16 10 549 https://anarhiva.com/files/original/691e8348f045bd0d81fc7c828cb43d5d.pdf f2387a582def1467ff5e477b9b5ca842 PDF Text Text ������������������������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție broșuri secolul XX (1901-1947) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Vae Victis (M-me Noro) Subject The topic of the resource Memoriile unei deținute din închisoarea Chantiers din Versailles, arestată de cătră armata de siguranță pentru crima că iera nevasta unui comandant al Comunei M-me Noro. Description An account of the resource 66 pagini, broșură Creator An entity primarily responsible for making the resource Cornelia Ștefănescu Publisher An entity responsible for making the resource available Biblioteca Revistei Ideei Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1916 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource PDF Language A language of the resource Română anarhism Biblioteca Revistei Ideei București Comuna din Paris Cornelia Ștefănescu-Țărnă (1888-1962) Detenție închisoare Madame Noro memorialistică Panait Mușoiu Revista Ideei Traducere https://anarhiva.com/files/original/753882e5fe29e1197e53a5fb3dd14a9d.jpg 06d589ae56db73841f82865e82d2c9b7 https://anarhiva.com/files/original/c53a6b0550240941989e41e07d28c11d.jpg 94aa4d726442150a65af2357bade2fc8 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Text A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Hrană, nu Bombe! Food not Bombs! Subject The topic of the resource Mâncare pentru pace Description An account of the resource Acțiune Food not Bombs Timișoara Creator An entity primarily responsible for making the resource Food Not Bombs Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 200X Language A language of the resource Română anti-capitalism anti-militarism Food not Bombs Hrană nu Bombe manifest Timișoara veganism vegetarianism https://anarhiva.com/files/original/465ed9f6ecc7288e395ca1371144f721.pdf 053d95d8189485c368cf4b2e985d68e4 PDF Text Text �MANIFEST – de ce o acţiune antifascistă? însă că astfel de idei nu apar pur şi simplu din rîndurile unor “fascişti misterioşi” care lucrează “din umbră”, ci sînt Motto: “Crescut în societatea patriarhală / Vei spune întreţinute chiar în sînul culturii pe care ne-o însuşim “Femeia este o penală” / Crescut în societatea rasistă / Vei treptat şi din care facem parte. Scopul unei acţiuni spune “Ţigani oneşti nu există” / Crescut în societatea antifasciste ar fi tocmai acesta: să încercăm să construim o ortodox-morală / Vei “şti” că religia nu te înşeală / Crescut (sub)cultură diferită care să lupte împotriva răspîndirii în societatea homofobă / Vei spune “Sodomia-i o boală / ideilor discriminatoare şi intolerante. Crescut în societatea naţionalistă / “O ţară mai frumoasă nu Retorica anti-fascista actuală poate părea antipatică există” / Crescut în societatea bolşevică / Te simţi neînsemnat românilor, pentru că timp de 45 de ani şi comuniştii au şi-ţi este frică !” ( O EDUCAŢIE TIPICĂ – Pavilionul 32, promovat un discurs antifascist asemănător. Sintagme trupă din Timişoara ) precum “războiul de eliberare anti-fascistă şi antiimperialistă” vă spun oare ceva? Dar declaraţiile lui Despre fascism se spune că “nu mai există”. Ne gîndim la Nicolae Ceauşescu, potrivit cărora printre oamenii ieşiţi în fascism ca la un cuvînt “vechi”, ce acoperă un trecut stradă la revoluţie se aflau “elemente fasciste”? Dar “îndepărtat”. Din păcate, chiar dacă fascismul “nu mai există”, ideile fasciste îmbracă în continuare diferite forme, acuzaţiile lui Ion Iliescu la adresa studenţilor din Piaţa Universităţii, cum că aceştia ar fi fost “fascişti”? adesea susţinute de “oamenii normali”. În fapt, ideile Cu toate acestea, intre cele două retorici există o diferenţă fasciste operează distincţii majore între indivizi: cei majoră. Comunismul critica fascismul cu argumentele unei “normali” şi cei “anormali”; cei care sînt cetăţeni ai unei ideologii care era la rîndul ei totalitară, în timp ce critica naţiuni şi non-cetaţenii, văzuţi ca o sursă majoră de actuală a fascismului vine din perspectiva drepturilor corupere şi distrugere a unităţii respectivei naţiuni. Unde începe şi unde se termină această “normalitate” trîmbiţată, omului şi a unor probleme reale existente în societate. cine îi stabileşte graniţele sau limitele, ce anume o validează, Comuniştii foloseau fascismul pe post de “sperietoare”, reprezintă aspecte despre care promotorii “normalităţii” nu pentru că aveau nevoie de un duşman, în timp ce retorica antifascistă contestă o ideologie care produce discriminare, discută, ele fiind înţelese “de la sine”. incita la ură şi excludere socială. Cum spunea cineva, “nu Neo-nazismul şi naţionalismul, la fel ca şi coordonatele lor folosim eticheta de “neofascist” ca o insultă ieftină cu scopul esenţiale ( rasismul, discriminarea, xenofobia ), pot fi de a provoca o reacţie emoţională, ci ca o descriere reală a considerate cele mai vizibile manifestări ale tendinţelor unui fenomen actual”. fasciste. Societăţile omeneşti de oriunde, inclusiv cea În egală măsură, credem că e momentul să ne delimităm de românească, includ şi permit o mulţime de feluri de un anumit gen de discurs al unor categorii ‘discriminate’ discriminare, adeseori camuflate, ceea ce încurajează de minune răspîndirea ideologiilor fasciste. Trebuie să reţinem care, la rândul lor, discriminează agresiv alte categorii sau grupuri sociale. Nu vrem să dăm nume, dar astfel de �discursuri devin tot mai vizibile în muzică, pe stadioanele de fotbal, pe internet şi chiar în mass media. Imaginea pe care aceştia incearcă să o promoveze, aceea de ‘rebelivictime’ ale unei societăţi care nu le acceptă modul de a fi este ridicolă în contextul în care ei promovează un discurs extrem de agresiv la adresa altor grupuri (femei, romi, homosexuali, etc). Am organizat această acţiune care include concerte, proiecţii de filme, o manifestaţie în centrul oraşului, la fel ca şi distribuţia unei broşuri, pentru că am simţit nevoia de a spune NU unor lucruri pe care le vedem în jur şi care ne deranjează: intoleranţa, discriminarea de orice fel, ura, xenofobia, autoritarismul. Normalitatea promovata de unii nu este si normalitatea noastra. Mai mult, nimeni nu ne poate impune această “normalitate” ca fiind cea legitimă. În plus, multe dintre aspectele îngrijorătoare enunţate mai sus nu fac parte din agenda publică ( incluzînd agenda presei, agenda politicienilor şi cea a cetăţeanului ). Noi considerăm că a sosit momentul ca aceste probleme să fie cunoscute şi mai ales conştientizate de societatea românească. Totodată, în cadrul acestei acţiuni s-a intenţionat şi realizarea unei apropieri între grupurile informale de activişti şi cele din zona societăţii civile. Ar fi un prim pas în conturarea unei reţele mai complexe de acţiune socială. Pe scurt, de ce aceasta actiune? - pentru ca nu mai dorim ca sexismul, rasismul, xenofobia, antisemitismul, homofobia şi alte forme de discriminare să fie prezente în gîndirea şi comportamentul oamenilor cu care interacţionăm. -pentru că sîntem pentru egalitate şi respect între oameni, indiferent de rasă, statut social-economic, etnie, orientare sexuală, gen. -pentru că vrem abolirea graniţelor vizibile şi invizibile care îngrădesc dreptul de liberă exprimare a grupurilor marginalizate sau minorotare -pentru că sîntem împotriva organizării ierarhice a societăţii şi a autoritarismului, care face ca cei puternici să fie stăpînii celor slabi, ca cei mulţi să fie asupritorii celor minoritari NORMALITATE??? NU, MULŢUMIM. �DESPRE FASCISM "[Fascismul]... a fost capabil sa inlature notiunea-cheie care regla societatea moderna, cea a cetateniei universale. Afirm ca aceasta este principala caracteristica a fascismului. Si ea a fost reluata si in circumstante democratice (nici macar nu spun ca a fost deghizata democratic). Fascismul post-totalitar prospera sub incapatoarea carapace a capitalismului global si noi trebuie sa-i spunem pe numele sau adevarat. Exista o logica in motivele pentru care nazistii i-au declarat pe comunisti, pe evrei, pe homosexuali si pe bolnavii mintali non-cetateni si, in consecinta, non-umani. Aceste categorii de oameni, asa cum erau ele vazute de nazisti, reprezentau exact tipurile esentiale pentru realizarea proiectului iluminist. Astfel, comunistii erau rebelii de "joasa extractie", masele fara lideri si fara directie, aduse de universalismul lor fara radacini la revolta impotriva ierarhiei naturale; evreii erau comunitatea supravietuind din Evul Mediu crestin, fara o putere politica proprie, determinati doar de o autoritate fara putere coercitiva; poporul Cartii, prin definitie un popor ne-razboinic; homosexualii se caracterizau prin inabilitatea sau prin lipsa de dorinta de a procrea, de a lasa ceva posteritatii, de a continua, o negare vie a pretinsei legaturi dintre natura si istorie; bolnavii mintali, cei care aud voci neauzite de noi ceilalti - cu alte cuvinte toti oameni care solicita un efort moral pentru a fi acceptati, nefiind un "dat" imediat, care sint adecvati doar daca se accepta egalitatea celor diferiti. In ceea ce eu cred a fi cea mai profunda tentativa de analiza a fenomenului, Georges Bataille (Structura psihologica a fascismului publicata initial in 1933) aplica binecunoscutele sale conceptii despre omogenitate si eterogenitate. Ca sa simplificam, societatea omogena pune stapinire pe munca, schimburi, utilitati, represiunea sexuala, pe corectitudine, pe liniste, pe procreatie; ceea ce este eterogen "include tot ceea ce rezulta din cheltuieli neproductive (lucrurile sacre fac si ele parte din acest intreg), ele sint tot ceea ce respinge societatea omogena, considerat fie risipa, fie valoare superioara transcendenta. Sint aici incluse produsele eliminate de corpul omenesc si unele materii asemanatoare (gunoiul, parazitii), parti ale trupului; persoane, cuvinte sau acte cu valoare de sugestie erotica, diverse procese ale subconstientului ca visele si nevrozele; numeroase elemente sau forme sociale pe care societatea omogena este incapabila sa le asimileze; gloate, razboinici, aristocrati, clasele saracite, diferitele tipuri de indivizi violenti sau cei care refuza regula (nebuni, conducatori, poeti etc.); ... Violenta, excesul, delirul, nebunia caracterizeaza elementele eterogene... comparate cu viata cotidiana, existenta eterogena poate fi reprezentata ca alteritate, ca nepotrivire, incarcind aceste cuvinte cu valoarea pozitiva pe care ele o au in experienta afectiva"." Din “Despre post-fascism” de G.M. Tamas http://romania.indymedia.org/ro/2004/06/152.shtml Una din conceptiile gresite pe care oameni din ambele zone ale esichierului politic – stinga si dreapta – inca le mai au despre fascism este ca el poate fi redus la un set de principii ideologice, ca anarhismul sau comunismul, si de aceea multi apeleaza la simple definitii din dictionar pentru a-l descrie si confrunta. Asa cum demonstreaza Robert O. Paxton in cartea Anatomia Fascismului, natura mutativa a fascismului face ca astfel de definitii sa fie aproape imposibile si mai mereu gresite. Dintre toate, cea care se aproapie cel mai mult de o singura definitie concisa a fascismului este formularea “populism ultranationalist palingenetic” a lui Roger Griffin (“palingeneza” avind la centru mitul unei renasteri din cenusa, ca cea a pasarii Phoenix). Aceasta definitie reprezinta caracteristici ce ramin constante la fascism in toate etapele dezvoltarii lui. Paxton noteaza o constanta similara – mai exact insistenta fascismului ca numai el reprezinta identitatea autentica a natiunii in care s-a format – si descrie fascismul ca “conducere totalitara de dreapta impusa cu sprijin popular”. Deoarece fascismul este mai mult o patologie politica decit un singur principiu usor de identificat, Paxton (si altii cum ar fi Stanley Payne si Umberto Eco) ofera o explicatie descriptiva a fenomenului. Fascismul, deci, este alimentat de noua “pasiuni mobilizatoare” care de unele singure par destul de inofensive, chiar perfect familiare ca parte din traditionalul vacarm politic. Dar luate impreuna, ele devin letale. �Din aceste noua “pasiuni”, cinci descriu caracteristici reale ale miscarilor conservatoare moderne: SCURTĂ ISTORIE A EXTREMISMULUI ÎN ROMÂNIA Legiunea Arhanghelului Mihai, cunoscută sub numele Garda de Fier, a fost principala mişcare fascistă din România. Formată în 1930 de Corneliu Zelea Codreanu şi condusă tot de acesta pînă la moartea sa în 1938, mişcarea a atins punctul culminant al puterii sub conducerea lui Horia Sima, în timpul celui de-al doilea război mondial, în cadrul regimului instaurat de Ion Antonescu. Ca şi în cazul celorlalte mişcări fasciste din Europa, caracteristicile Gărzii de Fier au fost violenţa, antisemitismul şi naţionalismul virulent. Au existat însă particularităţi care au distins Garda de Fier de alte mişcări similare – în primul rind principiile religioase adînci şi mai ales utilizarea lor masivă în apelul către tineri, profesori şi ţărani, categorii ce au constituit marea parte a membrilor mişcării. Acest lucru a distins Garda de alte mişcări care aveau mai degrabă tendinţa de a respinge religia. Conform informaţiilor afişate pe siteul Desi aceste caracteristici, prezente in gindirea conservatoare, descriu http://hist.academic.claremontmckenna.edu/jpetropoulos/ironguard, un fel de precursor al fascismului, citeva elemente de baza inca lipsesc Garda de Fier a fost singura mişcare fascistă din Europa care a venit la din societatea noastra: putere fără ajutorul unei naţiuni străine. - agenda conservatorismului mainstream nu se prezinta in general ca Rădăcinile fiind revolutionara; La fel ca majoritatea mişcărilor de acelaşi gen, fascismul - sistemul politic nu se apropie de cel al partidului unic, si statul nu e o românesc a apărut pe fondul crizei economice, politice şi dictatura; ideologice de după cel de-al doilea război mondial. Tranziţia - inca nu se bazeaza pe violenta fizica si campanii de intimidare directa României la începutul secolului XX de la o economie bazată în primul pentru a obtine putere si a suprima opozitia; rînd pe agricultură la o structură mai capitalistă, a dus la şomaj ridicat - democratia nu se gaseste intr-o criza reala, ceea ce ar fi necesar şi la înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru ţărani, clasa muncitoare şi fascismul adevarat sa prinda radacini. mica burghezie. Analfabetismul şi mortalitatea infantilă cunoşteau unele dintre cele mai ridicate rate în România în acea perioadă. De asemenea, centralizarea capitalului în mîinile cîtorva persoane a dupa “Is Right Wing America Becoming Fascist?” de David Neiwirt http://adbusters.org/the_magazine/65/Is_RightWing_America_Becomi produs diferenţe accentuate între populaţia urbană şi cea rurală. ng_Fascist.html Potrivit datelor de pe acelaşi site citat, populaţia rurală consuma între 1936 – 1937 aproximativ 10% din produsele industriale, iar cea urbană 90%. Aceste condiţii au sporit nemulţumirea în rîndurile micii burghezii ( care alcătuia baza Gărzii ) şi a intelectualilor conservatori - intiietatea grupului, fata de care orice persoana are o datorie superioara oricarui drept, universal sau individual, si subordonarea individului; - convingerea ca grupul de care apartine persoana cu pricina este victimizat – un sentiment care justifica orice actiune, fara limite legale sau morale, impotriva dusmanilor grupului, atit interni cit si externi; - teama de un declin iminent al grupului sub impactul corosiv al liberalismului individualist, conflictului de clasa, si influentelor straine; - necesitatea coagularii unei comunitati mai pure, daca se poate cu consentul majoritatii sau daca este nevoie prin violenta exclusivista; - superioritatea instinctelor liderului fata de orice rationalitate universala, abstracta. �care contestau eficacitatea modelului capitalist în România. De asemenea, investiţiile străine ( venite în special din Franţa şi Marea Britanie ) reprezentau 30% din economia României. Exista în orice caz tendinţa ca economia şi politica românească să fie guvernate sau cel puţin dirijate de investiţiile străine, ceea ce a dus la dezvoltarea unui sentiment hipernaţionalist şi a xenofobiei. În ceea ce priveşte eşecul modelului capitalist, acesta era asociat cu evreii români, ceea ce a stimulat un antisemitism virulent. În afară de toate aceste lucruri, organizarea politică era una ineficientă, bazată pe “guverne prin rotaţie”, care conduceau pentru perioade scurte de timp; nu exista de fapt o democraţie parlamentară autentică, deşi exista o structură liberală democratică a sistemului politic. Ceea ce, iarăşi, a constituit un teren propice pentru dezvoltarea fascismului. Rădăcinile intelectuale ale fascismului se regăsesc undeva în preajma secolului XIX, în scrierile unor gînditori conservatori precum Mihai Eminescu sau A.C. Cuza. În sec. XIX, de exemplu, Eminescu protesta că “România e guvernată de instituţii franceze, afaceri evreieşti şi industrie austriacă.” La rîndul său, Cuza promovează antisemitismul, inspirîndu-se din teoriile rasiste ale lui Drumont şi Chamberlain. Conform acestuia, evreii alcătuiau un “corp străin” şi reprezintă principala cauză a dificultăţilor economice. Aspecte centrale ale fascismului românesc În afara anti-semitismului, anti-comunismului ( considerat o conspiraţie evreiască), naţionalismului ( naţiunea română “are suflet, conştiinţă, centru existenţial” dar şi o istorie glorioasă ), caracteristica unică a fascismului românesc rămîne încorporarea creştinismului ortodox în doctrina politică şi structura Gărzii de Fier în scopul atragerii populaţiei rurale. Ortodoxismul era considerat o parte importantă a “continuităţii istorice româneşti”, teză puternic susţinută. Folosirea temelor religioase pentru propagandă, inclusiv sugerarea “miracolelor” care se vor produce la venirea Gărzii de Fier sau “predestinarea” acesteia, misticismul în general, rugăciunile colective, cîntecele religioase şi procesiunile, reprezentau dimensiuni importante ale mişcării fasciste. Prezent Nu este greu de observat că anumite caracteristici enumerate mai sus se regăsesc în prezent incorporate în doctrina unor formaţiuni ultra-naţionaliste precum Noua Dreaptă. De altfel, respectiva formaţiune se declară a fi un “forum creştin” ( Forumul Creştin Noua Dreaptă ), care se revendică în mod programatic de la doctrina legionară, considerîndu-se continuatorul legitim al Mişcării Legionare, promovînd totodată cultul personalităţii lui Corneliu Zelea Codreanu, la care se referă drept “Căpitanul”. Doctrina formaţiunii se bazează pe naţionalism militant şi pe convingeri creştin ortodoxe puternice. O investigare a sitelui Noii Drepte arată că aceasta se opune comunismului, minorităţilor sexuale, avortului, cultelor şi grupurilor religioase ne-creştine, autonomiei minorităţii maghiare, dar şi unor instituţii precum Uniunea Europeană sau NATO. Noua Dreaptă se declară a fi împotriva marxismului dar şi a capitalismului, a globalizării, a influenţelor culturale străine ( cultură americană, manele, sărbători precum Valentine’s Day – care nu au ce “căuta” întro ţară creştină precum România ). În mod ironic, este folosit acelaşi concept de “justiţie socială” ca şi în retorica mişcărilor contestatare alter-globalizare ( care militează pentru o globalizare alternativă, noncorporată, care să permită mai degrabă libertatea socială a individului şi nu doar libera trecere a capitalului ). Însă conceptul cu pricina nu este justificat sau explicat în mod clar de această formaţiune extremistă, al cărei scop politic ultim declarat este “reîntregirea României Mari” ( adică România de dinaintea celui de-al doilea război mondial ). Noua Dreaptă se declară de asemenea împotriva aderării Turciei în proiectul Uniunii Europene şi consideră că emigraţia musulmană ar trebui să fie oprită în Europa . Noua Dreaptă s-a afiliat aşa numitei Falange Europene, o adunare de grupări de extremă dreaptă din mai multe ţări, către web site-urile cărora există trimiteri din siteul ND. Astfel de grupări ar fi NPD – Partidul Naţional Democrat (Germania ), NOP – Renaşterea Naţională a Poloniei ( Polonia ), Bloc Identitaire ( Franţa ), PNR – Partidul Renaşterii Naţionale ( Portugalia ), Slovenska Pospolitos ( Slovacia ), Bund Freier Jugend (Austria ), England First ( Anglia ). Există o legătură neoficială între Forumul Creştin Noua Dreaptă şi formaţiuni politice precum Partidul Noua Generaţie condus de Gigi �Becali şi instituţii religioase majore precum BOR ( Biserica Ortodoxă Română ). Deşi nerecunoscute public, legăturile cu pricina sau confirmat cel mai bine cu ocazia Marşului pentru normalitate de pe 3 iunie 2006, o manifestaţie replică la parada gay care s-a desfăşurat în aceeaşi zi. Marşul pentru normalitate a fost organizat de Forumul Creştin Noua Dreaptă, BOR, Mitropolia Română, Fundaţia Creştină Gigi Becali, Asociaţia Altermedia şi alte ong-uri. Pentru final am ales cîteva citate preluate de pe web site-ul formaţiunii, care susţin următoarele: “(…)ducem o muncă permanentă de trezire a conştiinţelor şi de avertizare asupra pericolelor care ameninţă neamul românesc” “(…)prin răspîndirea ideilor noastre dorim să contribuim la respiritualizarea şi renaţionalizarea individului, la mîntuirea neamului românesc prin împăcarea acestuia cu Dumnezeu” “Noua Dreaptă întruchipează o dreaptă naţională, socială şi creştină, situată pe o filiaţie neîntreruptă care începe cu Mihai Eminescu şi continuă cu Nicolae Paulescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Corneliu Codreanu, Ion Mota, Vasile Marin, Alexandru Cantacuzino, Mircea Eliade, Constantin Noica, Dumitru Staniloae. Mîndră de trecut dar cu privirile îndreptate spre viitor, Noua Dreapta este singura mişcare de revigorare creştină şi naţională, de la acest început de mileniu, din România”. Concluziile şi reflecţiile vă aparţin. „Spiritul glorios al Capitanului” dus mai departe de forumul crestin Noua Dreapta ( imagine de prezentare de pe web site ND) NOAPTEA DE POGROM DIN 9 NOIEMBRIE 1938 - GERMANIA Pe data de 9 noiembrie 1938, in Germania, nazistii au declansat pogromul impotriva evreilor. Incepand cu 1933, odata cu venirea nazistilor la putere, au fost adoptate legi puternic discriminatoare la adresa etnicilor evrei care au fost alstfel fortati sa cedeze afacerile “arienilor”, sa cumpere numai din magazine detinute de alti evrei, sa-si educe copiii numai in scoli speciale pentru evrei etc. In acelasi timp se organizau actiuni de strada violente impotriva evreilor. Totusi pina pe 9 noiembrie 1938 aceste atacuri pastrau aparenta unor actiuni necoordonate, tolerate de conducerea Partidului Nazist si guvern. Pe 6 noiembrie un tinar evreu din paris - H. Grynzpan primeste o carte postala de la tatal sau, Zinder care pe 27 octombrie fusese deportat impreuna cu alti 18000 de evrei germani la granita cu Polonia. Epistola descrie conditiile groaznice pe care deportatii le indurau. H. Grynzpan cuprins de furie dupa citirea scrisorii a mers direct la Ambasada Germaniei din Paris si a impuscat primul oficial german iesit in cale - Ernst von Roth. Diplomatul german a murit pe 8 noiembrie 1923 in urma ranii suferite iar vestea mortii lui a ajuns in Germania a doua zi, in timp ce Hitler si Goebbles luau parte la o intrunire NSDAP cu ocazia aniversarii a 10 ani de la puciul lui Hitler (8 noiembrie 1923). Goebbles a speculat evenimentul tinind un discurs plin de ura la adresa evreilor. Pogromul a incepu in Berlin pe 9 noiembrie 1938, organizat (neoficial) de SA Storm Troops (militia lui Hitler). Printr-o telegrama adresata tuturor gruparilor SS si SA R.Heydrich (ofiter superior al SS) ordona clar declansarea violentelor. Sinagogile au fost incendiate; au fost arse cartile religioase; multi evrei au fost atacati; magazinele evreilor au fost vandalizate (peste 7000). Numele de “Kristallnacht” (Noaptea de Cristal) e legat tocmai de imaginea geamurilor sparte de la magazinele evreiesti. In timpul operatiunii care a durat 24 de ore peste 200 de sinagogi au fost distruse, 91 de oameni omorati si peste 30.000 dusi in lagarele de concentrare unde cei mai multi si-au gasit sfarsitul pe parcursul urmatoarelor 2 luni. �In prezent Noaptea de Cristal e considerat inceputul Holocaustului – masacrarea populatiei evreiesti din Europa. Pe langa cei aproximativ 6 milioane de evrei de anihilat, nazistii mai aveau in programul de exterminare inca 5,5 milioane de oameni considerati “dusmani ai statului german”: criminali, asociali, homosexuali, bolnavi psihic, martori ai lui Jehova, comunisti, socialisti, tigani si sinti (tigani vorbitori de limba germana). Numele operatiunii Noaptea de Cristal a fost ales chiar de nazisti pentru jocul de cuvinte (sticla – cristal – lux - evrei). Antifascistii germani de azi prefera sa numeasca pogromul din 9 noiembrie “Reichspogromnacht” (Noaptea de Pogrom) desi in cele mai multe tari termenul “Noaptea de Cristal” e mult mai cunoscut. S-A INTIMPLAT IN CARTIERUL TAU SOCIETATEA ROMANEASCA SI HOLOCAUSTUL Pe 9 Octombrie, în Bucureşti, s-a pus o primă piatră din ceea ce urmează a fi Memorialul Victimelor Holocaustului din România. La exact 65 de ani de la începerea deportării familiilor de evrei din Bucovina şi Transnistria, această dată este acum considerată a fi „Ziua Memorială a Victimelor Holocaustului din România”. Statului român i-au trebuit mai mult de trei generaţii pentru a-şi putea recunoaşte reponsabilitatea istorică pe care o are faţă de persecutarea şi uciderea a sute de mii de evrei şi rromi. Amintiri Max C. Goodmann: “M-am născut în România, în oraşul Rădăuţi din Bucovina. Zona Bucovinei, fusese în trecut parte din Austria, iar în 1918 s-a alipit României. Tatăl meu era veterinar şi crescător de cai, având o situaţie materială bună – ceea ce ne-a permis mie şi surorii mele (care era cu doi ani mai mică decât mine) să avem o copilărie lipsită de griji. Deşi în 1938 şi 1939 au fost adoptate anumite legi împotriva evreilor, acest lucru nu ne-a afectat în mod direct, până în Iunie 1940 când situaţia sa schimbat brusc şi pe neaşteptate. Pe 28 Iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia şi Nordul Bucovinei. În scurt timp a început să circule un zvon cum că evreii din aceste provincii au atacat armata română aflată în retragere, iar în semn de răzbunare, soldaţii români şi cei din Garda de Fier au început uciderea evreilor. Tatal meu se întorcea acasă dintr-o călătorie de afaceri şi pe 30 Iunie a fost împins din trenul care se deplasa cu viteză maximă. După două luni, acesta a decedat din cauza rănilor. Eu aveam numai 16 ani. În România se contura o mişcare de revoltă. Pe 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu, susţinut de Garda de Fier şi-a asumat puterea dictatorială şi în scurt timp, România s-a alăturat axului Berlin –Roma. În Octombrie, trupele germane au intrat în România, iar în câteva săptămâni România şi-a adaptat şi însuşit toate legile antisemite din Germania Nazistă. Evreii erau persecutaţi prin multe modalităţi, iar eu am fost exmatriculat de la şcoală imediat după terminarea clasei a 10-a. �Pe 12 Octombrie 1941, edictul de expatriere a fost emis în oraşul nostru. În 24 de ore, toţi evreii au fost nevoiţi să-şi depună banii şi lucrurile de valoare la Banca Naţională, să-şi împacheteze ce vroiau să ia cu ei (dar nu mai mult de 20 de kg), să-şi ia mâncare pentru 3 zile, să-şi lase casele intacte cu cheile în uşă şi să se strângă în staţia de tren pentru a fi transportaţi şi mutaţi într-un „nou teritoriu”. Mama mea a dus toate lucrurile de valoare la bancă, însă nu şi toţi banii. Am luat tot ce am putut căra, am înfăşurat banii în jurul trupului surorii mele de 14 ani şi am plecat spre staţia de tren. Acolo, 9000 de oameni se adunaseră pentru a fi deportaţi. Am fost înghesuiţi câte 100 de oameni într-un vagon pentru transportat animale. Acest tip de vagoane europene sunt de patru ori mai mici decât cele americane. Stăteam ca nişte sardine, tineri şi bătrâni, copii şi bolnavi care fuseseră scoşi direct din spital. Patru trenuri au plecat din oraşul nostru. După două zile, trenul a ajuns într-un loc numit Atachi, lângă râul Djester, la o distanţă de 150 de km de casa noastră din Rădăuţi. Călătoria fusese ca iadul pe pământ. Cea mai grava problemă pe care o întâmpinasem fusese setea. Doi oameni din vagonul nostru s-au sinucis. La destinaţie am fost împinşi afara din vagoane de catre jandarmii români. Afară ploua, iar noroiul ne ajungea până la genunchi. Oamenii au fugit către râul mlăştinos pentru a bea nişte apă, iar doi dintre ei au fost împuşcaţi sub ochii mei. Cu toate acestea, situaţia noastră era mai bună decât cea a oamenilor din Nordul Bucovinei şi din Basarabia, care au fost trimişi pe jos la Atachi, tocmai din lagărul de concentrare din Edineti - aflat la 80 de km distanţă. Aceştia fuseseră scoşi afară din case în August şi ţinuţi pe un stadion din Edineti, sub cerul liber. Înfometaţi şiîmbrăcaţi în zdrenţe, aceştia se mişcau de jur-împrejur dezorientaţi. Grănicerii români îi implingeau pe deportaţi fără milă. Ţăranii din zonele învecinate au venit pe timpul zilei pentru a le vinde alimente la preţuri exorbitante, iar noaptea pentru a-I jefui. După 2-3 zile, o ambarcaţiune primitivă ne-a transportant pe partea cealaltă a râului Dnjester, dar nu înainte ca grănicerii să ne confişte toate documentele si toate lucrurile de valoare pe care au putut pune mâna. Unei femei Iau fost smulşi cerceii din ureche, în loc să îi fie ceruţi pur şi simplu. (…) Max C. Goodmann, mama şi sora lui au supravietuit numai doi ani şi jumătate în lagărul din Transnistria. 