccol, ijirr,j irriii ijin'iic ccie rtai lttngci'ivi experimenle comur'iiaritne din America Prir contiasL Car.uni'ratca F'cri:lrelor Co-cpciatir'; Surtdse, Ibn,-lata irr i9,i-j. a drrat doar l0 ani' Ast: clalorira faptului ca 1;incip;ila ocupatie si sursa cir subzistenta era agriculii:ra- iar colonistii erau tota trecalilicati liirid rnaicriullca rtruricilori de origin' crrxcuti in t-'rediut ttrban si cl mssedi industriale. Dar la Sunrise, scoala n' 6r-; Malii i-!:prcsiuni. i)rinhc invitaiii cclcbrii ' FLudolf Rocker, Agnes Ingii -'- est-europeana, rr.prcr/cnta prioritatca pritrt'ipa1a a colciniei; ii. e.venimenle-lc. cuJtrr:-aie, Ce.si nr: e'rart igncriile, e'r^ insa secundare supravietuirii ec'onomice in ai' colcniei s-au n,iiniiral si Ann Ai'bor. Datorita greutatii':r economic slrctifice porioarlci, oolorria s*a rrru{ai in 1937 i S."rno, - Virgini.L iar din 1940 multi membrii a inceput deja sa plece' Pawr *r'4 Avric gx 4 �. -i- 1!::' '", I ., ' r t-.:i;r*t;,;{-.; J".d;;- <;1 ;'';';+<'; ''" } 'r' t"1 !'iil;. ..-c *qj*..;-a]-d, {: Sct.,]..i l"i*,d*r*e ,:r."..L.t,e <ioilea Fentru a irrte}ege *:.::*pleL ic'Ror.EarlLa ai in cr:rn esLe ea in ziua de azi, iar :;:.-eiegem mai intai gcoa,la,.&s& :iaru1 reodern' fundarnentala a' sistseraului educacionai scoala in ziua de azL' fie ea ideea iunirr =atrci, Ce reprezinta, deci' .^.,1,,; publica, Privata sau Parohiala? . ill,:i reprezi-ntsa . RePrezinta pentru copiJ- ceea soldat - un perrtrr'r inchi.soarea pentrrr deLinrrt ti "*'*rr** P"":t'. " "lj-"*t?? loc in care se uLilj'zeaz'a orice mljloc zdrobeasaca' sa iI sa apoi pentru ca vointa copilului, straina' de sirae insusi ' sa-l modeleze i-ntr-o fiinta totaL Proces es'te derulat Nu inLentionez sa spun ca acestparte a unui sistem o in mod eonstient, ci ca el esteprintr-o d'isciptina si care se Poate mentine numai eu' cea mai ma're uniformitate absoluta; aeesta esue' cred pcs'ra c11I r llon rtii si ul cu si de colile *urile hli-; erima a societatii Prezente' de distruglere a woinLei _ u$lane Norma1 , pto"**t'f fraged,a adica arfi trebuie Sa inceapa de Ia o varstala f,oarte acea'sta varsta mirrtea - pentru ca Ia varsta copilaii"i rtii de Ia feI eum acrobatii si unexa este cea mai flexi-bila; itat de pentru a dsnandi calitatile conLCEnr contorsionisLii, pe{ : carrd' ^:"="t':::: eHergeze sL g& 5e j-rrstruiasaca in ;:eri'oade' 3s'r.:Pra museFrilor, irrcep sa prin eciucatie iamas =r="r'ii*=o"t#":r::il*::'po€t-€ rL obLinuLa_,1:r":^:1=,*o.,rr, pcate este =iiguta perica&r in cere se sc+lii periea'da ca si sistemul trotar : gol{ s:ster.atica este in sine atat de stupiaa incat condanma cunoate.rea, :cband_i rat ur si rnuti l- ' :-3st-r.rf, de educatie sa f ie arbrtrat ,,..,i,i yc SaFresuPuBemeaclrle.l'aars,ugeraeaceleraiburrerezultsatseFentrl: printr_o hranire obligatsorie- Nu s-ar tineau J! - Prir ,ciatir:t ri. Asti urua di ru tota origint si ct rala ni jci; ia 1e, err' in ar,. :brii e = Ingii rnomic 19'J7 i: nbrii I a Avric, S-ar obtine Cu :rdivid si pentru sogietate ignorant i*p"t"i," -1"-"::Y.procedur:i stupide? r*ai cel si ornulclriar =evolta :e=r*eastearsLomacrrla'reoaatpiar:'ilitate'Iaaproapeor5.cesit'rratie'niailEsre gasi:n "et"'p" iorrsaf sa avem o hranire jecet ereierul' Cu toate *"i*'' :biigatorie a urinLii' ,ra,n slrlleriori aator na-t.iu:ri, pentm consi*=^"**::::,I:r"='.=;#, ne a.ctual moraenLul Ia De fapt. Ilentru maa prin ea'e' ;;t ereierului' aI obligatoriu ori-ficiu un inventat introdtcem irr maql fortat in =a ao, ore p€ ZL, de-alungul a rnai multor ani, gulte mare de "Rutritie mentala'' tacuti -intea copih'rlui o cantit'at'e s1udenti ai c,uvinteTar; stan 6ac de u$ Emerson a sPus acuB 60 de ani-: ,,Suntem cu aeolo sau 75 *"1'- *i 70 peneru jn coJeErii fosL si All :5 -sco-li ni-stiC"" De calrd -:?:':-:." ";c:be gaale si cu CUrrinte mernorate, si 'Eu cu*roasLe* Ssuseacestecuv.inteintelepte,Americaaajunslaorcnipotentamaxi-rnaa cu actul <ie maxirna faL-a='n'taLa Lnsa surrtlra llusi dat s:stemului scoLar , -r1 rand. ::pctent.a in eeea ce privesLe rezulLatsre' nu ^o arrrrr.zt-ie ca eI },!are}eraufacutdesistemulnostru.deeducatien.uesLej-npraml acela ci rrltrrite a fi curroscllt' sa care nirr-ie invaka ng nu procesur ca !n a:eia p=i*g.g1-ate. s& r3 s5--=ijirra consta in p=:L.icrpa }a perpeLuarea- *la=elor mis*Ior; raul sistemulu1 :=iminal de talharire si expolat'are a un conducator airsolut' =roclarargalaudaroasacaelcxlstal}antruoadevarata*ducatie,cairddr:fapte} cu urult mai bine aecai ar put'ea 5a o faca masele Cu mult mai mult Arnerica =,rpoo" mai' necesare in Metod.ele rroderne de ecucatie sunt :ecatsuntinSpaniaSaudecatinorieea]'tatara,pentr'uCariiciunci'e fata de liberlal:ea poaLe intatni o atat de IEare intel-elEal}La se pana Ru =lt.;rr.ceva si de iriginalitatea gandirii' Inea de Ia moraentul nasterii si :e=sonala lasfareitulvietiiraeestr*ott.oesteimiauBasui}rat'uturorcopiilorc.afiind educator sau profesor in nicj-un exista Nu succes, catre posibil s::g.uru1 drum �Arr:*rj-.fra casre s€ isi j:flste I:,.tr.i,.::e e.iujl:e dre.+ i ird.-r'er:rieBhq+ CE- d nr:Ji H{;,L-{- t-erftrj.:-r:a;+ del a d-5-sL.r*Ea ii.i,rj..fe>r.a[ilat:ee si ix'-rra'-iaCernsieier ea, &" sos:-L tiryutr *a Ler"Li *ar,r*xri -'Llihciigeru't;i s:* f j e clari ir: Laeec La privir-rla: tcieitsLtiutr ::+ei:::u e***c:ui.c pLe:1eflL Frtlcui* gi i*p*ri.d.erita politica sr:nt r*a*Lisru.te raai put.irl, ci-e tribrrna1e si. de averi decee sunt cie g r$Eds& inerEa a grna.nitai'ii, irubiba"a si rnacinaLa de o uniforraj-tate a-bsaluta, si ca scoala reprezinta in prerent e:ea vuai eficienba r*etoda c&re produee ae*assta stare. I{u cred ea e>{agiereu si rrici ea. aunt sirrglrra eare E-re ereeastse pcrit-ie " Citez in aceasta privinta dlntr-un articol aslaruL in ,,&!othe.r EarXh", din septer&ri* 1910, scrir$ de deci:orul Eeil-urarrr ils profesor extraordi.'n&r, cu tf e561lerl-enge dt epf,ssilc ?5 de ani: ,,Sistrllrrul, nostru #coI*r * fa-Lj.mentag p*nf,tu ca se bazeaza pe canstrangene si Timitari" Copi,ii sunt eorr.andeti in,sod atbitrar ce r uno'e -qi clutr .s& faea JueruriJe. -Initiatbdrra Jrc*r-qcrriaia ej origi*aJitetea, autoexpri-sreree si i,rrdivjduafitatea, srsrtt irrterzise. .5e con,sidera cE esfe posilriJ sj i-npottant ca totj- sa fie interesati de aceJeasi iucruri, in aceeasi Eraaura si in aceJasi tirrrp. V*n*rar*a idolalui. lr;zif,'a;rmltatii ccntirxue ia rnod degchis si fara nici o piediea" .Si penfru a fi inca o data sigruri ea nu rra exista nici o interferenta etesodoxa supervizaEea scolara ii dicteeza profe-+oruJui fiecare 1res 6i chiar ei rnaniera .sj ntodu,l do a actiona, e-"vtfel incet jnitj"afJrrele aaye dls[ur&,e, preci:e si c,rigir:eJitatep sJ .reELu: -Iucrurilor de acest g€h, sa .nu faea parte djn metodele sale. Inca se vorbesto eno-rm de nul.t despre ordiae, rretode, aistea, disczitJ.ina, id rnaniere i-nvechita. sj epuizata a trecuf,u-luj i*departat,' si aste co*Cuce p:,i degtaba La represiunea daca.t 7a eJ.iberarea wietii. " fn ae€ist*e cireu:n*tarrLer prclfeaorii *u:rt <ioar rrisLe urrelt"e, Riete robe care perpetueaua o masinarie care produce r:ei rokoti. Ei continua sa isi ir*'6:r:na cunostiintele asupra copiilor, ignorand eau supri-rnand do::inta 1or instinetiva pen11ru f.cuisueeLe si utili,LaLe, si. c<arrducandu.-1 r*au ta*rndu-i irrtr-o giandire de Iniocuiesc s6sa. bolnavi"cioaea, in!-r-o i.nstructie lipsiLa de spirit. stimulentele interioate, naturale, care n!.r se tpm <ie nici un o}:stsacol si care nu Ee dau iriapoi ele l-a eiei urr efa-LLl eu sti:rrul-ente exLerrie ei Yretod€\ rie corupere exLerioara, care de e'bieei surrt bczate pe friea ori Pe o lacomie EaE rivalitate antisociala, care eonfisca dez,voltarea bucuriei de a lucra pentru propriul ]gix,na, sung qeei}€ creaLiilor moti'rrate, care sting ardoarea intitiativei creatoarer si fervoarea ae tulr:i soeial , iniocuindu-1e eu mot,i-ve banale/ cu capricii trecaLoare, perisabile. Fara ea ftFi adaug ca eopil-u]- deviae blaeat, mintea 6a irreetlneeLe ei ee fiinta sa interioara ee denetureaaa r facand-ul incapabil sa isi GCUPe locu} ca factor independent in eadfitl luptei soeiale. De fapt, nu exlsta ni.:rni"c care sa f.La mai detestat, in Iu:ae, irr ziua de az3,;, deeaL €:.erieetele irrdepe*denLe, ind,iferent de donreniu Scoala Moderna respinge intr-un .mod eateg'olic acest siste:a de educatie daunator $L criminal. Ea sr.retine ea nu exieta rliai multa &gl&onie intconstrangere et educatie decats e:tista intre Lirariie e.l libertate. CeIe dcrrla viziuni se gasesc l-a poluri opuse. Principiu}. funda:nental aI Scolii Fioderne €c!:€ ca educat-i-a reprezinta t:rr procea case are s*lul de a scoal*e la Surorafata, si nu de a introduce; ea wizeaza posibllitatea in eare eopilul sa poaba Ba s. dezvolte spontan, r{irectionandu-si propriile eforturi si alegandu-si eiomeniila de eunoastese pe care vrea sa }e FtEd:i6Ee, ler pr:ofee+ril, in lor: de a se mei opune sau rie a isi prezerlta is n'red auboritar propriile epinii, pr"r+dilectii sal credinte, trel:uie sa fie u$ instrument sensibiJ. care sa raspund;r Ia nevoil( copilului, e.sa cuct sunt €Ie laa.ilif,esltrte io orice &efiextLi aa f!"e u.n canal pril care copilul sa poata obtina atat de mult din cunostiintele acumulate a1e lumij pe cat ae aratsa ca e de pregatit sa le primeasca si sa Ie aej$iIeze. Faptelt demonsLrabile, d.in cacinrt Seolii }doderne vor fi prezeritate drapt etiintifice, fapte, dar niei o interpretare a tseeriei - politice, sociale sau religioase ' nu va fi prezentata ca avand in sine atata sacraliLate sau infailibilitat intelectuala incat sa excluda dreptul de a cri-tica sau de a nu crede 5 .t' iF 6 Il ar ,!tr, {L u +-, +-. s fl Ii an r fr n l] g{ @t o! dr fi 1C E( F€ e] ac Itc ry u! p! se de uc i, *-i J,,tn Pe �i:: !!as€ -A rsba ::-e .li n Lea, esLe easi froo. :I va eeze ,.i I n- 6de , <i rbr ]Pl.]i1a :tiva :e cle riesa care LIE IJ : 5aI; oare? cti-ve 3i i}T re ee CE sa .eflLe, rcati€ int' dor*" rcierne Lf i.i:.,.]-]i,....-i]:.:.i11"};.1,.li-"' z t s '':':: j :i :,.i grfi . 1;5-1.1,;;!-;r;:.i tr'l {}j'l}i G'il'i ':f:"L( -l-il:.