1 Conform Raportului Final al Holocaustului din România, între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucrainieni şi 11000 de rromi au fost ucişi sau au murit în România sau pe teritoriile administrate de România în timpul dictaturii mareşalului Ion Antonescu. Antisemitismul însă, nu a fost invenţia acestuia: biserica ortodoxă, o parte din intelectualitatea românească, precum şi ultranaţionaliştii din Mişcarea Legionară îl promovaseră cu câteva decenii înainte. Datorită discursurilor lor pline de ură, evreii au devenit ţinte ale agresivităţii violente din partea vecinilor lor români în etape de criză economică şi de construire a naţiunii din perioada 1920-1930. Stereotipuri precum: lipsa de onestitate si de credinta “adevarata”, comportament conspirativ sau bogăţia au dus la catalogarea evreilor ca şi duşmani ai unei naţii omogene şi a mişcării naţionaliste-ortodoxe, care încă se folosesc de aceste sterotipuri chiar şi în ziua de azi. După primul Pogrom tolerat public de la 1 Iunie 1940 din Dorohoi – cînd în timp ce jefuiau Stedl-ul 2 , soldaţii români au omorât peste 200 de evrei – şi după proclamarea Statului Naţional Legionar pe 8 Septembrie 1940 de către Antonescu şi Horia Sima (şeful Gărzii de Fier), teroarea legionară orientată impotriva evreilor a crescut dramatic în intensitate. Ajutată fiind de către cetăţeni, Poliţia Legionară a arestat, abuzat şi torturat evrei în Buzău, Arad, Iaşi, Câmpulung, Vaslui, Teisan/Prahova, Cernavodă, Călăraşi, Brăila, Constanţa, Petroşani, Pungesti/Vaslui, Târgovişte, precum şi în alte oraşe 3 . În Hârşova, pe 19 Ianuarie 1941, Alexandru Spiegel este torturat şi lăsat dezbrăcat în piaţa centrală, copii aruncă cu bulgari de zăpadă în el, iar la ora 21.00 moare de hipotermie. 1 www.chgs.umn.edu/.../Minnesotans_and_The_Holocaust/Max_Good man/MaxGAutobiography.pdf 2 “Stedl” este denumirea idiş pentru oraş cu populaţie formată majoritar din evrei �Pogromul din Bucureşti În Bucureşti, teroarea orientată impotriva evreilor se acumula progresiv. Pe 2 Noiembrie, Lucian Rosen în vârstă de 15 ani este arestat de către Poliţia Legionară pentru că distribuia fluturaşi comunişti. Acesta este bătut, ştrangulat, aruncat de la etajul 6, pentru ca apoi, trupul neînsufleţit al acestuia să fie împşcat. După patru zile, 100 de evrei sunt aduşi la sediul central al Gărzii De Fier de pe Strada Traian, unde sunt agresaţi. Acelaşi lucru se întâmplă cu ei si mai târziu la sediul Legionar de pe Strada Roma. În aceeaşi zi, civilii adună 30 de evrei şi îi duc la secţia de poliţie, unde sunt bătuţi brutal. Pe 22 Noiembrie, Poliţia Legionară îl arestează pe negociatorul Salomon Klein şi îi fură banii din magazin. A doua zi, trupul neînsufleţit al acestuia este încredinţat familiei, căreia i se spune că acesta a sărit de la etajul 4 al secţiei de poliţie. În aceeaşi zi, Teodor Gerber în vârstă de 16 ani, este arestat pentru a doua oară şi după două zile, cadavrul său este încredinţat familiei acestuia. Lucian Rosen Cimitirul Evreisc al victimelor pogromului Pe 27 Noiembrie, 65 de politicieni şi poliţişti sunt condamnaţi la moarte pentru că contribuiseră la executarea lui Cornelui Zelea Codreanu, fostul lider al Legionarilor. Acest episod, împreună cu alte morţi misterioase ale unor politiciei, au înspăimântat clasa politică din România. În tot acest timp, chiar şi în interiorul Guvernului naţional-legionar, sau conturat anumite lupte pentru putere în statul Român, între Ion Antonescu şi Horia Sima. Pe cînd Sima îi instalase pe legionari la conducerea Politiei şi a Ministerului de Afaceri Externe, Antonescu era susţinut de către armată şi – confruntându-se cu armata sovietică – de către colegul său Adolf Hitler. Atacul mortal asupra comandantului de zbor aerian Doering, din 20 Ianuarie 1941, este considerat de către Antonescu ca fiind un motiv întemeiat pentru a-i destitui din funcţie pe ministrul legionar al afacerilor interne, pe şeful poliţiei şi pe alţi asemenea funcţionari. Datorită refuzului de a se supune dorinţei lui Antonescu şi prin opunerea rezistenţei armate în sedii cu sprijinul Gărzii de Fier, aşa numita Rebeliune Legionară a fost declanşată. Trupele lui Antonescu sunt reţinute pe loc pentru cateva zile , timp în care legionarii, poliţiştii şi cetăţenii Bucureştiului încep un Pogrom brutal împotriva evreilor din Capitală. Casele şi magazinele lor sunt jefuite şi distruse. Evreii sunt bătuţi şi pedepsiţi în stradă, sute dintre aceştia sunt reţinuţi în secţiile de poliţie, sediile legionare şi în primării, unde sunt supuşi torturilor şi brutalităţii. Pe 21 Ianuarie, Templul Coral din Piaţa Sf. Vineri este atacat în momentul slujbei, lucru care s-a întâmplat şi în alte sinagogi în aceaşi seară. După terminarea acestei acţiuni de vandalism, evreii sunt transportaţi la sediul Legionarilor, unde mai mult de 200 de oameni sunt adunaţi intr-o cameră special amenajată, aceştia fiind agresaţi brutal. În dimineaţa următoare, divizaţi în două grupuri, o parte a evreilor este adusă la Staulesti unde sunt torturaţi pentru încă doua zile, după care sunt trimişi la Bucureşti pe jos. Ceilalţi 90 de evrei sunt transportaţi în pădurea din Jilava şi executaţi. “Călăii” le-au luat hainele şi dinţii de aur din gură. Numai patru bărbaţi au supravieţuit acestui masacru. In acest timp, teroarea continua şi în Bucureşti. Un exemplu terifiant îl reprezintă abatorul de la intersecţia Şoselei Pantelimon cu Şoseaua �Fundeni, unde 13 evrei au fost atârnaţi în cârlige de măcelărie şi torturaţi până la moarte. După 4 zile, Pogromul s-a sfârşit prin Victoria lui Antonescu. Mulţi dintre Legionari au obţinut azil în germania Nazistă cu ajutorul relaţiilor pe care le aveau cu SS, SD şi cu diplomaţii; unii dintre ei au fost arestaţi în România. De pe 21 până pe 24 Ianuarie, cel puţin 120 de evrei au fost ucişi în Pogromul din Bucureşti. În jur de 2000 de locuitori ai Capitalei au fost victime ale torturii sistematice, comportamentului agresiv, violurilor şi jafurilor organizate. 1274 de case şi magazine au fost distruse şi 25 de singogi, atacate. În perioada imediat următoare, majoritatea bărbaţilor au fost trimişi să presteze mucă forţată. Aristid Streja, supraviţuitor al Pogromului şi azi, responsabil cu Muzeul Holocaustului din Sinagoga Mare, a fost forţat să lucreze în construcţii până în 1944, fără a fi plătit. Holocaustul între ieri şi astăzi Raportându-se la antisemitismul din Germania Nazistă, Antonescu şi Guvernul său au instituţionalizat persecuţia şi deportarea evreilor români. Politica “curăţirii ţării” I-a forţat pe mii de evrei să se mute de la sat la oraş, unde au trăit în condiţii de mizerie. În Iaşi de exemplu, locuiau 51000 de evrei în 1941. Oraşul era o mixtură de culturi diferite, deşi se confruntase la rândul său cu pogroame împotriva evreilor, organizate de către studenţi români în 1899 şi 1923. În 1941, a avut loc aici unul dintre cele mai sângeroase masacre orientate către evrei, din cel de-al doilea Război Mondial. Doar cu câteva săptămâni înainte de atacul asupra Uniunii Sovietice unităţi aparţinând trupelor germane şi române au fost grupate în oraşul de la graniţă. Articole anti-semite apărute în presă şi oameni politici, acuzau locuitorii evrei de colaborare cu inamicul bolşevic din est. În data de 28 iunie, soldaţi, poliţişti şi civili au atacat evrei în casele lor, i-au ucis pe străzi iar sute dintre aceştia au fost reţinuţi la secţia principală de poliţie. Ziua următoare, au început uciderea lor sistematică folosind arme automate. Mii de oameni au fost adunaţi în gară şi înghesuiţi în vagoane de vite umplute până la refuz. Trenurile urmau rute ce durau mai multe zile, cei din vagoane murind de sete şi din cauza căldurii. Au fost ucişi în jur de 14850 de oameni în aşa numitele trenuri ale morţii şi în urma pogromului de la Iaşi, mulţi dintre ei fiind îngropaţi la Târgu Frumos şi Podu Iloalei în gropi comune. Iasi dupa Pogromul din Junie 1941, cadavre pe strada Pogromul a fost bine planificat – casele creştine fiind marcate cu cruci (icoanele nu trebuiau să fie atacate) cu zile înainte ca tineri evrei să fie forţaţi a săpa mari gropi în cimitir – în vederea pregătirii societatăţii române pentru practica unui brutal război etnic. Folosind stereotipuri vechi, generatoare de ură, legătura dintre inamicul intern şi extern, evreii şi bolşevicii, a fost realizată. Astfel, fasciştii din România au reuşit sa facă societatea să accepte deportarea în masă a evreilor şi rromilor în Transnistria, acţiune care, practic însemna exterminarea lor. După 1989, marea dificultate în ceea ce priveşte scrierea istoriei României se referă la locul şi rolul lui Ion Antonescu în această istorie. �Unii doresc să îl vadă ca fiind eroul unei mari naţiuni române pe când alţii pun întreaga responsabilitate pentru crimele din al doilea război mondial pe umerii săi. Niciodată o singură persoană nu poate stabili realitatea unei societăţi. Aşa cum s-a arătat, sunt mulţi actori – în special “oamenii normali” – care formează climatul în care ura şi discriminarea brutală sunt acceptate. E vremea să realizăm că deşi istoria ascunde aceste fapte, România a avut parte de Holocaust, ceea ce a fost bine ascuns de istoricii socialişti – în manualele din acea vreme sunt dedicate poate două pagini acestui subiect – dar şi de noii democraţi – care oferă mai puţină atenţie problemei. Abia după presiuni şi dezbateri internaţionale, statul român a acceptat în 2004 pentru prima dată existenţa Holocaustului în România. Acum avem un institut, o zi şi un memorial referitor la acest capitol negru din istorie. Discuţiile despre această parte a istoriei nu sunt doar responsabilitatea reprezentanţilor statului ci şi a societăţii române. Mergeţi şi intrebaţi-vă bunicii sau vecinii în vârstă pentru că s-a întâmplat în familiile şi în cartierele voastre. Resurse si informatii: - Memiorialul Martirilor Evrei din Romania, Expositie Holocaustului din Romania, Sinagaga Mare, str. Adamache nr. 11, Bucuresti, Tel. 31311782 - Comunitatea Evreiasca din Romania www.romanianjewish.org - Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, Raport Final, Bucuresti 2005, www.inshr-ew.ro - Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Editura Hasefer, Bucuresti 1997 Comemorare in Targu Frumos 06 Groapa Comuna din Trenurile Mortii 1 IUNIE 1942 1 iunie – ziua copilului... Soare, sange, veselie, tifos, zambete, cadavre. 1942. Atunci a inceput, pentru romii din Romania, Holocaustul. In carute sau in trenuri, escortati de jandarmii romani spre Transnistria, au fost trimisi la moarte peste 25.000 de OAMENI. Pe ce „criterii”? Nomazi si sedentari; cu ocupatie si fara; cu cazier si fara; infirmi si veterani din primul razboi mondial; mobilizabili sau soldati si nemobilizabili; femei si barbati, adulti si copii. Jumatate dintre ei, copii. Cateva aspecte de viata din lagarele Transnistriei, desprinse din rapoartele Sigurantei: ratia zilnica – 400 grame de paine / zi pentru cei apti de munca si 200 grame de paine / zi pentru batrani si copii. Fara haine, fara medicamente, fara lemne de foc. Intr-o singura locatie, Alexandrudar, 10 – 15 morti zilnic. Abuzurile, bataile si violurile n-au fost contabilizate oficial insa se regasesc in marturiile tuturor supravietuitorilor. In primavara anului 1944, evolutia razboiului si a frontului face ca macelul din Transnistria sa inceteze. Nu inainte ca aproape jumatate dintre deportati sa moara. Dintre acestia, aproximativ 5.000 de copii. Foarte pe scurt, cu cateva cifre-reper, asta a fost sirul evenimentelor. In deceniile marcate de comunism care au urmat, despre Holocaustul romilor din Romania nu s-a spus nimic. Dupa 1989 pana astazi, continuatorii „operei” negationiste comuniste au fost nationalistii, extrema dreapta si Ministerul Educatiei. Pentru toti acestia Holocaustul nu se petrecuse in Romania. Nu Antonescu ordonase deportarea. Nu administratia romaneasca organizase lagarele. Nu jandarmii si armata romana se aflasera in �spatele pustilor. Si intr-o oarecare masura este adevarat: nu romanii sau germanii sunt vinovati pentru Holocaust. Nazistii si fascistii sunt vinovatii. INTERVIU CU TINU VIRGIL, DEPORTAT IN TRANSNISTRIA, REALIZAT IN SIGHISOARA, 2002 “Noi aveam casă în comuna Buneşti, satul Roadeş. Ne-or distrus casa. Bătrânii or avut animale : cai, căruţă, hamuri, vacă, porci, capre…Nemşii o făcut percheziţie şi-o găsit şi ăle două pahare de aur ce-o avut bătrânu de la bunicii lui.Atunci pe noi ne-o dus că tata o fost pe front, în război şi trebuia să dea primăria, aşa o fost ordin, trebuia să dea la fiecare femeie care-o avut bărbat pe front, ajutor de la primărie. De la moară le da grâu şi 60 de lei de la primărie. Şi la mama nu le-o dat. Şi tata o venit de pe front şi s-o dus la Bucureşti, la ministru. La Antonescu. Şi o spus şi I-o dat la primariu şi la noatariu trei luni dă puşcărie, dă închisoare, de ce nu I-o dat drepturile care-o fost. Şi atunci când o venit ordinu ăsta să ducă pe jidanii şi pe romii, noi am fost primii care-am fost arestaţi şi duşi. Ne-o dus la Sighişoara şi de acolo ne-o urcat în tren şi în fiecare vagon erau jandarmi şi nemţi. Tata era pavator care pava cu piatră şi făcea fântâni. Noi aia am lucrat în Transnistria. Dacă nu ştia meseria asta, - o pavat la jandarmi, la Sfatu Popular şi în lagăr în curte, în curte-, o dat ordin să ne împuşte, să ne omoare. Da aşa c-o ştiut tata, ne-o lăsat să lucrăm. Acolo numai noi am fost din sat. Nu ne-au despărţit de familie, da în lagăr era mulţi, ca la dormitor, ca la puşcărie. Dimineaţa şi sara ne da nişte zamă şi pâine de ovăz. Comis de cai care e făcut din ovăz şi orz, care-l înghiţai şi te-pungea ţapele ălea, că nu era cernută.. Pe noi ne-a dus la moarte acolo. Câţi n-o murit acolo de I-am îngropat noi?! De foame şi de bătaie şi de păduchi. Când puneai mâna uite-aşa loai câte-un pumn dă păduchi…Din cauza aia am căpătat tifus. Îi făceam groapă şi-l aruncam în groapă. Doară nu puteai să fugi că venea nemţii. Că pe unii îi punea şi la lucru pă câmp şi veneau nemţii cu aparate şi le luau fotografie şi dup’aia luau pistolu şi-I împuşcau. Păi şi pe noi, dacă nu cunoştea tata să facă fântâni şi pavaţie, ne-mpuşca. Am fost pe malu Bugului, la Oceakov şi Barbarova. Ne-a băgat întâi la colhoz, da ne-a scos că ştia tata meseria asta. În ’44 neam întors din Transnistria. Erau români care-au fost pi front şi ăia neau dus îndărăt în România. C-au zis uite noi luptăm pe front şi familiile noastre le-aduce la disperare. La întoarcere am stat în spital la Iaşi. Că eram plini de păduchi şi tifus. Şi eu şi fratele şi mamam şi tata. Vreo două-trei săptămâni am stat în spital şi ne-am întors în săptămâna Crăciunului. Când ne-am întors, am stat la bunici, că ne stricase casa. În Proasteş, lângă Saschiz. Tinu Virgil si sotia sa – Sighisoara 2002 �Dup’aia când s-a făcut reforma aia agrară de-o dat pământ la oameni, am primit o casă săsească în Roadeş. Prin ’45, când le-o deportat pe saşi. Şi am stat acolo până m-am dus în armată. Când am făcut armata m-am căsătorit şi am venit în Sighişoara, aici, prin ’51. Armata am făcut-o la Turnu Măgurele , în Teleorman, perioada de recrut şi dup’aia am făcut la Bucureşti, la Comitetul Central. C-am fost în şcola militară şi-am fost sergent major. Am fost şef de gardă la Comitetulş Central. De-acolo m-am mutat şef de echipă la Canal, că lucra deţinuţii pe Canal la Constanţa. De-acolo m-a mutat la Iaşi, Roman, Bacău, Oradea,. Cluj. Trei ani de zile am sta în armată. Membru de Partid n-am fost, atâta am fost, secretar UTC, acolo în armată. M-am întors în sat şi din sat de-acolo am venit în oraş. C-o făcut CAP-urile de nu mai aveai şa rost la sat. Aici în oraş era unu de la noi, dintr-o comună vecină care era şef de cadre la Fabrica de Cărămidă. Eram prieteni, m-o cunoscut şi m-o primit, c-atunci greu te primea. Şi-am fost la Fabrica de Cărămidă, apoi la Faianţa, apoi la 6Martie. Dup-aia am făcut infart şi n-am mai putut să lucru, că nu mai aveam voie. Dîapoi din ’75 am lucrat în gospodăriile de stat. Am fost casier de echipă. Duceam muncitori şi-n Bărăgan…prin toate judeţele. Eram şefu lor. Cu mine era pretin, crede-mă, şi ministrul Dincă. Că venea în inspecşie şi vedea că eu lucrez cu oamenii, nu stau. Şi ne pupa când venea. Că mânca la noi la cantină. În Sighişoara am stat în trei locuri. Da o demolat şi-o făcut blocuri şi ne-o dat altundeva. Pe timpu comuniştilor ţinea mai mult la romi ca la oricine. Că ăştia era săraci şi Ceauşescu nu ţinea la ăi bogaţi. Doar I-o despropietărit p-ăia. ( Tinu Virgil, n. 24 febr 1929 ) NATIONALISMUL: LA CE NE FOLOSESTE? Deşi ideologia naţionalistă susţine că „naţiunea” există ca o unitate culturală şi etnică de la începutul lumii, trebuie să ne fie clar că ideea unei culturi omogene între graniţele unei ţări cu administraţie omogenă s-a inventat doar în secolele 18 şi 19. Atunci s-au format statele naţionale, care, cel puţin neglijînd celelalte naţionalităţi, dialecte, culturi locale etc. din ţară, au format un dialect naţional, o istorie naţională (faţă de diferitele istorii locale, regionale, familiale etc.), o cultură şi o literatură naţională, pe care au încercat să o transmită oamenilor prin sistemul şcolar centralizat şi prin media scrisă – instituţii pe care tot atunci le-au construit. „Tu nu ştii româneşte?”- au auzit şcolari din toată ţara, dacă s-au exprimat prin dialectul învăţat acasă. De ce a fost nevoie de un astfel de centralizare a culturii? De pe o parte fiindcă prin modernizarea societăţii, prin industrializare, economie de piaţă şi administraţie de stat, viaţa oamenilor a început să depinde mai mult de munca altor oameni pe care nu îi cunoşteau personal. Ideea că toţi avem la bază aceaşi esenţă naţională a avut rolul să stabilească un fel de încredere între mase de oameni care nu s-au cunoscut personal. Pe de altă parte, şi conducerea de stat a avut nevoie de o cultură şi o identitate omogenă printre cei conduşi. De ce? Fiindcă tot atunci s-au schimbat sistemele de conducere monarhice în sisteme democratice. Cum să dai oamenilor drepturi politice, şi să nu-ţi fie teamă de ce o să facă cu ele? Trebuie să stabileşti un numitor comun ideologic, din care nu aveau cum să iasă chiar dacă de altfel ar fi fost „liberi” să facă ceea ce vor. Acest numitor comun a fost naţionalismul. La noi, în Est-Europa, naţionalismul a avut încă un rol specific. Pe cînd statele din Europa de Vest au făcut eforturi să-şi creeze o naţiune pentru stat, la noi mai întâi a apărut naţionalismul, care s-a trudit să-şi creeze un stat (cât mai mare şi mai puternic, desigur). �Mai interesant decât istoria naţionalismului este punctul de vedere practic al zilei de azi: la ce ne foloseşte naţionalismul astăzi? În momentul în care s-a născut, adică a fost construit de elitele statului modern, naţionalismul a constituit un răspuns adecvat la situaţia politică mondială. Atunci, cel care a putut să-şi creeze un stat naţional puternic, era norocos, iar cel care nu s-a ocupat cu asta, a devenit parte dintr-un alt stat naţional, fără drepturi politice integre, fiindcă formarea statelor naţionale era trendul mondial. Astăzi, puterea statelor naţionale devine din ce în ce mai mică. Hotărârile politice aduse de guvernul statului naţional definesc modul de viaţă al oamenilor mult mai puţin decît procesele economice şi tehnologice, asupra cărora nu există discuţii politice. În cadrul politicii formale de azi nu se pot adresa multe dintre întrebările ardente ale epocii de azi: globalizarea economiei, libera circulaţie a capitalului dar nu a oamenilor, distrugerea mediului înconjurător, formarea oraşelor nu de comunităţile orăşene ci de piaţa imobiliară etc. Naţionalismul nu ne dă nici un răspuns la aceste întrebări. „Nu ne vindem ţara”? Deja în mare parte am vîndut-o. Dacă n-o vindem, rămînem excluşi din economia mondială, şi marile puteri economice ne sufocă pe loc. Răspunsul adecvat la situaţia mondială actuală nu este să ne închidem în naţiune, ci să construim structuri alternative ale economiei, ale politicii şi ale vieţii. Aceste structuri nu pornesc de sus, de la conducerea actualului sistem, ci de jos, de la „firul ierbii” (grassroots). Puterea lor stă în cooperarea cu grupuri similare de peste graniţe,din întreaga lume. Încă ceva. Dacă-ţi iubeşti ţara, neamul, istoria sau limba, nu înseamnă că eşti naţionalist. Acesta este un lucru natural, dacă ai crescut aici, dacă vorbeşti această limbă şi eşti parte a lumii româneşti. Să nu-ţi iubeşti lumea ar însemna că nu-ţi iubeşti viaţa. Partea rea a naţionalismului este atunci cînd cineva consideră că naţiunea lui este prin esenţă mai bună şi superioară altor naţiuni, de aceea este normal să primească mai mult, sau dacă nu primeşte, să ia cu forţa. Suntem diferiţi şi egali. În loc să dăm vina unul pe altul pentru problemele lumii de azi, trebuie să începem să ne organizăm împreună ca să facem lumea mai bună. RASISMUL IN FOTBAL – SITUATIA IN ROMANIA Valeriu Nicolae (articol preluat de pe: http://romania.indymedia.org/ro/2006/03/1318.shtml ) 19 martie 2006 – la meciul din Divizia A intre Steaua Bucuresti si FC National, antrenorul echipei Rapid Bucuresti, Razvan Lucescu, este nevoit sa paraseasca stadionul dupa ce a suportat 80 de minute de abuz rasist. De-a lungul meciului, galeria Stelei scandeaza impotriva lui “iesi afara, cioara ordinara”, “mori, tigane” si “avem boala pe tigani”.[1] Lucescu are nevoie de protectie pentru a iesi de pe stadion. In timpul aceluiasi meci capitanul Stelei, Mirel Radoi, il ataca repetat pe Agunbiande Abioudun, jucatorul din Nigeria al Nationalului, cu insultele rasiste “cioara” si “tigan”[2]. La inceputul lunii, si Steaua si Rapidul s-au calificat pentru Cupa UEFA. UEFA a anuntat ca cele doua echipe vor juca intre ele in sferturile de finala. Dupa ce s-a facut acest anunt, presedintele roman Traian Basescu le-a primit pe cele doua echipe la Cotroceni si i-a felicitat pe jucatori pentru calificare. Basescu a subliniat cu aceasta ocazie importanta fair play-ului si respectului la meciurile viitoare din cadrul Cupei UEFA, si a oferit distinctii jucatorilor si antrenorilor. La inceputul anului 2006, sub presiune din partea societatii civile si a presedintelui, Romania a adoptat Ordonanta de Urgenta 11/2006, al carei scop este de a preveni si reduce rasismul de pe stadioanele romanesti. Ordonanta nu numai ca interzice materialele care ar putea incita la ura rasiala si xenofobie, dar, mai mult, stabileste ca organizatorii meciurilor sunt cei responsabili ca astfel de semne si steaguri sa nu apara pe stadioane. Acest act legislativ include amende si consecinte grave pentru manifestari rasiste sau violenta pe stadioane din partea spectatorilor sau organizatorilor. Huliganii pot primi o interdictie privind accesul pe stadion pentru o perioada intre 6 luni si 3 ani. In februarie, Federatia Romana de Fotbal (FRF) a trimis pentru prima oara un reprezentant la conferinta UEFA Unite Against Racism, aflata �la cea de-a doua editie si organizata in Barcelona. Aceasta prezenta a marcat o schimbare de atitudine a Federatiei privind abordarea problemei rasismului. In cadrul conferintei s-a facut o prezentare despre anti-tiganismul de pe stadioanele romanesti. Se poate spune ca Romania a facut cativa pasi inainte pana la uratele incidente din 19 martie, dar e clar ca inca mai are cale lunga de parcurs. Clasa politica si presedintele Romaniei si-au aratat dedicatia fata de eliminarea rasismului din fotbal. Rasistilor trebuie sa li se spuna ca abuzul lor nu este acceptabil, responsabilitate care le revine adevaratilor iubitori de fotbal de pe stadioane. Saptamana viitoare, pe 30 martie, si apoi pe 6 aprilie, Steaua si Rapidul vor juca in Cupa UEFA. Este o ocazie importante pentru suporterii romani sa nu permita ca jocul frumos sa fie transformat in unul urat, rasist. Un scurt istoric al incidentelor din 2005... Pe 13 aprilie, in timpul unui meci Steaua - Rapid, suporterii Stelei folosesc scandari rasiste impotriva tiganilor, cum ar fi ““Suntem mereu cu voi, suntem mereu cu voi sa dam muie la ciori”. Dupa meci, Gabi Safta, comentatorul meciurilor pe teren propriu al Stelei, il abuzeaza verbal pe antrenorul Rapidului, Razvan Lucescu, numindu-l “tigan imputit”. In ciuda acestor probleme, observatorul Ligii Profesionale de Fotbal (LPF) Valentin Alexandru declara ca “Meciul s-a desfasurat in conditii normale”, adaugand ca “Pentru voi [presa], orice purice e elefant. ... Ce conteaza ce melodii a pus la statie? [in pauza s-a difuzat cantecul “Tigan si OZN”] A pus niste manele si astea le cinta aia mai colorati.” Din cauza acestor incidente, ambele echipe au fost sanctionate de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Pe 6 septembrie, dupa incidente rasiste intr-una din etapele Cupei UEFA, presedintele UEFA Lennart Johannson declara unui ziar britanic: “Suntem ingrijorati de prezenta rasismului, mai ales in Bulgaria si Romania”. Cateva zile mai tarziu, UEFA anunta ca va mari amenda initiala pentru incidentele rasiste din timpul unui meci Steaua Shelbourne. Stadionul Stelei de la Bucuresti este suspendat pentru urmatorul meciu UEFA. Este prima data ca un stadion este suspendat pentru rasism de catre UEFA. In consecinta, un scandal monstru apare in presa romana, marcand o schimbare de pozitie remarcabila a acesteia catre condamnarea rasismului in sport pe masura ce incepe sa se scrie despre incidente rasiste. Valentin Alexandru de la LPF a declara ca nu exista rasism pe stadioane si ca “Ei ne fac de ras, romii”. Cristi Bivolaru, seful departamentului International al FRF si un observator pentru UEFA, declara: “Aveau englezii doua ciori in echipa, iar niste spectatori din tribuna au facut car-car. Le-au carait pe ciori. Asta a fost tot. UEFA i-a si amendat pe bulgari pentru asta. Dar de aici si pana la probleme majore, care sa-l alerteze pe Johansson, e drum lung!” �Intr-un raport din octombrie, Comisia Europeana transmite Romaniei un mesaj neobisnuit de clar si de bun simt ca “Autoritatile romane trebuie sa demonstreze la toate nivelele ca Romania aplica o politica de zero toleranta impotriva rasismului la adresa romilor sau oricarei alte minoritati sau grup si ca aceasta politica este efectiv implementata.”[3] Pe 23 octombrie, Steaua si Rapidul joaca in Cupa Romaniei. In galeria Stelei apare un banner pe care scrie “In Romania ultima speranta – zero toleranta”[4] Se scandeaza “Suspendati-ne, uram ciorile!” si se ridica un banner enorm cu imaginea unei ciori. Scandari rasiste impotriva romilor indreptate catre jucatorul rom al Stelei Banel Niculita sunt auzite si in galeria Rapidului. Liga Profesionala, condusa de Dumitru Dragomir, care este membru al partidului extremist Romania Mare si a fost sub investigatie pentru detinerea unei publicatii antisemite, l-a trimis din nou ca observator al meciului pe Valentin Alexandru. In urma incidentelor ambele echipe sunt amendate de CNCD, iar stadioanele lor sunt suspendate pentru un meci. In decembrie 2005, Cristi Bivolariu isi da demisia ca rezultat al unor presiuni intense. Valeriu Nicolae este Secretar General al European Grassroots Roma Organisations si un OSI Fellow http://www.onlinesport.ro/sport/fotbal/fotbal%20intern/divizia%20a/i ndex.php?meniuId=44&viewCat=97&viewItem=9482 o inregistrare video se gaseste la: http://www.gsp.ro/index.php?a=37799&p=2 [2] http://www.ziarulcn.com/article/aid/31347/RADOI-L-AFACUT-%22CIOARA%22-PE-ABIODUN!/ [3] Raportul de tara al Comisiei Europene, 25 octombrie 2005 [4] http://www.erionet.org/AntigypsyismF1.html CAMPANIA ANTI-MANELE Probabil ca pana acum cu totii ne-am oprit sa ne uitam la afisele, graffiti-urile sau flyerele ce tapeteaza Capitala si orice alt oras “ce se respecta”, care sustin sus si peste tot Campania Anti Manele, si poate ca am incercat sa intelegem cine e creierul acestei campanii si cum de a luat o asa mare amploare. Intrebarea” impotriva cui lupta?” e mai mult ca sigur una retorica… Ei bine, campania a fost initiata de “un grup de tineri timisoreni” , posibil cercetasii de la Noua Dreapta Timisoara, care au dat si fratilor lor din celelalte orase sa care mai departe crucea manelelor . In perpetua evolutie, Campania Anti Manele – proiect national ce ofera romanilor o modalitate noua de a-si exprima latura rasista, continua sa faca ravagii printre tinerii obsedati de ideea de a-si face curat in tara, pe strada, in ganduri…aceiasi tineri urbani care se simt din ce in ce mai manati de nevoia de a da o sansa culturii, punand bazele diferitor organizatii sau proiecte sociale. Aceiasi tineri care au pus la cale salvarea Romaniei din mizerie prin superplanul Campania Anti Manele ( a se intelege mentalitate rasista camuflata in patriotism ). Ca raspuns mai amplu la intrebarea “cum a luat amploare campania?” – simplu, prin implicarea website-urilor gen Novopress, Altermedia( purtatorii de cuvant scris ai Noii Drepte), dar si site-uri special create in scopul promovarii campaniei, care nu s-au sfiit a pune pe seama tuturor rromilor fenomenul “manele”, ba mai mult, au demarat campania la nivel national sub sloganul “Opriti diavolul colorat!” Adica ce? Omorati toti tiganii?! Care, apropo de cele afirmate de Novopress, nu numai ca “degradeaza prin manele toate nivelurile societatii romanesti”, ci si oripileaza adevaratii devoratori de cultura din Romania. Tot conform Novopress, manelele si “tiganizarea” nu sunt doar un tip de muzica, ci o adevarata conspiratie impotriva poporului roman : “Tiganizarea, fenomenul prin care romanul devine un exponent al unei minoritati fara vreun patrimoniu cultural recunoscut sau vreo incercare de civilizatie europeana, devine din ce �in ce mai ingrijorator. A lupta impotriva manelor inseamna a lupta impotriva tiganizarii (nu a tiganilor), a inculturii, a lipsei de civilizatie, a ignorantei si prostiei. In acelasi fel in care hip-hop-ul este in SUA muzica infractorilor de culoare, maneaua este in Romania muzica infractorilor de orice etnie. “ Un alt fel de a spune ca “Fenomenul manelelor este strans legat de etnia tiganeasca. Nu o vom numi “rroma”, deoarece acesta este un termen inventat acum cativa ani si care ne-a fost bagat pe gat. Nu exista etnia rroma, exista doar etnici tigani. “ a crede ca le au, impreuna cu o organizatie neo-nazista formata in majoritate de tineri indecisi asupra viitoarei lor personalitati, respectiv mentalitati, e o culme a nesimtirii. Caci pana la urma care este diferenta intre manea si “muzica usoara” atat de ridicata in slavi de elitele societatii romanesti cand inteligenta versurilor este la acelasi nivel la ambele. Aceleasi figuri sinistre predomina in ambele scene muzicale, aceleasi atitudini care lasa de dorit. Nu produsul e de condamnat, ci comportamentul nociv individual asociat produsului, cum bine a zis un alt roman care nu simte nevoia sa strige in gura mare cat de “alese” sunt gusturile sale muzicale. Probabil la fel cum si conceptul de “tiganizare “ a fost inventat acum cateva luni si continua sa ne fie bagat pe gat prin aceasta campanie. Cel putin, de bun simt, ar fi trebuit sa se faca totul pe fata si sa se recunoasca caracterul rasist al proiectului, nu in afise sau pe internet pentru ca la urma-urmei aceasta campanie condamna toti rromi. Ca o paranteza informativa pentru partea culta care se ocupa de acest proiect trebuie facuta o clarificare a termenului de “manea” raportat la termenul de “muzica”. Definitia pe care o ofera Dictionarul Explicativ al Limbii Romane termenului de “muzica” este “arta de a exprima idei si sentimente cu ajutorul sunetelor combinate intr-o maniera specifica”. Acelasi dictionar explica “maneaua” ca fiind “cantec de dragoste de origine orientala, cu melodie duioasa si taraganata”. Afirmatie corecta pentru ca maneaua clasica reprezinta din punct de vedere muzical o combinatie de stiluri tiganesti, sarbesti, turcesti. Si acum…oare este posibil sa ne minta DEX-ul, aceasta Biblie a elitelor intelectuale? Ar fi ca si cum s-ar nega alianta dintre Biserica Ortodoxa si Noua Dreapta. Practic imposibil… Impotriva a ceea ce merita a fi facuta o campanie, e mediocritatea cu care se continua sa se actioneze impotriva a orice inseamna minoritate, doar de dragul de a se pastra intacta o anume mandrie nationala. Ce credibilitate poate sa aiba o campanie sustinuta de Noua Dreapta? Sa protestezi impotriva lipsei de cultura, a bunului gust, a bunului simt sau a altor “calitati”pe care unii romani se intrec in Asadar, daca aceasta campanie anti manele este la moda, rasismul nu ar trebui sa fie la fel, din contra! S-a trecut prea mult cu vederea “normalizarea” sa peste tot in societatea romaneasca, tocmai de aceea existenta unei asemenea campanii discriminatoare este inutila. Prostia si incultura nu sunt consecintele manelelor, ci rezultatele incercarii de a crea, incercare a unei societati deja “depravate si pervertite”, debusolate si manipulate prin imagini precum cea de popor cult “cu adevarate valori” . �DE CE AVEM PREJUDECATI FATA DE CEI DIFERITI DE NOI? În societatea românească - ce termen abuzat şi golit de conţinut – “de tranziţie”, foarte mulţi oameni – tineri mai ales – simt nevoia de a găsi un ţap ispăşitor pentru problemele pe care le au şi pentru problemele societăţii in general. După 45 de ani în care România a fost condusă de un partid de extremă stângă, după urmele adânci lăsate de acest regim, chiar şi acelora care în ’89 erau doar nişte copii, un număr alarmant de mare de români işi găsesc refugiul în idei şi concepţii ale extremei drepte: ura sau chiar scârba faţă de grupurile minoritare care par diferite pentru că nu împartaşesc aceleaşi valori culturale cu cele ale majorităţii, au altă culoare a pielii sau un stil de viaţă diferit. Asemenea persoane pot fi întâlnite în România atât în viaţa de zi cu zi, pe stradă, în metrou, în şcoli sau instituţii, cât şi în cadrul unor organizaţii care se bazează în continuare pe această ideologie, organizaţii care fac – fapt cu atât mai grav – adepţi în rândul tinerilor care caută vinovaţi pentru dezamăgirea produsă de primele contacte cu lucrurile din societate care nu merg exact aşa cum poate ei şi-ar dori. Aşa cum în Statele Unite ale Americii, neo-nazismul se datorează procentului mare de afro-americani, la noi ţapii ispăşitori sunt rromii. Acest lucru se datorează în mare parte felului în care aceştia sunt reprezentaţi de către media. Apetitul presei pentru senzaţional face ca românii să fie expuşi zi de zi la două categorii de informaţii despre rromi: cele despre delictele comise de către aceştia şi cele despre bogăţia multora dintre ei. Motive pentru ură şi invidie. Ca şi în cazul afro-americanilor, trebuie să privim cu atenţie la inegalităţile sociale care duc la naşterea infracţionalităţii crescute în rândul rromilor. Mulţi americani se revoltă: “Sclavii au fost eliberaţi acum mai bine de 130 de ani! Cât timp le ia acestor oameni să-şi revină?”. Rasiştii din România, organizaţi în grupări precum Noua Dreaptă susţin, la rândul lor: “Ţiganii au în sânge comportamentul anarhic!”. Ceea ce le scapă din vedere este faptul că atât timp cât încă există Ku-Klux-Klan, N.S.D.A.P., Noua Dreaptă şi alte asemenea lor, pe de o parte, şi reacţiile de respingere, ura şi prejudecaţile omului comun, pe de alta, va exista şi delictul în rândul celor împotriva cărora manifestă. Ura naşte ură. Violenţei nu-i putem răspunde tot cu violenţă. Pentru că ne trezim prinşi într-un cerc vicios. Românii urăsc rromii. Ce motive ar avea rromii să iubească sau să respecte românii? Am auzit deseori expresia “E incredibil că ţiganul ăla a ajuns să facă facultate!”. Ceea ce face acest lucru să fie atât de incredibil este că mulţi rromi nu ajung să meargă la şcoală nici măcar în clasele primare deoarece li se neagă dreptul de a studia tocmai de către cei care îi judecă! Mulţi învăţători nu doresc sa predea unor copii rromi tocmai din prejudecata că toţi rromii au probleme de comportament şi ca vor fi astfel elevi dificili. Mulţi părinţi nu vor ca rromii să înveţe alături de copiii lor pentru că îi consideră murdari, “plini de păduchi” sau delincvenţi! Astfel, fără educaţie, o mare parte dintre ei ajung să comită delicte chiar înainte de vârsta adolescenţei. Cum îi putem judeca dacă le respingem în mod constant drepturile?? Este un cerc vicios pe care trebuie să-l rupem! Mulţi dintre tinerii care urăsc rromii simt acest lucru din cauza unor experienţe neplăcute pe care le-au avut cu ei în timpul copilăriei. Nu uitaţi! Nu doar rromii sunt cei care pot sa va fure banii şi lucrurile, să vă ameninţe, să vă agreseze fizic sau verbal! Oricând vă puteţi aştepta la aceste lucruri şi de la cei de aceeaşi naţionalitate şi culoare cu voi! Ascultaţi “pilda” personajului Derek Vinyard din filmul American History X. Membru de mare importanţă al unei organizaţii neo-naziste din Statele Unite, ajunge la inchisoare după ce omoară cu sânge rece doi afro-americani. Acolo ajunge în sfârşit să înţeleagă – după ce este înşelat şi brutalizat de tovarăşii săi neo-nazişti – că nu doar cei de culoare diferită îi pot face rău, ci şi “fraţii” săi de culoare şi de doctrină! Un alt argument pe care rasiştii îşi bazează ura este: “Nu ne putem înţelege, nici măcar nu avem acelaşi sânge!” Acestora le spun un singur lucru: Avem acelaşi sânge! Chiar şi din motivul simplu şi trivial că sângele uman a fost, este şi va fi întotdeauna împărţit în patru �mari grupe, aceleaşi pentru toată lumea! Indiferent de culoare pielii! Dar şi de religie, naţionalitate, etnie sau orientare sexuală! Oamenii văd în fiecare zi la televizor imagini cu casele, petrecerile sau bijuteriile opulente ale rromilor sau afro-americanilor şi automat le asociază cu imaginea persoanei de culoare delincvente, creată tot de media. Se gândesc: “Normal că au atâţia bani, dacă fură toată ziua!”. Renunţaţi la aceste prejudecăţi! Nu uitaţi că rromii se ocupă cu meşteşugurile încă din cele mai vechi timpuri! Există ţigani căldărari, aurari, lingurari... Sunt meşteşuguri care aduc profit într-un timp destul de scurt. Nu vă mai grăbiţi să afirmaţi că banii nu pot fi obţinuţi decât prin furt şi lăsaţi la o parte generalizările. Aşa cum despre evrei se spune că au mulţi bani pentru că “sunt buni afacerişti”, despre rromi se spune că au mulţi bani pentru că obişnuiesc să fure. Stereotipurile etnice şi rasiale dezumanizează. Dacă rromii îşi construiesc case luxoase şi dau petreceri opulente, în opinia multor români, nu o fac pentru că vor să-i facă pe cei din urmă să-i invidieze sau să-şi arate superioritatea, aşa cum mulţi consideră. . Doar pentru că sunt produsul unor valori estetice diferite de ale voastre nu înseamnă că nu trebuie să existe! Suntem diferiţi cultural, prin urmare gusturile, trăirile, atitudinile şi dorinţele noastre sunt diferite. La fel şi casele în care trăim, petrecerile la care mergem sau hainele pe care le purtăm. Organizaţiile române ce se ocupă cu promovarea ideilor “anti-ţiganizare” şi “anti-manele” se tem de “contaminarea” românilor cu cultura rromilor, dar uită că nu poţi fi influenţat de o cultură decât dacă te simţi atras de ea. Nu în ultimul rând, trebuie să privim lucrurile chiar şi din punctul de vedere cel mai egoist: ne îndreptăm in direcţia cea bună. Nu peste mult timp, vom reuşi poate să trecem peste această criză mult prelungită cauzată de vechiul sistem, de perioada de tranziţie şi de transformări sociale în care ne aflăm. Şi atunci nu vom mai fi o ţară “în curs de dezvoltare”, vom fi o ţară dezvoltată. Asta implică şi diversitate culturală. Rasiştii trebuie să privească adevărul în faţă: rromii, persoanele de culoare, refugiaţii şi celelalte minorităţi nu vor dispărea peste noapte! Politicile de excludere promovate de grupări precum Noua Dreaptă, care se ascund în spatele măştilor de apărători ai demnităţii familiei, neamului şi ţării sunt simple utopii! Dacă persoanele ce încă au prejudecăţi faţă de cei diferiţi ca etnie sau culoare a pielii ar înţelege acest lucru, şi-ar da seama că în loc să-i urască mai bine i-ar ajuta să se integreze, pentru a crea societatea plăcută şi diversă în care vrem cu toţii să trăim! Daţi o mână de ajutor la integrarea lor sociala, ca să trăiţi mai bine, atât voi, cât şi ei. Învăţaţi, citiţi, documentaţi-vă! Cărţi şi articole despre relaţiile interrasiale şi multiculturalitate. Despre cei care sunt diferiţi de voi. Prejudecata e doar în mintea voastră. Sunt oameni, ca şi voi. Unii sunt buni, alţii sunt răi. Nu toţi sunt la fel. Toţi suntem diferiţi. Asta face lumea atât de frumoasă. Incearcati să creati o punte cu cei diferiţi prin a fi deschisi la minte. Provocaţi-vă gândirea implicandu-vă! Sunt mii de lucruri pe care le puteţi face pentru a afla mai multe despre lumea oamenilor care sunt puţin diferiţi faţă de voi. Educaţi-vă copilul în spiritul diversităţii şi al toleranţei! Luptaţi împotriva urii! Căutaţi cheia problemei în voi, nu în a-i discrimina pe ceilalţi. Puneţi-vă în locul lor: orice om poate ajunge la un moment dat în viaţă într-un mediu în care să fie urât şi discriminat! V-ar placea să nu puteţi comunica, să nu aveţi aceleaşi drepturi cu alţi oameni, deşi până nu demult nu vă încadraţi în nici o minoritate, să nu aveţi pe nimeni care să vă ajute, să vi se nege drepturile de OM? Reacţionaţi! Nu rămâneţi indiferenţi! Exprimaţi-vă opinia. Luaţi atitudine împotriva propagandei rasiste şi xenofobe, dar şi împotriva mentalităţii intolerante întâlnite în toate straturile societăţii româneşti. Apropierea culturală, diversitatea, sunt lucruri demne de luat în seamă. Sunt lucruri esenţiale pentru o societate civilizată. Nu mai confundaţi patriotismul cu naţionalismul absurd şi brutal! Prejudecăţile, invidia şi ura sunt pentru oameni slabi, pentru oameni care nu au altceva de care să fie mândri decât culoarea pielii sau naţionalitatea lor/ �HOMOFOBIE Homosexualii au fost unul din grupurile persecutate de nazisti, dar din nefericire aceasta istorie e inca prea putin cunoscuta. Ea incepe inca de dinainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial. In toamna lui 1933 numai la sase luni dupa ce Hitler a devenit cancelar - s-au stabilit primele lagare de concentrare, unde au fost trimisi si primii prizonieri homosexuali. Germania avea deja o lege - Paragraful 175 - prin care sodomia era declarata ilegala. In 1935, aceasta lege a fost extinsa pentru a include orice forma de contact sexual intre barbati, iar tribunalele au inceput sa trimita la inchisoare barbati chiar pentru un sarut sau contact vizual. sau fantezie. De asemenea, pe lista comportamentelor interzise se numarau si fanteziile homosexuale. In luna septembrie a aceluiasi an s-a pus in functiune noua "Lege pentru Protectia Singelui German si Onoarei Germane", prin care se ilegaliza orice act sexual intre un evreu si un non-evreu, ca "pangarire a rasei". Cei care erau gasiti vinovati erau trimisi in lagare. Sentinta lor era sterilizarea, care de cele mai multe ori insemna castrarea. Lagarele au primit un influx nou de prizoneri homosexuali in 1936, cind politia a facut razii pe scara larga la barurile gay pentru ca atletii si jurnalistii care urmau sa vina pentru Jocurile Olimpice din acel an sa gaseasca imaginea unei Germanii "curate moral". In 1942 pedeapsa impusa de Hitler pentru homosexualitate a ajuns pana la pedeapsa cu moartea. Initial, homosexualii trimisi in lagare erau marcati cu o dunga galbena si cu litera "A", sau cu un cerc mare, negru, cu numarul 175 (o referinta la legea anti-gay). Apoi, cind SS-ul a introdus sistemul de triunghiuri colorate, cusute pe haina, ce indicau cauza detentiei fiecarui prizonier si determinau pozitia detinutului in ierarhia lagarului, pentru homosexuali a inceput sa fie folosit triunghiul roz. Mai exact: - triunghiul verde semnifica ca persoana este condamnata ca delincvent obisnuit. - triunghiul rosu indica un detinut politic. - doua triunghiuri galbene, incrucisate in forma stelei lui David - un detinut evreu. - triunghiul roz era destinat homosexualilor. - o steluta galbena deasupra triunghiului roz il punea pe detinut in randurile celei mai inferioare caste - gay de nationalitate evreiasca. Nu se cunoaste exact numarul detinutilor homosexuali din acele timpuri, se stie doar ca erau peste 10 mii. In total in perioada regimului nazist au suferit peste 50 de mii de oameni cu orientare sexuala netraditionala. Chiar dupa ce razboiul s-a sfarsit, detinutii gay continuau sa ramana in lagare, deoarece paragraful 175 a ramas in vigoare in Germania de Vest pana in anul 1969. In anii '70 miscarea pentru eliberarea homosexualilor a ales triunghiul roz ca simbol al miscarii pentru drepturile gay-lor si lesbienelor, nu doar pentru faptul ca era foarte popular, dar si pentru ca acesta devenise simbolul luptei impotriva reprimarilor si urmaririlor - atat atunci cat si acum. Astazi pentru multi triunghiul roz simbolizeaza mandria, solidaritatea si promisiunea de a nu permite repetarea ororilor Holocaustului niciodata. Triunghiul negru La fel ca si triunghiul roz, triunghiul negru provine de pe timpurile Germanie naziste. In ciuda faptului ca lesbienele nu au fost incluse in paragraful 175, care interzicea specific homosexualitatea intre barbati, se practica marcarea cu un triunghi negru a detinutilor cu un comportament antisocial. Conform ideilor naziste despre menirea femeii care se reducea exclusiv la copii, bucatarie si biserica, detinutii care purtau triunghiul negru erau lesbienele, prostituatele si alte ,elemente antisociale". De aceea, la fel ca si triunghiul roz, triunghiul negru a fost declarat de catre lesbiene si feministe un simbol al mandriei si solidaritatii. Desi folosirea acestor simboluri nu constituie decit o mica parte din lupta pentru drepturi, provenienta lor ii sfideaza pe cei care neaga istoria sau care, ca si nazistii inaintea lor, sustin persecutia oamenilor pe baza de orientare sexuala. Referinte: http://www.gay.md/lesbi/rom/story.php?sid=26 http://lgby.3x.ro/id18.htm http://www.workersliberty.org/node/1525 �GAY PARADE – BUCURESTI 2006 Imagine din timpul Marsului pentru normalitate Participanti la Parada Gay CERUL, PROPRIETATE PRIVATA BOR? �îndreptat şi împotriva minorităţilor sexuale, de aceea activismul antisexist este strâns legat de activismul pe probleme LGBT. Ne aflăm la începutul secolului XXI, moment în care, cel puţin De ce contra sexismului împotriva femeilor? Deşi printre atitudinile sexiste se numără misoginismul şi misandria, în statele democratice, o majoritate a populaţiei neagă inclusiv diferenţele dintre răspândirile celor două sunt foarte mari. În al doilea discriminările ce sunt foarte adesea aduse în lumină, şi anume cele rând, privind la definiţiile lor, observăm că misoginismul este o lipsă împotriva unor minorităţi, discriminări cum ar fi rasismul sau de încredere faţă de calităţile morale ale femeilor, atitudine negativă homofobia, perpetuând mentalitatea conform căreia minoritatea discriminată se face vinovată prin acţiunile sale de a fi dezavantajată în faţă de femei sau ură faţă de ele, în vreme ce misandria este repulsia patologică faţă de bărbaţi, patologică deci nu construită social. societate. Ce se întâmplă însă atunci când grupul discriminat este egal numeric cu grupul discriminator? Este cazul femeilor, egale numeric şi Avem de-a face sau nu cu sexismul? funcţional cu bărbaţii. În acest caz, conceptul de sexism şi activismul ● Privind la statutul celor două sexe în toate sferele societăţii, anti-sexist sunt puternic ridiculizate în societate, pentru că se consideră primul lucru care iese in evidenţă este împărţirea în sexul tare că egalitatea dintre femei şi bărbaţi a fost demult obţinută, pe toate [masculin] şi sexul slab [feminin]. În aceeaşi logică, tot ceea ce e planurile. Astfel, chiar şi în comunităţile cu vederi politice anticonsiderat inferior e numit “feminin”, iar tot ceea ce e considerat conservatoare, sexismul este văzut ca inexistent, ba mai mult, în opinia superior, “masculin”. Acest lucru se observă zi de zi în relaţiile majorităţii, caracteristicile lui fac parte în mod firesc din relaţiile de sociale, fiind împământenite expresii precum “femeia e femeie”, gen. “bărbatul e bărbat”, “se bate/plânge/argumentează ca o femeie” [aluzie la păşirea în afara rolurilor prescrise social şi cultural pentru un bărbat, Ce este sexismul? Sexismul este o practică socială care întăreşte diferenţa şi segregarea lucru considerat extrem de negativ]. În acelaşi timp, există dintre sexe în public şi privat, atribuind roluri şi comportamente, discriminare sistematică împotriva femeilor în toate societăţile, modelând aşteptări diferite în funcţie de sex ale persoanelor din jur. începând de la izvoarele lor, în cultura populară şi religie. ● Nenumărate poveşti, bancuri, proverbe, cântece înfăţişează Este asociat cu patriarhatul (deşi nu avem nici un fel de garantii să spunem că într-o societate matriarhală practici sexiste nu ar exista) şi femeia ca fiind o fiinţă frivolă, inferioară, proastă, slabă, rea, malefică, este problema cheie în jurul căreia mişcarea feministă a luat amploare ce trebuie controlată, supusă, dominată [în cele mai multe poveşti, Binele este reprezentat de partea bărbătească, ce triumfă la sfârşit, prin şi pe care feminismele de toate felurile o critică. Preluarea numelui soţului de către soţie este o practică sexistă, monopolizarea bucătăriei supunerea femeii, adică Răul]. S-ar putea crede că aceste lucruri sunt de către soţie este de asemenea sexistă când argumentul este “eu sunt minore în ceea ce priveşte discriminarea pe criterii de gen, dar ele stau la baza unor cazuri de discriminare mult mai grave sau fac parte din femeia”. [sursă: glosarul de termeni de gen al Ladyfest România educaţia dată de către părinţi copiilor lor [de exemplu, “învătămintele” http://ladyfest-ro.pimienta.org/05/cd/ro/glosar.html] Sexismul este în mod comun considerat discriminarea şi/sau ura date de un mare număr de părinti fetiţelor, conform cărora, atunci când împotriva unor persoane, bazate pe sex, mai degrabă decât pe vor creşte trebuie să fie frumoase, delicate şi supuse, ca să “pună mâna caracteristicile individuale, dar se poate referi de asemenea şi la pe un bărbat”, iar ulterior să se priceapă la toate treburile casnice, ca oricare sau toate diferenţierile sistemice bazate pe sexul indivizilor. să-l “păstreze”, încurajarea competiţiei între tinerele adolescente, Atitudinile sexiste sunt convingerea că unul dintre sexe este superior având ca miză favorurile unui bărbat, inculcarea ideii că femeile sunt celuilalt, misoginismul, misandria şi impunerea unor noţiuni limitate în invidioase şi bârfitoare, ceea ce duce la dezbinare, lipsă de încredere şi ceea ce priveşte masculinitatea persoanelor de sex masculin, şi de-solidarizare în interiorul genului, cât şi la încercarea femeilor de a respectiv feminitatea, celor de sex feminin. Sexismul este de asemenea DE CE ANTI-SEXISM? �trece peste barierele de gen, intr-un sens negativ însă, declarându-şi ele însele misoginismul]. ● Un alt izvor de bază al discriminării împotriva femeilor este religia. Credinţa că Eva a fost creată din coasta lui Adan, că femeile nu pot avea funcţii în cadrul Bisericii [doar 7% din slujbele clericale aparţin femeilor – sursă: Ina Curic, Paşi spre ţara egalităţii: o provocare pentru fete şi băieţi – disponibilă online la http://ladyfestro.pimienta.org/05/cd/pdf/curic-pasi.pdf], că fetele şi femeile nu pot intra în Biserică în timpul menstruaţiei deoarece sunt murdare şi nedemne, dar şi – una dintre cele mai grave probleme – că femeile au datoria de a fi mame şi respingerea ideii de control al maternităţii, indiferent de posibilităţile fizice şi materiale sunt profund discriminatorii şi dăunează progresului relaţiilor de gen. ● Efectele acestor discriminări sistemice în societate sunt foarte grave mai ales la nivelul violenţei de gen şi al sănătăţii reproductive. În ce priveşte violenţa de gen, avem de-a face cu o promovare foarte intensă a culturii violului [rape-culture], reprezentată de un mediu social în care violul şi alte forme de violenţă [sexuală sau sexualizată] sunt comune şi prevalente, dar şi acceptate sau tolerate, mediu saturat cu imagini de viol sau alte forme de violenţă ce parvin prin diverse canale de comunicare şi în care sexul şi violenţa sunt prezentate ca interdependente [sursă: glosarul de termeni de gen al Ladyfest Romania]. În acest mediu, se tinde spre învinuirea victimelor violenţei, acestora inculcându-li-se ideea că sunt singurele responsabile şi că este ruşinos să reclame tratamentele abuzive. Multe violuri rămân nedenunţate datorită stigmatizării şi a traumei asociate acestora. Violul este folosit sistematic ca tactică de război. Nu de puţine ori auzim expresii de genul “E îmbrăcată ca o curvă, normal că poate fi violată” sau bine-cunoscutele zicale “Bătaia e ruptă din Rai” şi “Bate femeia, că ştie ea de ce”, în cazurile de violenţă domestică. În lume, femeile sunt bătute, oprimate, abuzate şi torturate în fiecare zi. Cercetările arată că violenţa domestică este răspândită pe scară largă în majoritatea societăţilor şi este o cauză frecventă a sinuciderilor în rândul femeilor. În România femeile sunt victime ale violenţei în familie în proporţie de peste 30% şi, conform Inspectoratului General al Poliţiei Române, la fiecare două zile, o femeie este omorâtă în bătaie. ● La ora actuală, femeile sunt supuse mai multor duble constrângeri. Pe de o parte media dedicată femeilor este suprasaturată de mesaje care le îndeamnă la emancipare sexuală [promovarea aventurilor de o noapte ca mod de viaţă, condamnarea virginităţii păstrate până după vârsta de 17-18 ani, articole ce îndeamnă la inventivitate şi lipsă de prejudecăţi sexuale], pe de altă parte persistă ideea că femeile cu mai mulţi parteneri sexuali sunt “curve”, în timp ce bărbaţii cu acelaşi prerogativ sunt “cuceritori”, “virili”, “masculini”. În multe comunităţi, femeile sunt bătute, excluse şi, în cazuri extreme, chiar omorâte dacă îşi pierd virginitatea înaintea nunţii. În acelaşi timp, multe femei nu au acces la informaţii privind sănătatea reproductivă sau nu au, pur şi simplu, dreptul de a alege. În România, multe femei din comunităţile de rromi nu au acces deloc la servicii medicale, cu atât mai puţin la planning familial, aspect în care sexismul se îmbină pregnant cu anti-ţiganismul, în societatea românească. În România, o condiţie pusă uneori femeilor, la angajare, este de a nu rămâne însărcinate. Femeile cu dizabilităţi sunt sfătuite să nu aibă copii. �● În acelaşi timp, pentru femei a apărut constrângerea de a participa material la intreţinerea familiei, însă în acelaşi timp, ele trebuie să se ocupe, în opinia a 63,8% dintre români, şi de toate treburile gospodăreşti, ceea ce duce la zile de muncă duble şi deci la pierderea randamentului. 