{r:x }.:r.s:::rt::u- Eira'itrlriii} $;aL: c],* t;;-i:i-i " 1o';;*r:'i:r: furt'::tliil-*:fuut:r*'': & eriacriioase 3=or&ci.ryaiel& lirlei. ic:v+li;erri' si- r}:{a iclEi 5e1; r:, .3 ias+i- aLa sa s€ :niiIr ,e. mai -i sa'r. )voiIt L pri: lumi: aptelr dreP' )age Iitatt S io*'** rj'e C't'EtA:L'"Le -ccoela i{acierna u*u a'-uUi.be flie iregr:lament*.F::qfesoriipotaPrindefoartebirr*rTlr:LRprapriutlorentu=ias:n'si si tand'retea l-atente in coPil ' ci&'r n-a erin caracterui lcr nohil , eituziasrfiul i-n rrtol.tle"ntl:I irr ca]:e va ince*r*a s& i} caiea p,este lil,ert-atlle fut'rcLiei -qals dir-scipli-rra u-n copil inseEmna af tul ' A f crtreze pe coPil irrtr-un mgld sau fals, r$.n mounenL ce copilur e infl-uentat invarial:iI a sta]:iLi un st-a.r:dard. morar €si;€ ri'crlnal 6a tL* i-irE:uS 'ispura 6a c€' sa cr€ada ca pedeapsa €sL€ celta car€ natura'la si de catre 0 pqrsoana rcai put€rnica - in Loc eia f:e o reaetie 3eevitat ca tez:uLtat a1 propriului comPorlaroen't' irrrJ:i-vidul prirt scopur Eoeiar *l scorii l{odez:re esLa eie a cleavciltti. 3ul}oasLeresj.Frinj,ocullj}eraICaEeCLerist-icilorPersena}era;:tfelj.neat ca a invaLaL sa se eurloasea Pe seesta sa poate deveni o fiinta s,ociala / IleRtru' inLr.o i nt}.rig63g sine, sa cunoasaca r,elah-ia sa cu sernerrii si s. se r.-a'],i*e,.e armonloaSa eu socr-etat€a' Nontal,scoalaModernanuisipf,ollunsesa-iinlaturePeLotiprofesorii vor aceel;ta exLNrrierrta :are au invatat di'n greselile Lrcutull'zi ' Dar dasi -ecutuluirvortrebuisafoloseascamereunoirretodesimaterialecarevcr Pentru a ilustra Proble:ua: in :inde sa Promoveze aut6e;ryrimarea coPil'u1u1ui' ziua r)e azL, ccpalului ii esLe prerrcls eodut cuj3 se face edu caLia in scoala clinqerndire sau libera init:iaLiva ' seeala foloaieasca prop::ia f oarle rar 5a isi alese yoderne incearca sa lnsuseasca inl'atarea prin teme origi-nele' pe subiecte aride a1e je eopii, &Lrl propria lor exper:ien-ta ciin wiata cle zi cu zi; schitele actuala a copiilor' pcvestir.,r =*i srlgerate oe Jrperienta i-rnaginativa sau posiJriritatilor ' copii sunt Noua metoda deschide i.:cedj-at o noua erie a, au rrrai fast Jlu Ca Pe larrga fapi:ul faatre i-rapreeionati / 6ullf- foart e vioi. si originalitate rnai rnrlLa :-qbibati de uniforraj-Late, e:<Srerienta. 1or va conline esle ea credem sa ::eali-st f=umusete decat eea a profesorului; de aselnenea, trebuie I'Iu via'ba' este intens inLeresat cie lucrurile eale ii- fomeaxa s& furrrAze*'e =opi.LuJcopilu'Iu$5:*agine''tia sl a'.urrcl- e& invatare,a bagata P.e exrierienEa .-:r r'.rei bun si mai compiex rgaterial pentru ganCire si dezvslLare ' decat pcaLe' sa ee]- rriult, i-m":LLaLie? ofere metoda reca*ica actuaLa , "uri nu esl-e deeatr, eCuca'rie ' st.ie ca p:in Orlcine er.raoasie i:ine t'reto<ir:ie acLuaie <lecarlyle a numj-t "o seTea1-ie :avatarea istoriei, copilului ii- este spus ceeia ce je mineiunio. un rege aictr, uE presedinte a.cotro si cativa eroi rsare Lrebui sa iieveneratridupaxtroarte.'*p'u=intarraEerialulobisnuitrCa,feeor:stiLrr-ie sa aduca in fata :storia. scoala hiocierna, prin invatarea isboriei, trebuie incicientelox draBatiee ' ilusLratlve ccpiilor o panosanra a peri.oadelor si adezvoltarii umane' Ea trel:uie sa ajute epoei si stari a1e =entru principaleie trecute pentru elewul sa isi dezvolte o aPreciere a 3-uptei dusa de generatiile pentru orice .=ogEeEr si pentru libertate si uistfel sa dezvolte un respect a! seolii bara earaneipeze rasa uErarla' Principiul de sa Einde eare =devar instructoml ' orbit cie Hcderne este sa faca inposUila o simpla instruiere; esLe facut11n supl1s, ,sp€cialiuarea ea roesctrina, man-rnta faLa d.e irrLreags. vlata, .Jfl limitat care verler€asa u*iforraiatetea, E3 an{}Bg cere ualbla dupa :nal multa autosuficient a1 ;ronuntie si aritmetica, si pentru mai putina viata; apostolul inCeteaza SEI trraj' vt'cia ce :slsolarii, Care pr5-n venerax'ea a tot Ceea Ce a fogt, stupid aJ- epocii :e inLampla aer:m. precue si ce ar Lrebui sa fie; si:npaLizariLul pamant P€ toate jecaderii care face razboi din noua idee ce a izvorat din a<Jevaratul acesLea, $Coala llo<lerna doresLn sa ls j'nlocuiasCa Cu wiaLa' lnterpret a1 educatieiei. si i1 va va veni o noua =i sar.'d scoala va servi via*-a, in toate fazele v-ieti ciuse unei irr eaci:rul cu respect pe fiecare eopil., Ia k:eu1 cuverrit, earei motLo rrIJ va fi =idica :.i comun. Cd berreficiar aI eficierrttei sociale. aI .--ifo:=citatea si cisciplina, ci libertatea, expansiunea, P'la(.erea si bucuria $@a Goldnan) :e-tr-u fj-eeare si Pentru toti �\-Jri'rr:::i *L ..-n. , ---.!: ii.,l *.,..r', li.:'..!. ,{.i-.i'!.-'-ri.:.i' ;: E -{'r d*ii.: fflT:!,""";i-ri (t'''":"':i'1-1 ':t':. ir lt 1 5 . ! E -.^-_... _i,.. L:! .:itr: -fi;:-i€:1i:f-::'d] i;t-ri i'''-t"' i i -"+'F I -E,..-."- 't'ustiiJi;urtel:itteceilitiuresti,si/tt'f'eiJ'"tccsivttittttitn'r' sfr Ftct .te tarssti si . */rei s& vrei sfr fii tiber,^sfi TEi te supr+i niciwnui st$pnn' fri bine si safl&ftls; uprapirtti si pcntuu tinei,,s,*ra pixtr*fanrilia ts si perctru cei yrei prasp,.:rirsi *m; niciunai in umilesti fa.ta de tesnrn zilei de rnsire dragi ti* ii vrei sc nwfii keirtnit si ixgr$orat lucru- F}eci irilreaga proble*ea i}#?e sE sle* ire felul inse$t?ttttt c# Toti sttnl fu fel cc tine ln scee:;i* ptiviata' Asta bun#st{rr* si yrei libertak sfinatste, urms{or: noi toti cautam ucelasi lucru in visia' poti sa fii sigitr ca si ceilalti ki Atunei de cc stt nu il daresc {zccklsi i*tre nai pentilt acest cautam i*tprcune, primtr*an ef*rt unit, ajut*xdu-xe scop? ii ttxi'iettt ltsli ps ultii' tjin ****ni ce tle ce trehuie su !rc iilseluffi si sg rrc irJtiittt, s* ne diex'ugz;:: ti le caresti' la fel de in"Sol ie indreptstit is ai lucrarile Fe citre csuram c* totii scelssi lucra't Nu esti s,l tu mult cc si omul de langa iine? scftfffr;{ec si [iber{atec lxpta*du-ne si crezi c& rre putem esfgura rnc[ bine brcnestcre*, aceesta probtema cfr nu exkta o srfa ,*"r so privim m*i atefit rnacerarircdu-ne intre noi? sau poate creri ia v!'t!rt, decrt t, talii {,+uftt {ltelas! sce|t' t;lttttti rr* !*cru trce{*si tlrsrirn ue *slii tNt ce r#rtme*l llitt in p*ce si {n ausi *oz o,, lre*ui ss trs*?t cu totii ca fratii, ar trebui ta si interesere *as:;rre sa fre Meatice? si* in putinta' ne aiutam i.nut pe ce{srsri cu tsf ce ne prietenie; ar trebui safim bwni unii cu srtii si sa tirxp*I ix victs- 's}.r ea rea trsirn ca fr*ltL slii cs Dar tu stiifaarte hixe ca Ra se ixtar;ryte asa t*t si de oprimcre de nedreptatf, de rau, ds cri*ii,, saracie ranea e prina de rcfuieti si de rezboaie, de nrizerie, s*u !ie re se inkrtxpi{t llrtit: este ttsivtt ttlt:ttci' in viofa, iriierese{e noasire sunt dtferite' Acesta se intampla pentra ca, desi fivefii acerewi scopuri irc societete' lue:rul c*rc pr*tiuce tr-tate *e*oror:ip'ile Trebvic doar sa te gandesti ta tine insatl Supresupufie*lctl',reit;tlititt*ryserltlpereclrcdepurttoji<sriopa!*rie.{nlriinlr-unmuglzin ts* ilar nts;i iiytin iu p*ri*ic- Aces{a este i*lareswl il si rn{ri'rrro*it raf prut ux ra iflcerci st re cumperi profiiul s*a vefii rnu msi scttfirp cu-putircta, pefiffh: ca es"'fel interesul vunzatorului este ss ti le vand* cet n &re. Itrviatapec&reotraimgcufittotulsebgzeazepeafaceprafrt,piritr-ometodgscaalt*Trgimct, tatii intr'utt sislerrt l;azut pe prrtJit' anal de pe urm$ celuilelt' utune sirnplu de inteles ca daca trebuie sa obiinent prsrtt altwiaEre sunt diferiti si se opxn foorte des unu[ inseamna ca interesere noes*e nu potft irentic* Este insa �l... F- l:rurtk i ii'rirrrl ii {il:;l { r:,ctriloiii .:Jian Enrico Arrigoni, oare il S..i"l" Llnite, din 1924 pana in -';i isi i li i- 1 lL: ,'--a ili lrait illcgai in 1986' Zidar de I t Ll iritrtlJr i siti i :r:':scric',arrraiitrstcutlt-lsoutsisubltutrtL'ltt:.[irariL ::l:oh, Henry Arrigoni s;i Harr5' Goni' Cand a lost ,;lut interviul, in apartamentul sau dinh--un :iul r tfr Marrlrali.att.Cor'lpcratlive l.{auscs ccrt - irt ;l'irtplex rjin in -!72, el a cerut ca ace:;ta sa nu fie pubiicat este .-npul vietii sale, deoarece se presupunea-ca ti"-1n ]-'lc:rv -.ta mt rl. kt 19'l'1, r-;arrri un ropottor ': irk Tirnes - lsrael Sl"renker - l-a intrebat care =sienumelesauarlevarat,acestaareplicat:"Din a scris peiiiru 13 ar1'1" ln anii 1920 si 19301' l]rancl si :-rai multc ziarc anarhistc, in spaniola' cnglcza sa :-liana: i'ar irl lg28 fondeuza rernarcabiia :'l:licatie ilrtitulata ,,l1resia"' In 1937 rrrorge in ie si !;ania pcntru a lup1a impotriva lui Friinoo si cca 'fttd -:re il sooate din inchisoarea din Barcelon4 este :ttlrna Goidrnan' ::tt :i Individualist dcclanrt, Brand dcnurita nu zct si .:'lmai nazismul si fascisrnul, ci si ceea ce el a , :irreste ,,iuuti:a solavilt'lr de galcra" ,:::unistilor, Pe care o consiCera o lxare |tii cs ,_r,enintare p"nt* libertatea umaiiitatii mai tttt1t- :--i'cuioasa decat orice aita grupare poiitica' In si 19110 pubica o scric de carti' carc =ri 1970 autoritate; centralizzta in toate fofinele :.',nciamna lui 'I-otalitarr'1975, .--; ,,C'.lsrurul 'J-iebuniaW'd' 4cesia S:pcrmal" 1917, ,,Avcnturi in )'iorrolitilor- 1987,,'Liberiatea: visul meu'"l 985' vat li pus in -:rricbat de {srael Sltcrtker, cattd :=;tica enarhismul, I?rank a mspuns: "Ntr in ..rput vietii mele' Poate peste cateva sute de ani' .r,t.o ut anarl-rist, ttu este fciarLo itrrpot'Latrt sa :szin t& Dsr ::l.izezeanarhisrnul imediat. Intr-o zi indivizii vor fii ttea' --, iiberi sa-si reglemenLeze vietile asa curn vor ei' ce :i ie li raiw ', , cr' frtilnt :::ainteryentiaStatului-celtrtairtrareirrairical .-'lividului." In lgS4, clubul ,,Cartii Libcrtarictlc"' ,:de Brand era membru de nruita \rreme' a ,::bator:it prhtr-o pcttt'oore c'ea de a 9t)-a 1\'€rSare alui Fra:ik' Peste mai pdin de trei ani' - 7 decembrie 1986, Brand filoars in *::-llamentul :;au' frupu1 i-a lbst ga:lit z;lcand ::'Aa pat, de catrc prictcnii sai Valcrio Isca si l':-scuale Buono. Avea 92 de ani" A lasat in urma -:raliic,esiunha'te-ultimuliriltalia'I'r:iuttc :,--.iuniJe sale s'au nu:larat opera si -calatoriile' ::.aga sa colectie de carti si opera a fost donata i,-;ii",r( t+ii.i;ir-ilriti,-ti,,{-4"r1-ii i,iLctl:-ii'ir;ttc"' i)orlliil i-ii ibsi incincratpe f i ricccmbrjc i936' Interuiui care urrnea za' a fast rcalizat <ie Paul Avlicrh, pc 7 troiotlibric I972 ia Ncw Yt;rk: Enrica 'Arrigotti' ,Nwrcele meu Gcievaral e;ste lirrtrtt/ esle un pseur*snim inqtritnrulai de lc rr.t acelqsi nu$te, al lui Ib'sen' Lm persartaittl 'puierttii indi,-idualist si nti-a Jbst dat de prietenrt ntt:tt itt lrttutlii ]'udurca Ntrtgr{t' in }918' M-unt nruscul pe 20 fchntorie '1894, in satul Pozruolo in lvftortescno, lango Milcno' Am devenit anarhist singyr-al 1908, la vcr;;lu de t 4 urt!' Am Jbst tlnii ancrlzist dintr'un orasel de 3A00 loctlitori' ca pozte si cred cc anarhismu! nu s-a nascul inca au rlrrltiate' f)ar in J9t)0 'rr:rrttitlJp il'1:t;pertu dq1'o 'r1t ap,rro Ccnd Eresci l-a ascsinat Pe regele ihnberto, coltiii il credeou un crimintsl' eu ant ttitrrtl iru'r-t Jil.tte /ui, crt lle ufi act de rebcliwtr: si ffin splls ca irilr-o zi si eu .voi det'erti un anarhist' 6 Cuvaniul - andrhist * ma.fascina si $t'eafi doctr aiti. [,a I ani am terminat cla'sa a treia si am plecat ss t?Iuricesc lo h{tlano' Am grtstt de lucru co 'tltrlor ile brttltt si distriltttictrt S;ttirte punu lu 6 ,ouro, 7 zile yte saptarrtand; aproape l0A are de ['e ntunua pentru 20 lire(ail plus casa si rnasa' ntLit't{:Q rilunt:i y711 :ry!;;l1u lt:gi tnre :,io inleri:it:il Cand t'izitarn saf ul natal preetul imi pentrn 'dadea co;,ii. carti si cititul a devenit una dintre cele mai mttri Ptrtittiti rtle mele. t,a t4 oni xm inccpttt sa lucrez inlr-o fabrica de locomotive. In acel an am citit pomJletul iui 'l'olslai itilitulal * ,,Nu pol sa lilcl" * it'n alac &';ttf)rs liraniei tsrisle' Pamfletul m-a imstresictnat De+'oram carfile de la varsta de 9 an| pri|uua -t:ilettm le luan cu ,!g1'1s1 sttt'i trei pe 'lt4)tdntilfitl' in tin'ip ce strcda mine la hru.tcrie, citeam pe rtici ft'tergeaw - obicei pe care nu l-arn pierdut i's{orie' c:arti" dt: ocuir. J'atru Io ] 4 ani c:ilistttt sulc (Nelltura, nwele, orice' lm rners lc cursurile argonizste de socialisti penh-u tineri sf in cincluzie, tm Jbs'l singttrul tllntr-un grus; tle 20' care a refioi sa intt'e in organizalio Titterilor Socialisti. Can'C prafesorul socialist m'a intrebat rosplills cu dc: (:e nu nru alalur c:ricgilrtr nl(i' Qrl't eu corzsidsr socialtsmul ca find ultimul 'rlogiu al capitalisntului si weou sa du'-irt anarltist' Dcia rna corxiclerarn atxtrJilsl' dur nu uwtsessm corzlacl cu nici un grup onarhist si nici �:i ,l ;;,::':i:iiii t.l (.::'tiri:;',i[1. ,4iit it'att;i":i ":rll iLl]r"'; 'i '' :' -'..: t.t -,1,.,.t,.',.'