30% din gospodăriile din lume sunt îngrijite de femei, 80-90% din cele mai sărace familii depind de femei pe tot globul, şi tot ele au de obicei responsabilitatea de a creşte copiii, de cele mai multe ori fără ajutorul tatălui, al familiei sau al comunităţii. În România, femeile se ocupă de creşterea copiilor în proporţie de 66%. [sursă: Ina Curic – Paşi spre ţara egalităţii: o provocare pentru fete şi băieţi]. Femeile care îşi abandonează copiii sunt stigmatizate de societate prin canalele culturii de masă, rolul tatălui în conceperea şi creşterea copilului nefiind luat aproape niciodată luat în considerare. ● În ceea ce priveşte veniturile, femeile deţin doar 10% din venitul global, în toată lumea persistă inegalităţile salariale între femei şi bărbaţi, cele mai multe ţări din Europa înregistrând diferenţe de până la 20% între salariile femeilor şi ale bărbaţilor. În România, veniturile femeilor în general reprezintă doar 50% din cele ale bărbaţilor. Astăzi, două treimi din cele 876 milioane de analfabeţi din lume sunt femei. În Romania, desi numărul de elevi şi studenţi femei este de 50,1%, acest raport nu se regăseşte pe piaţa forţei de muncă, una din cinci femei românce neavând nici o sursă de venit. Segregarea în domeniul muncii este evidentă, atât în lume cât şi în România (1998): femeile sunt majoritare în sectoarele bugetare (sănătate, învăţământ, turism, comerţ) unde sunt salarizate cu până la o treime sub media salarizării pe economie, iar în ramurile predominate de barbaţi (constructii, energie, transporturi, etc.) salariile sunt mult mai mari. [Ina Curic – Paşi spre ţara egalităţii: o provocare pentru fete şi băieţi] Toate aceste inegalităţi sunt efecte ale sexismului şi sunt interdependente. Deşi în statele democratice, din punct de vedere legislativ, inechităţile nu există, în România fiind adoptate atât Legea nr. 48 din 16 ianuarie 2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare cât şi Legea privind egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi din 5/8/2002, la nivelul mentalităţilor colective şi situaţiei din sferele societăţii, acest lucru nu se observă. De aceea, sexismul nu trebuie tratat cu indiferenţă. Nu putem trata efectele fără a înlătura cauzele, care de cele mai multe ori stau în atitudinea societăţii. RASISMUL ECOLOGIC Conceptul de environmental racism combină aspecte precum segregarea rasială şi cea pe clase cu altele legate de poluare şi de hazarduri climatice în general. În ziua de azi este o practică obişnuită să se arunce deşeuri sau să se facă experimente şi proiecte ce afectează negativ mediul în locuri unde locuiesc săraci şi persoane aflate în minoritate. Studii realizate în Statele Unite arată cum multe gropi de gunoi sînt localizate deseori în apropierea suburbiilor unde populaţia majoritară este formată din rezidenţi de culoare. În cartea Sustainable Cities: Dilemmas and Option, Atkinson afirmă următorul lucru: “În general bogaţii se pun la adăpost de cele mai grave probleme ecologice. Ei pot obţine cu uşurinţă apă curată şi se pot debarasa la fel de uşor de apa reziduală prin tuburi septice; săracii, pe de altă parte chiar şi atunci cînd au la dispoziţie suficientă apă, trebuie să trăiască cu pericolul spălării şi chiar al consumului de apă contaminată. În timp ce bogaţii găsesc modalităţi satisfăcătoare de a se debarasa de gunoiul solid, cel al săracilor este rareori transportat din vecinătăţile unde locuiesc, acumulîndu-se oriunde există spaţiu: în canale, în rîuri, în spaţii vacante. Autorităţile construiesc şosele şi plantează copaci pentru cei bogaţi, în timp ce săracii îşi improvizează tot felul de poteci de acces la locuinţele autoconstruite ( slums )”. Ca şi scurtă paranteză, să ne gîndim de cîte ori nu-i acuzăm pe cei care locuiesc în cartiere mărginaşe sau zone defavorizate, în special populaţie rromă, că sînt “murdari”, “împuţiţi”, “pute în jurul lor”, “nuşi adună gunoiul”, “îi mănîncă şobolanii”, etc. Realitatea este că, de fapt, pentru a putea beneficia de ridicarea şi transportarea gunoiului, trebuie să plăteşti. Aşa este şi “normal”, ar putea adăuga imediat cineva. Ce ne facem însă în cazul în care sărăcia extremă, excluziunea socială şi alte realităţi de genul acesta fac imposibile nu doar achitarea unei taxe pentru ridicarea deşeurilor, ci chiar şi procurarea alimentelor necesare supravieţuirii, la fel ca şi accesul la resurse vitale. Să nu mai vorbim despre “comunităţile gropilor de gunoi”, oameni care îşi improvizează locuinţe pe munţii de gunoaie, trăind totodată de pe urma acestora. Un exemplu de astfel de “comunitate” este Dallas, o groapă de gunoi situată undeva la marginea oraşului Cluj. �„CARTIERUL DALLAS” – CLUJ..... Între timp, problemele ecologice se accentuează de la un capăt la altul al globului. Shanty-town-urile ( ghetourile ) se prezintă viitorilor rezidenţi drept locaţii unde aceştia vor putea beneficia de oportunităţi pe care nu le pot găsi în zonele rurale. Împinşi din astfel de zone către cele urbane, în căutarea unei vieţi “mai bune”, aceşti oameni trebuie să se conformeze realităţilor găsite, segregărilor teritoriale bine consolidate şi “facilităţilor” disponibile, care adeseori le cauzează afecţiuni serioase, în special copiilor ce se joacă pe străzi. În timp ce în marile oraşe ale lumii se construieşte frenetic, iar procesul gentrificării afectează din ce în ce mai multe zone, vecinătăţile defavorizate rămîn izolate, neluate în seamă, şi, adeseori, găzduiesc în apropierea lor situri uriaşe de deşeuri. Care, nu e aşa, trebuie să fie şi ele depozitate undeva… ....SI VIITORUL DIZABILITATILE SI DISCRIMINARE Cu toţii, de la oamenii de rând la cei mai înalţi demnitari, suntem foarte prinşi în cultul propriului nostru corp. Căutăm cu tot dinadinsul să stăpânim un corp “ideal”, aşa cum vedem în reclame, încât petrecem destul timp analizându-ne linia bretonului şi mătreaţa, pungile de sub ochi, dimensiunea burţii sau a muşchilor, stratul de celulită, ridurile. Evident că nu mai rămâne timp să ne preocupe şi soarta celor care au altfel de probleme decât noi. Nu ne interesează cât de mari sunt provocările fizice pe care le întâmpină acei oameni – de la nevăzători, surdo-muţi, până la cei în scaun cu rotile – pe care îi clasificăm, cu nonşalanţă, ca fiind “handicapaţii”. Îi clasificăm, îi dăm deoparte şi îi ţinem cât mai departe, ca nu cumva să ne deranjeze cu nevoile lor “speciale”. Ce, parcă noi suntem mulţumiţi?! E treaba lor că nu au cum să se deplaseze în oraş, că nu sunt acceptaţi să lucreze, că ajutoarele sociale sunt ridicole, că nu au acces la activităţile culturale şi la viaţa comunitară! La unii dintre ei, nici măcar urna mobilă, în zilele alegerilor, nu se deranjează să ajungă. Dreptul de vot li se acordă doar teoretic. Ce, ăştia-s cetăţenii noştri?! �NATIONALISMUL IN EX-YUGOSLAVIA In timpul existentei Yugoslaviei multi cetateni din celelalte patru tari (membre ale fostei Yugoslavii) au plecat sa traiasca si sa munceasca in Slovenia . Chiar si astazi in unele orase din Slovenia majoritatea cetatenilor sunt emigranti . Unii chiar spun ca nu exista sloveni „adevarati” in Ljubljana . Desigur , in timpul existentei Yugoslavie , Slovenia permitea usor intrarea strainilor . Majoritatea au mers acolo sa munceasca si sa caute o viata mai buna deoarece Slovenia avea standarde mai bune . Dar o data ce a pornit razboiul, Slovenia a inceput genocidul etnic fata de acesti oameni . Mai precis 18305 sau chiar mai multi oameni au fost afectati de acesta politica de exterminare . Guvernul a dat o lege prin care toti strainii erau obligati sa se declare sloveni, luandu-si aceasta cetatenie, sau sa paraseasca tara . Acest lucru trebuia facut in aceea perioada si intr-un termen foarte scurt . nazismul si patriotismul ) ei purtand simboluri „ustasa” la concerte si la meciurile de fotbal . Ustasa era un grup profascist care a ajutat Croatia sa devina independenta in timpul primului razboi mondial , aceasta fiind sub conducerea regelui sarb Alexandru . Ei credeau intr-o tara curata din punct de vedere etnic . Se stie ca crimele lor au avut ca tinta sarbi , rromi , macedoneni si albanezi . Asa ca in ultimul razboi sub pretextul eliberari croatiei ei au repetat trecutul . Multi dintre cei care se numesc astazi ustasa habar nu au ce inseamna . Chiar si azi , dupa 15 ani de la terminarea razboiului , este dificil sa fi sarb in Croatia . Multi dintre parintii prietenilor mei le-au interzis sa se asocieze cu mine deoarece tatal meu este sarb . Ura dintre aceste doua natiuni continua, oamenii neintelegand ca aceasta ura a dus in trecut la un razboi pe care si unii si altii l-au pierdut . Cei 18305 (mai sus mentionati ) care nu si-au schimbat cetatenia au pierdut intr-o zi locul de munca iar documentele lor au fost anulate. Au fost deportati fiind indepartati de familile lor fara sa aiba posibilitatea sa se intoarca . Acum cativa ani skinhead nazisti au omorat un african in centrul orasului . Dar media a vazut totul ca o poveste normala. Azi miscarea skinhead nazista nu prea mai exista in Croatia, dar acum cativa ani cand exista cu adevarat era intodeauna cauza atacurilor impotriva rromilor si punk-istilor. Motivul este probabil acela ca nu exista prea Chiar si dupa 15 ani inca mai lupta pt drepturile lor . Multi dintre ei au multi emigranti. Partidul de dreapta nu este atat de puternic acum fata fost si in greva foamei. De abia acum Slovenia a dat un referendum de cum era dupa razboi, dar patriotismul este in continuare o unealta prin care exista posibilitatea ca ei sa-si primeasca cetatenia. Din ziua in folosita in timpul campaniilor electorale . care au fost anulati din punct de vedere etnic si administrativ ei se numesc cetateni „anulati” . Pe de alta parte Serbia are o miscare skinhead nazista mult mai puternica, fapt ce se datoreaza si trupelor muzicale. Multi nazisti se In Croatia si Serbia problema nazismului este legata de razboiul ce a autonumesc „cetniks” , acestia fiind o armata paramilitara in timpul avut loc in Croatia. In continuare mai exista ura fata de sarbi. Dupa ultimului razboi si al celui de-al doilea razboi mondial, fiind razboi cantaretul croat Thompson inca mai imprastia ura fata de sarbi. responsabili pentru moartea multor civili majoritatea croati si rromi. In timpul concertelor lui oamenii purtau simboluri „ustasa” si strigau : Daca mergi spre Belgrad poti vedea multi oameni care poarta moarte sarbilor ! Acum guvernul ii interzice sa mai tina concerte. simboluri cetnik . Multi oameni se autonumesc „ustasa” in special nazisti si cei din galeriile de fotbal ( in Croatia fotbalul este in stransa legatura cu Evident pentru multi oameni razboiul nu s-a terminat si datorita acestor oameni razboiul poate porni oricand. �Timur ucis de către nazişti pe 13 noiembrie 2005 Solidarity! Fight Back! RASISM SI FASCISM IN RUSIA In ultimii ani Rusia este cuprinsa de un val al violentelor neo-naziste – fapt mai putin cunoscut celor din Europa. Aceste violente, agravate incepand cu noiembrie 2005, au ca tinta strainii(studenti, solicitanti de azil) - persoane provenind din fostele republici sovietice sau apartinand minoritatilor etnice, homosexualii, evreii dar si militantii antifascisti. Propaganda naţionalistă şi atmosfera rasistă au încurajat pornirile criminale ale naziştilor şi le-au permis să se menţină pe poziţia de reprimare a populaţiei. regăseşte o mare parte din populaţie, ajută grupurile fasciste si violenţa rasială stradală să se menţină pe poziţii şi să capete amploare. Această situaţie a atins apogeul în momentul autorizării marşului fascist de “Ziua Unirii” pe 4 noiembrie 2005 în Moscova. Grupuri precum: Miscarea împotriva imigrării ilegale, Marele Partid Naţional al Puterii din Rusia, Tinerii eurasieni, Uniunea Slavă, etc. au participat la manifestaţie. Aproximativ 4000 de oameni cu slogane precum: “Rusia pentru ruşi” sau “Rusia mai presus de toate” mărşăluiau prin centrul capitalei. S-au folosit saluturi naziste de către unele dintre grupurile prezente la manifestaţie, iar contraactivitatea antifasciştilor din Moscova a fost izolată şi marginală. Manifestaţiile de protest ale Partidului Liberal şi ale activiştilor pentru drepturile omului au fost interzise. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu manifestaţia “Gay Parade” în mai 2006, fapt ce evidenţiază destul de clar poziţia politică a guvernului rus. Alexei organizează concerte pe scena muzicală punk-rock din Rusia, fiind în acelaşi timp un activist antifascist. Urmatoarea relatare – rezumată în urma unei întalniri cu acesta în Iunie 2006 si completata ulterior cu alte informatii de pe site-urile activistior rusi – descrie naşterea şi activitatea scenei naziste ruseşti, climatul social al rasismului, precum şi strategiile ofensive şi defensive ale grupurilor antifasciste. Confruntandu-se cu actuala situaţie de marginalitate a grupului său Antifa, Alexei îşi manifesta interesul pentru interacţionarea cu alte grupuri, precum şi necesitatea de a face public climatul rasist din Rusia. În contextul reinvaziei Ceceniei de către trupele ruseşti în toamna anului 1999 şi a începerii mandatului prezidenţial al lui Vladimir Putin la începutul anului 2000, intensificarea politicilor privind statusul imigranţilor este din ce in ce mai evidenta.. Alexei consideră politica naţionalistă a guvernarii lui Putin ca fiind principalul motiv al accentuării rasismului în rândurile populaţiei ruse. Imigranţii sunt asociaţi cu imaginea duşmanului şi în acest context, cu nesfârşita criză politică a conflictului din Cecenia , precum şi cu nemultumirea populaţiei faţă de guvernare. Situaţia economică precară în care se *Marşul fascist (noiembrie 2005) În fiecare cartier din Moscova există puternice grupuri de huligani care activează în strânsă coaliţie cu grupurile fasciste. Scena huliganilor reprezintă un puternic teritoriu de recrutare pentru asociaţii precum “Sânge şi onoare” şi “Brigăzile Unite 88”. Aceasta din urmă numără circa 500-600 de membrii, însă numai în jur de 100 dintre aceştia sunt �activi permanent, media de vârsta fiind de peste 30 de ani. Grupurile fasciste din Moscova au reprezentativitate şi în Sankt Petersburg, Voronej, Nijni Novgorod şi Novosibirsc printr-o serie de centre regionale. Structurile Antifa solide sunt prezente numai în nordul Rusiei, in orase precum Petrozavodsc sau Kirov. Pe şcena muzicală Ska, numărul adepţilor nazişti este foarte mare. Formaţiile care se pretind a fi apolitice au atras o mulţime de fani naivi. Concertele Ska din Moscova reprezintă un puternic fundal pentru şcena nazistă. De asemenea, la concertele punk şi rock se prezintă un număr mare de partizani ai mişcărilor de Dreapta, ceea ce obligă formaţiile să renunţe la mesajul antifascist. Grupurile ANTIFA Antifascistii rusi sunt extrem de divizati si izolati: cativa militanti din asociatii, aparatori ai drepturilor omului, militanti membri ai partidelor liberale, anarhisti clasici si o miscare alternativa radicala care se detaseaza cu neincredere de toate cele de mai sus, reprezentata de militantii din scena punk-hardcore. Liga Anarhistilor din Sankt Petersburg (http://novsvet.narod.ru , newworld@mail.admiral.ru ) este una din aceste grupari militante care au iesit in evidenta prin cateva actiuni antifasciste concrete in ultimii ani. Acestia au fost prezenti pe 5 martie 2006 in Piata Mujestvo din St Petersburg la un miting organizat de Asociatia Antifascista cu ocazia comemorarii unei femei din Kirghizia omorata pe 25 februarie in aproprierea acelui loc. La miting au participat si cei de la Liga Anarhistilor, cativa liberali, cei de la Universitatea Libera, dar si cativa trotskisti. Tot in 2005 pe 6 noiembrie a avut loc Marsul Impotriva Urii – actiune antifascista organizata cu ocazia zilei de nastere a unui militant antifascist , etnolog africanist pe nume Nicolae Girenko, omorat de nazisti in urma cu un an. Insa potrivit celor de la Liga Anarhistilor, organizatorii acestei actiuni erau liberalii moderati din opozitie, care mizau pe folosirea marsului in scop de lobby pentru viitoare initiative legislative antifasciste. Acestia au intocmitdin timp o lista cu persoanele participante la actiune prin care au fost exclusi sau evitati antifascistii radicali. O alta retea importanta de colective dedicate luptei impotriva fascismului si xenofobiei este cea a socialistilor libertari si poarta numele de AVTONOM (info@AVTONOM.ORG, WWW.AVTONOM.ORGi). Aceasta este una dintre cele mai active miscari antiautoritare si antifascite din Rusia. Membrii retelei sunt implicati in majoritatea actiunilor si campaniilor sociale antirasiste, antirepresive, anticapitaliste. Anul acesta cei de la Avtonom se numara printre organizatorii Marsului Antifascist imporiva Urii de pe 29 octombrie din Moscova, dar si printre initiatorii si sustinatorii directi ai actiunilor planificate impotriva Marsului Nationalist de Ziua Rusiei de pe 4 noiembrie. Frontul Antifa de Stanga (http://www.laf.drugoi.com/ , rodkille@drugoi.com ) este o alta miscare radicala activa din Rusia. O actiune importanta a acestora ar fi Marsul Anticapitalist -2006 de pe 1 octombrie in care au fost implicati direct impreuna cu activisti anarhisti independenti , membri ai unor ONG-uri dar si ai partidelor de stanga. Pancardele afisate de cei dela FAS erau : Nu Fascismului, Nationalismul – un iad prentru muncitori. Pe 22 iunie 2006 a fost infiintat oficial la Mosvova Frontul Antifascist Rus, a fost adoptat statutul si programul actiunilor cetatenesti impotriva fascismului. Frontul include membri ai diverselor ONG-uri aparatori ai drepturilor omului, si cativa membri ai partidelor politice. In programul organizatiei este subliniata necesitatea autoorganizarii fortelor antifasciste precum si initierea unui dialog public pe tema fascimului. De asemenea, autorii programului propun ameliorari legislative in sensul combaterii fascismului. Tot cei de la de la Frontul Antifascit sunt printrei organizatorii unui mars antifascist care avea loc pe 4 noiembrie de Ziua Nationala a Rusiei in piata Kalujskaia din Moscova. Mitingul se d#va desfasura sub sloganul : ‘ in Ziua Unitatii Nationale, sa manifestam pentru respectarea drepturilor oamenilor din Rusia de toate nationalitatile, sa ne exprimam protestul impotriva xenofobiei si fascismului, sa atragem atentia autoritatilor Moscovei asupra amenintarii acestor fenomene. �Sarbatoarea de 4 noiembrie – Ziua Nationala Rusiei a fost instituita de presedintele Putin in anul 2005 in scopul consolidarii unitatii, integritatii si mandriei nationale a poporului rus. Anul trecut aceasta zi a fost celebrata pe strazile Moscovei de zeci de mii de tineri de extrema dreapta. In acest an grupurile antifasciste radicale din toata Rusia se vor mobiliza pentru actiuni de combatere a fascismului in strada : contra-manifestatii, distribuire de materiale informative, incercari de blocare a paradei fascistilor. Subculturile antifasciste s-au cristalizat în strâsă legatură cu atacurile naziste îndreptate împotriva unei formaţii Punk din Moscova într-o staţie de tren în 2004. Asemenea atacuri se mai petrecuseră şi înainte de acestă dată, însă brutalitatea acestui incident în care a fost implicată o formaţie cu mesaj mai mult sau mai puţin apolitic, a dus la divizarea şcenei muzicale din Moscova şi Sankt Petersburg în grupări profasciste, aplotice şi antifasciste, atât în ceea ce priveşte formaţiile cât si publicul acestora. În semn de solidaritate, s-a organizat o campanie pentru victimele incidentului, constând în organizarea unor concerte pentru acoperirea costurilor de spitalizare. Aceasta a fost prima data când un numar semnificativ de formaţii muzicale si grupuri sociale s-au organizat şi au acţionat împreună, conturându-şi o poziţie politică colectivă/ comună. În tot acest timp, s-au întreprins numeroase atacuri asupra concertelor mişcărilor de Stânga, contraofensiva întreprinzând si ea la reandul ei acţiuni împotriva evenimentelor profasciste. Pe şcena Punk, Hardcore şi sporadic la evenimentele fotbalistice, s-au constituit grupuri Antifa care au colaborat între ele, întărind contactele între diferite oraşe precum Kiev şi Sankt Petersburg. Cu toate acestea, Alexej susţine că este imposibil pentru mişcările antifasciste sa obtina vizibilitatea şi forţa pe care grupurile naziste o posedă, în primul rând dacă ne gândim la faptul că aceştia din urmă sunt puternic susţinuţi de numeroase partide politice şi au numeroşi simpatizanţi la nivelul instituţiilor statale. Sub presiunea constantă a ameninţărilor cu atacuri fasciste, atmosfera la concerte este in general foarte tensionată, trupele din mainstream renunţând de ani de zile deja la mesajele antirasiste. Una dintre putinele formatii care se menţine pe poziţii transmiţând mesaje antirasiste este “Distemper”. Aceştia au fost atacaţi anul trecut în Voronej după încheierea unui concert. La un alt concert susţinut în Kiev, tinerii spectatori au refuzat să primească materiale antifasciste distribuite gratuit de teamă să nu fie atacaţi de nazişti după terminarea spectacolului. Chiar dacă sunt anunţate din vorbă în vorbă, atacurile naziste şi problemele cu poliţia sunt imposibil de prevazut cu exactitate şi prevenite de fiecare dată. Cu toate acestea, amploarea concertelor susţinătorilor Stângii antifasciste este în continuă ascendenţă. În Moscova există aşa-numitele grupuri Anti-Antifa, iar în acest context Alexei vorbeşte despre situaţia luptelor de stradă foarte violente din ultima vreme. Anul trecut în Aprilie, activista antifascistă Sasha R. a fost ucisă cu intenţie într-o ambuscadă stradală din Moscova, iar Alexei asociază această crimă cu mesajul de ameninţare îndreptat împotriva scenei mişcării de Stânga. În semn de solidaritate, s-au organizat o serie de concerte iar banii colectati (aproximativ 2000 de euro) au fost donaţi familiei Sashei. De asemenea există ideea de a plasa o plăcuţă comemorativă în locul în care aceasta a fost ucisă – scopul fiind acela de a sensibiliza şi atenţiona trecătorii în legătură cu violenţele rasiste şi fasciste care, la ora actuală, sunt considerate a fi acte ce intră într-o oarecare normalitate. În mass-media aceste crime violente sunt catalogate ca şi scandaluri apolitice, în primul rând datorită faptului ca mass-media din Rusia este în mare parte subsumată intereselor unor partide politice. Singura modalitate prin care rasismul ar putea fi combătut pe termen lung, o reprezintă în opinia lui Alexei, dezvoltarea conştiintei politice şi antifasciste la generaţia tânără. În undergroundul subcultural, tinerii găsesc posibilitatea să contrasteze cu plictiseala vieţii cotidiene, deşi şansa de a putea schimba societateaper ansamblu, nu poate fi întrevăzută încă. Cu toate acestea, există numeroase grupuri care organizează acţiuni pentru ajutorarea oamenilor străzii - care sunt la rândul lor victime ale atacurilor naziste violente, pentru pregătirea protestelor G8 şi a celor îndreptate împotriva represiunilor poliţiei. Sub �sloganul “Do-something-and-do-it-yourself” se realizează popularizarea acestor acţiuni şi se crează reţele supra-regionale. Prin dezvoltarea contactelor cu mişcări similare din Europa, Alexei întrevede o şansă de a putea schimba situaţia locală problematică. Proiectele concrete ale scenei subculturale (ex. turnee muzicale, programe de exchange) ar putea contribui la descoperirea şi cristalizarea strategiilor politice de luptă pentru o societate fară dogme legate de rase, clase şi genuri. Rasism şi Fascism în Societatea Rusă În seara de 25 mai 2006 Arthur S. mergea spre casă, călătorind cu trenul din Moscova în Pushkino. Arthur avea 19 ani şi era cetăţean rus, deşi la origine era armean din Azerbaijan. În 1989 familia sa fugise din calea persecuţiei etnice, mutându-şi domiciliul din Baku în Rusia. În momentul în care trenul se apropie de staţia de destinaţie, Arthur este atacat de către doi tineri. Unul dintre ei îl injunghie mortal în repetate rânduri strigând “Heil Rusia”. Cel de-al doilea individ trage semnalul de alarmă şi cei doi se fac nevăzuţi. Arthur este una dintre multele victime ale violenţei rasiste din Rusia. Cuprinsul geografic în care astfel de crime se petrec frecvent include Siberia, Rusia Centrală, regiunea Sankt Petersburgului şi Moscova. Numărul exact al victimelor este greu de aproximat deoarece multe dintre aceste crime nu sunt înregistrate ca având la bază rasismul. Numai presiunile Procuraturii au contribuit la implicarea poliţiei în investigarea unei crime comisă pe 14 mai, a cărei victimă a fost un individ de etnie romă. Pe 13 noiembrie 2005, in fata unei librarii din St Petersburg doi tineri, Maxim si Timur au fost atacati cu cutite de un grup de 10-12 neonazisti. Maxim a fost ranit, iar Timur Kacharava, chitarist al trupei locale de hardcorepunk Sandinista!, a decedat. Acesti doi tineri, care tocmai participase la initiativa saptamanala ‘Food not Bombs’ erau militanti ai scenei antifasciste radicale din St. Petersburg si fusese deja amenintati de catre neonazisti in urma cu o luna. Timur a murit inainte ca ambulanta sa ajunga la locul faptei. Avea 20 de ani. Maxim a scapat cu viata in pofida celor 5 lovituri de cutit. Fiind unicul martor al crimei prietenului sau, el a fost invitat de catre politie dupa externare pentru recunoasterea fata in fata a agresorilor printre nazistii interpelati. Avand in vedere ca procedurile de protectie a martorilor sunt inexistente si in contextul actual creat, marturia poate insemna condamnarea la moarte pentru acest tanar de 20 de ani. Pana la acest moment, toti asasinii lui Timur au fost retinuti cu exceptia liderului bandei, al carui nume este cunoscut politiei si este urmarit in continuare. Ţinta mişcărilor de Dreapta din Rusia sunt în principal persoanele nonslave, homosexualii, membrii unor alte subculturi sau duşmanii politici – aceştia devenind frecvent victimele unor atacuri violente. Numai în aprilie 2006, s-au petrecut mai mult de 30 de agresiuni rasiste şi fasciste, folosite pentru a intimida populaţia. Având ca obiectiv intimidarea potenţialilor duşmani şi a cetăţenilor de rând, un grup de 30-40 de tineri au atacat violent pasagerii din metrou în ziua de 23 Aprilie 2006 folosind sloganul „Pro Rasism!” Conform declaraţiilor martorilor oculari, aceştia purtau haine obişnuite, fără însemne huligane. Un pasager cu aspect caucazian a fost grav rănit la cap. Poliţiştii prezenti la locul incidentului, nu au intervenit. Victimele – printre care se numără şi cei grav răniţi– nu se adreseaza de regulă poliţiei. Fară îndoială, unul dintre motive este neâncrederea generală şi teama faţă de organele de ordine. Centrul de Analiză a lui Juri Lavada declară că 70% dintre cetăţenii ruşi nu au încredere în poliţie. De asemenea, controale frecvente ale pasapoartelor celor cu înfăţişare non-slavă şi ale imigranţilor, crează presiune şi teamă în rândurile acestora. Acelaşi centru de analiză arată că 40% dintre poliţişti sunt de acord cu sloganul “Rusia pentru ruşi” şi 70% dintre ei au prejudecăţi faţă de aşa-zişii caucazieni. Chiar şi atunci când investigaţiile în cazul unui atac sunt urmate de un process, în general acuzaţii nu trebuie să se teamă că vor primii o pedeapsă substanţială. În februarie 2004 în Sankt Petersburg o familie tadjikistaneză a fost atacată de către un grup de tineri înnarmaţi cu cuţite şi arme de foc. Tânăra fiică a familie, Chursheda S. în vârstă de 9 ani a fost ucisă. Guvernatorul şi-a declarat intenţia de a-i găsi pe faptaşi şi de a-i pedepsi, pentru a face dovada modului în care autorităţile se raportează la astfel de crime. În martie 2006 curtea de justiţie şi-a pronunţat sentinţa: cel mai în vârstă dintre cei opt acuzaţi, �care fusese învinuit şi de comiterea crimei având ca bază motive rasiste, a fost condamnat pe motiv de huliganism. Judecătoria a ignorat aspectul rasist al faptelor comise. Verdictul dat în cazul acestui process dovedeşte tendinţele xenofobe întâlnite în societatea rusă. Propaganda anti-semită de pe fundalul războiului din Cecenia, susţine atitudinile negative faţă de ceceni, precum şi faţă de oamenii din regiunea Caucaziană. crima. De aceea, este bine ca cei care au ales sa traiasca la Moscova, St Petersburg, sau Voronej sau oriunde in Rusia sa poata conta pe toti ceilalti militanti antifascisti si antirasisti din toata Europa, pe solidaritatea noastra, pe sustinerea si raspandirea informatiilor despre realitatea de acolo in tarile noastre. În ultimii ani s-a conturat conceptul universal al duşmanului – imigrantul din afara graniţelor Rusiei – care trebuie exclus din sistemul compact al “Poporului Rus Pur”. În această situaţie, mass-media are un rol important. Statisticile criminalităţii publicate in majoritatea ziarelor pun mare accent pe apartenenţa etnică. De accea, imaginea criminalului străin se conturează pe un ax - pornind de la mafia drogurilor controlată de populaţia romă şi până la terorismul cecen-musulman. Protestul împotriva marşului fascist (Noiembrie 2005) Asasinarile activistilor, la fel ca si crimele rasiste avand ca tinta studentii africani, emigranti sau rromi, denota faptul ca neo-nazistii iau identificat pe militantii antifascisti si antirasisti ca inamici si sunt hotarati sa se debaraseze de acestia prin orice mijloace, fie si prin Argumentele pro-rasiste din mass-media au dobândit noi valenţe în descrierea protestelor desfaşurate în suburbiile franceze în cursul acestui an. Acestea au fost caracterizate ca un război interetnic şi religios. La ora actuală, dezbaterile critice pe tema rasismului sunt aproape inexistente în Rusia. Primele structuri fasciste si de extremă Dreapta s-au format încă din perioada perestroika, când atmosfera în