. r,,.:.\r j.r-.1,( .,,i -:)t.. ..':, 1,.t,,. Ai!; L.'tlll().\C!:t li( Ctiut i:;.:i; O Jt;'ti :it t['t'' lr"ul C ir'';'j;r.:; Jt: S,:nst,::;t, cu !/-rfi!dra {i crecil!tt:i lui l''t'urtct:''-'t; Ferrer, in Spctrtla. Pentru lcLto zile, slr*zile cru pline de prote-ttatori. A fosl itzceputul unei revohe si asa i-art intalriit 1te anurhis'ti. Dur TLrimul rneu ai:t anarhist, a.{asl canC om lual parte lct grevo dirt de .fabrica uncle lucrarn, penlru reCucerea orelor fttLttc(J de suttlsulct, tle lu 10 lu 8. in unii 'Je dinaintca razboiului, rt .{ast o parioad$ de trarri tulburari nruncitoresli in llrtlia. Muncilorii nu t,roiau sa fac [:revu, tiar ei:t si inac 2-i tineri cnarhisti, am slat la intrare si nu i-am lasol so ifiIre. Greva a lost castigata, dor noi am fosl concetlittli. Ne usteplurtt ul uslu ,vi tw trc-u Jt':"t leofirct. Erct a orfisre :;afi conccc{iat ctlal Lle tanctr ! Afo,;l emblenra meq de revolutittnar- Noi, tineretwl anarltis'1, arn iucal urt r()! inrytctrlanl irt nille gre\ e si dernorurtrctlii de strada; nai erarn cei care dezgropam pietrelc din pwaj si le aruncam in politis'ti. Lrurn cel rrui rrtililttnt grttls si cliiur si Tineretul Sacialist eto influcnt*t de cxenry;lul nostru. Erom anorhisti-indit'idualisti, dr:oarcce l,lilana eur cenlrul o.narltismului'intl-ivi,Cttulisl; editorul principalului ziqr artarhis( er{} individualist si prirna traducere in iatliana a cartii Itti Slirrrcr - ,,Irtdivittul si prury;rielule* su" - uJitsl publicata la h{ilorto. At,earn 20 de ani cand izbucnit razboiul' Cand untfos[ re.crulttl um incetcul sa-{u1; din }trlia ctt un pric;eru im nrcrs Ia Gencvit si ne-twt imborcal pe un vas, fara sa stim unde merge, dar om descoperili si ares'lctli. Dur Tsritria rtea *eslure owsese loc in 1909, cond vindearn ziore anarhiste Ia concertul unei orchestre dintr-un parc din l,liluno; am fr:s't int:his I zile. Am renunttt[ sa rnoi Itr-rcz in fahrica, nu pulectm sa suLtort ntlina si claustrofobia unei a-stfel de vieli, urom mufico sedenlurut, ustt c{t urn incepttl stt vttntt .lructe pe slracla. Cond ltatia a inlrat in rozboi in 1915, multi sociali,s'li ,s'i rudiculi ou sltriiinil etctrtttl de razbrti. Dar ctnarltislii din h{il.ano s-cttt aPus cu lalii razboiului. Nu [-am urrnat nici macar pe KroStotkin si ne-ilff: cortlinuut propuganda si ogitatia onlirnili{arista. Ultima denrcnstralie intpotriva razboiului, din lvfilano, afost organizata de anarhis'ti. Am liparit 50A0 manifbs'le care spuneau: <l/enili crt lrtlii in picila Damultii sc pr o t e s t am imp o tr iv a r azb a iului>. Le' am ds i trib ui t din fobrica in fabrica si cativa dinlre noi au fr-t:;t arestati. Am a,ul insa succes. Piala ofost lina de l:'titlil i:ti:'i ari-iri'' .(.ll'ij-.,, i1,1,.,';. ;:..i,' i '; iittti. liL.;-! ii ,t ;;:t;: i iu :rr'rtirt .t:ti Jtt:;i irt ,.-'1tt'ic't'Sittl, r;ti s-u Jtct ttii' .c, uniforrna si trabuia - :-. . . . .fiecare suntba{o- ls[iel ril-i;rti ], Camsrazit mci, inuriL'L'u.lt Li=igc - -- t- I I l]ara'tct;c lGrc' -r.;--; :: Froncesco Ghezzi, ---' L.tt <'t'urn s!n;;ut'u' irt ttt't'iusi . -:' cure y:urla utifat'n;u- i'-..' -' -.';.'-t luni ttm ltaiaral sa intrum in gre',''; :; ' .. --r -fctsl ales lideru; r':-I::.- *"J -:-:;:ru artnala), ctsa cc trebuit sa fug. Eu s; 'J::::*-: ::ri primii cnarhisi: t{in bli/uno c'l-[!'e .:t: - t:'- . ' :--!i trebttit t!<tttr't ziit t:G scl lreceni ,iit,i; ,'. l. ' - - ',"; irtcefcll se tjlttt|; la Gerueva, dar c:i------ ;*.-;;; -..l ant pelrecut tre Le de s'chi'ieam ( , ic paza a mirasi' csa atn a,tiuns it milil.csr (fucearri -='/-'{tf€ 1.1,trlrtr,':'t a );'-,:: - dezerlo; i usttsiru .- :';;:'lti.sl Iier{oni it.;,:. -^- --.:'Gr:net,a) ts s ;luslriei, pe ,'. 5 oni. Eu si al: -',,, foumr:i s'i )'ttiy J,e Rcveil t}i: eliberare' pentru ::-:".a:'::e s'ttlt. c i'rum LL|Lvvta cdleYu JaTLU'u :,'Llilt --:." .iii in HlvetiA : . ,,;r:rrtcilt - --- -' . -" ;!Jr;i'; :;ufiJrL'8;ic: l)r:v-,* a pctli:;,:. -": :' -----: ::-J escorta la munca : .:.:! :t;-i:rfl tttlltll lu /Uf iCh {},,:.,:.-- -; '-: atn i:,:".-: ;-" -''" "'i oltraxpe uil Qfi' L s-fars:.:.. .":-, ,"--'- ;:-.: ;e blsevicii au ajuns " plr-i:.. '- - * -. - ut:'arhislii ialalieni ti' Zirr;:i- ;-; * * ;:.- J{ cflrce a raYolufie chi: cct::.:t --_--": -*-- :--:i inlai o detnanstra. i.tr:::-... - --- . '-. .-r''J ^tu Se f\S{}Untleu-"C{t It-,::i: : ".. - - -' :. .t ;tlclclte tari. Ideea pa' f;:::;::.:: :--;"--- i ti'om lineri si in act =- .:. ' -"-':.3 jata: tle razboi i':'.- -...; ; -;' ;.;:--;l :tttitolrivo arelittii socic -a a -- .- ^ * l-" '; - : - . -'-'.'':ri t'ir.tleilte cu polilitt' c . -' : J -:'j.;';::"1. Cctnd S-a iJat legec cc ':i:':: it..',irot dezerlorilor pana q hotarat sa ajutgem - - im in tren, in februr :'* ::-.' : c:propierc de Karlsruht ::::Jmatzi in inchisoare- A1 �,.-i: i.Li.:i-illi.t, ..!i )ii.;i:,t'(:;: i,,il.-i, .r;,-ii';.: iitl.,l"jl.:, ;j;' ..,,-,,;;/iti)G }:'rrij;;ri:il l\:lilj,,/,L {.',$ iii;,t-' i',i; i;ii.; ;; :i,,. ; iil -iherat. Din lip,w cl.e prcthe au dc:c:is s4 trre : rrtnkJurt. OdGtfi cu lsr'fiinrfi'eu ruzbciului, nci, italicnii Ber[irt, ---:.le am de nerabdare sa mergem .:,:pland ca ravolulio s'a izbucnea.\'(:o acolo. i4i- la .-'t: luril a tiosra, pretinzt*td ca sunt n*uicicn si : pentru a da un upogcu{ agitutiei -::olulionare. lrn vandul zicrrul lksle ?'ahne ql lui ;-:,/ Liebhrccht si Rosa Luxemburg, pcntru a-ni . ^ tiga exis'tenla. Cand a izbucnit rcwtlla gruytului --.t luat trenul spre Berlin - -,:rarl. ln ljerlin era -. 9, eu si i:c.ilrtlli onarhisti . socialisti italieni am ocupat birourile .vt'11g1'!i:, in Iirnp c'e .s:;turIucl.tis'Iii ttt'trysuserd guru :: slte puncte cheie ale orasulul ,4m ocupat "..iirca llot'waerts timp de I zile, iar eu am fost .'.jrul care nu a .fttsl ares'lal cantl am .lbst -;t'[{tcu.e, in iemucrrie J 9J .-:'r:t;ttici.i d.e lru-itele gcneraiuiui Nosl;e; -. -,crece plecasem dupa hqine noi, iar la ' -tr!'cere rn-urn ;treJucul 'un sirnSsl.u !recutur, :,:it! si de fitptti ca vorbearn fluenl germana. .'.':iru olte 8 zile m-a,m oscuns in ccsele tnai -.".:ir r^f)arlachisli. ]ii au holara! ,\a nw lrimila "..-:t,tna cu Mario Mcnlavani, in Ru-sia, cc -' : .r:icri cle razboi rcpatriali. Am fits'l in llusia, in prin'iele trei lttni ule lui -.' ) neoyond documen{e, {tftt fost dusi de Cliel."o . .::ia secreta) la Moscot,a, crezand co sunletn - ,;i. 0 cunoslcam yte Angelir:a ilalubarutff - :.c lcre ]nlcrnalianal.ei camuniste) care lacuise. - -::!ia si am cerut sa o intalnesc. lmediat ce i-am *-::ionul nttmele, ne-uu elibarat crt prin minune. , :,eio lnterfialionala a fost fandata in ly{arlie --9, in timp ce noi eram acolo, iar Balabanaff .'- :.rcrclara; ea iubca llalia :ii italienii, tre-e '-;ii.ral cu rnuka caldura si in ccle din urrna ne, -.-*isl sa parasim Rusia. Era dejo dezamagita de -, ! -:t! bol.sevic si foarte descurajata in ceea ce . - ::ie soqrta revolutiei. Si ea ne-a trimis ca ' J :7i J- " -.-1>riiuiui. $rri s'ci-)t,-i(it' tti*siit# t;i ct:t'c tii;tit((urri tti ,-,.ti (iut1,t tlln nrtu in !nt:/tis'tstt'tu dirt i"urlsruhe. .'.n fost acuzot de sabolr{ pt tinry) de rrtzbai si :/Ltrn in pericol da a Ji impuscri, asa co mi-Gtrt .):'u! utl plan de evaciore. ,4,rn tnc:e {at sti fitononc, ,-:r; slttbir si speram sa fiu inferrut! in sStito . hf-um . -,','il intentionot cu capul de podea ctl sa ssngerez :: sa simulez cu ufil les'irtrtl. AJbsl chemti doclontl --ire m-o exarninct si a ,spus: <fr pulin subnutrit, .-tr ahfel sanulos)>. Apoi am su'is contandantului ::!itar din ]iarlsruhe, cerunci sa fiu judecat s'a'it .-ibereze. Pana la sfarsitul razboiului am [ucrat in alL: 1;t i.:..t;tti.t;'i {li' t (t.:,!ti:,' rt:!';::!i't .;'': it'v i 1;i,y,'. ',.- ,.:., al r.:;. ,iii;,. ;),' it1i. i;'i.;1'1i).' ;1,;. urts !a iiuri,-ryit.vta. ir: iir;t1i;i rei,*iuiir::i itt! lSclrt irrn. A jbs'/ rs sttritri;:ri !tsiulu penlrit rtt;!. Am uwtt a inlalnire cu Bcla Kun in ysersaana si iam ct'Glai drscuntentele internaiiotiale. Ant plecal apoi lc l/ienrt s'i am rners la cortsululul ituJian, -4*i u.i preli*zrtrtd cG sunlem prizonia,ri italieni dit Ungariu. Ni s-a permis so fie inloarcent in ltalia cu sroi, tlu L:Lt dezerlori. Am ojur"ts in Milano, s trellltit so ffis oscund 4 luni, deoarece aici eram cunoscut ca dezertor. jri-am inlors' la lle.rlin penlru 6 luni, ttncle. mi-ant cos{i14al cxisterc{a ytreriand ilalicn* la ,gersola Berlitz. L-am vizitot pe Rudolf Rocker si el m-a ujttlctl su tlung ls l)uris, uncle urn pelrecul c€va rnoi Htth de un an, inctirtlc sa fita mul in SJ;*nia. Am lucrat penlru scurf tintp intr-o fabrica din llarceiona, dar am inlrat in con{licl cu ;xtlitia si a trch*il ,rc .fug. kt barr*t! urnti v*s r:u cic,stinatia Argentina. ltra in l9)0. Arn locuil in lhtenos Aira:; un arc si jurnatate si cm.frsst Gngljal ca muncitor inlro Jbbrica si ca lamplar. Ant locuit in aceiasi camera cu Diagct ,4bad de Sunlillan (anarhis't spanirsl, rnernbnt Cllf-f-11), ccre nri-c .fost coleg limp de 5 lwi. El a devenit ntembru al colectivului Lu !)ralcslu. lnca il rncti vizilez cund cululores'c in ,4r'gcntina- lnlr-o zi s-o muta! la noi un cornarad gerlnan, deportai din Statele Unite, Wilcfuns (cel care I-a orntsral in I923 ytc iocolenanl-eolonelul l/crcla, in ljucxos /ires). La I'rcfu,ytit, l-ot irirnls pe Santillan la Berlin, unde l-a cunoscut pe lkscker, a inyulttl gerfiufltl;r'i s'-a cusatoril cuJbla lui Fritz Kaler {anarho-sindicalist gerffion, care publica Der Slrndikalist in Berlin). I-am spu,s lui h/ilcL^ens, carc lucrct ca di,tStcccr in ytorl, {:/r as vrea sa plec in Statele Unite. .ci cl rni-a arcnjat sa ma ascund la bordul unui petrolier britani.c si in l9) I srn ajunt' lu't?rnpit:o. Am lrover:;{rt Rio Grande pe jos si am introt in Ststele {titite. Dar omfost prins si incliis pentru 'l luni, dus la New )'ork dc calre aularilatile rie imigrare si deportat in ltalia, in octombrie .1922, ca irnigrant ilegal. Desi l4ussr,'lini nu ojunsese inca lu yst.lere, arum pa,t'ibil tle l7 uni de incltisoarc. ln .sarit din uapor in Palermo si am reusit sa ojung Ia Romo, unde lfalalesto edita Umonila Nrn,a. ]il m-a ajutat sa lrcc granila in J.