Moscova şi Rusia Centrală era dominată mai mult de frica conflictelor interetnice decât de xenophobia pro-rusă. În ziua de azi, spectrul acestor structuri include reţele bine organizate de nazi-skinheads, mici organizatii de tip partid, precum şi Partide incluse în Parlamentul Rus, precum “Rodina” (ţara de origine). Instigarea se realizează atat prin metode clasice (flyere, puncte de informare) cât si prin cultură – în Moscova şi alte oraşe din Rusia există deja de ani buni formaţii naziste ce abordează diferite stiluri muzicale. Stadioanele de fotbal reprezintă un spaţiu de acţiune al simpatizanţilor nazişti dominaţi de o ideologie rasistă. Dar crimele rasiste şi fasciste nu sunt numai rezultate ale acestui mediu violent ci, în realitate sunt integrate în repertoriul extremismului politic de Dreapta. Acesta include atacuri anti-semite împotriva evreilor şi a instituţiilor evreieşti care fac parte din realitatea rusă. Extremiştii ruşi de Dreapta dezvoltă colaborări internaţionale. Chiar dacă uneori nu sunt acceptaţi de rasiştii din vest pe motivul că nu sunt “suficient de arieni”, există cooperare între scena muzicală de Dreapta �Dreapta. Acesta include atacuri anti-semite împotriva evreilor şi a instituţiilor evreieşti care fac parte din realitatea rusă. Extremiştii ruşi de Dreapta dezvoltă colaborări internaţionale. Chiar dacă uneori nu sunt acceptaţi de rasiştii din vest pe motivul că nu sunt “suficient de arieni”, există cooperare între scena muzicală de Dreapta şi între intelectualii fascişti. La începutul lunii iulie a acestui an, a avut loc o conferinţă intitulată “Albi de pretutindeni, uniţi-vă!” în cadrul căreia au participat importanţi ideologi rasişti şi de Drepta din mai multe ţări pentru a purta dezbateri împreună cu colegii lor ruşi pe tema “Viitorului Alb al Lumii” La ultimele alegeri parlamentare din 2003, partidul “Rodina” a fost susţinut de către Kremlin, pentru a-i putea menţine pe electorii “socialpatrioţi” sub control şi pentru a slabi puterea ruşilor care revendicau Partidul Comunist. Activităţi rasiste şi de extremă Dreapta nu se întâlnesc numai în Rodina, dar şi în organizaţia lui Putin “Rusia Uniformă”. Acum câteva luni, a început o campanie oficială antifascistă la care a participat şi mişcarea “Youth Movement Nashi”. Punând accentul pe politicile de stat, această campanie reprezintă mai degrabă un abuz cinic al victimelor extremismului de Dreapta cu scopul de a face presiuni în direcţia unor interese politice nedeclarate. fost infiintata si in Cecenia, la Groznyi, sediul acesteia fiind o cladire splendida, poate cea mai frumoasa casa din tot orasul. Cu tot angajamentul antifascist de la care se revendica, Nashi nu au nici o ezitare in ceea ce priveste pedepsirea aparatorilor drepturilor omului care critica actiunea lui Putin si a guvernului sau in Cecenia. Astfel, in luna februarie a acestui an, Nashi s-au mobilizat in timpul procesului unui om care a publicat un apel impotriva razboiului din Cecenia, insa nu pentru a-l sustine…Acest om a fost condamnat in cele din urma pentru incitare la ura rasiala si condamnat la doi ani de inchisoare. La scurt timp dupa moartea studentului African pe nume Samba, datorita colaborarii anterioare a organizatiei African Unity cu Nashi, cei din urma au facut un apel la o reuniune in memoria tinarului decedat. Participarea la o asemenea reuniunea, alaturi de o organizatie care s-a pronuntat pentru condamnarea pentru incitare la ura rasiala a unui aparator al drepturilor omului, a fost pusa sub semnul intrebarii de catre antifascistii din St Petersburg. La reuniune au fost prezenti in jur de 2000 de tineri membri ai Nashi, insa emotia nu s-a simtit cu adevarat, in pofida florilor, lumanarilor, tricourilor Nashi, si a bluzelor negre purtate cu aceasta ocazie. Cuvintele reprezentantilor Nashi au fost : ’’Unii ne omoara, Putin ne ajuta’’, Putin fiind prezentat ca un salvator mult-asteptat – asa cum o cere orice cult al personalitatii. NASHI (ai nostri) – tineretul ’’antifascist’’ al lui PUTIN Nashi (ai nostri), care in momentul infiintarii se numeau ’’Cei de merg impreuna’’ nu sunt nici mai mult nici mai putin decat noii ’’comsomolisti’’ creati de Putin in urma cu 5 ani. Semnificatia noului nume al organizatiei – Ai Nostri este destul de sugestiva in ceea ce priveste identitatea sa restrictiva si nu promite o activitate tocmai progresista tinerilor doritori de a se implica. Cei din Nashi se autoproclama antifascisti, dupa de s-au focalizat pe terenuri de ‘lupta’ desemnate de Putin : infiintati pentru a combate Partidul National Bolsevic al lui Limonov, declarat de Putin inamicul regimului, acestia au fost implicati o perioada in lupta impotriva drogurilor in scoli. Caracterul official al acestei organizatii si legatura stransa cu guvernul lui Putin ii permit deschiderea tuturor usilor fara mari obstacole(scoli, administratie), precum si diverse finantari. O reprezentanta Nashi a >>>> Get creative in supporting Antifa in Russia! Get in contact! >>>>>>> Organize international publicity about racist reality and put pressure on Russian Government! ...Nu pogodi, nazi! ...НУ ПОГОДИ, НАЦИ! www.nupogodi.go.dyndns.org contact: russland-soli@web.de �DE LA FASCISTI LA DISCRIMINARE. DE LA BUNICI LA NEPOATA Aveam vreo 11 ani când mama mi-a povestit că bunica a fost închisă în lagărul de exterminare Auschwitz, când nu era cu mult mai mare decât mine. Povestea ei vă sună probabil cunoscut, seamănă cu alte istorii ale Holocaustului, cu mărturii ale altor supravieţuitori. O să v-o spun pe scurt. A ajuns acolo după zile de mers cu trenul de marfă. Era cu mama şi mătuşa ei, fericite că nu muriseră până atunci. Cum au coborât din vagoane, toţi au fost puşi să se separe – tinerii de copii mici, adulţi şi bătrâni. Bunica mea n-a vrut să se despartă de rude, aşa că şi-a pus o basma şi a încercat să se amestece în rândul adulţilor; dar nu i-a mers, a fost trimisă în rândul tinerilor. Iar copiii, adulţii şi bătrânii au fost escortaţi un-doi la “duşuri”, fără să ştie că acolo îi aştepta gazarea cu infailibilul Zyklon B. După asta, bunica a stat 1 an în lagăr. Înainte de terminarea războiului, a trebuit să mai treacă printr-un exerciţiu de supravieţuire: marşul morţii. Fasciştii intenţionau să-şi mute prizonierii din Auschwitz în lagăre mai sigure, înainte de venirea armatelor ruse. Aşa că i-au pus să meargă vreo 56 km prin zăpadă, fără oprire, până la gara de unde urmau să fie “încărcaţi”. Din 60 de mii, câţi au pornit, 15 mii au murit de foame şi frig sau au fost executaţi. Adevărul e că atunci când am auzit povestea bunicii, nu am înţeles prea bine de ce s-au întâmplat toate astea. Aşa că i-am zis mamei că mi se pare groaznic şi că sper că măcar bunicul nu e evreu şi nu a trecut prin chestii din astea. Mama a răspuns ceva de genul “ba bine că nu!” Şi am aflat că bunicul a fost 4 ani închis în lagăre de concentrare, întâi în Ungaria ca deţinut politic (socialist şi susţinător al muncitorilor), apoi la Dachau şi la Buchenwald, ca reprezentant al unei “rase inferioare”. Pe atunci avea deja ceva mai mult de 20 de ani, convingeri politice clare, terminase medicina la Cluj, şi a reuşit să facă tot felul de combinaţii, să activeze în grupurile de rezistenţă (care, de exemplu, dădeau îngrijire medicală prizonierilor bolnavi şi porţii de mâncare celor mai slăbiţi, furând din proviziile ofiţerilor). La sfărşitul povestirilor, mama mi-a atras atenţia să nu zic nimănui toate lucrurile astea, să nu menţionez de lagăre sau ceva, pentru că oamenii cu care vorbesc o să se prindă că sunt evreică şi poate o să mă priveacă altfel – pentru că evreii nu sunt prea bine văzuţi. Mi s-a părut ciudat şi m-am revoltat puţin, atât cât întelegeam eu atunci s-o fac. Fără să-i mărturisesc mamei, am hotărât că, dacă voi simţi nevoia sau contextul o va cere, voi spune povestea bunicilor. Totuşi, acceptam compromisul să nu-o spun chiar oricui. După discuţia asta grea cu maică-mea, am tot vrut ca bunicii să-mi povestească şi ei, mai multe. Bunicul a fost mereu deschis, a ţinut şi nişte seminarii la Buchenwald, scrie articole şi uneori se gândeşte să-şi scrie un fel de memorii. Bunica, în schimb, a evitat, pe cât posibil, discuţiile pe tema asta. De exemplu, a devenit un fel de obicei ca atunci când se întâmplă să vorbim în public despre Auschwitz, ea spune “perioada/locul în care am fost în vacanţă prelungită”. Am înţeles atitudinea defensivă a bunicii abia atunci când mama a venit necăjită de la serviciu şi mi-a povestit unele chestii ce i se întâmplă. Colegii o tachinează cu tot felul de remarci, pentru că “ai nas de jidancă, se vede clar”; alte ori nu o tachinează, ci pur şi simplu îşi exprimă părerea sinceră, nimicuri de genul “voi jidanii nu vă bateţi niciodată copiii, de aia cresc aşa îngâmfaţi” sau “normal că ia notă bună, doar e pui de jidan”, care îi reamintesc mereu mamei că este văzută altfel. Se pare că atât bunica mea cât şi mama suferă de frica de a fi văzut altfel şi încearcă să ascundă cât mai mult acele trăsături, poveşti şi amintiri care le fac altfel în ochii celorlaţi. Un timp am considerat că sunt paranoice, că li se pare. Dar, de la un moment dat, am început să observ conotaţiile cu care este folosit cuvântul “jidan”, să văd cât de multe cărţi despre conspiraţiile evreilor se vând binişor, să aud prin cercurile de cunoscuţi generalizări de genul “lasă, că jidanii au bani”, “da, normal că-i şmecher jidanu’ şi te face”, să asist la un seminar, la facultate, în care profa insista să sublinieze rolul nefast al evreilor asupra economiei din România, să descopăr sintagmele clasice “Holocaustul este o minciună, de fapt au murit doar câţiva”, “evreii l-au răstignit pe Iisus, şi-au meritat-o”, “evreii şi francmasonii conduc lumea”. Şi �exemplele ar putea continua – am adunat suficiente pentru a deveni sensibilă la sfatul mamei, de a cenzura istoria bunicilor. Am devenit mult mai reţinută, mai ales că problemele din Israel fac situaţia şi mai nasoală. Povestesc lucrurile astea doar în momente speciale, oamenilor pe care îi simt mai deschişi Am ajuns chiar ca uneori să-mi testez prietenii apropiaţi, spunându-le această istorie. Până acum, nu am simţit vreo shimbare de atitudine, dar au fost reacţii de şoc – la care nu am ştiut cum să răspund. Societatea noastră consideră că această semi-paranoia reciprocă este o stare normală, care ni se potriveşte tuturor şi pe care ne-o merităm – “Jedem das seine” (fiecăruia după cum i se cuvine), cum scria pe poarta lagărului de concentrare Buchenwald. LINKURI Agentia de Monitorizare a Presei http://www.mma.ro Angelicuss http://www.angelicuss.go.ro Asociatia Alternativa 2003 http://www.alternativa2003.ro Atentie.info http://www.atentie.info Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania http://www.apador.org Buletinul Divers http://www.divers.ro/ Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala http://www.edrc.ro Coalitia Nationala a ONG-urilor Implicate in Programe Privind Violenta Impotriva Femeilor http://www.nuviolenta.ro Comunitatea Evreiasca din Romania www.romanianjewish.org Proiectul Educational Anti-trafic http://www.anti-trafic.ro Gay One.ro http://www.gayone.ro Institutul Intercultural Timisoara http://www.intercultural.ro PATRIR http://patrir.ro Retele nationale roma http://www.romanothan.ro/romana/retele/asoc_pref.htm Romani Criss www.romanicriss.org Societatea de Analize Feministe AnA http://www.anasaf.ro & international: Antifascism and Antiracism Network: http://www.antifa.net AntiRacismNet http://www.antiracismnet.org Association for Women's Rights in Development http://www.awid.org Bosphorus International http://www.bosporus.org European Roma Rights Center http://www.errc.org Exoticize my Fist http://www.exoticizemyfist.com Les Penelopes http://www.penelopes.org UNITED for International Action www.unitedagainstracism.org Alte linkuri: www.romania.indymedia.org www.dmedia.ro http://ladyfest-ro.pimienta.org www.fight-back.tk http://www.sobs.go.ro http://diyc.uv.ro http://radiobarrikada.uv.ro http://www.anarcha.org/sallydarity/main.php http://www.abb.hardcore.lt �Manifest – de ce o acţiune antifascistă? Despre Fascism Scurta istorie a extremismului in Romania Noaptea de Pogrom din 9 noiembrie 1938 - Germania S-a întâmplat în cartierul tău - Societatea românească şi holocaustul 1 iunie 1942 Interviu cu Tinu Virgil, deportat în Transnistria Naţionalismul: la ce ne foloseşte? Rasismul in fotbal – situatia in Romania Campania anti-manele De ce avem prejudecăţi faţă de cei diferiţi de noi? Homofobie De ce anti-sexism? Rasismul ecologic Dizabilitatile si discriminarea Nationalismul in ex-Yugoslavia Racism si Fascism in Rusia De la fascişti la discriminare. De la bunici la nepoată Linkuri � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Normalitate? Nu, mulțumim! (2007) Subject The topic of the resource Manifest – de ce o acţiune antifascistă? Despre Fascism Scurta istorie a extremismului in Romania Noaptea de Pogrom din 9 noiembrie 1938 - Germania S-a întâmplat în cartierul tău - Societatea românească şi holocaustul 1 iunie 1942 Interviu cu Tinu Virgil, deportat în Transnistria Naţionalismul: la ce ne foloseşte? Rasismul in fotbal – situatia in Romania Campania anti-manele De ce avem prejudecăţi faţă de cei diferiţi de noi? Homofobie De ce anti-sexism? Rasismul ecologic Dizabilitatile si discriminarea Nationalismul in ex-Yugoslavia Racism si Fascism in Rusia De la fascişti la discriminare. De la bunici la nepoată Linkuri Description An account of the resource broșură manifestație antidiscriminare Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource broșură 2006 2007 9 noiembrie anti-discriminare anti-fascism anti-sexism Antifa București Dorohoi ecofascism ex-Yugoslavia fascism fotbal Gay Parade holocaust holocaustul în România Iași interviuri Kristallnacht naționalism Noaptea de Cristal pogrom rasism România Rusia Transnistria Virgil Tinu Yugoslavia https://anarhiva.com/files/original/efd34254881cbea2879e7ddec21e46f8.pdf bf616673b71bb625d11210ec7409eb47 PDF Text Text -8 FS% e# 'E_E #H :_ dFr qu L-t 1t] t t# tad fir e# grE & €* M #-E &* &ffie# fu*# #tr ffi k # # ul , **i ! '1!r. ,t !t' it 1 ? L'J ft 8l I l-i ::: i ,1i d, t1; f'"1 iiI m F- �.t \.) i:_ ia; ts r'*' '.s .* ;$ a: =' $1 'Ji = i/ i;:$- 5rr i: rt .s i.a = .*F e: & { *. (-i =iJ .it + : ! C"Y {S >< .*) +l ;+ i* .;"=. :; . ,= * {:r "& {: * * r:-: lil :.-i { "e-,=,-: tj -- ,.-= ::.-i+,4 -e=a ** *i *":t i1 t'l Y q.j,, LJ ,.$ d\ U nr *r d t'1 E q(" *rl '-* r ;: i-r * t-: * i.} -4 x* .,.;" !{E tz S i; *] ;;i {: :r ;- '<i € r: Ji: '= fJ -f .: !9ru :: - 'r: :?,.,:l -E 1i.\ =. H i} *'F.*':T r;": +. rr f;: ;t; =: ;i=,.' d=,- s '' -3< '" *1 *.;'n * $":c :Y,:r :i. +; L = #: ,} *.1 '-'.' 1,: !;i t. ,,-j L-j = r-*.== €* .-i *: "'iHlF :-'1 ,tr fr.1 =': fr '5 E-{i ,:t ": {:' -* ;:_:li ai: r= 5 li :* Tl i; -ii .:j f; 1: i; ,:-, .t: r* i-.1 {=.i .J L.--.* d ,3 =, \ -^ q '= 4] fi) €il st -S vt'UJ .t't L- 5S _# rtP cj F. L*J au* ra e) :* i! = 11\ E-'Ecsr x u-=u $Fa ,E! E,HL} h & (UE d1 -ill#v R € Lfi i-3 '= L6t* =i./ v dr -iUv-L-\lJ v€#4- { * *&*= -*tt: :-* -* it *i: T- ..- iI = F ;; i} @ {t: *:j ? ti -'* .:-r :: ;:' t, f:- -. *.: Hi*,.,,.-, a! t1 += 5..r-.' f: r -J €=*f,:: i-s i: i* ''5r:{L 'r .q. i: ;i-= ,*.{ = \J; f-3 ; {} = a) ;; t: i_: t?' T1 .-. .;:, :: "*.g #.!: L1 C;J.+ *- >{ € ',: :.] *i i-J ,N "$ 1: :;;i-. .L; -: .':{ )a*.::a --- !*=$it: g-, t*: r:.' dts'l '"*i. r-* + +.j * r> {! ': r' ':5d= r. :3 i,-: * 3 ** -r3 l.i* 1::,,j .; .-*, iJ -s.= t-: ,f* $5 .*' * i:i -E l?- =i! 1S i. 4: rl1 L+ rf,-J ^* iLt:. ]5., : {J a: t-* :J l-i ,iJ = iia,\; t-": r =i, ii': "$ !:; ! =,"e =g *: ,] a :ft :>.;* .sJ -is X a1 t! .;at\,r. ,:.; ri: 4'! ,Jj :l'J iD uL : r'::1 fl',= =,.;1 11 uf! * =ur e'= F.:":] a\ a'= ='F. -&' !r._v: l?( L,(trC a\U ;.= c6 LAR rU tu a\ x FJg o__ VLJ*' L Fi }\ +i rY lu j vt "= L iu I a t1,, n L.- (*i |j) v P U \JU ."= .; L ar t-.- \rJ Le vr cl- '#i .^tv)--='+ vr=-L fi1 "_' ':E =f fta .*, q"E4a"_ - H=8kH a:a {}Ycu 4:lJ &Jtu v# E)?1 E H += -L- c) .qw.,*!L}t^ *\ui.rJ E{U * i11 = v \U c= F _.* {euTqeJt *e#ft ;# FrLUEffic\ o.6 S-Ye) oe-F\U *J O'= f,) * tChl* LU f'E''" T"1 # *L- = t G) ri ;fa=.= l-Ll r> a? ;.8 -t,(: -* e1 n ai = a-- eq # F* !P6 "= :Yq)L =i= '.* iii L €:s "i; r-i CD * .:-.f r; <-1 ,A -*:i *v: ir j^:L:U xn {: {$ * !.L: ,:f * $i-,# j,' !4- r_; * (i !.' €1 !14-& =.=.;j ri i,..r {}:! E* ,1', = aru -jj ,ai "* :1* *- rt\-= t:. u ''1],* *tr < !1- -:- !:: * l \-__ ,^, ,n] .;) -f.* r-iJ* 5';, *il:= * ,= :;1 --:i .-- g"i .-* .""U ;7 +? '::-1 ifr ''j ;ai i;=;,1 :--.": -tl-l ia* -Ii -;;= i: a l* .^ 'J' * - i-'j {E! l ,; - ' 5"i -*. :{.; :.ri: .! .:i j .=-=-.:,? i-' l!i ':{ "* J;:LJ = ** f: 55 " ,,: i.; :1'] :-.i !_ 1: ..- t:::-: *; ilif 1*: *::: ir; i: t '-= i:: :a ^: g.!; :;E - 9J .f :5 L: {.J :j *: ii Li-. i:; +r {i -:; '*- *: aj} ,-j l* fsi*=. f* i:f L': *-: S) e 4,, * *Y n1 '-1,, ,t3 -; .:t' L F"sr -a4{ !';x. i':r 4/ b' ]1 F .'r r :P ,*: "*.= -'= :: *,-r* i 1: U'* !'r r* . a'-r -t -.; i il .- -=* 4 r* n, l+ -- r-. ;J la -: .- ;ji -i ,-E= +. rd *:*= ::y jj ri;'* ri- g-, -: -='- : >q f: {r G',=E *,f ari F i.j "-: {L !a L; e:< I'u= 'rj: -5.* ?, ",i +C -; trt pl;rx Jr..t ef 5r^Y G,-''.i H $*i Llg ,*._ z * ,:i '!=:* ;:, rir t* '?': ;g t* {i L*. s 3c-l r a.] {* =*' .1: *-:':Y ra _* t--E {{:5':'l! :: rJ; r, :-'} ?'i: =': r1 ''" ai :: -.. ---:!i .-i:; *;.1! e; .3! a: : i,i l:ui *; .l# t* a*: &--+ -:i t:: ,*.8 *=:: f* ftu. {:E ''#- i* x 'F s' tr.-s H r\= jr=".i + =: .* :* l'; e.}:{d i]s 6! f il1 :: -;: 9i i; ,a i: .k i:: -i] ;:.;* {:C d, :} +1 -F * :: :.-'.L. 1* =*6 ._ *.* * c,"fr e mit' p'=n = _Y :i "sgr (** + s",: €* ff rE ** ,.* x r e: 'F"F L] _ea 'iE ". 61 *J ?1:'. '"= ft [: L- -; fu+ "u .,-J .-J .*; {e t1'F ss ** H f. i5 .* L {} 'i':;o=frEE rvG=icG gE iE qq.jg a)S E U H !?.= (flrJ:= fdC)v)=oo? {/_uC = .fl"{ 'v # s€E _ H 5.(4'ffi ffi A."q crE._E+ro) ;i* ,= { = ou,,.3CIH L'="+:d#ilj -5 -:u =:-= hnclt=Ut'E - ll) iY :;d\J-- t) \- * fr !vJ J-A\#-=ais w.:--a\!-Jlfi!* i 41 W rt V f) * ,* ;: fr064s=i4s r-**J +'-c \v u(nrr-b= = ,!!u *iFg fi.) E, tt ffi ,- Lr 'F E I s H kg 4r{ff -uili {rF--$€}.E',:j fJ'6*.Y=l*; EE"=.prilf= P**-;lU'rdE ,1 r'aj Lc (ide t* =(! !T rr. = "= .:r *='.8e.) .; "Y k t] j{l$ CF=fr 'f,.gtuE*# = c.,i a a E -C] ffJ li (u ttr 0 () CI() (l)L.) (J ll.L= m-tE �L 1, * r- q 4 ^q<Fa* utu*1 *.= ;-4\n)*w*'s -u? L1 = + E Eo *P ur.u \J ' * O 6* (jN:F=6J s=L# i'se.5rE .Lsi^ * lE *:Y d.H -- *e O- E *: -Q i:l tal c U3 - J L 6) qJ fi +?_.9 = --4!LF -=u{u H .' -;.: o*C,'=s,q's6 !: n ai.= !?* K&E::.E + +.J * -, :a <; *= u'*q='tr.-F =a =E;qF#a.H 0J ss rf=;iJF;SY =g E'=c =l\*=ri_a+&-1 .3,*lJ*a,e Y tnrES r tr- *\ U H'i;E:-E#EH E']i==+=tJgL ti-r,_._ - Hg E s: Fffi E o U - C* >i;=;)6 F r€ r<! I :a* E # E 3 E a,$E (u';; -*'=E,e -P g# g E g F H 3HTfiE6FE = H -a-;- f! U fi1-= E € lft4)#e+= 4i = i:r# "" x.: ffi E Ea.* e*;iil]e{: "#!i:e-L F.=*<Er g g BE & Petr = .Pr'3 €*E :F ExE€ ui*€+E ="-_iljc;j EXoE.EN=-* AoE{r*tft,E=, 'i=*{ =*H-'-* H €):= Iru'E;L-'q '*1f r .=-E *..-BEBEE S'-#=.-8..' e L = ;*1 HL -'. U- r #!rdU n{: :q :5 E-. *: aB rJj -t LfrU =_e E 5-,8* fir: iU =* efi;qE .=.ss S*8fiH8,,,:E# *rs=T)'-:irde.6 H * c:S H f;E H 3&a'€HETaE ={tshiss= "=*8,*rB.Fr.l=L .*s.G=E.trgR= EE,*t'i5u:Hte€i ! f5 * E 'Ej5*LSar'i3 Ln1 Lft-:* #l+'&.nl €H*;H(J UJ-ntUF EEEEffiX=39 * S €S,E E,H S trH,= € )ffi\4 u #E € h- G ** L} s &i €r L; = a s.} {d :} &t }{d €: 4) L ."J €; {S- C u a tft {5 a= €i &" rfi # d s6 i # F€ fE 4 $;,EE,E,HE5EEE -$; i": fi1 _'_J E= $J S - $ {d" il Fr L ?q$ t: {32 (- g, as rs t) # *: ;EI J & t* # {€i H {s J L = (} L x E1 tU u sl\: L * rl: H fll e) e) F L rs 6; C L € r-f d ro fl ,a{ $ {} U u 44 €s F F g g) C 6i s tu d_a u €i * r U J r* = g $ tu d1 "Y sE a j .b -E.l=c )tusEE0:EEseE=E E=EE-r*?iE",AE =EaH f*mS a *_€ :€ Fe E,* Eg B E AE'* € aHB-= sEg;H H;?.aE.se"3E ={#= &:ES: Fee=F*'E;EEE H#E* ry=* -= .= HseE'?E#E€Fe 3:.sfr nr e) E;EEsE$;Iqs E=ga 4JU?*H-*(: SEg;85,+tsL.Er= "*EEg os .*la #tr a seEE; bE"€ raE,; a;,= * {r}E fi E c> &-I* r\r 3EE EBgEEfitr*g * =e1 Q VJ {J ^= -i gE,* Y€x- 5 ,E.E 'q EE:H E $ E gH =Ef 'EE:= H Hi ='f,:€' =.+* c -h{S * HE: g* *3&€;H.= E E E'ffi X 6 "5_H iY;E Ae s}'g A8 n I c E k *$ *,*e'EegqE;g,*EFgEfi *)tr8=:=Hl: ffi"figdbHGtrrEEE -E; E,t*s ffi se " ::* ,*"fl'* =EE Fr*EEE'F-eH€ggs*dd'*. g-:## #=n $pEEE-EE'F #EEE€fi g€m E E:qE E" tr6 il F,,.8tr 6s,EEs EE*EE E=exeEasEe"EgErg ir} E ;* EE $B g€EE 3EE".BEE€ $EE a# trEgEE6HE -E:i!BEB € fr*6AE Hx: ;EE: H He 5e *E* E =PE -"frr;E* rq,E-E-j9E H=E*-58:'H Ebfi=".,E = .r#EB€* &,f* B': r H E ?# q g U i .s E ;F r? ;H E& €d** Eq'E-H E *,= i! hg s,g EEEEH;=c SA€ # $ Eg * E € E E'n =*s;Hts'o?Eju H E;= H.X g t? S.* H-ffi F"'5* 6c*=EE E ; *? g H E F" x 6 s s E E F = = SFF3-8H53 gex;Ee g FE€ aEEE EEE$ $EEE E Ea* * e$ H"EeEBEe H;;g$E *EHfi'* EeHB: HeE;,#q - *eqBgrE: *,Ess€ff =,eE,g-e ufE EE'EI€6,qe E#:3e=H " #E fi E E Ll*E,s H :Et.s *e EE Ees '$"EEgEaH#='EEgH=e S+e€e rE fi HE E EE ;Eece€ eEEE E E,a; ;eIggg 3E ;E€EE 'p€ E Iee Ba .HsEE*,sPEg'*:E:H,F s , I B;i E'= € E g tr R:E = $ $ 5.,9€ E€ H:gBH,:EE€.8=E€ EE.E E E€ € € # *'E;.ge "E c * ? +€ s" 5E; A,$ F, H g: E€ E B= * HEEE ;aE*" EEEEEH;EgBtECE€ E Ee EEE E EE *g$ *E ff FE :EE-i ;E E'E:HgE"=EEEs''H-:6€ g eEE * Ha,H ;; ge,c * aC * *E g* BE-: =:Efrs:$aEEigg-6;68 EE E E E"€,AAE E H E,# H g E s sE,E s BE'H EqB,$Hfi's=E$;'EE;=? & se*,-teE,Eea,egrsee *r *Et EBE HEa€€ :E aE sE H€g x cg e E€*a;*e6'E EEeEgEgg;#EssHEE rr IeE g]Fg€EeF cEE E E="gE g*# EF # ';cEE;HeB eBfr ,e *H "H 'F,5 € ,ff E E - {i}E: '=la.?"=sa&S 'bd'.'E,.itdluJfiiLu^sJ FtE .Lr.a ::Fu.s'ld ies :&3 r{3 : .c : ;{* 4-j �- a :-' ji =rit:ff:d t: lir +t E: .,:'= -i:] --- {L ?; f,tJ r-. tu -, '=' i*r s=aa --:{' '' __ -.=, __ ,1 +u ,E lL - i:r-F i5 -!- g = rail :: - -= -:i: r+ r€. > fi -" r1; rts = : .-- E =E€ie €5 :=ee*E g;sag; aa= a=a e = l E= g *xi*=€€F $;; * e =E,= === =* ====: ;;le::i;it*;;; =;lEiiEil:ii liri:i: E{;'-;: ,i*ii5;lir:* ir;ii,;i1;lt; i,-i:gli,: i;I= I - : : .. .: I : ai, ; :;-.:.: = .- t,': 1i.*; .,, n V ;'; ;= 'i.l -j,l r=j l.*: -1 ";:. {+ .: ..: .i< ii H==;=-: *J+" ,r! ir":, ia-,l f; ,=: . :- ;;S -t' '-- ii {* an:r= e1lai rJ-'.j; :-{:.i r- L ': " {i:j ai} .ja ::: :-l *; -1-::* ;!" = I'i ".--. ..=r * =,. ..+- .:: +,' 'a- 1u* ;= i:lr ,if *:= H .i.g -* .E.= *+q:+ lig L i{ := -" ,:"i .:fi -*= i*t -: .i i+ x' .:. *" ;ij. q* .-; !uL:5 i! 1,) .= "i: rl {"* Il* *o c --. it A) r- ti ';5r :: :i= -'- ol :.i ;." :{ i; ;;i; ; : ii * rl; i; * iii iit I:i i,: I* i;il''i,'i:iii i l{g'; i ifi l:' :;,it fi{ i i= it :P: i I IgiE, = ;i ;; I;E;r+i *E ri r = :: f *rli fr;* er:i i=; J- '-" : E H '= r:E $'i=;=E E *. r"9$# 3.d+€ i, =,. ".'-n F E't " * a* d ilE *=lal;t:;ia.;tr*iiiitii;; -; ,'i,; *=*rr:ii;; *tr .:Eet-.i"i;?A;, ;e l =*= ;F aI?cE:=;$ieEEHE*lf;f;t5ifi;:;; eie E +' * ;li 5.:,;'=+:tTrf tu,'en; E g;=;*!?ijEE #a :;ai?i:EEi=;;iiir d : : : i ; + i F . ! i: " E E i E'E I : t EE } E =:'i++i;$E=;;,{,ritEt;i;Iii:i -ii'i= ta5** FE= $ $*g ss= i'' :: 1'l*E? ] *' i+: ',".l ; 1 ii tr;fi I I ; ri It ; ; ; E; E; *a =€3E;; ; i : ; ; i ; i .' ; ; : i' i ; i i = * i iEEIE€;CE*i;EEEE[;+*X€EAEE,i! '* ag H X, i.-, fi Iq;.E'f IF l;,: i'E if;'o.=.5 ; =":l Fs*:;E El;e€"t-qa fi :#g € StE.E?'iE ft ,t ii, a-T .r: -'E .,*!gI$. :+s ;=i+$15Ei=:',:f cj.:lSFtiit: {* +'{'#=E*H IE€!: ij fi E fclE * EEg*S*."€g"E **,*-F,g,# **€:8" = r = l5;]::,*t** ;. .:" L =:t::c:f{} = == f L l i- t= -= t* = -'*=*;::== a=-':-i=:jz ra :l;:;li € = '+Ij<-:r=E - {;+1 E7j,-t::_ "sr:==i:-];L== -l ri= ) to.= F, J€+i.. t1 =: =' =+: <j.;3i:'::;1j' rj E:11 fi ", +-il '.* rjt r-.--l-<,-- + * a - =: = .i: 1 fr'H 3.€ -=. .-- \-; r: :=-,'':s7:z=4 i! --=+ - - -- =:'l! -J . Q.:=.*= I ''=-E'= ! * j n 'ii .r .- E a + € +'; =;1. =:- J- ri 'rr- - ii Lu*-=fi+.- '-:tjq-:.:.ff = '-ii ; F I * .*T s= E * tr gE E r=+ -= H **; EgS =i;;= E *;; = ;= aE H-qE."r.q= i-:;, aE::si 4i n,F:cE*EEHE*=StE*:tE,; iiAZ* E5=i = ' # E,*€€='=$; Es-Fe.E,*tEf$;*E_3gi;*rE*=;Ug;+ . -. ii- j=+ ,S ;<. :: ?e*,++"-:=: i! * E fr,r5 {;,',EEE$EE;€ 5kEua- g+ese** ?uZE"+e f. 5 5* aAEE* E €€ B€ A E E;e,f s'= * r* * 8,= ;i--5!i5:q:+ c:'€iii":== r. .* i!- !,*-.=-=;a{rr! �5 #.? F $ g E EE a g,=E,E'E,e c E'F'G.= s 6 g E € EE aE *r * # 'c'H"gs;E : g HEHE;E EEf; *g*g ; :* gE€ 8:'_ E:5H; *= I Et;$€E HggEE;6F# *E E E;: g E : * E H E E E tr E ffi 5 .g'm ,e.,* E .$ :.'d * * =t:eE g e: *E " *(i e EE E E j-F ,s E e "E-;H E 'g q u : i*T .*e > Is * : i"^ # H S Li E's.= # Lii " = aH; r.E E# EE cF,.3E EHE; FE,sE"; -. E : e€ E"s,& E g E E,f E =" HE H F 5 g af $;EEEs=EEFsF#3* F c€EE U 3" i s * Ef sg'E; E ts esEE$e€; gEf:I,sF 3. a xfr9:EE s H*cEFpfr q j *Et ffE ; * f r rfid * *s E= s dE E s EgH;.BH*= ,J ;u e = H-j F x fi E s E-; : F H : SE E:= n *'5 =e {as* E.H aH 'E ="E,sE#€:€"*,Hp "A E " ,g ff e 3 E E H e E 'x"Eg E B s. u'3€# H ?g's., * ffiffi HSf"= *: E'E E g eF{}1= E I E#,s.,* **: E x-, H€ E.f E'"'E ffiE; g * #E sF H.: E E E *j'aE e"s *b S f; s r Ed Ib-E 5g E = h H* -,s.fiE eB il =.;# ECtE =g a; EE-b E g rE ff cL€ I H S *-'f ';e,cd'3 ff * E '? IaE EBEg€$ frEEE$EgE$EEE€E*E$E E.: E € FE $ E E E * H E T E * S E E I r 5 e g r#::'s e h H 6.9 fi- : F X*#r r* & 5""+j =E a*_.fi = E E.= ,-E.E = r* .. de.r!.* '";E = H E E"tr'*$ .H.=E E trS F6&s# ; e g?s E E € r'" g qE g;* g 'fr-5 S q = r &'= lI E gE H€ # E g r E.ru-.*,.8 5r S i'i #.=:.*5HE E i5"E ES: E p: E sE E sE Ei E EE ; H S; fSEEF" = E" E e e E n' s H "S * # € 8'H E $'= E 3 E ffi,E €TE E E ; -g; AEEEE€Eg ggggEg-Egl;ggggaagt*gggggg* gggg geggggeg* EEEE rcF*gE HE EEgBEEEgEgE $g EEgggg- EEEEEEEEEEEi i eBE=$g€E g gE; r;aeaEgEgfifigp€gg$gggge*ggeae gae E ggE E E ggggggggE$5Egg gg;$$96fi g* $$g$$$c eeeE=E +aatx r Eg E* Efi e ggEEE$ E �*J:_ ,-." rn -1. a. ti ;.-. i-t'a .i :i *=- ,:i + j a ,- -: * 7- ::: 5t- 'i a. - ;-- =:- =: '-jj_:1 t.. ,- jj :"=: -.-:: a -. =*.:= -r j.j .i* r"' .r-. - i__ :: !1_: =:: < .,,-a -1. 1- :" --- rli + = =-r{ = ii*l Fl .a!; :--: :Y *! i-:, '.":: -n- rl ?-; :-. ;ii ; ?1 ti: a, r. a : ;:l i? .€ ,:'-: :; i "r ::; r;;g *': :: .,.j: :_1 !€ :-. :': :"i t:: -. ui ?r: ii {i a i : : '; *"1 .-.:!;..j ::: 1J 'j',i ''J '' .-ll'-i:: ,-: i: r. i: a€ c..".j iii ,. '; l;s 4-4* : ==Ex;*;34=g=suEg*gi t i':,":.: ': ** Li "jJ !, "J:'d8,. *= .: ; * = I -,, f +,- ;l ; + g i:,.;:.: E*'*iEe s=Ct;i*r+*i E AgH'Y.q H ? { --;: fl * = E,l.q :lti,uitr* €;*H;=;=;+- :i=t=:i;::AiEEE:EE: *eexlg? e*ufi*s{ ::";=ri.Ii; .;:;;E:=E;+;;;;u+;= : atre$i'i= * -i t:. ,. i ..1 = #EEp;== ., .' ., '. .:: E :.. ,r.; f :. I .j i E =a*=€;+ g,-=:€g.*g **'*= !';;=: - =.j': :j ; i : ;'r i : i s*E==aE =. ; ;'.1: ? :r:.; I r : i r;i. i :,; ;,; i, u : 3'; = i F t E E f E'+ : i,lxi=tttr;;.;€lu x _ i :"__{ r,* = l j _,,,{ t i,, E "; ' . =.. tt { . ; t I I i, i . r',' =ul . uri;;:ii+ : .i=;:t:,i'l;-1l:;I;F ;;ar*3E*=s;$a=**€*== ;,: I'I;;Fr:i;I:;;:rI=* i:F=;I.:,i =;i;ij:;li ;;:*+n;::-{ii+ {= * ",5 =I = i' iig*+:ittl;;;E;=,+,' ; ::3*i,3,. l*+ : i,r s;I,j rir x,;€*'€t*; :$E€*. *:'t I * g* $e= ;j r j .: .i f, S .. ": "- :. *; $E; * i:=-i d; ; r3i = * l; u ii i t ; ; * :: :;' * * ,x * "* 3;i * :r.:* -* *i * :*':== * "*'a-;t }e t' =.igi aiB=r ai:,, - I * i B: ie; ; +; =i'i gi ia;*f'r =,,,, i ; ;-geae*;:E=aHrraa*ee ::-1 .j: * i,: .i.. n: * + + {"1 t-, ..] ;,", l TJ �.L: r! .=. i: i_ P ,_, :!:J - :! -' *. .l' '? .f.- 'il i-j + -5 t* J , i-:r ,_J ::l ',-; Q rI'Ea:: L'i _ "i;i ** ti": " 5-'; i.j ilU-:#- $ 4 'ilq 4t ?1 JA*_ ;= , :"'--:'-=.:-' L,rr=.< 1 '=*r',Ur."= '="r:-r=# * v i, =;1*'.]:{ '4, +, :; .-, '; io R' :; P- -= - *= .]j :ii J ; a' !:' '-:- :1. r:: -. r: 'i+ fi++r. ot E.;,S $ {} Ji,r c IY i: {: I;: :' ir - r1 i -= .- _ -r '-' -!.;-!-iii ::1: :l g: t.il i:i {-} lGil ,!E r-= ..+: i- ir -J L?" .:: a,l d :!. {lj l- fli1 f-.: :; l!i L .;, -{i} {{ ti s'fi * j''..,r ;', :'5i:S€!'.'.1-€ f-' {= EE"f :E;'*E:e;g I= Iri:.'f s_,E {; i l.-, *'i; fr'.'::'"_- :I"::; - ,. J u',. + E E :: :} , 'ltE s:rir$ IIE }=E:EEi* E.; "' c: q : r :,: 1lE S fi E r I i:t' " r,." Lr o sE'L +.1.i :'.y: s-;E I';. +# ;n ^. ,r. E u t $X.*,* F.: fl 3:i : *r c. ;i: ;r Z, : r ,:,.: Eq ; ".=E* 3"=o-*, * *'t .'."..'i ii =;A.i ; F = F ? .:r$ i;;" EE; I*:$EE i +1 [iqE:;:fn :E 3q 'i,f :! iEEIaIi3ill{F;ig:E5i{ I3 -; re I?:+, ;f E.:fr;r;sE ;. :irl;-: I F.,;;l: *gE f E; ,i .,"a+L.E=?1 ..'i:,Et:;bu.j i,,=i ;'':i tirFE!sai i.;i;ifB*,l*,ii ;: ;*aI*Er:r:s==+;;EEH:+ lE ;ili;'sE*gi: r; I g{: i;*Yfi, €':-r*;+;il i.r is;f t'Il+,8 4,.: *:; t Ia;i;r*::iliii=t;x€=i g e * s t p'f ; f E ;r f;$=rJ; a 3+ ** **!tx I f5 trBEEt "{g ;* rf€ :; F x; i l rEr i f i# 1*'- ai * a: r tI :,=$ -E : g p.E -t I; r I li; in :+ i +; a :i*:: =f,." s =fi E{;1 j'r, = !' E *.aj fX ii . r j H*;r;$i ii' *' n:';{13[:;:; r 'il ;1 {$ 'i-? 