-ronf a. lm ran'tas in Pari,s pana in I924, apai am plecat in Cuba penlru c{tteva luni. Aici am scris pe ntt"u un ziar anarhist din Ilttvona, sub pe cere il adoptasem in pseudonimul Brand, �!,,r,:-llii:i::,:: ';!!t"it 'ti''t' i'ir ..'1tt:.t.; itt lt.)lLl7a: i'! ," t) irtt':" irit'{' itiit (ii'( ilt:f-i)j{l i'ri Staicie Linitc- thtl ffers la Jiav' Y'r'st'ii' tt:tilc s;ri tu !'ttt'i:;' st(tl p{ttttt ln 19)li, {'(tnd rii-(ttri reinioi:; rttt t#t7i nu {}lcc{tt Am rcvenit in fitate in lgti) si ca{alorii' decal Pentrtt scut'te )n ]9)a la ]ttt:tt' )'ork arn lucra! ittlr-o wtit:tt in Jlarlem, {IF}oi Gtn det'cnil atgrav si irt .frthrica '.final zidur. De la inceltui arnfost actit; in misczrea (!rMt'ltit;lLt, iri gritytitl <L':ttleu s:pre !'il:ctil1ule'> r/e pe Strada 23 si;i in grupu! ilclicncsc ciln llrortkiin -Circolo [/olonta. Ocazional', am scris penlru l.'At)unuto Ji Crtllura Obreru, e(iitata tiupa moarlca lui ]isteve, de ctrl4,entinianul ]iattttrla iluller, care o contribuit m(ri larziu lc ziaru[ tneu ii.ii;t11. ji: itr:i:' (): ,.-,1 ir:':; Eresia. - - :l!;L' i': i' [{i-arn imprtrlit li*tytul inlre grupur!!c spaniole (cunos{eam lintba si multi camarazi diri <Calca spre. iparria, ^4rp1utlina si Cuba) s'i grupul l,iherate>'(feoarece' drtream sa invtil <tnglcza cal mai repede). Nu ttrtt fost membru, in adet'aratul ,r^ ui cttvctrtlrtltti, ttl gru7tului iittliartasc' dcouteca snarhislii ilolieni crau in mtsioriitte din sud 'ri nu se inteiegeau foorle bine cu cei din nard' Dcr prinlrc s'panioli ma simlc-ttnl c(t otius'a lm fan&tt lir"'',sitt in ] 928, un zirtt' cu a dsr prinlre ttwtrhislicolctborutttrii nt:i se Qluu mtt/ti cornunisti, prccum {igo l"edeli, prielenul *rcu ditt puternica baza individua[ista, hlii*no. lar contabiiui rirsstru dirE Ilrooklin' '[oe Crtnli m-a c.iu{al in munco de zidar' St:ria*r 'tr'lt pseudonimul Ilarry Goni, iar dcsenele Ic facco un 'alt zidar din Ncw Jersey. Am tiparit 20A0 de t:opii. {ihezzi, lm ctlt vechi Ttrialen din liulio si al irulivitluslis!, lrimiteo atticale din Rusia; de wtde rilt am reusit, desi am incercst cu tlisperore' s*-l scetatem. lviai larziu am sc;ris regulal pentru Cctrttrocorrente, etlit{tt in Bostan de Aldina liclicani; !rt s/ttrsilttl trnilttr t9J0 arn trfttlul lu durat doar 2 rttndorco httcia !,ihertcria, c{}re {1 ani. A incercat sa adune toctte tenditlele - anarhis'te, tiar nu a rausil, L'Atitmato a reluzal sa caape.rcze, desi mai mttlti inCivizi din cttdru! colectivului ne'ou aiutat ircdependent' Si Carlo 'l'resca u colshorul lu incaput, tlar upoi s-ct relrus' lr lrebui sa amintesc si faptu! ts afi fost in Spania in timpul Razboiului Civil' Am 'stat ocolo 5 luni si scriam doua arlicale pe saptanluwt pcrilru Culrura Proletaria- Ant fost incliis in Barce'lona' dar Emma Goldman m-a eliberat' Dar osta este a alla povaste pe clre o Tsaslrez pcnlru o alta ororir. [n sfarsit, am scris si cateva piese de leolru l".l -,':,: r,,lr. .;: i;:;i:, crcicfi :'. '-+ a- t '::j; i.': .'', :; i ) i .;'{;.t : {'it'ri!tl!'i.tt pefitru :: :-iira. t0-t'c tttialP" ::t:lporar}, 4 :;:;rii. Ilu accePlarn :- - -:rice eie att tendinitt ,, -'iut|u istirutYointai . -':;:i!: !m\;rttrilta htluror . - Stirner ProfJunea -- :r*'hislii-can*ni,sli. dilkrite desPre '-- j:i;i -.-.-i rr'te burntl ccl aYJi de p;'a! :,i !-'---* " --"-i i:-it J'GCefil nici iirl comprt,itti:. !): -.-..- -r:l 'i'!tinl toole instituliile' t:hiir s'i ('t:!: !::: .r ' " -''::::'t:' Cu lrsuie oslcA' !J ':ic:re Ia ti,2ul de -{ittcare tr'-,';.: "' :=*' ': anarhisnt cJ'':' :a :--;-;''';:l cel mai hine cu ';: ;' flLt lllil i 0p1 ' '1 **^*L,i,., ir;:;rtti anarhis;'' ar:uri ti:: !i. -:'-.,- - .: *' - : t'ttt conuntisi i -i; --*:*'^l :-.:= ): :.> :i-coniuttisti - eu t'iclualist intii . l'.-- t \rt Ltl -.:;*:,ti-::rtmuni'sl.'fatui -.::t::ul si Psihologio t - rr - : -. -:,-,.'irtt/e cal nr-ti hine : i-Lr s-ar pulec sa fiu s€ ittJi','r.; :--'r-r? anerhism fiu J'-c . ;-J .*t,;tl tirtltUlUi. 5;;r. -cxcnt;lu i-'.;-..---: ; -':-*' :n punclul.in care si c' ,rrtr,r':, ';, -.--..: ,J -':i L'itrr 0 fuCem Si ru;i ilCi', ii--;r, :i:. -'i,:i ::;t'::'t1 occ:ertlul pe eCucclie lrlrilri ,l:';:-:';,': -:. .':';i irie la revol'ulii' cu iluzii rcltoulic c.(i ).'J i:., :-': a;: :.:: t'ie' Dur prin anctrhismui t,ii;;'t:r!i , '* r'i.''.i !,,)iJ inaiigura Relci:.;;;; .:";-- :,t;-;r;t cuiorifare' Iar in tari cl,it,,L,r,;'c ::'..,r :.-..:! n,:-,i !aucg tle Sstopogunapx';t;ic;.1;'' .'::; .:.-'i :::-: rrt'cje de rt'-olulie' D{lc'tiu J-{ ;;:t s;i 3 st ji;iie, as alege tot tinitrn' /./1,,.:-:-. -'r. '- ,::';. :','-':'ti'tlr:isr.'lttltli ,' in c:apilalisr L :1r ,. -. |1i:i;..1 ,. ---r- :;::a:t') ';Cfbi, ptllem Af g2n& --- ' ';;i atittt'histi care se asocts:' Ctt0PJr;l':!. i-'- -'.+ ct, dUf rnt S,t; L'lJ L t'*;:!..':.. ,.:':; ;'.t.'t rLtt ;tcn!ru n.,rt.- 1 :-^ ' in Cantrocorrenle am dus c,.1,,.,,.r *- ,r r\Lrr:1j,1 t 1rH.\1" Ld - - :.4-;!tsr ir;rr)cgo c;ii:p;r:te irtpotriva oricarui tip c a'.';i "-l i:l :- .::': ::. cl;:::unislii' D: -!,,rJ i;'i :';l:;ti{ualisl prin nalura rnea lircrcrura cruritisia' Srirner o st'ut cea moi mor ilalti' Armcr (psetidori:niul ariarlto-individuali'slului franci irlfiucnia c-\ulro mea' Ce Jt �jri, !i;7: jJ5;,; ^'i"i''' (:) i::,'t.; ' r:' -:'r;e:;i-i.;ttjiii .;i, :ii mai r)enii cli idei ruai. erali ei lrisfs;'- :;iirncrisli" .;i intr-adevar, Ixu pati merge mrsi dcparte dt: Sirne.r, deoarece el respingea ta{tte formele de :tioritate. A fost singttrul andrhist capabil so -i:rnasle . rrtaie .fctrnrele de ouloritate' fie :,i-stitutiainola - .fie conceptuala: stat, religie, :iilorie, ononre, patrie, toate acesle traditii :it) itfr fiia :orLsiderote sacre. Pentru Stirner, toate aslea sunt bazaconii. El a fost singttrul care a dorit un ,',tdivid complel, un individ care sa-si realizeze :omplet personalitalea, a fost singurul care nu 'rol' - ,'.1i :co)tpromis in nici un fel ideea de libertate' l'[a :u amesteca perfect printre celalte tipuri de -;,tarhism, dar sunt probabil printre ukimii " .,'riit,irlualisti c)intre anathisiii italierti de azi' iqre r rn,Ji ill(. Je$EPEE ESE€EEE €see&s$&&) )pi't' u fil( 'aiist Joseph a fot un tipograf an*rhist, nitscut in Romania si membru al miscarii din Statele Lnite. F-recventa Centrul Ferrer din New York iogia hiq', si tip:trea magazinul ,sccalo F{oderna"l in 5a ';celasi timp ii invata rneseria de tipograf pe copili clin colonia anartrista Stelton' Ishill s-a r*coarcat prin publicarea unor c*rti tlparite :rtistic, prln*c seriitori a{landu*se Kropatkin' Benjamin Tucker, Elisee si EIie Reclus, ca sa r! -L iprr ISTE; frt \! iluzi; isll'tui tart ,:{Jn/i: ,)^,= - timp:iolisr ocis:dus rrya .n f) i li IJ u rl il it j I j ffiffiffiqEEs @ffiffiffiffilFE 8gqffi+ s8'itEPEB i;E=i=-E===3= ..J.. ':u rt mar !rmcn flanci amintim doar cateva din cartile pe catre Leonard Abbott lc descria ca fiind ,,{tre o rara irumusete si inspiratie". ,,Colectin Ishill" de literafti.ra anarhista de la universitatea Eiarvard, este prinfre cele *iai bog*te di Statele L-nite. h'f.arcus a fosr! un Pnarhi'st nascut in Itornania, rnernbru al rniscarii din Statele tlnite' Era un arlept al ,,propagandei prin fapta'' incluza*d aici actcie de terorism si asasinateri' Carmaraclul sau Joscph Cohcn, spunea clospre el: ,rNafura l-a inzestrat cu incapatanare' m:lndrie si un tempcrarnent vulcanic revotrutionar'e, In tirnpul ,isteriei r$$ii" diu 19!.9-1S20, a editat ,,Bulctinul Sovictului Anaririst', o pubticatie ilegala din Ncw Ycrk' urrnata de Free Socieff, unde il avea co-editor lIavel. Grahann a fost activ in pe I'Iippolyte grupului Bibliotecfli Radicale din "uaruf si dupa aceea s-u mutat in colonia Philadelphia anarhista de al Stelton. Cu toate cs Emrna Gaklr*an il nurnea 'rstrava din uliscarc", &vea si multe catitati pozitiva ln 1929, el a publicat ,r0 antologie a poeziei revotrutio*are', o carte extrem de valoroasa- Se nruta in California :i editeaza ,lV1an!" in San Francisco, unul dintre principalele ziare anarhiste din anli 1930' Prin ia.rieri sa radicala, Marcus a fost subieettll multor persecutii din partea guvernului, dar eforturile lor de a-l deporta au esuat' autoritatile nereusind sa-i stahileasca tara de origine. In final, Graham a fost nevoit sa se ascunda si sa*si asume o alta identitate, pentru aproape 50 de ani. tltirna sa lucrare ntajora a fost,Manl O antologie de idei anarhiste, eseuri' poezie si comentarii", din L974' �6',ff--c l: i., i:. ,,' c-.c!. r.. ,: . i i. r Jr. f r i :*:i' l' ".,. r' i f.;.r,,,'a':.';i", 1. '' Ntl cxista nici G i*tl*iata in aceasta privinta: i*tr-un sistem care se bazeaza pe exploatare' o rezistenta dezerta'ea si refurzu! sunt esentiale pentru rezistentei. Faptul Cfe0tiva, si cr:nstituie defaxtt eseilta fie consensul daca trilrrnfa, fie dominatia si supunerea, este pre ominante' sociale si coopcrarea, ca forte participa la fi1rc rtrecis in fiectre zi, pnin ail{i"'itatile place poluarea' razboiul oantenii. Ce!or mai snulti nu le a isi virttie sau ntarlipularea, dtr sunt prea ocupati irr pentru a putrlicltate de munc& in fabrici sau ageltti! wem sa Daca rnai lace c,eva in le$atura cu t$ate astea' nirci o punem capat accstor lucruri, nu poate exista si bunui'ilc atta rnorlatitate ;rcntru a nc lua viciilc ii-l retipriira riiscsrljie inapoi, in extct'ioriil ciciuiui rie c,are puterea l0r reprezinta d0ilr un sinnptorn' Llezaslrull nu e$tc doar {}pera unei tllitc den'oltarea resiransc. Fietsre clasa este coEnfllice in munca lara nirilic fi ar sa: mana$ementul