't E} :i .1:. = {.-l *; {:; l: .1 :. r^ ;s F. r*. i= ;! '= {, ;1 i:..: i: = = C: * '$. fr-:ir 56 c: H# ci ".1 -:-eF * *a. I-C Y Er {:= u :J e *.ry"i: itr .._ * AX.:E r {,' :} a1 f: i:] ii u :-*flLI!? = I :., =., r'=HIi rl, 't I,t,.1i,.,l'l.r:t *.,ii fi;1 1€,.rs r = +,**i l, ri -, l' )+,'i.,i' =,I:{i,l} 1*:{'':;=: *i,'i+;,E "#,5 * gE " :*5l€ **'i,I:l;' : tI *a*: i... 5 ;-,in,., l-.=. u;,[ *. eE ==1!;dli. ; ',,,-,; ,,; r...i; -:: :;1,,, ; li"n;Ei; ri;""; ."j i; I * l;i :n,t.:tt '1i, : : C ; :" it..:$ - "';;....;=:aii .--,l :: 3I;"9:= ; fi";t**,1;, 1';: -o ,' 'l !:..;',*+ H 'l,i : :: !;i ..,;= .i= fr "gi * r,f,::: ;., .= i-. = ., {:-::1 ",:: :-r -:4 l.:j:-i.,: : '1, .-l - :: .: €- ,::'i,, l-,,' :,t :i it l:-. i : =..-'!::.-- ,;:if, ;:i# ,ii'f tE: {,1 =i; ]:,8:;, A= i it *,I=*E ' 1i E+= 1;E *4;;=,iIi:.$ $i;i=;=rt*==* = 3*f*;i;ri:==i=s*:; ,*";, '=*;-,.:,r.,,: .1 }:t*i.ru+; {if;:?i i:1 li3}=' r; :,: =i l.:.i i;; ,-, .+. :- ,=, i" ,.'.., ,:, ;ij -t: .!: r+ i I' :.- 7' +.. ;:i ,r.: - l" ..r-'i r, = l.i :i?.':' :.: r= ,tr .;a ',:; '.t "*, 'i:, :! l:'.'=',*t:' ".,., "1 ;i ,"1i t ;r{ .x ,,.- . ".', 1: - -.-:: ==a ', ' : i" - I '" :" ' 1.:. ,= :.. n;;.-:+:: ;:i=.i;;3.;,.i, -' X g*e E "E: s.L &,,i.,ry ;: 1,,ir;tet:**;;**;*j =:x -,iii"rrE:$AT.'i;i: lri- =',"1 ":::.-ii ;.,I i,;E tl +*,; ir:i,+ ='i:.; ii: i,'1.ij =- x}t* X *,i i:';'': . ':: +a: ::i i+E*'o:,=;.'*:...:-= =:;.1 ,i.i=. .: 5*- jf - *,:,:i:1 .= jl ,;: i:'':-.. it '',- 'i :: i: .; ,. ,. jl 5 ,* :j *' a: .= :: 3; I 3 ';'E i; :t E *,,= * i 3 t, "'' ij I ;i.:;:: 1 ;: ; ; t * * .i -L = - 1i -fi "' s; r * rn*' * =;u f"; i 5 = iiij;i+,; :i,i,.,,,i = ja =$E i: rj=. *:. ii,':1i ;',i t':"I 5: *'?] :t* U; " 'g = Fie I i,r..: ,u-:::i:-.3,= 3I; '.! * g .!: [a:;*: ;. +:,-i'.5, i,,.; * ii]-., ' )::.-,,,,,:jr'i ' a':;.,-.:!iit:".t* ;:...,.i;,tot.it:i+;"; -- = .,,-";I _, "_,' ?:..:,.1 :;:*,:'11; _: =:j I;i:,"Ir= *j 1;i * ==; ",!., -,1 ' -,.;, :I;.:ii,' �:=:+= ipe€.3uti*e==;$*Es€is;:: :e=i fr = ;l* Er ;il'+l;;aii,i;;*t;;ir.,,-';r:ii;=rl;fi ='f=E ;==Ei :* iEEgiEEE.EE*E;ig*EF*s**$ iei*-** =' aii.; e- .=g;,3= i fr;E ; **g iEgEgg;* -gE*tr* = = *€a* ==,;; I:!: i ;,,i : 1= *l il iEi i, i::A;€*:gi€E"Fff ;=grE :::iii::g*Eg. +;i; * ;;t lu; ;t :;r * 3;; Ii i =; ir r' : :' ** i,,, ;r =i €*g$g iii =l isi i3 e; ai :i ii iE; ri' ; i f i i i.i' I i ; Hi*l' ; i gEFE€ iEIgEiffig;Eiit ri: ? ;. ffil : ;€;!f*Ext;;r:art;il i; i fiin'tE** ift:I :liirt i; $;= ii;;;lg'i;EEg5.=Eiif;; r€rcse ii IiIEEEE liIEil*I E r:rEi?Ei:i'5 +;;rA;; ii5 gBEgHr: fitnE;Ei EJEfEI;Eieii 5 iiEt ; IEi *I s; ;E EcE r *+c€i =* 1ift g$E!*, E i :, r i $= ,]r ; : rii li : : 1* ia ri ;: $; iii E;g;i }i: ;+ ;Fi jr i r' . ;EE;=;iEE**rEFEEiEiEEi iErF ; r i; iiEi;€E FEiF:EiE ii;* I{t i:;;; s s tg.;i;;$; fEEEffig*rr;E rEE€*g*€a€€Eg€ :fgit;!l;: itEt ; 3BE"Eg**€ , ie: i r E; I r1E EEr€s3EEEEEEEsiigEEi;gIIil; * | , i a** e etse.caE*Ess as a*EE g at Bg *as$;Er**es �gB€ €$E r€E $gEBE gfi g gE fJ t $ i{ fs 3 E dit a.) <(ts ,e f * L * * 1€* &J rs rr< @ # _g ++ '"= g;- rs f$ {* & E _& fs *) # €, g Lc) s L L fl {,t TJ.l L E * s] 1* L 'd q: L g1 1t) 4t* {E L q: fi & i1 "H a E ,H frl E u L r* ffi # # 5 L 5t tr d. # € s '6 *1 E L E {s f; s L ,11 *. rs i* i*" u * :fl* *: 'ffi L <j> f, tu = s {.& GJ r* g#€H fiI # gggEEEEEFggEEEEEEgBg $ fr e $;E6EEE gEEEfiEggBEEFEEEBEffEF f; sag E E[$gHEEEBBSEEEEEB-g g *gfi + . 'lt: :1, $s grE gsE H;€,4;'** sEs"tEeC* E,E ES#.E 3€ t E $E PgE E $,fr tr'= u .t , :'i.',.r.:.,il.' *. BE C! beiTE"bP6lS$es gSHkqffiEE+pS fi E E s{ € F3 € E"H" s g":'h,Y? E sG,E * *.e= g F a ff * E'F; eE H.: *: H sE * aa'E # # -*EE,m tq;,r7 lr ", I'xH$=;$8H'x,= *E f E " ['E dfr c $ #&6 gEEEE:EH'HS*-X _ b .. h H H @ U i(6 ?; $"fi 0r.i E =t6 5ffi $''- h!r # HF€"#ss€ EsE"F c a $g5 gg5EEEE gEfi $g:ac + tr'E S:,c+'E # *r -E q€ E;€ rgg $.$ee gE.$E eE e;; t npAg; E ;x H r e E€g s sE ;tHEE'g*sHB: P6;a-E;;{E?fiqE'g E SBBE E F6;r : F"E H s EE*+$Efi E"*:E $EE AE: E B F,u -ugEe E gfi E.I EE€E€ a*frE5g#8tr$'E E€ g EFE #hH,H tgg*=E€EE EE:=qE rE'= g€"8g :, = gE E E€ gE #E$afi gE E Eg EE # ,r1 *dhf4-\-r'r.*+ #iJFs!w-FiF- .D_ {13 )ffi i,? {,8 e sffi-3 HsE:€ fr Y c c.r €J ffi F s! sr(=E-t} c .= SD.^H s:, - ,F-- iy k.* g # F -3,= 'fl i aEe .F,g E Hn Ee * u * E$ga$pE* ,r ia ni ;J"F"* H csE *a;ee'g .8"* E S F ^; tt'iT "* '=*:ffx=eE{ xeEs E'-T'EEg E{Re'J'h gE gEg; i: iEfEBEsdH$s ggf,gE € $BEfl E $ E E# $ pEfisa?sHqS: BEg IE,$ E E FrE e'H TH ;gE H#E.rE # $ E: 3; B F E,E €,sE '**86frE-*r*a$EEE g q B= x x& E a "sF#'sExS*as xE E il sFE *,EE $ HB,fi8E =EC€*8,x€ a trE *fi"Frll=.H,E,g€ $g's# e-* gl := Cl 6 *. ..* a, 3E€* E€€ge EE E ;EEB*$$€i I fi HI E EEBEEFE H e m-E t 3 H € E gs 'EEqS#Po"S&fr* :{''*g 3 g +aE"* : = s: r FHE BE $E E E€EEE* ',i 1 �T=; i:E€'tl ,,;nri;er :u;i;;:ii;E:E ; ii*;f:t;:r,u:** +ii,;;E i;t. gf g;; t IeIi: Eii.I ii:f* i €rr;: El5II sxE;; iiiil$E$;E;[; :!i; ii;;: f :'il;:*** iei* = E = E H:; E E E a;t; I r;;;Ea*=axEaiE f iii,E g *ig;i i;$aEsE*-i**==:=i?E$rE e=I:Ir*r;:{i+r t€ :,= ; * .$'; t : ; i ,}i:I+ I; iIlEEqaE ii[i; Etti{ ;:ligIEEiir;ir ii:i:;'*3ruiu'ir1*rTEIiFiE F* u**;;*u;f,:*i+*il[eFI* +;i=c*e#;:e*=$ ir+: FEf=c:=H * *irtEE E?FE*IE; ;eig=E*u[$E;;E;r, ruur eE t€g i=;* :::II*iE[i; I :iEE Hg€= i tri I - iE;E: rEfiEEEEEi ' !() :,I.*;;r : tEE;St , E i',-:*E€",uE E; r ;.iirE +E It tr r r -Ji EI*;+;*;ie5qg g;+::a;;;;r*i::iri ;:-**i i;F5r; ft'==e : ,*'u iF€E P# = ;e *E n, $lllla;;iifiiliei ieiEEi ;E;g*E r[EEEIiEi*:-i I=-rr;=:sx;i:rr;i €EE;$; E i lE 5 * I *iili:ii;; E ;t _ Eili:iiii:Fi ;fFi€F;i*E;+iligi ;s*=;=;r;rnr :iniu FiiEI i; iiE t1+ ;r ;1,r* ;,r; ri;e =s; iFi t;:; 5, f r ;T =;; IgF*=*=;;:i;;,i*[,i-r=:iirr;*i ;a,tli*ir;n$ :is'tEs- I} ;ifi*=ssi: r=*Ei *EE$ e5.3sixEai+mlr ,-j i " l; = : iEif;e*tti$ri **;r;s,riE€ir*ii* riEair*;e*{; ==,': ? s I* I 't*=i:Ei'i;ir.; I; r: Ii* i€ iiuE; il ;ei Igi€u rs =ce*n*xeu e- s*EHl*IFu I?l*-gi!; ' ; *E;A*t**; �C Sr'[ $) := G.1 d.=> ($ rE {-e.,=*I"€=trE = -:il=IFl ,.:=EU .:E*9H,"""F,8 F = E {] 5=sHBgEE.* f 1es 5s i &= = {rr=_E=jjr_q=k :ljH.*ESdtue u = -. 13'ri 7F * E Hg;=H'fi#.=* aE g = -EEi=fii;NH E LV^r\!rf,F *EEEs5-"-8.** *;3,, g {Jq fJ d -;,eE ] (f ='.lI-e = ltr s nA E 5 E .: "Jv-l E*qi5r*'sp=t Le..;*rd+,l3.u; .EU-*-i;*-HaF++!-.6\+-FS '.*-E=-:E-.}G*i (J .i: - += [j _F5{* l$=!t-,;YT:iEgs .,= *"e E'E-s fr s;'[ E {grH=fHB,fi-E S i = E u1 rE -l * ;;:,*,sF,:#Et ,{tr=ff9=.€tc:t4# .EEsE€:*'8,=if ?'Effs H fiE A;E HEEi". Uad>b 5lrt3g'sflu,'Jg,* EEp'*€*s*E* :] L- tff, * LE *,rdri) CJ = " t.L * # rr:, <; * r'. -: A.* Y. =,5 .* -:S *; # r il u:E E E e ri'878.=:-{-= =.Sp*c;r?:=.= =,= -; C) L :f L=, Ii; E # S It gE{;s PE gH He e$E *,E 3 {;,,1 .*..,-e*:.-L:ftr:=F..s=ffi:'r+ftk?u= i z ui ll -"I -,''e F. .:i = e > ?- t? .. bj Lr.* -* * =E €:r EF ; r*g; krrsJEB)$ l* r!: E H{ c E g:r ,5$fi}-;;m c *' rE# hrr{E'rtE iF L , c = g';i'd$$ * H (] > qEH *fr=,8 fr*E (J I fi 3iiEE +iEiEBEgS$$EEg grEEgE g$$EEFEEEEE ;Eg;€E.f: EEE EEE;EEEg $BeEE H; I gEE-g IEiE*BBEggE Eg*E*etHe;*ggEEr';HEs€tr ggH EeH*a 5.EH€€ *E€EE EE*EESggEBEgFEEEgE€FEE *rs* �e 6"E E H 8-: s Gi *- !_ = 0J c) -J J*FUdL: =-i =.+. il61 =E>'*"E:i r-Li g:r* Ln-d O H = *'E E* =fi * D0] i-u-*^+ llg = H $eHHtE€+i frfEEH; g:E $ B: E € T H f; a= *.9 g ; E;E;,rEpr; *<!ur1 O;i =,.d E $,s - E F T ?E*.:i621; Js,.-:-\*H E.s,q F:: i: O'-I€ = E = E fr P,$';; B =,H d n' ry= 5'r *_FE,epq.*i drE'*ts;HgH!tH s'm eE +Ea* E lij {i nfl {4? EE sr Bffi6,Fo,_g =-'* .EU fiI L." -.!uH"irJrD= E €E$E$f;EFEH:g rH fi,* t FsT il E.E H E :l =il E H g 4',,= o -e * g = g *; HE F -A s - rE E SE'*'{ r *: 5 * s'5, €SEs&H,3'*= s* LS._*HJu*td = = ,E f,.,?H = A*. (]t f; ?r',=E=oE " == a ,'silt: ^'ii '"<tB-fi* E r6 B&"d:BE e_ #r 6-, f .= gE E-.*-_kE iljG:= r:d-!l{c+ er $u p*,$:E E E 86*'#E+E38,*PE g E E r. Lr &E;*ff H bH *^E B - E=E=,*-sssEEig ULHJ atsEP-. **--=,iUMq F:EHA8 it f,) !+'= ;: *i (l red " "H^.;r.g a\u'=_fl"3-# <EF:.-.i6o = *-.-u*dat E$s:a#s-E*tgH'E * = 3)":y,5v'rg F, E Fj c} tr H tE 6; e-:g EI} _q E h * E <r'-':;-?; asT # .*=-iiciAq':54*fr- P*;Eri.=*4 g-F{\v? &---E :aq=,i-ia FE .r E E E E 'n13Hmr.EgffEE*g 5fl E EE aii ,;E Be H ss,3 8- E -i=+& *"{;; .; \\l* v/ ili f \ J <- ir:<= a+'H ft >:y =J Ll_ '; s-n Ly'j L') r4i,4 J ots- ft: *tl.j.irX '4{s= *l lt! € # l* l-u :d>b *Jffi* 3tt*" "l- f-i *Jt. rt: Lry j\i *Jb >"F. >-> ** lj* > ;--.: -s � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Lovekills #17 (2008) Subject The topic of the resource Politici revoluționare: politicizarea apartenenței sexuale Aceasta nu este o poveste de dragoste Acțiunea directă De ce „Lovekills” Description An account of the resource anarcha-feminist zine Creator An entity primarily responsible for making the resource colectiva LoveKills Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Publisher An entity responsible for making the resource available LoveKills Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2008 Relation A related resource http://lilith-lovekills.blogspot.com/ Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină 2008 acțiune directă anarho-feminism feminism Lovekills Voltairine de Cleyre https://anarhiva.com/files/original/3728524e3faeff8f39afbb90b94ca21f.pdf e3d59c1f6d7db32df9034a4b45960bba PDF Text Text II iI ; l\ll t\lt t ul,,l iiI *' I i[iH I jF, i FJ \[i I ! \ { /fll \ \' r\ nI ) \ \H",I \E \/ t"-l ' j ii lrtr\ 1ir '); lil ifl nu\ ( �l 'I a) 4,. 1) .., , ;l :i: :j. I, : ,, j I ., "a : . , .:j :!1 t:,,: l:. -l., .:, i::: . .: ' ). .'. . . , :)','. :.: fg srrt E fiE C} o G J. c) fGt u[ fsl 2. J ET ff. o ttL E a cL l i! l-. l: '; ,: .-.'.:: ,,; , .':;:t':.; -i., ;;.::,':', , ,. ';! '1, :,1.a--1 i';i.,:,,.'::. i',,) ),i; )) t ,.i i': t- 'r',i,,',:, 'i';t*'ti'.'::) l'i I i ,1 .; .,: 'a,;i' ,,, ,' :t.,:.), l,), 'l i\ :. ':' ii :, ". ;r '1.'; i ',,:..,'; i, ', !: i: .; i:, ,, ; .... i i;11:i :;.:j';"aI 1r,".';'11,.".';;L.:t ll:;; i';,ilil :-illll t"" il;,.:i '., :7';';,i1,i1:.;iiii ',.i".;:.'.. ; ,l , ,1' ,l ',-.;,,;) tr , ;;,'.._ij ::l .,. '.:,1.: t :) ;t t-uii ;.. ti; :ii; i 11 t'. :, :,; ,', i. l'' i,', _1 L- ,i ', -_ i1 ;, \-, i1,, ;':,,;,l',':;,. ,'l", '_: i, ,, , :i'.: i; i: r l :: i, ;1 l: : , ;,, i, i , i,; . a,-, .lt t, ! ,',rl ?,i :", ,"; ,1 :t -l , ; .a -.:1 : ':' ; i: , -.:, t;, i: l ,.: ''1, ' 1 '!, :; ,.t, ,) ': .'. I i:: . ; i ir:;;, ; i: ; ., ,l :. i'iit: 1,; : !': ;l : 1., i, 1 , . . ,, ,'., ., t' '" .;. , .a.,, ,l " i] il .. . ,l .i',: :'r,'i',',,1',;i;,,-,;rlr:;:i,', .i |:,: :i,,i:'i', :; ,,,i l. ,'i ;; :, ;,. | ,.. ri :/' " ,', :',:..',i ,.: ), :!r'; .':1. l;,'r'i i. :: '', :. : . ,- -:, ' ;. ,.. '. ' .:, .', '" ..1. ,i;,,,';;1 ,,, ;;1 : ., ;:: -! ,:' -,.:,-..,: ' ,.l .l (:. ; , ' ,i". ' ",: i, t:l"lt it ,,:,':: rlj.:t ir.,l .-- -, I. _: :i :: i'ri:;i:; :r ; i:, i, ,i ri iiliitii ?,ri i1" , l,'ii",', ' i : ;' .' :,,ii:r+ii?l; l) .i ]: ...t;; ii,i ::,,, iril, 'i ;;i'ai)li i,i ,i I l:; ir i,,,, ia ,'i a ' i' i;. :', t':lr, ',; ) ,', !: i ii."'-,;1.,; :;,;':,,; 'i',',,1 'rl:1, ,, jii.,.:;;" -1 i, ia ;:, :i;;i;1 i :,),', l:;: ) irt.'tt, :i, i;' il1 i';:',;; 4 -. -, ;. .t,';t; l,',:'4.; rr lr i,i t1 ?; :l ,, t .' _.. :;. .... c, ' ., ,..' ', t;. -. ' r1 | .) ,t, ;:l :;:: ,t' ,11, '','t, " '' :.' ',1',', t,ir i'.\,i',,.,, i ,.'i; ",',,i1i i-,iuil, ; ij 'i ,l i .,1'1- '. )',j',, l I'i :j '.) "i'':',1 '') ,i\. .'.r, - ,, !l il .; Ii; . i': .. ;,; f; t: . . :I i:t\' ',, , t;" :;2 ii1',', . ,: .;. '- | ;).1''-,1.1 i i; ., \. t. t'. lt','., .-, .=t ,, ' ..,.: i r l,,l i1', . 1:,i,, l a ,,,. 1 ::,'l"i'i,','"",':,: ir,'rr'ri i', "",',,' r, l:'t:, ,l;: i ,1", t,, I ;r'rr,t'l :i ,1 ,, ,,.' :',:". I:'l'L.::.:,...t,:,, ,.-.,:,',,,'.,.:i,'',l_:."t;1;;'i.','':i:....,;-,-; ,,.,ui. ,i,'..i...:',)..-...--'....,i.,,,.;.1,.;,..,:,i,',,.|:..i.' '1 I �i) -() !-r .'-) u sJ-: I ": il.E o ." p cu !l i"i > ri f- '' tl it:j<l 17 0 F- 'ri'=:. -1r - 3 i.l '; ?:eE'll ! a- Jr+ .i = 3 * -i. d .9.8.s :i t=aJ .4, li dE.ld:sE;'HgE o l;-; t.i: o.: E li.* .: !, ,l-'i: i:#s.FiE:Eq+ : it F; i s:x# Efrs.EEEE,ii,E" E* st.:;+ X# tri Eu:E;r: 'iH1,'i3f;3n3f E LF c;:;1F. E'a.;.i ii a ? o "E 'spr,EeifiE+ L.3 c3 > 8.,,::": g !J.ElEp, 'r;* =, -t '.t t.) ,E J ii ,..' <J 3E " H Lt u d F a) i il") , [: 3 K;'; i }1 ;i ilgii; iiEi;;;,t 'ltiiillit iili;i iH#:#ifl 'f li trill lll,l ,ll iai,ii i iiiiiigli rii:iiiEiF;iX;i fEIEiEsi; *iirI;i iiitiltEii t\i'+ u;;ii::ut *1'lii I' tEi;ltlTjnili fi I iii.; I i; i [i Ei Ii Iiil ii,t?iii tu iil 1?l E 'iii i ff*'*i 11 i t i; ii 1 li 1 l11 g t iit1iiEiil ii t l I 1 I ll II li iIiilltiilillliIiiialiE,i E il1ili1lii iati ariaE,i ffi iiiffiEgl1 lilltl*'lliili1lliitiilallfill a)J ri u O-o :j|3'aU .,rfli=S t;i z !: 'E h.;:j'i i i''6 1'C'e ii .,.,, ,. 'ti. ., i,., '-, lj 'l],. & ; .,,. f, iiT. ".t i ,l' .] # b :!''i ? [-j: = :::: . ii.;;3o" EdEfr.lj t o/ti: [ 9 ;1"" ('i tr !:: d s 't *,;='E'E.i, H,x,:ErlErao-. H.a: i *': it.E:;-,i,u ".-;H" tr,r 5 6* A'.i;,2 5 ir.a,; o "da,=o = ,.r,lz+: l,=.H,=.lBE ;7 ii,E*Ii;tE;E 4.: E ..8 v*.r P ;r - fi ,r;'i13E^3E*g "" i:li l.ll E I"r 1: .la ti 4J =.r g.il E'r;-:i E#E i E'E,a *i,:*iA;b:iar.SE 'j,,3,F4*&Hep -a ! I E -..= li'6; :) 1= t ',i Il i: ..: .:t Y I u " ';1 ii:;l,Ei-ei;5'*uE .;'JrSc{/.9l)c,-6;S .:i - P'; EJ il ^ t_:,t,:*i?ti;ZH iio I r EEttiir1,Hj'*BE a) i,'!, F I o r F.tl-E.;gE *:i -, - I 'i Y. II I;liiIIi Egfl;'ilflE.g# I:;iii,;t{[IEIa II ffi+,i lliIIiiEi ir i,Eiru;tgiE,E iEiE rig{rff;j iuEisr i 8 -X g'6'.: Lr,'! l.ruht;\n.1 =t?-*Ei-luErl .E;:": ij HE i:-r,. " * I g$,f BE h a4:72 Hiyfr{zEd* Xf ?i',) .( .: .i n .. *P:lrt ;r,il tj il'fi ta tr tr 3 d .:: fr €!3 g',i* 3I ;iil .-.=jo -j:rlitr5 iiE*5rlid 6 hii'1Qa c J e1fiii.-! :1u.io;:ts ?, dE''E t i; -= 3.! c . f:-= lra!Id:{r -q, 1":T E | !i iC ,; a a ..- !'i: E a4 c ,*,ai !lj 9I u ri .ltr H tr ::-i.t, ' 3.r. ri! .: i-,.I ll= !'. -,:l !5v;:< ;s;E4iug.5'* !:lr:E,:"'il *-LJlFLq =lY iiai !i :t <. ,r , i. -- r; .,i1 u":*J*""=rUH '=i\i'(;'=-h,5:r',i F e3 > E,E ! ": f ': g.n i:i =.i :t,i .='e Er;l c fi ?,-- t-; > r).:=. :l't):latur'-o J-*B-,"e5.IY dAE*."'Hu:J\ F,,Z N; tt u Dlaf, f: * ,-,x^ ui.i i E T i u.;>5duiI: c1 0. =-.h ijiil._ o, 1i; 'xc.,E !13,,:flios.c iE E':: ii q"; * E i !':t o: E E F -- 1 A':tt 5 u o i; i f;-otE - !i dt .j .) o 05 :riil P l:;'i-,"n,,, L'c lr c ii er 11 q ti ; 6'iil.roEpEE iir'-."'d!2?i*_-iJ l.'a ii f- X 'o ;i Fili;,=T9EJ-I ,i'6o=iE?i|'i TEE! [EE'g' -,' .IEsSdEs'I ci.xIc,€Ul: r,il*EEr+E t i:{-".,:d c u ,ia'ijaS.:r.i;; a dlJ*-:3'= 5 fa'O= ,:!,'.) i.33E.s E! ar - rJ ai HE alj !) ,:3 '"1 u{i t. t) tl te ii LU -: ^,P rcu .,o .2'3 a_ '4 .:n ::2 i 4) !: :.1 't -- ') a-. "7 aa scl (i t 'tI:- u ,,'E E ll H 11':i,., :'..rLn"",cc.':tijI 5r: ort-llo!=dou 6 ;.!,E !. ei.iizufi,I-50}i tsH ri:i .i'*:l ijHi';jj4 r '.;y.)F.4 e .,i !ENo."!4.-H|1h !t E.:i -4t !jii:D.::ucJoouij .i ., _ll l: .'j i'i c ':=7€ dU t' ':ii a) a !-e i ,:u l' Ii E.) '!J '"i : ; ;-;-::.i?-L+-J,'j,:l:-,-: t i -----*+-i't \ i,' s:.--' -r;:r::r'}ra{j{::ini E f :r,.-'r:'j',r-+';r.__', .=._.., "' . :l:r I 1': .::l"'rl i ,i 1:ft-j, U: +i '"; 'i; ii irt: ii r' i) la a) r-: a t t �-_ 4, .d .l "r .r c, f' Oc.6 .1'.-: rt tt :) il,i': ;1 :i .i a'4 - / '. ; , : .; ! li. * ="; 4 L iJ. at) = -, -, 't: U L X = ar 11 i ? t; l-") r ,-; " j : |..1....: *?;i, =A .' ' :' :..:. '.-...i1, I >..." ,.. :l.; l:': ':'l ::r:::ri:i::':,: ,: F ?, ;.i;:. ;.: r:l'-: 'ia rl a !X:l'* i" E i Ei; E'iii'; li :l I t i I ; ;' i E'i ,.6 " i iBiii?,7,,iV3?ji1, ':"7-'ii - )::i lE " Ei3,i,:iji.?;f,4 'i:, iifttr0,..:';i,-+^,ii l , i i ;Et'i i:.'"ii a,ii i: I') - '!, '= iiT Aii.aL:-,4-B.H :) ,',,1 ', 4.f 4 :i ., l.I : tf i ;; ',r", I I fl ,,1,, ;ii f ;i'a " iiA si i-u iiiii:,^ i't ;l rr ru:;$.!.2it; 'l :'; ,J ,; {; fl,;; i;r .r: ! ,i ii tE5i,r ;i i'i*,r, i,i r,i' ,i; i'i'i,; i io'ilfi;i jj iil,I;:rilslPLi. tj;::. r;l*i8 iii; et!? Jti;!::iti:iilZ '.,272{i E -: _ ,; , .j,- 1 !j [] ', -t'.;j';r,du ,l'l : !F !_i "-. i e I .'l * 'l u 'h':-'i'. - =':. ii r.; .t --: .6 :) r: ':o ., ,i, :l I ft iiq: I Fr'i i;r:i:ii'EIt ?, .=. :i A.l ?,izjii;:iill.r i: i:{,, ^5 ,,: :j.i... ii ii _l; i;i-*':,=i.i1!1i1 3; t i; i,,ir,;:1j1 I I + ;';':,.j .-,''^ I t'C'i rr!'iibu (-.=:.,i'; ,l,i :,-i,li::l; t i I il . : l U .:.. .t i;; .r,.;, : .:t .:). .j .tt .t ii t: :: i! - :1 ii.'1 .", 'ii ',i 'i' u i, :',,: i;i Il ii, idt:'i, . j : il.i ','.1 i,; !* I ".E ti '.'. t i: c:':i F t =.. .' tr: '-; '1.: j ij . ,! ';. -6.- ; i , h i ii: :.r'A ':'::"'' ':'' i;n ' j ti,'i?,il;;!f;i; D l) f t, ,- ,'i rr./ ..t : r : i'it ; ?"u;:, )'i.,'i I i L .- :: - i. .':j '.: t.: ',', : ?t ii ,; $ ,l i :'l ',',i.17 i;'ri;:' b+ ! il.'i; ti'l; ', :! -.,: il il.i: ,,1 r, ; ;, i;; il :i 1, 'i )i :: a ..1 ';- .,., 'r, ,: '.' i., \. . ':: i'. .'1 \ | ,; '.l it i l ::j t: i: ,) ',.. , 1, .r , .: ::,'it I :;': '"', ': :; a:'! t: :J j rJ tl al 'ut Jf,I (,1 d] t-t) r \sr q) g ;fi l& ,,1 E .rl Hl UI .: :,:' :::,t l .... :-:: @6 YZ #s # .5-a ,6i:1 w e'q tr_: 6* s sM ffi E *-3 Bf,.l e'49 g-;'a &d ffi F.9 trE q# H Ft erq F:9 *+* bR !*i6 F F F :b 1-- .. i I � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Închisorile: un eșec și o crimă socială (Emma Goldman) Subject The topic of the resource Cultura rezistenței, educație pentru revoluție! Description An account of the resource traducere LoveKills Creator An entity primarily responsible for making the resource Emma Goldman Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Publisher An entity responsible for making the resource available Info-propaganda Inițiativa autonomă C.A.F. Relation A related resource http://lilith-lovekills.blogspot.com/ Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource broșură aboliționism Craiova Craiova Anarho-front Crucea Neagră Anarhistă Emma Goldman închisoare Info-propaganda Lovekills poliție Traducere https://anarhiva.com/files/original/313c76d2d91ee6daeaf17357f6eaded0.pdf 1976c55cab7b3f65e88f19b495f5e126 PDF Text Text t_ Fv*l 4 W k 4 3d Frl ffi Fv'l H r\ w FvI Fq w, Fv"l ffil Fr{ @ F-'l rl w, @ 7v F@ Fv'l FEsq ,q FI 7. A, d ffi Frl r\ U r-1 Eil 7, H 3 EF ftr = '* : fith FI I{A i.i5 rr,a =a -#,FI r-r 7_FA ;-i Y vr\ ri Y n<- - V d El i*%\r z :EI .-\ trt ir t v .€o ,"1 \d l:' =* r* ii'rt 4 rq e-+HH 6\}ffi4 r..( Ip m lii+. F*i H,d{Q & ii q* Ftr ^' ll'-.e l++ x== '-11 €i r-r EEg? i-rt :l= X (J ZPFe t*\ k/ - ' .fr. Ko'.{ A rdffio #4{u kn r+J 4{ |-{ ^d ^ HNT ;4tr '#rtg 0'? (,n (1 ,9 '# d (s P -FJ s o a s �:. | ! :i. ,ff v ' '. f,. !l---ia- 7 a? -\--=;--=:u , ; : = - a<=Z ul:al a, t Z '_;)t-= ! A ==at-r.. ._ _ .. u 2- i7 _ .. .i', ., , l:L::;! - .= li. : J- ,: = _ a E ;/ F .= -. .= - - = t, il- = : a - _ i ' -- i = : E- ei = .:-= i. t4. lj.Lli -_= i ; = - 2=Ei t E z: ;,s2= ?, ! *C.) : f, -\ : : - r. 7 ^ i J = :" .j :,' = == .4 7..-i.:i!a-=i r-C r] i.a2 !J:E-E: t u. -: l& 1r -=; " i, ':.= == =- )1?- -! Z'='*= - .- J .ra-..-)'JJr!..'=_-i c =(a=Ei,i= 1,= E75 V:r!===a'/: t a: =-t -.= i= = .:taH--'7-;!.=- /: i. =; 4 a= - r = a t t i.=34 = z=:i : : �;. 1 ; = = := - = ; : : ,_ ; i:, 1 ; r-: ./:<<; i€: -;! '== 7.L =i i; -= tt .i-; .l-!= i:,a: c*+ ;=;; i:!= ) | = i *= Z=::*" n =7 :iz! ::=E i "; -: .,.:=Z :.2=i, , ==-: i=i- !'- ! t ! H Z=a:9; 2a,a-j:i = '! a u ^ EE 4 !? E'3 'a o Fr a,3* i E:g;: :"r:.,tl YuB a'-=E 1:;:= il-=.' ==L-:.=5i."+;;e ii =!i:i ! 35:_:a;. 7a:?.i E:2= . tr : = ::: =:-4. - !=; 7a:ae7 ;=.t zl:=Ei Y.i-= -': - =-=;f I C---.: j;ti I = E-= og Ei..;1 ._ a i n u i- : r'a 7.;=F c/. ; J F X ;- i C-' - i, Z , 1. ii r. ;=:=i i= E-oct9: *=: ==1'. c-J r i e -, =rli =;, = c i = = -_,-Z=:t::Z:i'==ii==. i j=i= l,,i?ll', .1; = :i*4 In!: 2izi !:.: l== 3.=:=-C =ijLE( ==-;= =:.;=1=:l )-:7'i 1Z+ ;ii ,r.:7f 1i=; ==:7Ps r---.= -. , i - = = _:)--*d!!=-.=-=i'a,=Uo = -; - Iii= = ; = = = = e:i t - t: ! -' Zt=e .- i. I a J - 5;I'E U = -i -'= = Eor=!'-c- r \ - ',J .IIi= Ziaa Za !Ig= :1 ==:; I:i :7;=i ,:r? i':,; =ia: nSr?>-= ; _. : u i j C E= a; - - - : '- J - ! j -- ^ =-). -. -- =': = :- !'. ; - - J- - --.r )2 = I i ='a ., r- = '= , !.C I = :. ! ?. v -^ + C- ; ij tr i !. . : ! 4, 7 =.a r - 9 = - j4Z:2= J a ! ., 2 = = r i a *, " ,itEZ : U -:*;:, ;1=.. in;: c t' -= =; !7 a-t -; ,= iJ 11'.v=: Li2=, ="=F: =2.'=s =i7i= -'=i: :r=4i: 1=! e_:ii e =,I o =;= '-' ":dF !: J C i:!E' 3at:' ri=jE= !=ziiitl ii;i= Eii i=!-=Z -= :r"27 3=E;E ia'=1 eiz:-=:i;!6 = =il?.2 -t.,=7,;1 /=.! liz'.-- :;a :€zi=,i::i=2== ti22;ii l22J^,== -e.:-uiu i3.! = |= =!r:== =.i:l::r.,i=.r =-.rn =2?=-a ==--J-= :zi;i ;iE iz; ti:,:E iL!;Fs aA !7=l =;.)71: :liii: -! -:=: 12=:. =: -'=i, z;ii := ;a., 7. a-a --ia':-=la *;Z !: !-=:= =.?t1.. l!=-= i?ii, ! ^:i= :,=;l =raa - = 3--\- a-:==-i :=a'-,i r-? ==-':-:=2a i.=i;i= =.=.i== =zZi:. il;=' ,-=?. ===-: ;=-=: ir= '=a,= ,= =;1: :=t==? ,r319 ;i:1 4= :,r_=.:; =7:ri =a=1= ==ia= '-:i=z+ tizt= i=-= 7:r= 7=:r1 i?;-=-= E lE'=i; r;'j 3==74 i1 ==2 =i ; = = -_="?='=-? =1 = -,j =/.== ,-I'r1 =l;=1 ==-'-i'_r-=;:a'!=". t= L-.= 1t::L=.=Jta:.=r:::l:'.ii =2?1 =r";r=, I:rL= :.:1==;:zi=i-; i;7L ,:-.. -=Zrz ='j:':-':=iip.= _2=;7 =.Zrr7! a==: ;=:ia 1= t i-' :.== ;. i,ZL4= 7ri= -. ! - !'a _':r=::=. I '.. = '--;.:i-^ :!=l\=: :,ii-a";a= ===-l 7:aZ= 2 7-i!:=t= i== =u=-i--=_i==_=, == ==::a ;Z;: ii17, ..-7r __ ;o===a= i;=-, =-==r:1=:-j:, -7ii'z='-i=;-: iZ=:E: ==a: +rr1 arra ::i.r.:rri f e=i=a ,r=,-) ti,=; u,F=.r= i=itr;I E==-: -t;z::,--= -:: ,-= 7Li='< .i:=i Z="Li1't ==2., ----' ta.1i 2i7,-= -''i-: ^^,:::12:=i-i.=z-i ';i::-i =:;.:: i-==>ZZ;;+_ ii,r;11:, Z;?:lZZE;Z i;;; -,=ai r7iii ==aZZ i=rr=;i;;zi+": =:=;i -.=:,iia'a,;-'-E= ...!=-. ==i: =-==t :i'= ,aliz i::: :'=t; ;a=;tii= 7or::=ii .:'-:J-lt :i = '.:;1t\=. ==7 =:=1 := ==i;= ==)jie z7a,a 3;2ia:, =i;;ii =:-'-'=ni'! l-7=;21!2; E::ca:;i-:; ==Tr=;;,=-=-, t==-= --=:=! =_, ,_=: iz-',. 1 -L=,= ?.;=i +ii1 i::.1 i;-=i, 1z;ri _-= -=-,-;*-. i_::.== i=;'i1 ;:*;;; "=i5.;i ?r4=a =-:=,= i'-?==: ::;a2: ?vr?i*i ==lrl,:r:=i =:a i::: =;, .==-.:.r!2r =i:'-=i=, E;ii=:.= "==;;:.-al'= =;:iii 11 ;,+= i:7=: !=::; r,=r:-i : :; ;l-= :i r, = ;' . t .z. r : = i o=a r;:: �i: . : = : :.=.1 , li- j -rE j= I t - a : i -^ ;J 7 = t iJ jv.; l--.! = = -::-!Y'"=t<Y \--I:.--' ;: ;-r,,;: -= ,7i4 -.,J; I .= = -: ! 7:i:-:,a:J*=::- x -: == I ti7/= ;= i = z4 =j 7A -,j =:-::-;!ia:,.; == =-O;i -F=u-:v!a=a-L ; r -: r i ,: y*i a -. ii=L: .- C-- t /' Y t I .- .:^ z = ! / =.: Q5;x - Lu ? d . iZ : = - = .= | J ti4. ', = a a - :f = = = .*a I=, t; _ a_ u: = !i = C =5: =.4 ^ .= -7=^ - ;:+E .=i ! 5 A - - =.=iI " I !-- ! ='=.2 i = _:j e = = tr ?=.! -= ?., * r-, .A J'= r.: .: - = - ="I i= = ::aZ :'- ==i ? =.1= 1 = Z -)= i r i =1 =:E :=Vi ! = *A i: e,, := J- .- 22=-.= gr-a'-u - 'o A a C-a !._I_!.=''. =, =='') - ..1 J = ! =1 a-+ - = tx/. E t ! i : : = != : o J I 'oi=t:'. : a.= i . = ==2.: A :!-=:::.!==-* 37 =1=:.; :!--yu=i,:!L91--a 3-iJ-.===-7=<C---=. 7 -a=.:ii=)=i,..=-a=== = -r =.! t = i 1-'_:= = = = =n:-=.-!:i.J i ==Z?; !9 o t,^ @ o s G} @ e @ @ @ G q - - ) .1 .= : ,-:Zii=i:t Sr i'':::!ud; ?.=t;iii7 s\ iS i i: NS -z=i.'!a= C t a A | -:"iiT-=: 'tL9i=i= =a/=;.Ea1l J2t-'n 1='-1 -:i = a-r - - = - 1 2- -= =i;li==: = - : - : : === ?",.'ii:E;= ':z:E27: -. r: = -j-::-, j':'")i t ii==; = '7-7.1 ==5;!= 2r;''==i ! a - 1: *==='7 -;-;E= : u .-:= = = =;1=, IS iiaiTYZ; ===i. i;;i; .\S lo ii ;l N.t -: * ii S: t -l S {!:t :r s .: -:\ .u'- r.J'2.==7.3 =):i=iiiE '- -.' -= =-- r'- = - I = ' $ si Ez=a;:?1 =:,.:?: ==:l \ i i. \is.. -=2,i-' i i ^ a 'Ji=1.:3 = ==i n .* \ i: ).r7 u -La;2.!i,i= € t s.S-: == !=.i;i =i i, = Z i= l- _ '-: -t.t .Jj v ii i:I -\ri-!'-+=',5I!1 S\ - ) .: a- ic': =j a=ai&= = i u SSi ;;;icz|.,', t= ziai;=i N.E.S. l:a,:sj,=!,i c-=,;ii 2i,!,!1, a - - !.:,: t< \ = =: =.: =.='i'-=:31 *9 l:: r'a;;::sr; :(=:'d- s k { N.:-i 73=j.1 E 7i=, =zz= :=: '"ta= =. :a =:: i":-,,rii 7s13 ;!;V !=i =:' 7=r iZ) E l^i.7 a::-:3.a.=:-;I "^,lai= -*-- ?,= t _o i .d i-s F = ; a r Q:7 a 7).a=la d riS':F;,i9?=i A 7 ir,i'=E =!i=j Li.l;nz i!r:1 i;==e 77.,=t; :Ei::t; :Zlz, i=22= i;7=! 3;rt!: i==i.:,J i:== ,S=-i= =r=; t).= =H!i :"qEi, =:;i -=Lri=:t: = = =_ = = ::= ='" i-ri;ca !._=?, ) t a i=s*it = ) =.a ^ 3 / a=,i! -==iz i==i: +';:= L;r:a =,;ii .\L:;:2 E-u ;:S:- iiyZ=: *=*i:::; =":. vE#.==i= =i1i:a'a 1:: z===t ;:i==i::i i;=:5 :.;1,i2 i;i Ii;Eiir; !i;;i'= EEaEg; j, A:r..BE ar: av.:17.i !a?a:, ;t;t;1a2; l4:= =-.;l'JZ 1,a a=-:oA7,:E5 ni-=. .==, t:.;; =28= 1Z\7-i--IE;= l,=:r.:, ='.'ai =;=-:i ::-c= == i a{\i: iri i== ;,="=1 !,ii7= 7=', lz= i: != ala ,-rli i!.:,; ;:= : _: ,.2i'i -:=24 f :!i ;v.."-? ;i-= ===" --?-i=,=ii'a''i+a=7:;31=a =i;e =ci.?i -.a= ;;= ==i2; =r:=.===J€--",-Z-=.=:-at'T.--i.-{-E=-a:i.a-riZ ,=t_)*, 1i=1t 7==; :i,i;i E i 1?., E:;Fi iii, Et iEi ;t( i= ti:i=:: =r:; =,7ij;Isizi ai;i?4=:7 :;:Er !:,-+.u tt;,r ';;tEi .:!;g r3i:,?) iizl 3*;I;l,FsiEEi l"i:z ?= ,,,i:;z ,=72; zi=ia iE i:: ii=, =2: E =Zii'i;Ei;;i ii€*',=-: E; 7ii. ,=; i:: 71i:1 =i=:1 aia;1: e === =i=:i =;==i :,r1i iitaZ=,,2ii: it;;: a,i:7 :i= =i::z .i7:; i;i=ri =;;i<a "E=z,t ,,!i-+, ='i;* .1,ii: z?-ii:"2 =1i;i i=i=,c ,<''i 1= ai,, =z.r; i?i i:; €cjEie =,i:, =litZ )ir-:,i? -=i.:--zz o==i=u1 ;;;";i='.?::i"; ::1i z;i=i i= ?;: ;x;s :a i;1i: ii+; :il Ii; _: lzii: i':al7 E ;:=i= i=. 1====7r z=ti?-i =Zi ;:= =11, ?:ZZi =::?vaiZila :i==ii ii;i:a :E..-i;!: i+:tEi .i;r::=i �iii t-: i a; i'I =,?;i: = 2= rE = =.*.;j; i,l ==i:''! 2.? L i ^ ti +:;- i -.i -,r.u?t "Et: l=; ?€iiliiE;il;i";1= = - = e J ,, - _ _:7. - ;^ = .i )d !r^ k u, t._ - / -.t-:2i ,: ,9.O i:q :--::,tQ^:= .. --- =.i i J -v:!u - O L ;;- 0n > o r' -h C..,:: '= -. ; >-a -=4,4i -t=,ja --.---Y a= -- !F! = t.-- i --: 41H.- ei ,' -=-a!-: J' - -"!.=Z- -:: = Zt:: :; iiiiE:==i1:=1:i1 =vZe;=:1 :z = =: -i iia: '1 t :7:=.a d':-,:; Z ! = +: = = ia =-' '!:= -; ' f r!'=, I ii{ i?7=;== 1 e; : =61t == ^e''i u E: --i = ?:i;'F * !.==, i j'- ==z; ,:E='!-a i?;'-Z: S=cE:a =i.iE:-,=.:t I !: }='-:iEt= =i-\,=='ii iSr i=..2 d, ! ?34:*z;'-i'i'rZi -i'i3=; =?'zzEiiv i 1{ =ag,o=:1I ;L?jit, iE.z:i, =€i.trr-eia iZ: _'=71i1', . i?, ,, ; E,E ,=i====i;;: =-.'i3ii1ir| -"- Z1:ii; :ii::,,; tr = - t'S ! a ; i t = i ==: =r, = aa_'=a-zi'i.i 1a', ! = ^=Z )_ ;-= =:r.r=- z=-:n =,aaj;=: ri=_ia:Zi=Zii=;ii?=,.t, zi_i,r'-i=.;= =- z? ia ti:+=air'=1. .; i -i-li==i:i i; r : r,. :=:-=.1== ."= a'i= a: i? - r;22= =, i;;F ?i i,:a ;r= i.ii = =)+ =2-,, ;.J11 p a. :'i'-l =!=i?== 1a+ :Zz;r r;Z_? 5;;,t t" "=4..2ii':'l i'!'.i"t1a=.=A:= l= ;'t -;" ! i4'=:; = ii-g'= i-c-c1 =;= = " XE i iz"=';"3i '.,15= i'" i"€i= o a'; i-|=i ,.=ii =4; : ir - E "-i"iiii=r'-,-+ : =:ai7i=2 =,-'"- 1i1+;ir'l E ! ui -= i;l r_ = = =;i;:: s, -" = i =-/;; = =i1, Z= i',ilir: T r ci;o ' = =; i72==:a;-: -;==E.2,,, .;=7 :1,,.r.i:i;;r;J: ( += i,= ; iiz'.;. ia-= =E r a i i 2 : + z r i -, = = iii ir= : =i:; i= I= i Z .= E Z a rr1 La ;; ; i :? ; l r i a : ! 'i:. i _i ".tr,;rVi._;1 rr;=to7i7lii=r .i; i.3=,= 1, ._-= =a i.i=_ ir.i = i r =iE a, ii2=*ia:=;ii,-; : a?_ iil=:=:i'7 ii.= = _==!!ai = = = i_..i:.7i= r.=". = -=:: !:-I =.zi 1?. ,aaliiii+ i3:1ziiZ;1iz::a?Z ir:Zig:r:: i-.;21 iiI' =;'' a1==;i1 ==:i==___ii i;e= ::i,i;: l='.4 =e ;€ t=zi=r1 zi : I; Iiz 1z=:;EEa 2 t-z-rie4=Eli= tCi=?;7;+, =,,8:t; : r;;=;:, iii, ''1t:i;-frz=-,i4T=i,l,=r=o 2.V 1,-'r4;': ., - i z ;.4r,.,/z,rr, L?.: i=i -.;; ig; r-.i.-*i!F.i j =i 13iF;1t==. il;. iza =:,z1 L:r,i;ii^z*,i.; =iZi;1ai 1;;= Ziliii;r.:: i,i;i!-,?+:;=+:t,=_.=?: t; i;i;:i i17rii1'rii E: r r, : ii:i S,i:.- ! -!.=. ?.2 !;; El=.=€a I Ei I'= 5 ==ia1 ^ =,, &i;6= *-'-7"?72 ,2i va t7 z'..: ?v:ili,a*'*i ii= i.==72*i j yr|=li7 n:: it = -, Z'{v,Liz.i u;4e1; riE . j=i;1i i: = =:i i.'z ti .c ga 72i:i.-1 ; : = �.i l_ ;i ;1; i=:i:i!=. t=2,:Ei i!"-, ;; i:E:, ;i ,=1 ii'11i:;. 1:i; ?E=*E:ii=l 18, 111 a,:AI i :iae 7",?it :a :iE :77g -: :":?; =-i=-; ,:t Eirrta" 5.;-.,;1.:i'-zr SIE Z..tii,i,.Z,= i= i: =; 9 n ':u- i1 i i:i ;=iEri==a ziil*ii!4, -riz =,= != =: E__:1t,_'-:i.;== == ;;ilrr'+7 =i-*-i:=-ii 7-' ;1.7 F:5'i=r i;; *r-i2==iti aiZ!Ii iz : 1:-Y r lZ= !=i'::;1: =i;: ?,,;1 )2==::l: a= - :?!zil= 4="--1?r'=:AZ :i 2r,i r c ' 5 i==-j = : - ; - =:.=:" | = 2'--: i =i,4Jg>. -. ;;:i7,t_a,- - 1a-:: ;; " = =a,z -=a _!=--o: i:;L,i :+r -=,- ii:='l+;;; r. ; ?J-E,j i 47, - y: 2 !, Zz;.it,-rlE ii4;i:i=: : == -:"..,,7 i, I = :-.= i Z e =" i i !-=11:,.4=: "4..=;?=!i= ,r, =:j t=7',:a=5: z_.,iZi: ;. I ; j ,= ;. " ! :, i - 2 :r /- _. il U - j :^ ., - J = I - : =;:.--.+i2J:;:5e;='i, ='1 = = =Ea -='::';==ZZ ait i_i=,:,:.-il : --iZ.Z':.;=ri a"_i='i7a= a=-a7i?l 7. = ._<, i:='i,-?=7-= !)=7 i=-:= .-= : ; zt ?i: . a|j: :1 it i=-.=1 =t,!=,-i:=i a,a=,*=a-:.-r =; ;=4i= -:S i;41:2''_==i:-,=? ,= -;,2: =u.!-'.a 5 I; ! ".- : . ! .=7 = r. := =:.. : = i a- i i i = = = - - a = = er a Z,- = I i -.= -1 F=.=| =,= i i'I =' = iE ):: i i /; i+ ;= H.= ?.9 ii;'lz+ .,=, " =:==,, r,?t- iI -=_;=,?-: _i. - LZA '! I - : f=: i I ; =:r.i .. -- a = . ,= :: E,= = = .:5=:li=;u;:.1== "!' =:, ;==i 17:; = -=i i Zz:, i 1=i,a+:E =: = ii::.1=ia ="i=-,t== :.:; := =i= .I ! iii=i'=;iiia ri= :€ : ) t; i ir'+3:i1-1-. " a =t 1i ; ili ;"?:': ,,i,=r s,=S i:;11ai;, iii = E ;",: = -!1 t,i ,s L !.: .