patronilor nu lor de partea rnuncitoriior, s! ch!a.i- si neangalatii isi au Cu totii rcsponsabllilate prin faptul ca stai! dcofa'"te' oricnre ar fi trebuie sa incetam sa ne iucam rolude' accstea.AstaLvaluaformedifcritepentrufiecare i se sustrrage individ in pante, itt functie de clilsa careia a renunta la si dc detaliile vietii sale' Ar putea insernna rninimum' a munca, a reduce consumu! de produse la din c"plora rcsu$clc altcrna?lve (cru"ca cxista incerca sa abundenta) la economia de schimb, si au rezultat inteteaSa ca cele mai revolutionare situatii s+ciali) t;lasc unor alc din aliarrtcte ifili:c rtfu{,iati rh'r:trnxrt in iiiieriie, e^1re sfl infalneso in afara ritiurikrr penfu libertate' A ii inzu'ma pe cei fara casa luptei lor cu mijloacete tiur$heziior si pe cx-buffhezi muncitori experienta strazii, a aduce la un loc contabili si emigranti, filosofi neangaiati, va$abonzi toale infuriati intr-o clasa carc sa faca sa dispara cu putern clasele, inlr-r.ln razboi care sa distru$a Razboiul' rttlul' lrul tLr uilirul t;apiiillil;t Lste timpul pentnl c noua rezistenta Stujbete in c'omun s noastre erau candva tot ceea ce aveam r se pcate cste dcci cel mai bun punct de ta c'are baza orga*iza opozitia; mllnca noatra este inca ne nu noastre ecxlnomiei, dar din moment ce slujbele singuri mai ofc:"a o iraza pentru vietile noastre, ramasi pentru a ne organiza, trebule sa venim c'rr o strate$ie tti le (:ere sa r(lzotv(: p;"cvotxlril* ps c:ile in";[abititalc'e mo*nen{ul c+nstrui impune, si a profrta de ea, petltru a catre o transformare compieta a vietii' Bazboiul dcclasat tste doar accasata stratcgie' *,*&e*;f.es.f Jxferff*f( a*{l,r$ ffed*'r'r;s$e -Vrea brrcurie, placere, fericire t si o viata bazata pe ii; auterCeiemtrir,are perrtru toti oanr en pe -Nu vede hedonsimul ca pe motorul .unei societetibazate ordir".ttr.entmateriaiistnebun,cicapeosansadeaiua ,ri rur.ii, t" ir rrgr tr'i va cir'c ur itsla-rt lc lor' de v i ata aclual c; este o Lrgalizatie ci o idee' a c'arei implemeltare -Nu individ de "r* in afara Nimeni responsabilitaiea fiecarui individ' se ou' .rr" rr:spcnubil cle a'rt'iunile sale' Ilcdoiristii specifice orgunir"rz in aifcrit. moduri penfiu a face actiuni sau spontane, -n""un"-'t.Cad,.umillcalieoviataburiaesteltlngsigreu. N, ..itru doai o simpla si singura solurie' ci mai multe' idci' lledonismul nu Oriundc, in nriir(ilc oanrnilor, nti n^t doar uo pror o id.otogie. un plan strict sau lider; estc fiecare care Persoana poate de a castiga instiinL ' proces le idei' contiibui cu prcpriile actiutli sri scopuri' diu stie ca -Nu srie ccncret cum pot fii atinse aceste toti oaru'clii sa se ceila ti"-buic sa se iniamplc ast{ci incaL bucure de fericire si de iibertate; pclitice pot fi -E .on.ri*u ca irnplicarea polirica si aetiunile unde se placereq pU.or.. I-nCe incepe ierarhia' se termina in care lume o terrnina placerea, incepe ierarhia' Doresie ..t- i.i,r,"t,,g,;ia ie jrteila r-ittt'uli''t oatrtlrettilc'r lf'-jjrrri{ hrturot si de a i;: sa traiasca iiberi de necesitalea ie a ]''rcra ctearri d; dedica pol"a s' sa erpioeuii. si oja.; cu a-qii' i".*.i fm-otoase si de ar'a; -i. O-"ut pe coiaborarea si pe libera a-sociere a indiviziior cu drePtri-'i egale: cafi'' chiar si cele maj mici progrese facute : imbunatatire o susrinu"e Ce hedcnism reprezinta Cor:siicra ,*p*-rl. ci potentialul pentr' ,iu:ariitor airualc. Fiecarc pas facut crcslc l --. ^ i-^--!---..^.=:n' u!:-ruur' u-zrL,r:r fua$i bcrefi-Crt::-rz z,:-)re h';Joni*e tenlPorarc sl sl sale; scopurilor irdiori:ii iieiior sale si realzarii -Crcde in r,p"ilIrism. .\ireatrucurarai'.aimpreun4anaririe,ideiepicureic. prictcn:' ni:c;ri j;r'lrs:ljcate' scnzualitrte' divcrsitate' sexuala' solidarita'" il;;i., t"r.*.L libcrtatc, libcrtateo existenta cosmopol;: ';;;;.,;.;li;t I. informaiie, arte' cc e frurn: tol si iio t"*. fa:a gi-a,nitc si fzua disc;'iminare' a-d. )-. -. -. -. t_-:r r,:. :];'-3i; i z.;ll: di l:t: ...-: uai uaL in Tslamul ideilor noestre cste vasL Fa ceea ce trebuie! Ploce, fiu ceea ce �In Pe :pe iua rste SE ll luL lieu. u1te. d rrrr 'o >cate .ie ca 53 SC pct fi de se care -.,ilr,t AE: - ll -' iziior Ld(l: 3l ll ! - ier.eni: larite',. ropoii: ftrrm:' ce iti republie ile inodei-ne se spune ce furrctia rircirisorii cstc cocroitia, rccducal'L)a. Cail(i indivizii incalca legca care sustine binele com1ln, intra in i;nctiune intelepciunea conventionaila, conform careia ri trobuic sa fic pcdcpsiti sau c'u altc cuvintc ei trcbuis invetati sa devina nrai generosi si niai cooperanti dirr iunct de vedere social. Insa din elperienta mea cu inchisoarca singurul iucru pc carc il prcda incaroorarca este supunerea. [Jn cetatean ,,corectatl' este unul ciire ;onstientizeaza gratiile ilchisorii chiar si atunci cand se ;fla pc strada. Jnchisoarea serveste ca o atrrenitrtare constanta lmpotriva celor care s-ar putea opune la ceea ce surcrnolc si colporatile hotarasc sa I'aca cu resursclc noastre colective. Urr critic ar putea spune ca inchisoarea este doar o arnenintare impotriva iisicicntilor carc incalca lc'gc4 dir c'r-:ca c'c' cstc rc'lcvart : faptul ca nu exista mi.iloace legale pentru a schinrFra iundamental guvernarea. Ategerile sunt doar un mijloc ,Jai-winian tlo a sclccta oandidatii (rncrrrbrii ai urtci c'litc) a caror reborica populista este mai putin convingatoare' Daca tot ceea ce wei de la guvernul tau este o noua vci icger a arnrclcr satl noi starrclardc pcntr'u corpotatii, mii cic 100 oa i }ultumit de cienrocratie (te va asigura ,ie oameni vor face anumite ore de trlunca voluntara" ca ii',r fi donati 200 dc rnii <lc dolari, ca futtdautentalistii reiigiosi rezidenti la tine in tzra si prezenti in guvern nu ,o, fi p."u radicali, m vor fi controlate corporatiile, dar u: ac;olasi linrp te vor ootlvingc sa llll lc' ntiri cand acesle noi ,"g,,li ,ot fi incaicate oca-z.iorral de cei hogati si puternici). Dar daca ceea ce-ti doresti este o societate ;ue aprcdiirta valolilc lllnalls si nrcdiul incotjumtor mai mult decat interesele corpr:mtiilor si ale statului machiavelic atunci esti ehinionis[ guvernul tau nu te rc.prczinla" dcsi nrajoritatca oatrtcnilor gandcrsc asa la un anunlit nivel. Nu exista nici un acord al guvernarii, suntem cu totii nascuti cetateni supusi; cu toate astea guvcrnul nu cstc ttascut cu parlioiparea rioastra' Dc iap! acesta functioneava cel mai hine lara noi' f)aca nu exista alta optiune decat supunereq nu exista nici un consons: cxis(a doar subordonarca. Crilica nosstra ipotetica poate sa mentioneze ca avem libertatea de exprimare, si asta este tot ce aYem ncvoic sa nc asiguratl oa putcm avca [n irnpaot asupra societtJii noastre. Lasand deoparte l:iptrrl ca respechtl pentru libertatea de exprirnare este arbitrar si face subiectul mai multor restrictii, as prefera sa fac o observatie din timpul detentiei mele' Inchis intr-o celula de maxima securitate, am al'ut mai multa *libertate de exprimare" decal intr-o inchisoare de minima securitate, puteam cu siguranta sa critic sardienii mai mult decat as fi putut critica politia sau ofi"iuli din afara inchisorii' Dar ceea ce reiese de ^lti este faptul ca doar cuvintele nu pot dobori zidurile aici puterii; dar in inchisoare poti sa urlii cat vrei' Este foalte interesalxL ca prizoirierii trec prin difi:ri'r-e r'irrele rlc si,curitatc po tliilsul.a c.c ui'itlca:.il sri ilc ciitr:orati si sunt educilti sia ci-itlce dilt ce in ce tnai putin ci-: vt'ice tare. In afar4 in ,.inchisoarea de super-rnitima sccutital0", cttrn af t'ctl*i sa ficl cunoscutii socicfuitczr, oimretrii sunt edrtcati sa nu opunti rezistenut doar ast[e] li se permite sa raffiana ui afara inchisorii: iar atata tiurp cat i'ac dcntonstratii nu repn:einta o atnctrintarc pentru ordinea prestabilita. Binenteles, suprirnarea protestatarilor nu este singttra functir: a inclrisorii, iar in Statr"'lc Unitrr accasta este i;hiar utra ditrlre functiile trritrore decarece prtini americani se implica in proteste. Cel putin in clasa de rnijlrrc, aproapc oa nu cxista nici un intcrcs pcntru Labuu.i pr""u* liberatea, aLrta timp cat henzina este ieftina si rnasinile de lux usor accesibile. Fiind cei mai mari c.orlsuluat()ri, c.ctatcrnii amoricani sutit nrai nruh inolinzrti calre farroism si toialitarisrn decat orioe alt popor p'e care l-am cuiroscut. Americalii ar cumpam orice, fie ca estc vorba do rrttitrra tttirtciutt:l a uttui politiciiur, lia cca rniri noua si iellina porcarie din plaslic de la Wal-ir{art' 0 minciuna care a fost cuinparata de prea multa vreme cslc act:ca c.a irrt',lrisoalca itdllcc' sgvicii sooictatii, pe carr<l in realilate ea f()lrl)$este doar perrtru a persecul-a negrii, comunitatile indigene, conrunitatile latino, i,lchizanrl o tnajoritatc oam rle act;iasi varsta din carlrul iicestor crlmunitati, Ce cele mai tnulte ori acuz'andu-i de delicte graYe precum posesia de droguri care in Statele Unilc poatc clrrcc la inc'lrisoart"a pc viata- In acelasi tinrp iirchisoarea asigtlra nlana de lucru ieftina si fortata, pentru mai putin de un dolzu pe ora (care de eci,r lnti trtultc cri ltu ac{]pol';l ttici lttiic''.]i' ciroliui':iiie vietii ilin inchisoare); acesti prizotrieri lucreaTa in special penku agentiile guverrnamentale si pentru ailrala. CIiiar atttc,nclanrcnlttl din Ct:nstilutic sar& interz,ice solar,ia desclri'Je un paragraf care penrite munoa fortata in cazul incarcerarii. lrr tittlp oc ,,rlctatcnii civilizati" ai lurnii lrcbuic sa teinvete cum sa traiasca si sa interactioneve la un nivel mai ridicat decal cel al cainilor dresati, care raspund doar la inrc.cli:rla rclc-$'ilixrisa sau pctlciepsa' spcr ca Iloi sa putenr extinrle itrtr-un grad nrai ridica solidaritales si sprijinul pentru milioauele de ozuleni ale caror vieti suttt progrcsiv dcvoratc rlc lutttca itrcltisori1or' Pet'er Gelderloos ;dj ,,ae ,, bT r-.-{ 1 E[* �ffi XWtWff ffi#W# Srl1w fffvfiMff#ff ##{e ffiffiw#tutr5Effi Sffiffi ffi EffiLffi €EWB#-EWffipB lext realizat de FEDERATIA soLIDARrAnt n,{LINCIToRESTI" (Workers Solidarity Federation, 2005) AJ\d INTtTt-vA nPvoLUTrA pe 19 iulie 20{15 s-au marcat 69 de ani de Ia izbucnirea Revolufiei Spaniole. Pentru o perioad[ scurt[ de timp, Statul qi capitalismut au fost in]ocuite de solidaritate, ajutor mutual 9i respectr.il reciproc. Muncitnrii 6i leranii, puternic intluen{afi de ideile anariio-sindicaliste, au condus societatea in mod colectiv qi qi-au c4tigat controlul asupra vielilor 1or, asupra iridustriei 9i p6m6ntului. 