-..,-.r,,a",tt\. li : 3i ;.,,. i: {:t.i.|i.a t, . r ''ii"'"'ir -1. : '.::.:.::::1::t:r::J l, i; ryEF@ry ffia %lf lwrffi@61 --() -*-- GiBr:.::i.@ ffi.-.*rrffirfq gl*,t.,,,,mlti iiiS ==i'zi.;! i i = ",:- ; . i,,' 1=_ Z ; EjE::,E ti='. = :iii it ;' s=; ;i.i :ri;!iii!+;: {= zi r EEzi,:,t+1 = 3=,-i1=t =rilE ;!= ;r : ?i E!; Z="i n: [=; lz;Z ",iii 'i1i=j; l,i5; ; i;= 1'=!ai|;E= iI)-tis F::i ,,1'z : !' -7; ;= ta..: : +aa=+ = Jt ;:-. ;=J .rrj=l=aI -!vJ:; : j =' : : '=rz?'i?: : +: Zj,,u, :ii? i1=' 1' : i r ?i; z ri== '1:=i7i:i= =i1, riTE'= i ; ;i?l=: I ii:=*i*i Ei: 1"=::;:Z ::S;ai1'::=i*, i,_-,=;i,= ' ? 4:= Eiii.=.1.r;= a Ji,=t |2,, ;:; iii;! ^ i:=_'ii:,i:= g ?'1'c " 5 )'i= : ;?iii)ti -=.: - =i:= ;/!; +,1;2tr --i.,i_^o.-5 J;i;:Z?: ,: 7,f1.. Z:=: r. h.- u,i =.; ti;.!-'-. a ; _ i .- - =_ i = ;==, i a,= i,-- i-a - 1 7,- i=-;=,:iq,iz p'i.;;72,-lii ::) : i.=, :,7'i I,=':z4a -2 1=:=1oa-.= )lv. -i-= 9='1 :E,Eaai; l?4 ==a =t= .ii i?;- I;=i:;'..:tiiif Eic: u!=:!.3',=L= !: ==; i:: i = :a-:==; =:n a;i:;; ?.=?.ii?il -,_1-- !< N /=.: O! ai : Jd" tr a b a. - - ! .i ; 'E a c5 rO;,; NV ^aU d ,ci ';. "' UIN La Zr,t- L--^ !tr;- 9!J m,:i.! b!: 7 : F;z,i o zi,i =" =,i, u i iitii:;iiin,i Ziizi : :iE::!= !, _= ;r' =i?ii;iiE= :!.7?i4I i1; ?i:;ZEt'-i;; ;fi: + :;;, =L:.==; tiitzii ii!E;iat ?i i; ,1i:;= 1:;:t,t *;1t-:; E = =i;i = :iz!-,i, = i:;ii==!;; i x ii=rs ;,i ; r ii!:=z : rai i=, i its g,71i :E,i: , o II*i *c .z). /t,: c- ! I n'ji . ! l= -t1^-'. l!-o |lf=!* . ^. e fl\l=liZ.j F I!-X=E A;t2 {.:U,J ;zz+1 taaVE; � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Definește necesitatea (2008) Subject The topic of the resource Buy nothing day - 1 zi fără cumpărături, 364 de consum responsabil Description An account of the resource Cât din ceea ce consumi îți este necesar și cât surplus? Creator An entity primarily responsible for making the resource www.solidaritate.info Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 29 noiembrie 2008 Relation A related resource www.solidaritate.info Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource broșură 2008 anti-capitalism buy nothing day consumerism economia darului Marcel Mauss https://anarhiva.com/files/original/82974556e80c739a0e31ea26c5229e36.pdf 3c9fae2c514b7c49063f63a381ac6414 PDF Text Text iL_ *USUi-'r'H#ffifu *.* -" - *" - :- bHffiHL:S?ffi'sry'sHli"- id*U'#J,tuEEk w'Hk*'ffffiiir i*ffiHsfisLE5'li'EH --*-*---*- I - #ffiffi e e$, rrurme;fi * es"fe o.wsas#ryradfetr*?" ffia"& * fiwW trBffif -ffiS# &\*upm .rffiqJ s{&GAUxr.{ ,1 %"fl mpn*esfrfe f @ sp rEpBmsr HR4s3xc4 AHA&H][$TA s i I �ill,,ri:::r,,ti1 r;,,1'i i"r,.r':r I'l ,r {',-;.fi !.li'r..,i:i fr7; ua:rLi, 15;;;6;i; t. i.. r-'r1iilrrl;:l; ir ; lt,,i.i iri+r: jri; rri;i+ ;rii,i:i ,i"" .:iiil,'j:,/,i;,lr*; o.i*- ,l:'ii e: jEi+;,6i: l:;::r!: iii.! t;t::. l't'i:-:i L::-a virt#te r$rin::4 t!;ic;d.i, d$fi::-, c.f::t:!" i.'";::#, {#:rii trti::4!, i.'tr'-;:rd €sxr , i*sr;itat, [.:;7ci f::1a[4, c.;i:t-.i; '. ' .:' ,i ,-:ir1*i-'{ dsz***ra{ , F. .i. P,-oudtr*u) r,:f. --3l;1ttr.r4? ffiH$ffi&& x 3 ..Amarfuii.e ri:" &ctarh.i Btf'-'t * " }*uixrg'exr 3 " Cat-ewa naf"e dsp.re,B*arhi. s.ryu*I. 4.Panait Istrati i-n,ellreeti*nar 5. Eieoal";n S4oderna [:*pcrt+.r,?te s(]tr;{"G.}.e # *,i1*3,r i ll'.#t1tcxi.r"g Ce este Bne.rhiemttl- f*ear:j.st ? S.Feank Ex:artd S . Fdseb$iul- €qsc1asafc L0 . Inte,rn*ti.onal-* t{*derni,*ta 6 ? " - Ll- - E\:nstia inehis{rrii1E . Reuboir*3" ei.vi.n sp*.***I L3. Chewski <t*:*prE: "&na::!ri,.sm 1"4 . Ee 3"5. ce gel"-Ui"c Frodusu3- ? cete €Herste*Eitul- aefulu:ti-i ; j:;a- ;-ii -:.-ir{v+rp'L\-d =:--::':.-- L-,.-' :eii=s=-:-:: 3-: fr# frt ';=-*; rf;a tsrtr-filr"ffi.,; hL&arsf:f!f::,ii+1/: L-;!,F8:6F-ril F:,i jdg) t."t EilFFFtF iF->1 ?ttt.{ t f"' Wfr ::a{+- =--=. ; r'E F uv v rlr n, r +- (y <,E \$r Ftr lri !'; d=il- brtr\t*tt-)yc-*-!'" F- E"tE+i#r f...-. 1.1"'tt = F#r p@ffi #w*ff F&ffies€ffi66 Feffig effirffi tr =iEr �I,EEiHA&F{ $Fr *'& &e"EsuF:-F'€ i lr I CEE\EH -.; $UHYH&E $€ f,* ii HHEFE Crerir:tr sa!I Eri. rnulti t:l:rr;l:rri (:i.rr-i \lc)r- $.r sc:irrle rlr: sigi"rl isi spl,n ..err:lrhisti". Ilr: liil-i1 ciriar- ilnarhislii aceasla levista. L)aca esti de acord cu cateva dintre eele spuse 1lana aouru, poii fi chiar tu insuti anariristi ! 'i'cr':t:e:lli a:rari*ie t,ittt diti gl'ccrr:;ul unitr';itu:;, carc irrsearrirta,,ia-ra ccrtducttL,;r". Aliii:hi-*Lii rcspiirg. impreuna cu toale {'ormclc ric ior-arhie si llominai.ic. i.irii '-- opunem capitaiismului si Statuluri, ca si tuturor lromelor de autoritate religioasa. Noi cautam sa stabilim ::..r -.3 ailuccnr prin nrijloacc t'aliatc o slarc dc arrarldc, carc- inscanrnao s;ocicla.lc cicsocntlzrltzai.al-ara inslitutii :r;.:c {-L)rmele Ce guvewla.re sar: :rr,rioritatr;l <;ocrci1iva. ---,.iti.,-,, u ! !.. .-r,r-iul,'' J\,!J!.L+ :,:.;;';Hff ,::l \) :ffi ixiil#:lff ;fi;:;:,"1'*1T*::'#;Hitr#',J.:*il.,:Ix;H"Jt'H[* ?. Anariristi exista in toata iusnea. Suntem tineri si i,.atrani, fennieri, mecanici, profesori, doctori, sottrcri si libtr irrtt'c.prirrziLori. Suntcm cralalot'i si spilitr-, libcrc, rrarlrc, tati si bunici. l.lr-i sLurtcm ..-j:uli. -- ,-'"ii ;',L;r,.-;; .; (rr ,\r(r)lvrrr graluile si <jistruger ii, asa crrm guvemt:le si rneriia a,servila intereselor capilaliste .violenlei opiniei pr-rblice. Furia noaslra are rm'scop. Si aceasta este indreptala impotril,a celor J:J 1,cr sa battirliz.czcJ sa corttlciczc si sa disiruga viala. tjasirn e-..,tr.clrr dc ironjc l-ag;tul ca gtivcrri,;lc si .-:-r,.mLiile r;apitali:;te. ccle r:arij:.tti r-:rr.;iL hornhclc'crr nlrp;.+irn si armcle rrr.rcltiire, cr:lc care riistrug planeta si --.. de specii de fiinte vii cu o vile-ts. inimaginabila au tulpeul sa ne portrelaeze pe noi ca teroristi. .:-l-irca sa ne prezinte Ceriti anar[ris[ii veir-]re,sc de:rprre [iber(afe, t1u t]c rcforim doiu-la liboriato si pros;pcrilatr pcntru propria . ,::.ilj ll:tiLrne satr pe:nint (:oi oare mun(ros[i irnpreuna (:tJ noi, ]lt vr(:B Jihcralt:ir <l'.rar frentrrr o iinumila claszr, .r.: sau religie. noi nu vorhim despre egalitate intre oameni in tennenii unor granite imaginare lrasate cu .- --,:.r ,-h:nrpata. In schirnb vorbim. r-le:rpri: lihr:rlrrtea r;<:riploi:r si neri;strictionata pi;nti-u toli <xrmenii si pentru ::;=-.i P'aman1. care reprezinta casa noastra. '.., . ul'\\,. ilifosir0D.org rlonii ustrrcie.ccnr u^,,,-'l-. i n d )rIedi a. oi g [E VQT"H VOTEIL F{ E FiEI SCF{EI\€BA Nffi6TC qt,"ri,. cri ntetllin c c o::t (Hft FdCE ffi H ffiFqg Lffi ETfstrE ! ecedTsfw#E L{IPTA CGNTT]YUA !!! �- r5:,-'l-. r1i +'i (I :i'- f.:',L, 'u*. a 6t tt 6E f", . ]. Ti I, *, :,.....;. rL,.:, r:;. .. -. ,",.-,. c..... tr:4. (.-:- i., i \i G-<: *-_)i '. ''' r f- EI rr - f * m €ffi t € * r m I t er e f t tr el$ * s' f:c e+ Ilesi anarhismul esle in teorie, inerent feminist. realitalea este cie multe ori diieita. etrEn:-5rere* a fost ' , *ui, *;l -rF t! ;.r ":i, i '- + creat din nei'oia de a aduce mai nult ir: iiiscutie Piobleme piecum dominatia- alienarea, ccntrolul si icrarhia mascata iin siera airarhista. dar si h5.: - ! ir-r-Lru rlr^o16-r wr!urvu Ioc untti propice al;it schimbului idei si inionnatii cat o:zr de si olirii iupteior. Ce se intaniPla c? I ur,ii ,rlnrclri ii ameninta pe al'.ii sau cand se comPorta i-n a:runite fe|-rri ce Pot {i foarte d.-:anj:-nte sj-i fac Pc ceiialti sa 'Laca ? Ce se intamPla daca ciinaiul dintr-r-rn gruP - in s:n-sui fundarnental, ccrs:;rs infc;nral iiu conf-r'.rnta pe ceilalti de duce la r, daca iciui in care-si r-zo'Lt't neint.'leoerile este a.cela de e da pe cineva afara ? Ce se intampla daca nu se continuz illnca ,ic crcBJC a ullc ncrltru rxt r:'<;tirtnila si n.''itt-tcl atmo:;fore de nr:inlimirlar:e in care tr>ti:;:l se sinria tg,rli:;i::prc,;i;.:.ii ? ii,r:,lr ca anumite p'3rsoane nI dehnesc existenta colectivelor trebuie ele mentinute cu orice pret ? Sau doar pentru pit'sctrelc carc lc-atr lxir' au buna,oi,ta dc a-si a,lucc coniributia in aLtio-c-tit'^2 5i s';friill;at'r:: a:itudinilol <-.e'aLi clisr-:u{al act:]cils tirlpa cinici trg.o-al pana acrrm ? Sarr penlrrr ca oamcnii aLr ohcrsit, arr cic',,c:rri'i llrllrli s*u ? piobleme iarasi si iarasi, confruntandu-i pe cei care ar fi trebuit sa 1e inteleaga pana acum nor-irtrarhic' niveiele. Dorim o participare reala si totala pentru tcti in aaaiilsin si sunlem at-asate slructi-rilcr anarcha-feininis din cadrul colectil,rilui pe care vrem sa-l construim. Desi e(ir:-3re** es're un cclectiv \.'a-I'i-La, rasa si asa trrai dcp:'tri'c' scopul cslc aocla dc a irnplica si a incura.ia oamcnii {:r:a a Lilr: cotrl Cc sc>:, clalorila irn|licnrii crarnonilc Lrrc..ram rleja la recllr<,ta;^ea unei revisle care va fi scrisa in Iimba englera din niai multe tari, dar in special din Europa cunosti alie colectir Daca esti interesat sa afli mai multe si sa te implici , contacteaza-ne' Daca s-ar Potrivii c anarcha-feministe, actiuni trecute, articole interesante, benzi desenate, poze, poezii...care tematica revistei er?n-5Ier!.- te rugam sa ni le trimiti. 14111,\,_ er-i n \,,:n.b1o s:spot. co; Acesta este doar incePutul ! �#.".€ /';'$'$,,r.4 ln s1e ririst, ie ori a fost aduce blerne li all u4, ascata :al' si L loc iui de :at si l t( nta pe orta in foarle ceilalti la daca p-in .da Lce iti la a daca r;zoiva :1a de z yu'{} ?"t!: *f f'u*lf' t}" {i;i*'frpg*tij;5i $i}, Sr'i- .I i,tri"fieT*. 5i;-:1i-1- {ri;r,i;1, pi'-:icr .q,arhisrrrul irrsrLr.ce ticnar nu ,;sr,c o sr,:lutic iricclcgica la tr;a.ic prr:bii:rirclc sctiiiic. uil all i;rr--'.ius ;rl ricn-:inatiei :-.,litaliste rle opinii ::i irieclogii) (JSte c pmctiur in cont.inua riezvoltare c.a::e aie c,e scoil siarsiitrl S:ztului si a continuitatii capitalismului; o practica care cere dicutii si analize pentru a pulea avansa. Pe rioi :-^,: irrlcrcscaza o sooiciatt, iclcaia si nu vrcm sa oI-crim inragirrca urrci ut,:Fii p":ntru;rublicul coltsurtal(ir' l,:-s )rrngul i$or;ei ma.iorilaloa anarhistilor, cu exr:eplia celor c:arq: creliea.u ca scr<:iehto:t pcale sa evoilteze ....r. ponltrl in care sa remrnte la Stat, au fost anarhisti insurectionari. Mai simplu, asta inseamna ca Statul :,: r,a clisparc 6c la.sige, ci anartrisiii sunt cci earc lrrbuic sa at.aco, p,;rrlru a sp,era in in{i'angctv-a aeostui.l; dc r:xclrrsi. {n ceea J.3r. ce avcm ncvore este reycrlta rle.rrchisa si raspa.ndirea sr:byer-r,iunii prinke ce i exploatati .';i :. urmeazq dorim sa raspundr:rn la intreb area : daca Statul nu va clispare, curn vom pune noi capat existentei ,:re ? Es.te vorba inainte <le toate de cr praclic.a ce se concent.reitr.a pe organir.lrea atacrtJtri. Aceste nole nu .--:ri in nici 1n cazvfiprodus finit, speram ca sunt partc a unei discutii in continua dezvoltare- 51 A'i'Ui, 1\U VA tliSllAii.Ell {}l'i i,e- SiNtt : A'f'ACA-t- i -Starul capitalist nu se va pier,Je in trecuf asa culn au ajuns sa creada chiar si unii aflalhisti care se :_:::lac jntr-o por.itic dc,,asicptir.rc" si r";hiztr concia:tna ac;tcir'. c'.clor cari: cotrsiclcra ca rroua Iurrre dcpirrdc de si .r.ir-rrge-rea celli vc,t,hi. Alacul eslc refirzr-rl negocierii, al pac.ilicarii, al acomodarii, al s*crificitritri -.::;ronrizului. -llrin zrr;i-ir;nc si prin a. inval-a sa actionezi, nu doar prin prnp;rganda sc l'a dcschidc calca sprc iusurcctic, _: irif:l pr.o1;ag;rnda are ralui de a clarificff cuin ..;a acticrezi. A:;tei:talea te invata sa aste.pti, iar aciiultea te - --.3ia sa actionezi. -l:olta unei insul-ectii cstc sociala, rm miliLua. h4asura pcntru evaluzu'pa inipoilzurtci un':i rcvoite _:-t::,liultanu este cr;nfruntai'ea a,rnrata, ci rlin co:rtra amplituCi**a peralirarii eco;ionriei si inll*etul arupra : - =ralitatii. _ :.{_ i i1/i't'A'i'*,iA Irqi]x,ip+rlF.{tr,?#lI\i'i',A y€r}n$ ti{tr/oL'r'A CC{}l}.lx}PdA?A: <Jc lr* insur*t{ie ia rcvtlttir ! i:lc. :rnenilc -Ca anar.l.isti, revolutia este punctui nosiru cons'rant de reibrin+*, nu conteaza ce?a ce facetn sau ce - - .,;:;ic nc ingrijorcaza. I)ar rcvolutia nu sstc un simpiri mit pcntrl a fl folosit ca prmci de rcfcrinta- Stirn 1 un evenirnelrt corrcre! cale trebuie corrstruit zikic prin nrai nrulte incercari tnoCeste = - ,.lu deoarece este ---3 nu au toate caracteristicile eliberatoare ale revolutiei sociale in adevaratul ei sens. Aceste incercari - _,--.:rc sunt insurLrtiilc. i)rin cle rcvcllta *;olor rnaicxptoalali si nrarginalizali din s<-roietalc si tninr-rriiaL$act:a _..- sersibila ilin pglct rle ye<lere polilic de-scliiiie calea catre po:;ihila implic"are a c.'It mai rnuitor exDloatati , ,--::-.ii1 flux de rebeiirure ce poate conduce catre revolutie. -' rp,-a troiruic clozy6lt4ta, alal pc tL-rrnor) sctrrl cal si pc lcrmon )ung. StratL:gii clarc sLtttt lrcoOsitft: pcnlru : :;:.;',e ca clilerite melode sa fie fcrlosile intr-rin moC coordcnal si util. --ictilnile autonome: autogestionarea Iuptei inseamna ca cei care iupta srurt autonomi in decizii si j:" ,.:,:. accsta cslc modul de organirarc $pus cc{ui bav.at pe sintczc t:are totdeauna tin<l sa prcia controlul : -r. i-: 7tele care sunt sinteti'raln pinlz-o :;ingr.rra orgar:izatie de controi $tlnt usrlr integrate in stn:ctifa <le -.:ri_ ra.. societatii preza)te. Luptele auto-orgardtaie sttnt prin natura lor neconfuolabile atu,nci cand se {.,.",nul sclcial. :..--1. ^ nn iru l4r(sr - ;olectir - --\CO\TiiOLABILITATIiA Ce se ontinua Oane nL L lrer. ect:]cas ir.t tolti, erarhic, ieminis rtrivii c irot.co; ' - -:-:j vensus R.EVOLT,& COORDONATA : raspandirea atacului ! - .:tir-r,Jata nu estc posibit sa prcvczi dinairrtc Iinalul unci anumiio luptc. Cttiiir si cca rnai limilata lupla .,o n.lr. *oi neilitr:pLrte consecintc. 'l'rocerss js la riil'erite insr.1rcr:tii limitate la rcvolr*ie nu prrate fi rir4r' :rL_i ULlw -:-: :n avans prin nici o metoda. alcs m,qpsnclirca lor socia-la-5.1, ce --: L\,\.ar --.v PV !ss 1c:me sislcmul nrr srrnl aclolc <trc s.:hotai in sinc, ci mai --.--:-::--iA -- ---l-4lc Jl\lU ^^-:dispunedecelemaimodesteniijloaceisipoatetrasaobiectivele,sirigursauimpreunacu �ia indernzura odcui, sunt mai avnnlale leirnolagii 4.C$ft*i'LiC'l'UL PUirJv{Af{},iY'l' vcrsus fld{,idiOCi6}i.t(rl CiJ Ir{-}XL't'}lLit tu}S?'el'UEii}1'{Ar 'fl -Copflictul trebuie vazutca gn element permanent in lupta impotiva celor de la putele. L) Iupta careia ii iipsestc aocsl olomont sf'ar"scslc prin nogr;oicrca cu ir*litutiiie, isi dczvol';r r-rbicciu] iit a 'jclcp,a si rie a r:rode intr-o emarcipare ilr1r.orie ohlinula prin clecr,:te parlamentare, airinganrJ in ccle din trrna in puncrrrl in care participa activ ia; propria noastra expioatare' -i,rotrabii pot cxista nrotiyc iniliviilualc dc *. puric sub sr:nrrru{ irrti:cbar-ii inccrcatile .:uiva dc a-si atingc obiectivcle prin mijloace r,riolente. I)ai cand. non'r,iolenla qjrrnge sa fie rcr-lina ia nivtiui iinrri- prineipir-l nonr,iolabil si cand realitatea este clivizata iritre ,,bine si rau"', alunci arggrnenteie inceteazz sa mai aiba valoare si totul ostc va:rul in tcrmcnij suborclonarii si supuncrij. Oficialitalik: miscarii rurti-gio'bjiz-arc, distaiitarrdrt-sc si clenrinlsnd pe ccilatti au clarifical in mod iryrccial un anrrmil punct <lc vcrCc,-c : arcla ca ci isi varl propriilo principii, catre care se simt datori, ca pe o revendicare a puterii asupm intregii misca:-i' 5.iLilCAl,i'i'z|.'t'f,j,A : irtsurectia *u *ste donr spargerte de iSauei ! -Anar-hismul insurectionar nu este o morala a supravietuiiii: cu totii supravieiuiin htr-un fel sau altul. dc rnultc ori in compromis ou oapilaluJ, dcpindc dc pozilia sooiala, cie 1-alcric]: s: r::;i:::ilc troas{rc- Cu sigrrranta nrr srrnk;rn nici mac,."r <Iin puncl cie voclcrc morai impotnva folosj;ii rnillrr;cior ilcgaic dc e ne elibera din sclavia salariata pentru a trai si a pune in practica propriile p;oiecle. ia; in acelasi timp nu l.etisizam ilcgalisrngl si nr:-l 1*ns{:orrnain intr-r-rn F;l rJc rcligic cu prr;pii ei madi: c<ic iiiir si simplu un mijloc, adesea unul bun. 6.Ot{.GAltIEA}ttrA iI{tiOH-lr&l,LA : de Ia partid si sindieaf [a auttr-or6,eili::re. -In niscarea revolutionara exista diferente profi..urde : intre tendinta anrhir.a a calitatii luptei si a autoorgwi'aarii si icndinta auloritariana a cani.italii si ccntraliiarrii. -Organi Ti$ca are loc p*ntru lrrcnrri concrtlc : rlc accca suntcrn impclriva p:-;liii':ior, a sinrlicaiekrr si r organizatiilor permanente, deoarece cu toate actioneaza pentru a sintetiza iupia si a devenii elemellte ale intcgrarii in Stat si oapiblisrrr. Scopul lor cslc propria oxisL,cnfui, in ccl m:ii rai: c::- r,lc i:::ri inhi oonslruicsc orginiralia si apoi ii <:recitva v:c,pul. Noi rycm sa actionam, ilrr org-aniz;irca csic doa;- lin miiloc. Ils acc suntm impotrivi delegarii actiunii unei organizatii: noi dorim actiunea senemlizaia care sa duca la ixsurectie irtlcrcsc, c. :_qS_l!11r_loa()fAt(]i4l4 Organizatc,a/organuttia rtu tre buic sa e xisle pcfl{ru. {!prra! ta uri,ii ariuil:itc pentnr alucul impotriva rlnor anl-lnlite inbrcsc. -Organiz;1rea informala estebaza+,a pe un numar de canarazi legati pirltr-o afinitete conluna, al cate' clcnrexrt principal cs{c irrloldcalma actiu:rca. Cu r:a{. atia prot-,lcrrclor pc ca:c aacsli ctr:r-rarazi lc iidi'urlt impreirna cslc nraj c.xtinsa cu ala1 mai maro va fi afiritalr'.a Jor. Fiip't cc Ci;i-c ]a lrdci'ara'fa arganirare,li capacitatea efectiva de a actiona impleun4 stiind unde sa te gasesti riflui cu celalait. studiul si analiz problcrnclor irnprr:una, lrecet'ea 1a actiune - toate au loc in rcaltie cu al'uritalea aiirlsa si rru au nilnic dc a Jact cu progranrolc, plat{'oi-rncle, rlmpclele sau pr:-r1-irlele mai mtrlt sar: mai putin ciimri{latc. O:-giiniz:rrea infor-rnirli anarhista este asifel o orgallizare specifica ce reuneste o afinitate comuna fifinorita.tea anarhista si cei exploat*ti si marginalizati : �" trag coriciuzii si asteapia - lrr ioc sa actioneze. Se pccie I'i)"i;te ca noi nu sunlgfi pi]i'i.'; a iuprigl r-l'': clasa' ....n1.ri1;rl; cu cxplala,rji, ea rl,Jri.rrtel,J, r'evrlla sl slabi,.:iuldL: uoaslrc rlu si-utt *r'usrllr ;nrfr".ura "":'.. ::,:-^i,^:',,.. ,t+,',rr $siiirraloa i,i,',ri. | intre cxplrriiltli :;i subvcnrivi. al{ceva ds{,itt ^:.'r:rr,-,., idoolng3+a lar astn nu .rrt* nimic sa actioneze funpotriva puterii ciriar -h{inorita"rea anarhista activa nu este sclava a nurnerelor, ci tontinua sociotaiii. Actiuucat urrhista nu sr alr-urci ca,ci oorrliuritaroa de clasa are urr nivcl scazril prirrtrc cxploatzrtii inlr-<t miJrc org,ii'ni:tl1ie pentrtt a :,;h..rjc sa sc conocnlrorBpo or-ganirarca si apara*,*a introgii cla,so exploalaIe la lupiei, ci trebuie sa identirrce aspectele singuiare ale luptei si sa le duca --- inafiora incepr.rtului siarsitulii ale dc irnagirilr slcrci:lipt, :.rj1 siarsit catr.c incepui.ul alacului.'trcbuio rlcasoncnea sa {1c inrlcparlturr r]ilqninr; si sa ci)nk<:leze totut' sii lor luptc rle mrisa si rlo concgph-rl unci crc:;ttxi in{inite a :mis*uii oilro ::-,an:le '"-'.n"frii" ca ceva ce trebuie sa cu multitudinea celor exploatati si marginaiizati nu poate fi structurata si rcistcnta intpolriva atacului cxploatalcrriior' _*:i:_rc trcccrca tin4:ulLri, ccva bazal pe crestc.ca ta iururit pe -;chuie sa aiha o c1imensiu,.,e spc"i[rca re<iusa, ln:huic sa fie o rclatjc bazata dc'cisiv pc alac si nu -:o1e,,.ai:ia.tuiui", l:.r .. rr j: r-r '.'c ei dceLr l,r.nofora ;si sl ii: '-"'"1il[",,., sa 1x-rata izbucnii si iuo"1r" sa rre cotstluiur propria lupta in asa irl incat condiLiile tcvoltci tln conklct inhe trlilpf -..-rrj..r,.l sa ric p,l.rta- rL:zlroll.:l pcntnr a ii r"o* ta lumina. In acilsl {i;! c:ste stahilit iir/\.{r-il l<rl -:--n.-rritatea anarhista si situatia sprecifica unde lupta poate fi dezr,'oltata' - I\-r\l\/rn}lAl,IT"t*TIr)4 SI SCr;I/,I,[]L: i*ilir'!6t1r1]ir^li] si rx}}}iurristrt, i \ lr ll l itrf e fa]sa pHo]-tlerrra. imbratisam ce este mai bun in inCividualism si ce este mai bun in comunisrn' eire:urnslantc contr<;latr, rlin -jrrsurr;ciia incr:pc cu rlorinta inilivizil,:r' de a avatla rlir cr:nslt'angcri si :;a lreacz-l pc:;le sep;trada indivizii -.-.,^'J" * reca.rtigticLp,:lciLlloa r.!c il crea ptopria-ti viaLr. Aceasln cqre ca controleazl couditiile cie existenta, este _,.^-.. si si conditiile lor de existenta. Cand cei putini, cei privilegiati, iriterrncni proprii. Individrralitatea se .-*::=i,,-.il pcrrtru lriajorilidoa inrlivi-rjlor sa-si cluca cxislonta crlr arjcvarat Aocasta -- ..:: je zv,.ha doar a,rrlo pnde cgalilatca aeccsullri ];r eonditiilo <k: cxistcnta cslc o rc-alilalca sociale' de cei din si de ei depinde acces ,_.,i"i-'" u.".rut.rj este comuniimul, ceea ce indivizii rcalizeaza,din acest conr'unism' Astlbl *r; cxista niei o ega.litat" sa.u irlcnlita.te printre indivizii implicati in adcvaratul _ _ -ri ;or. noastra- de .!-'jupra impu:;e sooiale l-: ce ne impinge caire o ldsnt,rrfte sau o egaiitate a l"iint*i sunl rclurile .-:::,ul sisteni Nu exista nici o contra<iictie intre individuaiitate si comurism. -\oi ::i. ar: Iilur jto- r .,Ui SUN,I'Iiht Clrll I,XI,LL}A'['A'I'[, rroi surlteul c*rrtradietia : uu es(t tirti]l de aste;r{.*t l a1e i,::rt r. )ctE r:. c- de compromis si -Cu siguranta capite,lismul contine profilnde contradictii care il irnping catre procedee ia a aslepta _ _,i. .u-r"oput de a cvita crizcle pcr,lodicc ciu'c il ttl'ecltcaza, <lilr noi r1u tlc putcrrt coinplatcc pcnlru accclcrarea ::-rii.c ci;:c. C;rnrl *c vor ir:tanrpla vor {'r hinc prirnitc <laca 1'or GlspunrJc ccrintclor : -:-*:;rielor procesului insurectional. Ca explcatati suntern contradictia lundarnentala a capitalisinului' Astfel l- __-. cste tirrrpui pcLrtru izbuoniLc.a irrsucotici, asa curlr pulc.rn nota ca urranilatca iu fi putut punc caPat : ,...-r;i S1,1ului in orirp mclmonl clc,a lungul isloioi. O nlplura in <:onlintia ropriiilttc:cre'' a acesltti sislem a] , :.: ::arii si opresiunii a fost tot tinipul posibila' si ruttt :. iaci - ol. t abahus/ " lccst ortico{ a aparut prima dota in ,,Kiting F,ing Abccw #2. r,,'url..seotieS.coil/l:lt �*'i.'ii{.*r' Ct s'.ur" i*r's ruqzgsf,r{:, {t; t,: Si ptrev*d ysrirc secc'li s ei --- s*segerar"e!" pi:icare iol cee{r ce rs$rLt! arice c,pil esils uyt revo!Lt!iotirtr. .l)t'ivt el, legile Jirii se reiriljicsc s! t*lcu in Capilul csle inceputu! si malur a rirlir:gt irnpotrivc lrsr: morrsla, prejudeiati, cslcule, inle.r€sc mesr:hine. n-cm sa cred irtir-urt viiior rnai bun' sfarsitul lumii; doai el singur intelege viata, pentru ca asculta rie ea - 'si aTiiu! dstirir: mon'vtril'" 'se ilecot in ziua r:arcrl ,gvahrlia vet fi ficnra sub ,rr,mn *! c:a7;ilariei. ]esit d-in r:rtpi{rtris', leaadc de viata, dedublartdu-se ipouitut;grvirii' Ifi abs'ents {JrtiJb*nitutea, pltitituclirrct, rtrctlit-tcritute# se ut'ocittzrl astJbt in clip rJireai jtsa'ta' dacs *u {ii';irle t-i{tts lihertstii triu*tfa grosol*nia, stupilitatea inr:,antr$o rie ta iw&si, pra#irt tantosc; svsniuri riu exista; o lume fara chiar josnica. Bucur.iile si stderintele, slrivite - se afilesc" Fasiini, dorinie, Gpasai1- ltsatrt' tiberira e3/e rs lume a cr.tnrplacerii. O lume, lolotlala, u plidiselii : r*ahor*la, palnieie sale - nici acels care Astazi rzu mai paate nxanca paine intr-un SIat, nici omu! care n-ore decat ;l'cestitia trebuie sa fie n-a.e rlecat creierul sau, ci numai t,icleanul inrsrntat cu gura ntare si obrazriciede rtsa-zisele robin c* totii. pe e! trehtsie sc.-l :;crvim si ,tct-l lingztsim. li{ este clistrihaiioru! tle paine si onoruri. (lamaraclerie aclevarala as.le s'forlare:a c{}nfitrta pe core a.{ace a parie riit't *ti$,irt' {:a sa se eliberez' i po! sa $i'-m tsi pree:izie, ca tre ,sclrnia nzi.I,srurc a *p/.oatarii amuiti dt. c:o{re om, Or, din etPericn[c nteo' prin tnufica ci prin siretlic sferturi din lurnea exploatata nu aspirc sa se elibereze prin canstiinciozilsie si gals stt tlr',irit-i puirc*i, t/ar nepttltuxl-r exact c,*tJitc putronii; itt orice stu!ier, *rttjrsrirttlea luiratorilttr s'utti efortul </e elibe:$re a! #,e*!is{i!ar- lrieclist e numc face isi tit 1oi fu 7nt-tncn. cu chipul ccestit se scbatetrzc omul capabil si cinstit. El e si revolutionar- ccordul vinr. de lt Sitigura, prietenic pttclte rettolztlianrt lume*, t:i.a[a, dattrsrece ccoic ltrtde e{} rijsla' r':rtt r:era aari a'Slr' vcrb* d' sine. ,ge pgole bale, rrya in 7:ri7a11 rlespre o rJot:trina, rlw rru se poate fix:e care ittrit exriciitntec serdi;nenlc'!or.. Aieaslrs pr"ieterie ci;i'e vine iie l* sitie, ccre iiiC:p*,ris{E,} ileir;ielegerile, greselile si irtpinge lle affl spre perJbcliwte, grulie caldurii ei sufletesti I sunt mc Inlr-o ameliorare a vietii prin evolutie, nu se mai poate spera, caci fartele obscurantisie var d'et'en pule,nice decal yoinla putirtilor irlealisti. se vor scurge multe secole pcns i* ziua canri idetzli-slii irurtprtcitrtte, si 777';ir7t{e{t majoritote. Ramane cri c:inrtea sf e:cpa<:itcfec sa Jie im;ru;e. prin Jor!4 {irs fi'Itn gtmerneaza sstazi gratie fortei. ?utrii l? Jos cu pult'iile, rrttionrtle sau irilernrrtiort*le, cx t,ec!:ii sclu c1t rroii lor step*ni, deurccr&ti ot pentrtt ca altii s absolutisli * cg latii stopani; jos toate patriile <:rrc f.rc ifiio:{ip-$iL"-$ s* fie zxisi utzii lotul ! Ramai pe lot traiasca. Refuza ,o ,ropf indiferent pentiu ce-ar fi. Iniruciseazc-ti bretele ! Saboteaza rsmorali pr:nlru taal cu laata gre.u.lgtea rneiet lcle. ,l1t'urie. ctceslar darwti, csric.irze or /i ei, s* se- r*rca ei stt-fie care n ,c(:sle Patrii pe- core si le irwenteerza infia.e:rre secal si cor€ seainitrT{} to$lc' inlre ek" Ttt' omrtle [;al' si revolt' artelor lor, lehnicii si ai decat bietele trile brole sau bietul lci cap, refuza-te Ia iot, la tct: ideilor cr{}p perutru o t1rfa, penlr lor comfartabile, ksr &y:a-ti vine chrful de-a crrryc la{usi pznlrtt cirzsva s{.11} cev-{t, o javra de prieten sau perllru leneo /a. I,iberlo{e.c e5le sin1gtru! lrx:ru l:tanlru a sau safim intemnitoti ! arui *icr-rire si qt*,rlrrre trebuie sa fim grtta oric:rttxl sa mtri Pa.rcait Istrc �GegqEFE al sI m,l *") A 1 "-\ ) lfi< v!4 md Em 13 rtolontilric i 9U9, l''iarlciscr: l''ct'rct' 1' Guar<.lia, prrlfcsor, girnriitor si libertariiin spanirrl, a fost impuscat in transeele fortaretei Montjuich din ilerccJona. Jtt urllta rurui {a}s p}(}ccs, itr ctrtc I}u s-a adrrs nici o proba impolriva sa' Fr'rrcr a fosl trimis ir fata curtii martiale, care l-a gasit vinovat de incitare ia insurectie populara; revolta ce izbucnise cu o saptamana in unna der fusese zdrobita de fbrtele guvernamentale- Executia lui Ferrer, fondatorul scolii libertariene, a provocat un va1 de prroteste internationale. Figura putin cunoscuta, in afara cercurilor radicale, Francisco a ajuns dintr-o data ia atentia intregii lumi. De ambele parti ale Atlanticului au loc mitinguri si demonstratii de protest. lntl-un mare numar de orase europene strazile sunt denumite cu numele sau si se ridica sfatrri in memoria sa. Oricum, cel mai important luc.ru este miscarea pentru educatie libertariana" care se naste din exemplul sau si se raspanrleste rapid in toata lumea-InBrazllia si ArgentinE in Cli"u si Japonia, ir Anglia si Franta, in Polonia si Cehoslovaci4 aproape in intreaga Europa, sunt deschise scoli dupa modclul Fcrrer. Aceste scoli, nu numai ca poa*a numele Iui, dar ptomaveaz'a aceiasi filosofie a educatiei ca si el, una cate tle roate in evidenta drepturile si xsa €s€E ee"ss& r'oittittara tlitrtle iridivizi libcri' Obicr;t.ivul lor,, inh'-un ser:ot <le &'rxbt'raic, cciJpct'ai.ca1 framantari sociale si opresiune guvernafilentala, nll ct'a cloar accla clt;'{t $ca ul llou 1ip dc socaia- ci de a da naslere rrnci noi culttri, uncj noi vieli intr-o Iume noua demnitatea copilului, care se bazeazape relatii de reciprocitate intre elevi si pici'esoii si ul'Js s'rttt cuiLivate altit gitudinilc firicc, cat si cclc intclcctr:alo; intr-nn rediu libertarian. h4iscalca bcrl'ct', atirlgc rasl:iutclirca' <;ca l'tiai i:irga ia Statele Unite, nnde durearamai bine' de 50 ai- fntre 1910 si 1960, tot felui de activisti si snilitalti ratlicali, din Ncw Yoi'k palra in l'r:s Angelcs, se lanscaz.a intr-o avor.h-irtr a odnca'tjei si amoasterii, unica in istoria americana. Inspirate de rosrtirul - i"cti'ct', lrcste 20 do scoli apzu' itr di{'ei'ite port ale Amcicii;uncle copiii pot sa stu<licz€ in"ko amosfera de libertate, in contrast total cu fursralitatca si <lisciplina din saiile de olasa trEdtionale- Acegte ^scoii l'errer sau sooli Mocterne, €rrn au fost ele numite difereau fie celelalte ccDetin:ctrte edilcalioirale din acea perioad4 lilin ffi ea erart scoli pentnr c.opiii cle munciloi eumduse chiar de catre muncitori. Fondatorii Jcolitor, ctiru aplcapc toti anai'histi si dotcau e&clrlca tutr;ror farmclor de nutoritate, at;l politica i monomica , dar si educationala - pentru a grabi tE iea intr-o noua societate, bazata pe llupa ext*u{ia lui ieirsr., gr'tii}urtle rirri*lilste si libcrtiricnc si-au' ccnccntrat oforturilc intr-o campanie de raspandire a invataturilor sale' In prinravara lui 19i 0, accsLca se eristalizcava intu'-o organizatie naticnala nurnila Asosiatia Francisco Ferrer (mai tarziu va adopta denumirea Asociatia fjcoata Modclrta tlin Anlerica dc Norl), caLc-l avea ca preseelinte lre l,conard Abbott, iar pnntre principatii sustinatori se aflau Harry Ke11y si Lnltrri Golclniair, ln tiiurrai cativa ruri, Asooiatla Ferrer prospera. Secliuni alc accstcia apar in loate colturiie tarii, iar numarul de msrnbii creste rapid, rlepasind cele nrai cptirrrisle asteptari' La izbucnirea primr:lui razboi mondirrl, existau scoli Moderne la New Yorh PhiladelphiE Detroit, Chicago, Salt LaI'.e City, Seat(le, I'ot'tland si *r'rr*nd au fost rlesclrise scoli a<iiliona}e Ja Roslon, Paterson, San Francisco, Los Angeles si alte Iticatii. Ire langa ettglezar, olele se Lineau si in germ?