0 parte importantE a Revoluliei este reprezefltstl de lupLa impotriva incerc[rilor fascistc de euccrire a Spaniei. hloi trcbuie si ne reamintinr atit triumfurils magnilicc, dar 9i fragcdiilc rc,volufici din Spani-a qi sE ?nccrcEm si invEtE* {,I grcgclilc canamz,ilor no,ttri' MUNCTTORTI $r TARANII SE ORGAN[T,S.A?,A Ideile soeialiste libertariene (anarho-sindicaliste) erau ad6nc inrS.dicinate in rtndurile f5.r5nimii gi muncitorimii spaniole- In 191i s-a format Confederolia I'{a{ioncld a Muncii (CNT), o mare federaf,e sindicalisti revolulionarI. Ea avea 2 scopuri: in primul rdnd sd lupte impotriva patronilor zi de zi prin acfiuni de mas5, in al doilea rdnd s[ declangeze o revolu{ie proletard prin organizarea muncitorilor gi lEranilor pentnu a lua sub controlul lor pimdnturile, fabricile gi rnfuieie- Cr{T a condus numef,oase lupte militante qi de succes ^ impotriva pakonilor gi a guvernului. ln 1936 CNT era cel mai rnare sindicat spaniol av6nd 2 milioane de rnembri. CNT a fost insd intotdeauna democratic. in ciuda m&rimii sale gigantice, CN'l'nu a ayut niciodal6 vreun olicial plltit Sociali6tii libertarieni {anarho-sindicaligii) ,u r-u,, limitat in acfiunile lor doar la locurile'de munc5. Ei au organizat un grup politic care sI iucreze in interiorulul sindicatelor - Federalia AnarhistE {berici (FAI), a organizat boicoturi in zonele s5raoe, i*a atras irr rirrclurile sale pe tineri pi pe femei. De asemeneq din r6rrdurile CNT au mai {Xcut partc firani agricultari qi flcrmicri, ,somcrii, ctc. $i chiare oryanirat $coli muncitorcqti! tn^cnncanna nn LovrruRA DE srAT FASCIST;. in iulic 1936, fascigtii condugi de gcncralul Francq suslinuli dc cei boga{i 9i dc Biscric& au ?ncercat si puni mina pe put ." ?n Spania. Fascigtii sunt adepfii unei dictaturi de extremf, dreapta 9i sunt deseori folosili de patroni pentru a suprima in mod violent lupta maselor pentru r: via[6 mai bun6. Ciuvernul ales (coa^lifia Frontului Popular, fcrrmal5 din parit.de de st&nga) nu cra oapabil ,si nici nu dorea sI aibi de a face-cu fasciqtii. Tolugi, au incercat si ajungE la o inplegere cu fascigtii prin numirea unui prim-ministru de extremf, dreapta. De ce? Pentru cE mai degrabd s-ar fi inleles cu fasci;tii pcntrJ a-gi protcja putcrea gi avcrca dccirt sI inamczc pc muncitori 9i pc strraci pcntru a se apdra. * grup anarhist din AAica de Sud �ciit'li inEv *LLII-IA cNT a ca 1i:tcfioneze' Din fericire, *u*ltori; 9i !.iranii nu au mai aqteptal cl*pd gLrvern de lovituri de stat' impotriva declanqat greya genefald qi a organizat o rezistenla *tt uA T:-::*iii rnod poporul in aocst ,ii'tti, ,j* CNT' Alte sinrJicate 6i grupf,ri politice ile stingn au unnal mr:rielu{ Spania' in din pe putere in dou6 tr.eimi inarmat a reuqit sa ti ofi"^s*E p fascigti in a pune mina ca f.ury]a aceastanu era una numai impotriva curdnd, muncitorilo. qiia*nifo, t"-u foi evident faptuf in.*put*l rel,cilufieil lnfluenl* sociaiirstiior lilrsrlerioni (ailarho-sin<iicali6ti] fascismului, ci era "i*ri muneit'oreqti independente de st'at' muneitorii au era vizibit5 peste tot - au fost organizate mililii a awt numeroase asupra fabnicilJr, iar pranii asupftI pf,m&ntului' Revolulia pr.f-rt rnuncit*ritr>r ',si {f,raniirrr, ""r"olul victoriilc triumfuri. ln acest tcxf ne vorn refbri inss nurnai la c6tel'a rlin r;i feme ile tn p6m6ntului' De asernenea' intre care se inscrie 5i pr"irur*r, controlului asupra firbriciior,gi au avut mult de cdqtigat in aceasti revolufie' LUAREA IXATOI A PAMANTTILTII Mica {dr[nime 9i fermierii trebuiau s5 facd fafi unor condilii groaznice in Spania' Foametea gi represiunea fficeau deja parte din via.ta loruilri"a. De acee4 nu era de mirare c[ socialismul libertar (anarho-sindicalismul) era foarte influent in zona rura16' in timpul revoiufiei, in n:giunea antifascistd aproape 7 milioane de !6rani qi fermieri au organizat colective voluntare. Dupd ce majoritatea proprietarilor de pdmAnt a fugit, se {inea o udunur" sdteascl" DacA era acceptati decizia colcctiviz6rii, toate uneltele, animalele Pi tot pdmfintul erau puse in comun pentru folosul intreguiui colectiv. Aru fost {'ormate diverse echipe care s[ se ocups cu diferitetre munci ,""**r", iar fiecare echipd i;i alegea delega{i eligib'ili lntr-o adunare s[teasc6' Era ales un comitet care sE coordoneze intreaga activi*'ate colectivului, iar fiecare colectiv avea intruniri periodice la care participa-u tofi membrii acestuia. Cei care nu doreau si intre in colective, NU ERAU FORTATI SA O FACA. Acestora li se didea o bucatE de pdmint pe care s6-l munceasc5, insi nu aveau din s[ fac[ acesr lucru. Majtriutea ,,irrdividualigiilor" a itttu'at ?n ceie a voie s6 a*gajezeaarneni care dupE ce acestea pi-au dovedit eficienta' urmi in "ol""tiu*, OCUPAREA FABRICILOR impcrrtante in Sooi&lismui tibertar (anarho-sindicalismul) a ele.terminat trattsftrrmSri direct ei co*h'oltrl qi avut m**cH au industrie. Muncitorii u,, p."ruui"onholul asuPra locurilor]or. de i"iili *rp* produc{iei in beneficiul lEranimii qi muncitorimii spaniole. MIJNC[T*i11{ l}lt LA TltAMVAtli desprl curn putem faci ca Sisternul C" t*tp",t cu tramvaie a dat un skfllucitor exemptru Fe 24 btlie, muncitorii de la lucrurile sE meargd mult mai bine sub controlul direct al muncitorilor. cie transpcrt. in 5 irile dcia tranrvaie s-au aclunat';i-;"-ili.;sE conduc[ ei ln,gi6i aceftste ramurf au fost egahzate' iat func{ionau 700 de tramvaie in loc de 600, n*me.ui },rr obignuit salariile gratuit. Toati' lurne avea de condiliile de rnunca au fost innbunatilite. A fost creat serviciul medioal bilel.'clor a fost rcdus, iar beneliciai rle pc urrna trarnvaiclor a{1atr: sub contrclul muncitorilor. Iirc{ul mai rmrlli bani ce au fost numilrul cdlitorilor a cr*scut la 50 tle nrilioane. Totugi, au fost produqi arme' Deoarece rnotivafia folosi{i la irnbunitE}irea condiliilor de transport qi la' produ cerea de �acoiricntclor a so5ztlt' ,&RMAI'A M LII.{ CiT(}Ri L*R. in it>cu{-accsl-eia, r;inrlimlcle l,a irroepulul revolu!-iei, a:rrral* sta-tului a intrat d"acli't irt or:,lap:;' ?n total au fost qi organiza{iile de st6nga i-au organrrai pe rnuncitcri gi pc {iran? inarrlati in miliiii' ei. cei mai mulli dintre ei erau rnembrii 150.000 de voluntari gita si luptle acolo unde era nevoiade -t:<.-rie .ru1i fcci,.ir i}e nici urr n;'iviicgirl. ofrle.i'i ersl gtr:gi in lnerd rlr:nrt,cr{itic ;irr i:X r. 'sl R}IALITA.RILE. cu slracii pot craa o iume Revolulia a demonstrat ftptul oI muncitorii impreun6 cu liraaii ;i libr;rtrriui (anarhonou5 l1r[ palroni sau guyem. A arxhr cr icicilir 9i rncr:cc1c srxislismului pot luncfiona {r}e exernpi$ c{aaraa sinrlicalisrnul) {ca iJe e ,*f*pt,, crearea r1e sinrlicale revoluficnnre) este dugmanul tuturor de sindicate revolulkrnarf). $i a mai demonstrat cE imperiaiLsmul qis )'i'3rtl FrntrLr a'rsi lanur a1'ar:uriie' munoit'rilor: iasoirstii s.au iolosit rle armata srrlonialE riin Aiiica ixrp-ANcERTA EE v*LUTIEI fasciqtii au Totuqi, in ciuda tuturor acestoi lucruri, revoiulia a fosl ?nffintE- in 1939 I}c ce s-a nelnilr;asirivbriul civii qi au z.r{rgbit <;[a$a irrr;ncitrx.rrc :;i lirnirlirnr::: P.inlr{ Cictsurl a riist caqtigat taberei fasciste. Aceasta intomplat tlstfe l? o etiuzi a inl.rangerii revoluliei o reprezilti. puterea asemenea, gi C}'iT a comis de Dar, nazisfi sus{inu,d de bogetaqf J* ttuiiu fascis6 qi de bennania }'opulaq ftrrmrrtE 5i Frorrtu}rri greScli. Acosla a !intit maxima unil.ale anti{iu;cistr gi a inl'ral ir alian1* a obligat cNT-irl s* facS din parlicle politice guvernafi}entale qi for(e procapitallsle* Ace-'i ]iicru guvernulrri in programul siu revolulionar. De a'semenca- acest fapt a oferit nurneroase "n*pror*frrrri eoleolivele ;i mili{iile Irrontuiui lr,pular posibilitator" str subrninlrz& $i s[ rii:;tnrgd rcrolulia, s-au t>rganizat Comunigtii rle frunte ?n acrst aiac' muncitoreq;ti. Par{itlul C*rnunist a avut un rol sali numai in extitrderca numai in rAndul *i"ito. producitori qi ai consen atorilor qi e rau irrtere pulerii Rtrsiei sovietice. FARA C{}MFRChIISURI! * * * original: piogramului *a inhe in Frontul popular, CNT-ul trebuia si rimiaa fidsl Rcvolulic impolriva pal-ronilor, stiluiui Eipritenilr;r lor {a:;cilii: Alianfe numii cu structurile munciiore5ti 9i lSrine+ti; muncitori qi {irani. precum apararea kebuia realrzatdprin intennediul unei arrnate formate din 1J." sEu gi rlec,i,lcrnizarea in'Iediatl+ a Ittluror srrloniiIor sparliole' Acest text s-a bazat pe urmdtoarele surse: t. E. Cottlori, ,,Rdzbaiul Civil Slsariol: Ar.arlti,rnul in actiutie,, 2.tDdM]NlA,"RevolufiaSpaniold:Arwrhismulinacyiune" 3. C. lvlcloughiin,"RevoluSii Spaniold: O lume noudin inimik /o,." \l'orkers Solidarity Qrlanda) Primf,r'ara i 996 Cut I itK .lsp 5Ll, Si F 1'LiI ma edt aCr CUI 2. OIA du, fir rila ac( Mr int do At: do nu ICi In pa ju, 3. irti de Ar ittr �-,'{" 4 "i f, *S .i I iI {", i, tt+,{ i+i* +1 t' f - fru"7 r; i" :-. {a, f ;{ J 5f t i- Inrrre pasiune' .aailire si acliune. carc ;ilur.r drstui ce rnult. tixista nrulti asa-zisi ararhrsti care insista, adesea ou iiter:aturii ]a curentul lor e singura c.aie corecta si ca ceilaili nu merita denumirea de anarhisti. o privire asupra sat ni: Itt puloa (s-ar :,qarhistc oc,nlcr*,p,:r-.u,r..:; ncri spc.ciai asLrpra oslci din Vcst si a ct:rourii,:r intcior;tualo deviarilt-,, :laca termenul). i.: a;au ia:jd c,1 G pari.e impoi-t-irnla ciin ea este o rlenrtntare a alLar curerte ca fiind materiale asemenea intr-o masura chriar mai iirare decat literatura sectariarra mas,is,.-ieninista- Raportui de .:xislentC 1aLa dc 0 riiLlit(jti Ci-,rr:iiircLir a csi.C {crprirrtartt dC sriUr:. personal, nu a6 nici o incred.,--re asupra pr:opriilor convingeri ca fiind calca cea buns si nu sunt dslcc au fost impresionat de af;mla;iiie incr:zaroa:e ale altora, incluz-and prir:teni buni. Cre<i caprea putine lucrui .,iziunile pe lern:en i-ung. sci,;-'-:i-ile noastre, idealuriie noa-stre; si putem (si ar trchiri) sa ne dedicam rnuncii si foarte rar ;eferitoare la importanta umai]a. Dar prapastia dintre cele doua aspecte este adesea considerabil4 calitati ale r.ac o purtc dc lcgatura in.ir clc- cu cxccptia rurcia la un ljvcl foartc vag si fbarlc gcncral. Accstc intrebarile la oontinuare dau in mele (saupoalc 6*i*.i*-] 1c: ap.rrBa in raspusurile {foarle sr:r-rr{e) pe care o sale r oastre. '_. Care swtl radacit,ii'r i,;i:,';:;i,;iz ule guridirii anari*ile si ce rtisctu"i le*ott dezt,rtltal si aninicti de-alttngul istariei'l in llumfuisrn si ilr Curentele gandirii anarhi-sre ca:e roe hteresea:a pe mine (si sr-rni mult.e) isi au radacinile. cred, tibcralis,rul cfusic, si clrL::.-ra ui.,.i in unrra, in rrrorluri iritcrr-lsaitlr:, itt r,;tolulia sliintilica a sgxrlului 17, inclrzand multa literatura desp-re .specte care sunt consi.ier:is :c-ssa ca fiiu<l reactiona.re, cum ar fi rationallismul carlezitm. Exista anarho-sindicalist, cu irnporlantul de acord titd ca vr fiu acest subiect. lr{u o sa incerc Sa cL-\pun aici, exceptan<l fapfui si nu au fost industr"ial scriitor si aotivisl liucolf li,:;,ir. ca iJcilc iii:cralc clasicc, au lbst distrusc dc catrc capitalisrnul nevoi arlevaratele reflecta iecupsrate niciodata. jrjejl= au ,.,r.;-ejirventate in nrM cntinuu, clrrpa pa.rerea niea pentnt ca ele -.i perceptii umane. caro a acopi:rit o prirte lr,azboiul civil spaniol c_;ir- ir-:bl,;rl ccl rnai irnportzufi ca'L si trcbuic slius cir rcvolutia &narhista in multe decenii ile pregatita f<ist gl6 ci a fbst o razvratire spofltane., nu a luanii <iiierite foirne, majora a spaniei in anul i importanta incat a atat dc fost A majora importanla edJcatie, orgunirxe,lup:a hiangcri si cateodatavictorii. Ea a avut o - i[ gcncral occidclllal aCus asupra ci mania tuiui.rr:.i-<'iciiirlor dc grutcrc inrportantc; slalinisntul, fascismul, libcralisrnul asa anarhsifa*toate combirrate penh-u a conclamana si distruge revolutia curente intelectuale si irr-c::;.riie irr dr,c.tinare cum s-a si intamplat deaidel. -{cea.-rta este o dovada a importantei sale, ili opinia nrea- ei de Z. Crilicii se pl6lg ca titttiriii:rnitl este "irtfirm, ulo1sic". Ati ruupuns ca Jiec'ure stut{iu d istoriei tu'rt iorntele ln opinia cplica' poote nu 5e autoritcle si'opre..;iu1€ car€ irehuiesc provacdte, si deci ca nici o doctrina fixa clumneovosslra, ce reuli:are sprcLfica a anarhismlui esle apropiala acestei epoci? ne0liberidsin.rului, Tirrd sa fiu de acord ca ajr2.j1:ililil est-e ,,irtfornt si utopic",desi niai putin clecat docf itiele siupide ale cle-ziiunguil irrlcleotuaJi lor servilorii si la la autori{atea lor au apelal nlarxisrn-lerrirrisrnului si aie eli,.:r irieologii cirrs acestor ani, din molive usor de Lnteies. in ilicresul MoLivul pentru lipsa gcnr.iiila dc iomra si vacuiialo inLelctuala (arlcsca rleghizata in urvintc tnari, dar ditr nr:u si avem ltmana intelectualilor) este ca cai:-,el,ii rru au inielos l'oarte mult despre sisterrrele conrplexe. cum ar fi societatea doar intuitii cu validitate limitata asupra moduriior cum ele ar trebui redefinite si construitesi Anarhismul, in opinia rllera> csle o cxprcsie a icicii c.a povzira dovczilor sta asupra c.c,lor cc sustin ca autoritatea corecta. Daca este conclu-zlie aceasta ca puternice foar're argunente dominarea sunt necesare. Ei rebuie- s: denronstrera cu nu pot sa o fac4 atunci insrilutiile pe carc ei le apara ar trebui considerate ilegitime. Cum ar trebui ca cineva sa rcactionczc ia o autorilatc il,-'giLinia ricpindc dc circumslalrlc si dc condiliilc cxistcnl,c: nu r:xisla fonnulc' ln perioada acfual4 ac€ste p*bl.n,r apal la suprafata la un mod comun: de la relatii personale in fanrilie sau in alta parte, provocand autoritatea si cerand ca ea sa se pana la onlinca internationala eccnomica si politica. Si ideile anarhiste justificc - - sunr. polrivitc Ia oric.e nivel. oarnenii rnai pulin stimillati sa ntunceasca umane protnoveoza onarhismul? Ar iltr-o societate egyilitara? Ar perunite ubsenla guvenwrii ca cei Tsulcnilci sa ii douine pe cei s:!abi? Ar degenera luarea deciziilor in mod democratic in cortflicte, indecizii si ,,conrporlamenl de gloata"? 3. Ce fet de conceptie asupra naturii fi Anarhismul este haeat pe speranta (in sla."ea noastra rle iguoranta nu puten: sa treccnt rnai depade de alat) ca elerncntele irterne ale nalurii umane inolud sentimente de soliclaritate, ajutor reciproc, simpatie, grija pentru celalalt etc. �pl Or SI el de alte iderslttgi' ';' 4. Anarhismul esle numil uneori ,,socialis*t liberttyian". Prin ce difera s oc i cl i rriul, curfi 0r I en in is mul ? --r: -, - -*. -l - R s' \rl ::': -"": -'I-' " cconornicasi,priltr^usmiracol carccstcincxplicatril, lalillcrlatcsijustitic.Dstcoi'j':''': -. ' -:-- -.'- '--- ' : :"- -insasinaturaei laintelectualitatearadicala,careiaiiacordaojustificare pcntil:roiu'i1;:;3.--:----I::= savadniciun motiv- nicilogicsi niciinistorie-penhraoluainserios.Sociaii':,- --:-:----- --: --*-r- subslaltiala ric suprafata a rwirxisulului) rcspingc catogoi-ic si inicdial toalc accslc l";., ' si si' Doctrina leninista sustine ca o elita a Fartidului trebuie sa detina pulierea de stat r C( tr D in ci 5.^,[ulti,,anarho-capitaliSti''suslittc,:tanarhismulinsearnnaliberto}ear}eafaceC€.,-.: ' ,); : " ' ungjezi i1 t'ortlt uc!7ilrn, ot ce ilulti. E,rte cultitztlismu! corn1sulibil in vreun -!e I cti an Lt 1- :' -'-:: -.3 -: Anarhc-capitalisrnulesteunsistemdoctrinar caredecavafivreo'Jatakripir:r*eir'Lati'a[i;:. ---- -: -"--;:posil,iliElc .= .:- - : care au puiin.. coresporrciente in islriria umal)a. Nu cxista nic.i coa lit*i ntic.a nieu)safieimplenientatepentruca'ardistrugerapidoricesoc:ietatecarearfacea.:-.:-:--tr:j.l;.--..:;-.2 care :': :'-= :- : : - -- -.:: ' : - - : :-:e ..conrrctctului liber,, intre cei puternici si oamenii infometati este o gluma bolrrava(absurdc), dlr tiicru-:i - "-- :- : irrtr-un scrniltrr acarJcrrric pr,rL.u a ii cxplorir cottscititolo accrstci idci 6. Cum se aplica principiile anarhiste in educatie/ Sunl clasele scl,lare, cerintele si riediu este iel ntai bun ioriiluctar la o gctndire libera si spre dezvttllare iriieleclualo? tx:I;..- - '*:-^- -;*' - ' -''- '; tr in dt 1e m Z fc lu g j in parte pe experienta mea personala din acest donoeniu, este ca . ---:'1:-' :r:-r r:l -'----- - -: -:-'l cautcsaproducaunrnccliu incririlop$rsotn4vaoatatori iiipropiiul sau n:od;rrcrLirc'a.5:'.:: -- - -r:-'i :':''i:' 1j i ar :srb'=loc umple in a puteri, de -plante punuo fasi incanabila sa se,iez,volte prln propriile ei :1 : r':--: circurr'sur:3 r:---: p.io"ipiu gcncral pe ca-re il consider uni.,ersai ,utuirit. Modul cum se aplica ,n -" 'J Sentimentul meu, bazat cu caz, cu rccutloaterca cuvsnit4 a Cal dC, pulilr inlclcgclll ctl aCCvaral e( lu m di m Ix poli, cum arfunciona zi de zi o societale anarhista ideala- Ce tipuri dE i-c;;;;..." ---' -' '---'-' ': i-' exisissirurr*jurrrtiola? Aitttaiaveshani? AtttniaiclilttPol'{tdinnwgazitteT Atit r.';;i;'';a- . '"- -^*-' ln 7. Descrie, daca a( vi mai avea legi? Cum am preveni crimele? ,,1 Nu as vrca sa incorc sa fac asta. Accstca sunl aspc.c,le, pc carc fu"cbttic, sa lc invatanr' p;-it; l";r:: -=. ; '': - m fo pasi ar lrehiti -(----r-: -l B. Care sunt perspectivele cle a realiza anarhsimul in socie{alea noaslra? Ce Pcrspcctivclcpcntru libcrlatc si justitic sunt trcliirtilalc. I'asii ilc carc arlrcbui sa iilacc[r d;; obtinem. Nri exista si nu pot exista raspunsuri generale. Intrebarile sunt prise gresit' Imi :;r-,.i::;i-taranilor din miscarea muncitoreasca din Brazilia (tara din care tocuni m-am intors): ei sr';:l poCoaua cuslii pana la ptrnctul in c.'*rc ;nt sa rupir gre,tiilc' cl :a::_-- >i -: -: :; I :::-* '---':-':' -Jl' s::{ .i=' J': --::i 't :-'::: Sunt bucuros sa discut aceste subiecte si sa ascult conkaargumente, dar niirx3j pen1ita sa hecem pe6te a striga slogano - lucru care, ma tenq exclude c bur.a p3a-i 3 r dezbatere de stanga, din Pacate. li '.-r\CgA { �.Et -a s cls *d*# Multi prieteni, multi alti suporteri ai echipei FC St' Pauli Hamburg szu aialtorcluburigErmanedefotbalauintrebatdeceavemoafinitateatatde cu diferite pr"*l*,, "rut-""r celtic Glasgow si cu suporterii sai. De asemene4 de intrebati fost am sau la Glasgow, ocazii - deplasari de-alungul-Europei -noi, pe Celtic? sustinera non.catoiici. si ca germani lui C"lti", de ce ',0** '*"* i*onlrii virirurileloi, in ideile 1or politice ,;tigi;, uit*l ir comportamentul lor, in sunt toleranti in relatia cu 'oameni de alte lu; beltic srnt speciaii, sunt unici ii de viata si de infatis are fizica- sunt mandrii de originile lor Pentru a vedea rnai trine iran"aere, dar nu sunt dogmatici fatz de alti non-catolici. p" .,rporr"rit iui celtic arat de speciali, trebuie sa ma intorc putin in ;;ii;;;; echipei FC St trecu! de cand-ii uranresc mai indeaproape, drept suportsr al clubul lor '80, sprijineau Pauli suporterii St pauli Hamburg. La sfarsitul anilor oameni' a de de 3'500 de r3 aoi der)le, si dJh unpublic g*.**u, utr llga fr geflnitDa, i, iG, ln iltoffi*or€E st Pauli' care de case squar-ate si o traditie indelungara de stanga in cartierul crescut la un numar de 20.000. Erista un nrmar mare de aiternativi' efiurl ca faptul pefltru Irrcepusern sa rlevenitn ,=uur,riii au influentaj din ce in ce *rai rnuit pe suporterii clubuluiin fascisti) huligani de si partide de (stadioaneie din cermaaia erau imbibate errema sranga si psntru ca aduceam noi iaei poiitice fascimuiui si rasimuiui impotriva drepte, si lupta impotriva exfemei tribnne. I\imul fanzin non-fascist a inceput (t4iternti.lioor) Pauli itwtriva axlremei drepte s'au valrdut ino-un numar nrai mare it uptiuiia*ir" Eur.opa toata in cunoscuti l in fotbal ne-a lacut in fata suoprterilor u"ilui suporteri ai echipei a f3.sr iryit$ lalondra sa vorbeasca -J de 2 milioane de exemplare). unul dintre s-au creat ""i in contact cu su.Rorkrii lui Celtic, si a fost o nopale lunga in calr: engleasi in aceasata nopate a intrat pcniru pT*l *ru urntareasca ii sa Pauli e-rperient4 el i-a iildenrnat pe suporterii st legatxd speciale intre cjnieni cu a;eieasi pasiuni. Dupa aceasta Eckeren, Neuchatel iisabon4 cologne, Dortrnund' Paris' la Berna, de mai atent pe suporterii lui celtic Glasgow, si mecir-rile grupuri dc slqr.irteri sa creasca. Zurich, Lytu etc. au facut ca prietenia dintre ccle doua cie lui celtic? In afara de ccxrtrioutia Ia toleranta inrpxrrrira altor suporleri supxrrterii cu Dar de ce ne simtim biue impreuna suporteii de fata atractiei dezvoltarea natioaaliste si corservatoare, fotba! contributia politica de stanga fur cadrul scenei fotbalistim (independent se succesul sportiv). Ilesigur, penlru suporlerii altor echipa sustine isi a de lor difedt modul lui celtic a fost daJa de lurne. Pentm suporterii lui celtic' ilasama*tului si cei nmi bunf din echipe cel r.ai irnportant lucru este succesur, a fi in varful mai importante decat succesul ln periaoda de,,insuccese" din lupt4 determinarea si pe mandria de a juca p*,.* *p*i.sunt au Rangers si au parasit cupel-e e,ropne foarte deweme, suporterii mijlocul anilor'g0, cand au terminat p" to"ui z in spaiete lui A* adverse' echi;rele p* to"n. Nu i*au aposirolat nici pe ei si nici 3ucal.oriior atu*ci cand'au elat tc*ul sprijinit clul;ul si u,, ax pe'ntru cei ".*.1;r Aceas'ta era iep,rtaria lor- Fiind premiati ix 2003 rrtt"iirrii;plil; dat credit echipelor mai bune si au continuat *;i pentru surpriiia o nici ullrA de la seville, nu a constituit rrai buni suporleri rle folbal dalorita comporlrmentu]ui din finaLla cupai speciali' z.lLrsi este ceca $ ii f'ae- atat de noi, pentru ca scesta era rnotlul in eare, ei ic coniportau ds uti dff unui lider si nu accepta ordine si isi apara drepturile' Lupta supun se nu turma, de o mentalitate au De asemenea, ei nu ai echipei comportanrentuiui inoportun al propriilor suporteri sau impotril,a injustitiei, impotriva represir-mii politice, impotriva e}ementelor ale sau huligani}or pal€a si agresive n uru"*; vio1ente {in advenie; stau unitl irnrxrt iva alrcurilor - **t"o urpurt precum a traaitiei si actiGlor thnilor alFvsrzi' Diferire intitiative sau offio, ,"o"riio., impotriva ciuburi ale altor violente sifascismulti" sult lye exemple' ,,Itanii Celtic Impotrivo bigoiisnului, rasismutrui pcntru pentru fanii lui Celtic. tii lupta 'J:.':rqenrenea impotri'a opre;iunii' Dar nu nunrai problenrele i,l,erne r*tl*p;t** Ei sunt celtic' lui este inca un aspect pozitiv despre suporterii miscarile de independenla din Europa si din inkeaga iume. Acesta si curn fac asa sprijin4 le si Tara Bdscilor, chiapzrs *u am* dc sud foarte bine educati in ceera ce priveste miscarile din-palestina, cu lupta seculara a irlandeziior ru qu .,- '-- ..- ..-' t Fi' -1. ;-. de ,ra atmosfera armncfem prieteneasca nrie si Cand am fost prima data la un-meci Ia Glasgow am fost surprins pasnicaffeatafara'arenuntalaideiiapoiitice'.Eia.rrnTttT:d",1::',191k-:f]::::::Til #**dffii .:trtrj#f':i.J;"r;frffi:ffi'j,T-,:"3J-T}fi:'"::-: din 1992 suporter Fc Sanlrt Pauli llamburg din 1985, suporter Fc celtic Glasgow �:.'.'i : ;''i"- ;"-' ,' :'1 tr, i; i i ''i' ', de scopuri. rle strorluctit'ilale: si de a trcti drtar ir: intreoga in acest mod? Ai prolente in a uila ,/e ,le ,'esprrnsahilituti, Pre:ctil? irl temerii posesiunilor Doastre materiaic:: ir Astazi, vietile noastre sa invartesc il jurul lucrurilor. Nc masuram melitele fata dr si atunci cand nu nc gandim ia bunuri matcrialc, nc rcp,rccntam viata' dc bunuri matcrialc mai mu-lt dccat orice altccva. chiar ir de modui afara in orice sociala"' rioastra nostru, pe.sp,:ct,rre, pozitia noi insine, prin lucrur-i: re ganrlim la imlinirile noastrc, viitorul dccat insasi Proccsul dc a trai' prodirr-sul sste ceca ce rarn?oe atunci earrl se astorne praful si totul revi-ne Ia normal. Dar prorlusele sunt excrementole actirrnii. prin cr:ea ce facern si prin ceea ce sirntirn' Poete ca e cornplicat sa tr atunci caniJ ziua se incheie. l.ioi apartinelrr tirilpului prezent; mai sir]]plu sa tc conccntrcz.i asupra rczultatclor, carc dcvin protra ca ti slrariuicsi sa intclcgi da,:a chiar tc simti bi.,c c., ldcuarat. Estc cr:ntrolat. traiesti; aceste lucruri par mai usor de inteles si mai sirnplu de br:'uri dccal pc pe fericirca si salisfacer,' pc r,ult Jrrcrrlucerca si <jisl,i[r-rirca dc S<_rcictatc flr.6srna sc bazea-z:a cu nrull nrai participa;rtilor ei. aiba in ve.lerc rezulla'.ele si nu mijl<-racele' lsi risipeste Bineinteles, muncitorul obisnuit din ziua de azi este obisnuit sa cc-i ca isi irosqstc timpul naca nu -*-ar uita i" dOua saptamani- pcntru a isi da uri scas in via'e. Fara cl ar :;imti s' fi <1c ilesuportat. ce.s-irr inkrmpla daca ar anaLiza -co1lstant consecirtteleactiulilor sale oa o justificare pcntru cle, viata sa ar zihticc cie la servic:iu? Pcntru ci: fir-:oaiet zi a ' ';"'i in carirul rutj simte in {tcc,areclipa atu,ci cand inclcplinosrr. o sar c;ina plictisiioarc q'cckcr,<J-ului e vac'Eltrtci rtn.t-iatoarc, a iirn-raioarclor sal: viito,', josnicxr, sa sc conocirtrs/.c iis,,ipra salariului * carc c o data .la c1' r*i cl trcbuic sals cstc ,-.lictisjloarc si nsbunia. evita a cumparaturi, pentru viaur planuiridu-si viiioru prezentu[ si-a pierdut &p.roape toaLa inse:riniiratea pentu onrul rn,rdern. In cnlise';ilrLr el isi petrece social' pc carc i-1 ofcre s' stiiius-ul pcnii. o slula alcgc rlc a intclcgc; isi studiaza pcnku o rliplorna si nu pcniru placcrca r1c a iinvat;r si si pentru excursl cumpararuri rnari pentnr bani economis!.e pentru bani si pontru securitate si nu pcDtru propria satislactie si bucurie"; canrj reuscste s htunoi dcpiina' libert.r1.e dc scia'ie inrr'o de vaca,ta, in l.c dc a o far:e pcnrru a.*rrl ,u iasar <J.in sistcmul ir.itr-ttn confras tra:lsfonrianct''r-l irrc.carca sa inghctc nronrcnfGl, expcrinrcntez.c o fcric.irc prcfirncla alattrri cle a alta fiinfn unlana, obtina mantuir sa zi infu'-o ca pentru brine este invatat sa fasa fapte casatoridu-se cu ea. f)uminica se duce la biserioa acolo unrle A';iliutr: de po c'giialti' birta"') si rlu peiilru pkicel'ea c1e * ii ajtrta etcrna (cu*r spu*e Nietzch.', "l:unul <:rc:;tin tol vrca su fir,: platit cirrr c ics.:;1i':, cst'':-C7a-:1i d: ci' aciio.ra dc il;;lgtii actlviGtii a" .,.." o filcc, iii;ilitirtc i€ caf{ fii--i;ilr; prograLr se strariuiesc din gSeu s6 isi fac polite de asigurare si medie vartsa de si Este un cliseu ca oafirenii de ciasa [ujlocie suvcnirui penr:r: prezerrLul pe:ntru Yiiior, si c'rperienlele de invesLitii p(rntru a conserva momentul; d,rr si noi, prur dcs schimbam putca fi adunata, ilrrpachctata si coirscrv'ata pcntru nt: ar viata cun: si * ,"rhi, Salr.a,i monrcntc, trofcc, c*tji clc aminliri, scrlsori 6q,,r,, curga'fd prin noi prtturn uo rau; nu poate fr tinu: taruiu... pentru mai tarziu? pentru cand? viata estc aici cu noi, ni se iltampla rte lasatrt Lrrai ltul'irt artirsruali irt ua' i, i.c fara a isi pier.ile rrragia. cu cat picr'durr trrai rrrult tirrrp irreer-car1d v1 s ,-rc/r'r:rrr', cu ala[ o rcvolrttic ccore v{l t*':j-;, i:,-::, Mult prca <ics, noi, rew;lutionarii, faccm cforturi gan<i'rnrltr-nc si Yorbind rlcsprc T-: de productie ilcat chiat si atunct cal terrnenii il sa concentram sa facern revolutie il prezent, suntem atat de obisouiti 'orbim r': nc tcincrn m-ai r-nrrlt dr: procirrctivitatca noastra (nrrmzrnrl dc clintrc noi nu vor trai sa il vacla.. si, pn)crrm ,,,f. iruri; in fabrici,, si trairn' semermi nostri ne simtim rnenrbrii ai miscarii, de progresul ,couzei")decat de modul in care noi si sa iniahirn limre.ii rtumai su acost ga^d in tnistc' la fel ' kebLlic si cxpcrientt, viata plul Trobuie $a pulrsrrl pc: primul sa canibalizarn, catcgoris.im, organiram sau sa simplifica: proaspcti si rlc inoccnti ca atunci cand cram copii; fara nici o intcntic firai frurnos, slai irnediat in aceasta lu[ noastre experieote. Altfel vom rata cem. c€ este cel rnai vital, profunzimea p' 'elimitrtelor pi:r'{ru a ha[sforma r*l\laLga da a cuzt' C.& rruv';lc sr': Imaginatia trubuie sa fic (rsd care e utili:rala ccl mai nrult si nai a<l(}Ssa o arta bal: fac:cr:i sa kaim arta in loc <lc a inccrcar scric dcsprc stilc ds viata pc carc cci mai multi dintrc noi i1 ducc? llaiicti s nc din victile noa-stre! r1e actiuuc, dc irrdc;lirrirc a ccc"1 cc v':ctrr, traidu-rte visc' rJaca vorn rcusi sa gasiru i:ricirta, o vo{rr ga.si irr proorJsul tlc irair'c, rlc prezcnt rloum, carul o Yom fi}ciJ? Sa incet-im sa far'r' si ru in prrxiuscle victii noastre. nacl nu lnam o i uru *i nLr nc br.rcunun sa traim pentru acum, per'iru vietile noastre si nu pentru 'rczullate'' ,,istorie- si sa i-trcepem sa traim. Asta ar fi o adevarata revolutie. ,,F-iec*.re ffiornent Exista doar acum!' inloldeout: pe c(ffe i-t fiu.i prczcnfritri, e$.e ttn rnrtrnent Pe ccrc l-ai picrrhtl Jtentnt �I I .{ d*'*\ i I rg ti.Ji'i F*./,f q"--d L",,** .-rd ,r _qt g'F c -,q. F ,,,.e f** a'! ... {"** r'-'{ r/- C € wu/ { t f 'Fiyili*df 4,\ i E ,E r't-. .,il .1t'-',- i F d "a r f t I ' t/a-'i- 1!i .S d I ' ' , I !' d_.. I E l-iJ E r'' I f ii d** ,:$&+i€il,*+a !' ,..s{4t* Fa'{E* r '"so$',k*;::*- { l}+_Y lrr'i't''r {t!l'+_ --E '.f}t*ErJ--F;€*S + 6 f+-LJ,d! y tt1; qp., # 1 -t. \. F;-{:i!.: i ft-4egf4iilqrl.' .r {:^6ffi..:-ta:. rYr:.: ._?e, :t-. 1 ..-Br ,- .-r+; ]--+;;.-.'qg+,= fffii"**'E?k r5i i+:+:1 1ps-q l"i:ET *-:ji. -L:6 -E-3 -:rai!- { : ?q11,,. iJ. E:i'. "i i;\-9....*/ o'';- i::-o i.* tT#"-' tg{rii E:tr-+ tniE "t*.:.'..-.ffii",,:I I \,:',-;:,#tf r$ft Nffi'ffiwpr,q will# sfipvfrN$*a I 6,|rpgpy v{l { usfff^r {* t wuru-r"euroG[E[$ro-glmGdl[eG:Fli,-+Si:uu';G*rEtqi:]@ | �-- i i!-1( .-.- t: ''' ir i'!li,i*,:ia! -'rl I .:;-- i t ii,: l. t':..'..'. I ' - -.,:r _:.,:+* ;3HE* ie. i.: .5+:' :+... .1 :ri:i. ::i;:-.:-.:.:= ,: . : ll:::-l:'!i;:i 1:.,i::. Ii.::i a:.:, ::: Etj= q! l:. :'.. = :,= ,.* ,i= -t ',l-: .! t:. * : l:.1 t i il il IL � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura #21 (2007) Subject The topic of the resource Anarhia și anarhiștii Erynien Câteva note despre anarhismul insurecționar Panait Istrati Școala modernă Importanța socială a Școlii moderne Ce este anarhismul comunist? Frank Brand Războiul declasat Internaționala Hedonistă Funcția închisorii Războiul civil spaniol Chomski despre anarhism De ce Celtic? Produsul este excrementul acțiunii Description An account of the resource Magazin de teorie și de practică anarhistă Cultura rezistenței, educație pentru revoluție! Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Publisher An entity responsible for making the resource available Craiova anarho-front Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 (?) Contributor An entity responsible for making contributions to the resource LoveKills Relation A related resource http://antifa-antitot.blogspot.com/ http://lilith-lovekills.blogspot.com/ Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină 2007 Alexander Berkman anarhie anarhism anarhism insurecționar anarho-comunism anarho-feminism anarho-sindicalism Berlin Celtic Glasgow CNT Craiova Craiova Anarho-front Emma Goldman erinyen collective fotbal Francisco Ferrer Frank Brand (Enrico Arrigioni) hedonism închisoare Internaționala Hedonistă Joseph Ishill Marcus Graham Noam Chomski Panait Istrati Paul Avrich Peter Gelderloos Pierre-Joseph Proudhon Războiul Civil din Spania Școala Modernă Ura https://anarhiva.com/files/original/b3b98dd968f358ddd34e8aac7dc38acc.pdf 36ce91b3ed25800947a0c5ebcd7835d2 PDF Text Text ������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura #4 (2002?) Subject The topic of the resource Au omorât un anarhist Black Block în Genova (Barricada Collective Boston) Mâna Neagră (grupul Main Noire) Oamenii cavernelor - fragment (William Saroyan) Description An account of the resource Număr dedicat lui Carlo Giuliani Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2002 (?) Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova anarhism black block Carlo Giuliani Craiova Emil Cioran G8 Genova Ura William Saroyan zine