+na, yirklish, ceh4 italiana si spr'niola l,anga **it. orase, precum New York si Philadelphia, se �iiii;r...r.:.; i;.t,}-;:: :: r i, i":l i ;r. i'r:, .t l...,li-,,,r':..r.t:l . .1:;:il. \!L r.,,r, j ; r;.r i.lr,iil lr,l:ili1 ;-ill J:i;l-ll Iv4ajoritatea accslor scoii Mod*nrr' riiit /\irloiioa, ilu ibst illccrc:lri clcriir;l'c cc Ilu au duitli mai mult Ce 2-3 ani; ir'sa :+coal,ii dc la Sjtclt<in New Jersey a coniinuat timp rle 40 de ani, iar ,,rivala" ei clc ia h4rihcgarr - Nctv Yorlt peiltl'u apro;lpe ?-0. Inrproviz;rtiar si cxporinrcntul ()r?i\] reguia principala si existau diferente considerabile <Jo la o scoaia la ei{ta, tlcpittzarre[ dc resursc si personal. in ciurJa diversitatii, tcate scclile impartaseau un set de principiri si practici comune' instruirea se laoca pc bara prirrcipiilor liLrcrlai'icno, accenkmnciu-se invalarea prin prirctica, ala1 in ceea c€ priveste teoria, cat si anumite meserii si nlcstcsuguri. lltc,gt'atttcle r"igidc, orarcle si cataioagele €rau ,,intei:zi:;c" in s1l3 rle cla-';a' Cei impticati in acest proiecf creadeau cclucalia traditionala ltstrangc ca dcz;voltarca spontana a copilulrri, ii stopeaza evoltttia nalumla si ii abrutizeaza caraeterul. lnvatatul pe de rost (rnetnorizarea lbrtata), caLE sta la bsza invatamanhrlui convcntional, trcbuia inlcrcuit cu libertatea - ca functie a educatiei; aceasta fiind un prooes clc auto-dezvoltac, Im proccs prin cit-c eJevul trohtrie nrai m.ult sa dea cleca1 sa primca,sca- un mijloc prin care spiritul unic al copiiului este incurajat si sprijini! in loc de a fi ntodclat oi'i suprimat- Pe cat posibil, s-a incercitt ca e levii insisi sa fie cci ca.re hotarau ce si curn sa invete, functia pi'r";fcsoniltri fii:rd acocla cie a lc futrti:*r sccipiu-i libere, de a incuraja independenta si incrcdsrea in sine. Metafora favorita era cea a unui copac sau a unei 1'lori, carc rasaro, crcslc si iniloteslc, sustinuLa doar de fortels naturii. {n conformifaie cu ace;lsta filosofie, elevii erau tratati cu multa rabdare si intck:gore. ltogulilc arbitrarc au fost abolitc, Ia {cl pcdepsole si rccompcnsele, ntt exis&ltt note s.':u examinari, care ar fi putut naste ipocrizia" invidia si insclaoiunt;a. Copilul era incurajat sa inycte liber, fara tric4 m presiitne, rivalikte sau competitie. ln toelc scoiiic h4odcrnc, cduc:atia cra perceputa ca un proces fara slr,rsit, care se' extjnde de ta cea mai mica varsta pana in clipa mortii' Asi{'el, atlultii crau invitaii, nu numai sa parLicipc la functionalitatea scolii, ci si la orele de scara sau de duminic aa pe care [e tineau renumiti oratori si scriitori, suplimcntale dc c;ursud dcspr:c aLla, litcratur4 stiinla si nenttmarale suhiecle istorice. In cateva scoli se preda Esperanto o limba internationala, cu sccpul de a promova soiidaritatea intre diferite nationalitati si aproape i:. ,'. '-i::;'.r , '. :;i .'li:iiii :ltii,r:ir1i.. :fi':i:1i(:i''ir: l:'l' ':' ,:,: . 'r 1:':;';" ' " i,'' , :;*sia]* : iie ia sirrdicaiisrlul i*'jusiriai la lii;i;turaie: dc ,-,;<pr'c'sir:, clit-ie rarca stxitiiii: si iri,-rplig;itliu t:lilimilitiu-i:;ta. Priacipiriir ir.lr:olcgio ei:a 11r: amcstec d; anarhisrn, sccialism si sindicalism, cu Kropctkil oa ocl rnai in[]ucrd r.corctioialt' ]'e lartga bu]clinui dc sliri al Ascoiiiliei Ferrcr si a.lii put'ilicaLii precum ldoth.er Earth sau Magazinul ,,Scoaia fv{odcrrra" p;cz.unlau rrourtalilc tic 1a diibi'itc scoli' tin:rniki-le la curent cu activifntile colegilor' Coniacteie dintre scoli erau lrecvente, incluzanc schinrbul cie prof'csori si cohiparncnt, clar mai alcs experienla si sensrtl rtnei misirrni c'omune i;: caularea unui proces educational liber si eficient' i.lici o scoala nu cxcnlplitica mai binc dubl: ei'olulie educationaia, a copiilor si a adultjlc:' decat scoala Moderna din New Yorh cunoscuis sub nunrclc clc Cotrtrul I'cn.cr. Infiirrtala in 19i1" era '.rn loc unde adultii it.scultau discursurile lu Clarence Darrow, Elisabeth Gurley Fl1nn si ale raltcr pet:orlaliLati publice, unde erau puse in scenci picsc, ,Ce catrc Tcatrul Libcr, undc se asculb'concerte sustinute de T'rio-ul Scolii Moderne s: r:r:de sc dcicaLcau erle nlai wtalttwc problern: ale nronrontrr'liri. iira rin ]oc tlnde fc'mei si barbetalentati puleau lucra liber, unde Man Ray putee cx1-*rinrcni.a ca piclor si lbtogra{", Lrndc Mikc C+i: citea Sheliey si Biacke, iar Sadakichi f{ar-bna' punea ia scene prciectele saie avangarCiste (fin're rcrr[s). Pe langa creie pcnt;'u cnpii, supervirale i: DuranL Centrul Ferrer oferea cursuri serale ci:rtr:'gs si pr:rfunlr- cot Will pcrriru arlulti: litcralur4 arta, psiirologie:: hzioiogie, espemnto, spaniola si fran'ceza- Cel rnai **e ,utc"s l-au arut cursurile despre art4 tinut: rJe Rotrcrt Flcrtri si Oc,orge Bcllou's. Un alt cu.' poprrlar era ceJ prez,enl,z"L sapkmanal de Leonar: Abbott ,,Literatura raCicala si mari Iibefiarien undc cratr prczcntali Maclorlinck, Sliaw si al": scriitcri cu vCcri inainlrte. Jacques RuCorne profesorul de {rarrceza, isi amintsste centrul c: ,,putsand de viala si osli:"i{;1{ci'i iar h{orii-: .Tagerrdorlf, directonrl Teatnrlui Liber, ca pe ,u; ocean al gandirii si activitatii, unde toata lumez ctca:ta si rnunccsla", ,,fu!i-a plarcrtt dc la irrecput" sptlnoa scriitorul Manuel KcmrolT, ,.inCividul s simtea liber, punctele de vedere si parerile erar schirnbatc libc,r intrc orator si auriitoriu, ia atmosfera era plina c1e enluziasm". Centrul Ferrer eta vazut de catrc sustinator: sai, ca un moclcl al relatiilor intcrurnane' Pn strustura si functionalitatca sa, pil �'Irlrir .,.r;ir:iiii:.iilr.ji jll:i.r.lr.lil]l:rll i,irlr ii ilr"'::r ii, r::i;: iii: ccii;:lii- i:a:i!il'ril :l''lii'iliii iiiii:;'r'-'i' i.''rlir' pe care 1-ar puLca avca iuniea' ---- . iii.or iibertarian. *-:i3 CC {iorlstrallgo|ilc inlpuse clc autotiiirlt ut it ' -. '^,'-r,,r-' I).',-.rrt, iiiiii "lrii '''" \'(at .l'i'rr Liii(ii l:lr '"';:l'\" u.r.iri-tr{,\ ir.. 'i'- ---r,-iiune. cie alterare a fundatiilor sociale prin :::'-uraroa i,airtltti igrioranlc:i., dogrnalisrt'rttlui si :,-;i.'.iiiilor. Cricurn, scopill principll , :. - (ri-a :flalea pentru copii. De aici totul venea de ia ,'iil" riil .rir'\).jti,- acesi lei. l'.tittcalia- r.ti: iu Stcl t';ti. cr-ttt i'i t t-tit p'; tlc';ir:iist cl;oxionrti,.: :rl;ri:iiilc irt I'j:.)ri':'llri'' )'ril r';'i:;li segregatie inire scxe. Prczcnta era r''oluntara' copiii si plooan <;zutd t'roiai], llrll.liil'txltt tioat cerca co ii inlcrcsti si i6r.noi'alt ri:stul. Nri cxislri o anumila disciplina, nu existau pcdepse si nici un fel de \/c)Jlc)Au fonnaiitati. :\tat eievii, cal si parintii faceau Paite din administratia scolii, care forma nucleul coloniei si -i--. Progresul scolii a fost :r-::erupt in al Patrulea an de :.,,istenta. ln aPrilie 1914, in minerilor din , =pul grevei detasament de un - , iorado, -r^itie a atacat o tabara de ,. principalul ei motiv egal si pe leorie, dar si -.Jlou,, ucigand 5 mineri si -: baieielL. APoi soldatii au benzina Pe cortud si :-au dat foc; au mai ars 11 :::ii si 2 femei. APoi liderul --::i ei a fost omorat in bataie. la 'lrenton pentru a Preda olaritul, iar Joseph Ishill din Ludlow a -ir3rat un val de Proteste in r- r;i.efleller Jr., L"s- PrinciPalul --.':ietar al minelor" In -:r.:irllalta tllnlaloalc, s-a c:otr1lil'ai iln <'Oirt1'rittt - r-.!(. Jir (1t urrt,\. t-- fuWfl*Yt OC rr ::1,'Lowrl - Ncw York. Pusa la cale de Alcxandcr ---'r:,ii-i3u, corLsl-riratia isi at'ca seditr{ 1a Ccntrul . :-er. Pe 4 iulie 1914, iatr-ttn ltpuciiment de pe ,.ington Avcnue, are loc o explozic carc ucide 3 -, , -:,,rs1i. Borrrba dostirrata lui }io';kefollor - - 1lCase prcmatttr. aLrll - D;. pri Pe practica. Se invata tamPla-ria si zidaria- anari.rishrl belgian Jules Scarcerieux venise de .-:iat ..-::3 tar4 indrePtal.e ::r:-'rttiva 1ui John D. de existenta. in confomritate cu principiile libertariene, accentui se purea in mod iuri de langa oraselul i"1:-.acrul t incidentul din Lexinglon Avcnue (la doar - :.,'\ ii blocuri dc Ce rrirLr) a avttt rcpcrcursiLtrti -:l:inle ptntrti Scoitla' Imediat clitpa c;<plozie, ,=:iiii politiei s-au infiltrat printre adultii care -- -, .rriALl oursurilc, in ofblir-il cio a cicsocpi:ii . -::;ra1or-ii. Pesle noapte, Scoala doblindesle -::*-Eiia unei fabrici de bourbe, a unui cuib al :, i.'r:i!Lnii si erirninalitatii. Nutlrarul vizilatorikrr . :.:. illr contriblriiile fir-lanciarc se fiircsc si clc. :r--3 in cate ajunge Scoala, combinata cu --',::r':a spiolrilor si attrtosl't-:ra glttcl'ala clc' ---'r-:-c si anxictate, au dus Ia dccizia mutarii - --i in afara New York-ului- A fost alcasa o ., --:,'-' lirristiLa irt satr.rl Steltcn -- New Jetsey, uttde -:: :':c:.u dcja bazeie unei colotrii anarhiste' In - , , I I -5- scoala Modema se muta din New York tinca ore dcspre tiParit. Suh indrurrarca iui ilugo Gellert, copiii au reusit aCevarate opere de arta. Ca si in New York, eforh.irile dedicate erau c>rpotirrroittulLri si irrrpi0r'iz.a1i0i. Datol-ita i:oirci nin;le in c,a;i se r'flti s(:otila, edu<:iitia ir ;'tr liher devcnisc o .,rcgu1a", sc practica inotul. gradinaritul si o ritar'c viuicliilc dc jocuri sp'ot'tivc. Printre ce i mai irnportanti profesori din iunga existenta a scolii Stcltorl au fost probabil, Alcxis si irlizrbcth l'crtrt. ,,Sc:oitla cla ooltdusa clc slttrti", remitrca Rogcr Bald*'in, ,"n'lcxis si Eli;:iibeth erau atat de dedicati si altruisti, incat nici o pieCica ori si ttu lbst rrtultc - nu i-ar f i pLrlut opri clcscru'ajzrtc in - ior". Farrilia Fe,-m, ,,unchittl si' matusa", curn crau ei numiti, au fostr' printre primii Statolc t-lrrilc' ;rir-rnicri ai cciucalioi libcrtaricnc ciin in 19Cl ei au inoeput o sooCa libcra in Ncw I{ochelle - Ncw York, mutandu-sc in Brooklyn si api-,i in Lowcr tlast Sitlc, inaiirte' de a air"rrigc' in Siclton in anii 1920' Arnandoi, dar in speoial ,,matusa", erau pcrsonalitati putcrnice care au lasat o profitnda intprc,sio in ntistarr"a licrtcf, in c'ar(t au fost acdivi aproaP.a 30 cle iini. Fanrilia Ferm a parasit Stelton in 1925, dar s-au intors I ani mai tarziu. ,,MAtusa" a ttturit in 1944, clupa care misiunca ,,unchiui" s'a mutat in colonia Alabamq unde amurit :o;,1971. Fairhcpc �L'r.l.i (-i r'fi.iili.; r:l;ir-;t'lii: ;;' i'::''ii': ' i:;iii, lit;.:l;, ;i i tr:] n.. 1:,lli-t,-tl, - ,'i,'r'. \'(ll, . , (:, :. r. l',,'r,1,ri . t'! r('r r r.. Lr.i v I i '".. ' scoala moCen-Ia \''a rium Zti ic tini' lviultcgau s-a d*sciris irt li)')4, riilli co{idLiocrlitl Iili Jumes si fieliic Dicrnl. Aii',ilnrioi {-iisescftt itprigi sustinatoi ai eciucatiei libertariene in Anglia, unde lbnda-sera scoli lr4i-irierio Ia Loldra si Lii'r:rpool' Au emigrat in Stalcle l.lnite in anul i9l7 si an lucrat la Stclton inainte de a se muta Ia Mohegan' in t928 se reirtlors la Slelton in calilatc di: codiroctcri, inainte de a deschide propria lor scoala h4oclcma il Lakewood - Nerl Jersey, care a durat 25 clc ani pana in 1 958. I'entru o iultiatatc: tlc st'oo}, fan:ilia Ilick, a avrtt o inflttcmta majora in cadm] Scciala miscarii Ferrer de pe ambele maiuri ;:r iri, !:l.ii.' i i,jritil.' ",:,;:'l'il.llli': iif::-:"l-'i' ;"1::il-ii ii-lri:.:I.i;-r;lriii i-i L)l.r?l:i L!1ii-il' i-'lilill'ipii 't'-t-ii1t-ttt" La iliol'r*. i-,:rti:f :;i Ciscipl;iii *'*--')'"' ' sai. u* rifrr.(rGLL s,'r'-,rr'n:!:'rl,=, lui I'r;r'l'e I zr ltlsi txeciti"ia iii!i:' iii col0fii* ioilr-lai.ii .r-,i,.ii:, ,,,,^.,;., si-ll hotc;';:1 r^-,';lil. l:i;loni:li itl; i:t V\' \.ur tu :rrr'\ i,vlrr-iv fiul cu nurncle accstuia. ,,The Agitator" ziarul j"lr.r,-1,..i-:ir aie Allanticului. InchirJerea seolii [;lkevrcorl, a marclit sfarsitul miscarii scolii lv{oilci:ne in America' ]'cnlru a collst'n)a iusa accasta rrrostcnirc, un gl'tlp de losti elevi si prolesori s-att hot:irtrl sa infiinle're .-Prietenii Scolii Moderne". In septemtrrie 1973, rroua organi'nLie si-a iinut pritna tr:unir'rne la universitirk.r P.utgeru, care de aturrci il r{evenit paskatoarea:arhivelor miscarii Ferrer; sute de elevi ii prolcsori, colonisli si prideni, au lrartioip'al Ia acea reuniure: NeJlie l)iok si firr] ei .Iarnies Jr' , copiii si nepotii lui Leonard Abbott, Hany Kelly si Joicpir Coltcn (3 clini"re principaiii lbndalori ai miscarii). In toate colturile tirii, au lo{r alt{bl de reuniurd in fiecare an, la care participa tcti cei inrplioati i* scoala h4oclenla :'i ul:rlc *cs 1in simpozioane si sc aclrtna dilcrite materiale pcntru colectia Rutgers" In aihra color doua colonii, r-le ia Stctton si N{ohegan, acel*asi principii erau practicate si in colonia Home din Tacoma Washington si Sunrisc ciirt \/aloa Saginaw - Micfiigan' Colonislii incercau sa c]uca o viata e.nn<;nioasa si cat mai naturala, deparLe de industri alizarc si de agitatia urbana spcland sa c{ce'ta o luntc liticra in ctlt'c sasi conrluca singuri ,,afacerile" in concordanta cu valorile iibertariene. Ca si la Stelton si Mohegan' o idee cretrlrala si o prooctlpare pt'irroi;:a)a, a lcrst si aici aceea ca idedrrJ anarhist al unei socie&rti lara autoritate coercitiva si o presiune economica poate fi realizrt (cel putin in parte) prin educatia copiilor, inainte de a fi corupti de comercialismul si egoismul sistemului capitalis! printr-o educatie neperturabata de represiunea poiitica ori indoctrinarea religioasa si guvernamentalE practicate in scoala traditionala z\tat in l.{ixne, cat si in Sunrise, existau un lel de scoli libertariene. Desi nu se numeau scoii publioat ir ccrlci;rio, L:al'c slr au{o-cjr;[incra ,,bilunar sustinator al sc.oiii h4oclcme, ai sindicaiisp'-rului muncitoresc si al iiberal"ii individuale", posta ar{-ioolc inlilularc ,,iv'itLri.irrlI trt)tror" s'Ju H. Allen, ,,i'.lecesitatea sc.olii ['fi;rieme"' C,;orge unul dinne coionisiii lbndatori ai comunitatii si i prinrui prolestr 31 si:uiii, sLibiirria con1r^aslul eu educatia publica p;-in *Iiberlatea Ce gandirc si de actiune pennisa in scoala noasha"- Ca si in scolile tvlotlemc l;i l6 [{1irne , mcscriile, jocurile, sporturile si eilir{j;i1-ia .:cxuala al'eiiu r'tn rcl imporlilnt. Nici educatia pcniru adtiiti nu era negiijata, se tineau cr-tt'suri si stLr,lij pi: rlifi-:ri1rr subie:c;te' otlrn ar fi espera;rlc si fiicsofia orje.ntala. Printre invitatii de rnarca s-a ailal si Erura Goldman, care a vizitat de rrrai triLtLlc ori r:t ii,niir si iacea pltitruri per T Q infiintar+a ..L,nivesi'.i;-tii de ncrd-vest LiberLztea", ploiect care din pacate, a ranlTat ltcrr.:alizat. Colonia Hr;re. silitala inlr-rtn nric gc:\; impaduri! intr-un ccit retras al tarii, a durat ur slr:rt rJc sccol, ijirr,j irriii ijin'iic ccie rtai lttngci'ivi experimenle comur'iiaritne din America Prir contiasL Car.uni'ratca F'cri:lrelor Co-cpciatir'; Surtdse, Ibn,-lata irr i9,i-j. a drrat doar l0 ani' Ast: clalorira faptului ca 1;incip;ila ocupatie si sursa cir subzistenta era agriculii:ra- iar colonistii erau tota trecalilicati liirid rnaicriullca rtruricilori de origin' crrxcuti in t-'rediut ttrban si cl mssedi industriale. Dar la Sunrise, scoala n' 6r-; Malii i-!:prcsiuni. i)rinhc invitaiii cclcbrii ' FLudolf Rocker, Agnes Ingii -'- est-europeana, rr.prcr/cnta prioritatca pritrt'ipa1a a colciniei; ii. e.venimenle-lc. cuJtrr:-aie, Ce.si nr: e'rart igncriile, e'r^ insa secundare supravietuirii ec'onomice in ai' colcniei s-au n,iiniiral si Ann Ai'bor. Datorita greutatii':r economic slrctifice porioarlci, oolorria s*a rrru{ai in 1937 i S."rno, - Virgini.L iar din 1940 multi membrii a inceput deja sa plece' Pawr *r'4 Avric gx 4 �. -i- 1!::' '", I ., ' r t-.:i;r*t;,;{-.; J".d;;- <;1 ;'';';+<'; ''" } 'r' t"1 !'iil;. ..-c *qj*..;-a]-d, {: Sct.,]..i l"i*,d*r*e ,:r."..L.t,e <ioilea Fentru a irrte}ege *:.::*pleL ic'Ror.EarlLa ai in cr:rn esLe ea in ziua de azi, iar :;:.-eiegem mai intai gcoa,la,.&s& :iaru1 reodern' fundarnentala a' sistseraului educacionai scoala in ziua de azL' fie ea ideea iunirr =atrci, Ce reprezinta, deci' .^.,1,,; publica, Privata sau Parohiala? . ill,:i reprezi-ntsa . RePrezinta pentru copiJ- ceea soldat - un perrtrr'r inchi.soarea pentrrr deLinrrt ti "*'*rr** P"":t'. " "lj-"*t?? loc in care se uLilj'zeaz'a orice mljloc zdrobeasaca' sa iI sa apoi pentru ca vointa copilului, straina' de sirae insusi ' sa-l modeleze i-ntr-o fiinta totaL Proces es'te derulat Nu inLentionez sa spun ca acestparte a unui sistem o in mod eonstient, ci ca el esteprintr-o d'isciptina si care se Poate mentine numai eu' cea mai ma're uniformitate absoluta; aeesta esue' cred pcs'ra c11I r llon rtii si ul cu si de colile *urile hli-; erima a societatii Prezente' de distruglere a woinLei _ u$lane Norma1 , pto"**t'f fraged,a adica arfi trebuie Sa inceapa de Ia o varstala f,oarte acea'sta varsta mirrtea - pentru ca Ia varsta copilaii"i rtii de Ia feI eum acrobatii si unexa este cea mai flexi-bila; itat de pentru a dsnandi calitatile conLCEnr contorsionisLii, pe{ : carrd' ^:"="t':::: eHergeze sL g& 5e j-rrstruiasaca in ;:eri'oade' 3s'r.:Pra museFrilor, irrcep sa prin eciucatie iamas =r="r'ii*=o"t#":r::il*::'po€t-€ rL obLinuLa_,1:r":^:1=,*o.,rr, pcate este =iiguta perica&r in cere se sc+lii periea'da ca si sistemul trotar : gol{ s:ster.atica este in sine atat de stupiaa incat condanma cunoate.rea, :cband_i rat ur si rnuti l- ' :-3st-r.rf, de educatie sa f ie arbrtrat ,,..,i,i yc SaFresuPuBemeaclrle.l'aars,ugeraeaceleraiburrerezultsatseFentrl: printr_o hranire obligatsorie- Nu s-ar tineau J! - Prir ,ciatir:t ri. Asti urua di ru tota origint si ct rala ni jci; ia 1e, err' in ar,. :brii e = Ingii rnomic 19'J7 i: nbrii I a Avric, S-ar obtine Cu :rdivid si pentru sogietate ignorant i*p"t"i," -1"-"::Y.procedur:i stupide? r*ai cel si ornulclriar =evolta :e=r*eastearsLomacrrla'reoaatpiar:'ilitate'Iaaproapeor5.cesit'rratie'niailEsre gasi:n "et"'p" iorrsaf sa avem o hranire jecet ereierul' Cu toate *"i*'' :biigatorie a urinLii' ,ra,n slrlleriori aator na-t.iu:ri, pentm consi*=^"**::::,I:r"='.=;#, ne a.ctual moraenLul Ia De fapt. Ilentru maa prin ea'e' ;;t ereierului' aI obligatoriu ori-ficiu un inventat introdtcem irr maql fortat in =a ao, ore p€ ZL, de-alungul a rnai multor ani, gulte mare de "Rutritie mentala'' tacuti -intea copih'rlui o cantit'at'e s1udenti ai c,uvinteTar; stan 6ac de u$ Emerson a sPus acuB 60 de ani-: ,,Suntem cu aeolo sau 75 *"1'- *i 70 peneru jn coJeErii fosL si All :5 -sco-li ni-stiC"" De calrd -:?:':-:." ";c:be gaale si cu CUrrinte mernorate, si 'Eu cu*roasLe* Ssuseacestecuv.inteintelepte,Americaaajunslaorcnipotentamaxi-rnaa cu actul <ie maxirna faL-a='n'taLa Lnsa surrtlra llusi dat s:stemului scoLar , -r1 rand. ::pctent.a in eeea ce privesLe rezulLatsre' nu ^o arrrrr.zt-ie ca eI },!are}eraufacutdesistemulnostru.deeducatien.uesLej-npraml acela ci rrltrrite a fi curroscllt' sa care nirr-ie invaka ng nu procesur ca !n a:eia p=i*g.g1-ate. s& r3 s5--=ijirra consta in p=:L.icrpa }a perpeLuarea- *la=elor mis*Ior; raul sistemulu1 :=iminal de talharire si expolat'are a un conducator airsolut' =roclarargalaudaroasacaelcxlstal}antruoadevarata*ducatie,cairddr:fapte} cu urult mai bine aecai ar put'ea 5a o faca masele Cu mult mai mult Arnerica =,rpoo" mai' necesare in Metod.ele rroderne de ecucatie sunt :ecatsuntinSpaniaSaudecatinorieea]'tatara,pentr'uCariiciunci'e fata de liberlal:ea poaLe intatni o atat de IEare intel-elEal}La se pana Ru =lt.;rr.ceva si de iriginalitatea gandirii' Inea de Ia moraentul nasterii si :e=sonala lasfareitulvietiiraeestr*ott.oesteimiauBasui}rat'uturorcopiilorc.afiind educator sau profesor in nicj-un exista Nu succes, catre posibil s::g.uru1 drum �Arr:*rj-.fra casre s€ isi j:flste I:,.tr.i,.::e e.iujl:e dre.+ i ird.-r'er:rieBhq+ CE- d nr:Ji H{;,L-{- t-erftrj.:-r:a;+ del a d-5-sL.r*Ea ii.i,rj..fe>r.a[ilat:ee si ix'-rra'-iaCernsieier ea, &" sos:-L tiryutr *a Ler"Li *ar,r*xri -'Llihciigeru't;i s:* f j e clari ir: Laeec La privir-rla: tcieitsLtiutr ::+ei:::u e***c:ui.c pLe:1eflL Frtlcui* gi i*p*ri.d.erita politica sr:nt r*a*Lisru.te raai put.irl, ci-e tribrrna1e si. de averi decee sunt cie g r$Eds& inerEa a grna.nitai'ii, irubiba"a si rnacinaLa de o uniforraj-tate a-bsaluta, si ca scoala reprezinta in prerent e:ea vuai eficienba r*etoda c&re produee ae*assta stare. I{u cred ea e>{agiereu si rrici ea. aunt sirrglrra eare E-re ereeastse pcrit-ie " Citez in aceasta privinta dlntr-un articol aslaruL in ,,&!othe.r EarXh", din septer&ri* 1910, scrir$ de deci:orul Eeil-urarrr ils profesor extraordi.'n&r, cu tf e561lerl-enge dt epf,ssilc ?5 de ani: ,,Sistrllrrul, nostru #coI*r * fa-Lj.mentag p*nf,tu ca se bazeaza pe canstrangene si Timitari" Copi,ii sunt eorr.andeti in,sod atbitrar ce r uno'e -qi clutr .s& faea JueruriJe. -Initiatbdrra Jrc*r-qcrriaia ej origi*aJitetea, autoexpri-sreree si i,rrdivjduafitatea, srsrtt irrterzise. .5e con,sidera cE esfe posilriJ sj i-npottant ca totj- sa fie interesati de aceJeasi iucruri, in aceeasi Eraaura si in aceJasi tirrrp. V*n*rar*a idolalui. lr;zif,'a;rmltatii ccntirxue ia rnod degchis si fara nici o piediea" .Si penfru a fi inca o data sigruri ea nu rra exista nici o interferenta etesodoxa supervizaEea scolara ii dicteeza profe-+oruJui fiecare 1res 6i chiar ei rnaniera .sj ntodu,l do a actiona, e-"vtfel incet jnitj"afJrrele aaye dls[ur&,e, preci:e si c,rigir:eJitatep sJ .reELu: -Iucrurilor de acest g€h, sa .nu faea parte djn metodele sale. Inca se vorbesto eno-rm de nul.t despre ordiae, rretode, aistea, disczitJ.ina, id rnaniere i-nvechita. sj epuizata a trecuf,u-luj i*departat,' si aste co*Cuce p:,i degtaba La represiunea daca.t 7a eJ.iberarea wietii. " fn ae€ist*e cireu:n*tarrLer prclfeaorii *u:rt <ioar rrisLe urrelt"e, Riete robe care perpetueaua o masinarie care produce r:ei rokoti. Ei continua sa isi ir*'6:r:na cunostiintele asupra copiilor, ignorand eau supri-rnand do::inta 1or instinetiva pen11ru f.cuisueeLe si utili,LaLe, si. c<arrducandu.-1 r*au ta*rndu-i irrtr-o giandire de Iniocuiesc s6sa. bolnavi"cioaea, in!-r-o i.nstructie lipsiLa de spirit. stimulentele interioate, naturale, care n!.r se tpm <ie nici un o}:stsacol si care nu Ee dau iriapoi ele l-a eiei urr efa-LLl eu sti:rrul-ente exLerrie ei Yretod€\ rie corupere exLerioara, care de e'bieei surrt bczate pe friea ori Pe o lacomie EaE rivalitate antisociala, care eonfisca dez,voltarea bucuriei de a lucra pentru propriul ]gix,na, sung qeei}€ creaLiilor moti'rrate, care sting ardoarea intitiativei creatoarer si fervoarea ae tulr:i soeial , iniocuindu-1e eu mot,i-ve banale/ cu capricii trecaLoare, perisabile. Fara ea ftFi adaug ca eopil-u]- deviae blaeat, mintea 6a irreetlneeLe ei ee fiinta sa interioara ee denetureaaa r facand-ul incapabil sa isi GCUPe locu} ca factor independent in eadfitl luptei soeiale. De fapt, nu exlsta ni.:rni"c care sa f.La mai detestat, in Iu:ae, irr ziua de az3,;, deeaL €:.erieetele irrdepe*denLe, ind,iferent de donreniu Scoala Moderna respinge intr-un .mod eateg'olic acest siste:a de educatie daunator $L criminal. Ea sr.retine ea nu exieta rliai multa &gl&onie intconstrangere et educatie decats e:tista intre Lirariie e.l libertate. CeIe dcrrla viziuni se gasesc l-a poluri opuse. Principiu}. funda:nental aI Scolii Fioderne €c!:€ ca educat-i-a reprezinta t:rr procea case are s*lul de a scoal*e la Surorafata, si nu de a introduce; ea wizeaza posibllitatea in eare eopilul sa poaba Ba s. dezvolte spontan, r{irectionandu-si propriile eforturi si alegandu-si eiomeniila de eunoastese pe care vrea sa }e FtEd:i6Ee, ler pr:ofee+ril, in lor: de a se mei opune sau rie a isi prezerlta is n'red auboritar propriile epinii, pr"r+dilectii sal credinte, trel:uie sa fie u$ instrument sensibiJ. care sa raspund;r Ia nevoil( copilului, e.sa cuct sunt €Ie laa.ilif,esltrte io orice &efiextLi aa f!"e u.n canal pril care copilul sa poata obtina atat de mult din cunostiintele acumulate a1e lumij pe cat ae aratsa ca e de pregatit sa le primeasca si sa Ie aej$iIeze. Faptelt demonsLrabile, d.in cacinrt Seolii }doderne vor fi prezeritate drapt etiintifice, fapte, dar niei o interpretare a tseeriei - politice, sociale sau religioase ' nu va fi prezentata ca avand in sine atata sacraliLate sau infailibilitat intelectuala incat sa excluda dreptul de a cri-tica sau de a nu crede 5 .t' iF 6 Il ar ,!tr, {L u +-, +-. s fl Ii an r fr n l] g{ @t o! dr fi 1C E( F€ e] ac Itc ry u! p! se de uc i, *-i J,,tn Pe �i:: !!as€ -A rsba ::-e .li n Lea, esLe easi froo. :I va eeze ,.i I n- 6de , <i rbr ]Pl.]i1a :tiva :e cle riesa care LIE IJ : 5aI; oare? cti-ve 3i i}T re ee CE sa .eflLe, rcati€ int' dor*" rcierne Lf i.i:.,.]-]i,....-i]:.:.i11"};.1,.li-"' z t s '':':: j :i :,.i grfi . 1;5-1.1,;;!-;r;:.i tr'l {}j'l}i G'il'i ':f:"L( -l-il:.{r:x }.:r.s:::rt::u- Eira'itrlriii} $;aL: c],* t;;-i:i-i " 1o';;*r:'i:r: furt'::tliil-*:fuut:r*'': & eriacriioase 3=or&ci.ryaiel& lirlei. ic:v+li;erri' si- r}:{a iclEi 5e1; r:, .3 ias+i- aLa sa s€ :niiIr ,e. mai -i sa'r. )voiIt L pri: lumi: aptelr dreP' )age Iitatt S io*'** rj'e C't'EtA:L'"Le -ccoela i{acierna u*u a'-uUi.be flie iregr:lament*.F::qfesoriipotaPrindefoartebirr*rTlr:LRprapriutlorentu=ias:n'si si tand'retea l-atente in coPil ' ci&'r n-a erin caracterui lcr nohil , eituziasrfiul i-n rrtol.tle"ntl:I irr ca]:e va ince*r*a s& i} caiea p,este lil,ert-atlle fut'rcLiei -qals dir-scipli-rra u-n copil inseEmna af tul ' A f crtreze pe coPil irrtr-un mgld sau fals, r$.n mounenL ce copilur e infl-uentat invarial:iI a sta]:iLi un st-a.r:dard. morar €si;€ ri'crlnal 6a tL* i-irE:uS 'ispura 6a c€' sa cr€ada ca pedeapsa €sL€ celta car€ natura'la si de catre 0 pqrsoana rcai put€rnica - in Loc eia f:e o reaetie 3eevitat ca tez:uLtat a1 propriului comPorlaroen't' irrrJ:i-vidul prirt scopur Eoeiar *l scorii l{odez:re esLa eie a cleavciltti. 3ul}oasLeresj.Frinj,ocullj}eraICaEeCLerist-icilorPersena}era;:tfelj.neat ca a invaLaL sa se eurloasea Pe seesta sa poate deveni o fiinta s,ociala / IleRtru' inLr.o i nt}.rig63g sine, sa cunoasaca r,elah-ia sa cu sernerrii si s. se r.-a'],i*e,.e armonloaSa eu socr-etat€a' Nontal,scoalaModernanuisipf,ollunsesa-iinlaturePeLotiprofesorii vor aceel;ta exLNrrierrta :are au invatat di'n greselile Lrcutull'zi ' Dar dasi -ecutuluirvortrebuisafoloseascamereunoirretodesimaterialecarevcr Pentru a ilustra Proble:ua: in :inde sa Promoveze aut6e;ryrimarea coPil'u1u1ui' ziua r)e azL, ccpalului ii esLe prerrcls eodut cuj3 se face edu caLia in scoala clinqerndire sau libera init:iaLiva ' seeala foloaieasca prop::ia f oarle rar 5a isi alese yoderne incearca sa lnsuseasca inl'atarea prin teme origi-nele' pe subiecte aride a1e je eopii, &Lrl propria lor exper:ien-ta ciin wiata cle zi cu zi; schitele actuala a copiilor' pcvestir.,r =*i srlgerate oe Jrperienta i-rnaginativa sau posiJriritatilor ' copii sunt Noua metoda deschide i.:cedj-at o noua erie a, au rrrai fast Jlu Ca Pe larrga fapi:ul faatre i-rapreeionati / 6ullf- foart e vioi. si originalitate rnai rnrlLa :-qbibati de uniforraj-Late, e:<Srerienta. 1or va conline esle ea credem sa ::eali-st f=umusete decat eea a profesorului; de aselnenea, trebuie I'Iu via'ba' este intens inLeresat cie lucrurile eale ii- fomeaxa s& furrrAze*'e =opi.LuJcopilu'Iu$5:*agine''tia sl a'.urrcl- e& invatare,a bagata P.e exrierienEa .-:r r'.rei bun si mai compiex rgaterial pentru ganCire si dezvslLare ' decat pcaLe' sa ee]- rriult, i-m":LLaLie? ofere metoda reca*ica actuaLa , "uri nu esl-e deeatr, eCuca'rie ' st.ie ca p:in Orlcine er.raoasie i:ine t'reto<ir:ie acLuaie <lecarlyle a numj-t "o seTea1-ie :avatarea istoriei, copilului ii- este spus ceeia ce je mineiunio. un rege aictr, uE presedinte a.cotro si cativa eroi rsare Lrebui sa iieveneratridupaxtroarte.'*p'u=intarraEerialulobisnuitrCa,feeor:stiLrr-ie sa aduca in fata :storia. scoala hiocierna, prin invatarea isboriei, trebuie incicientelox draBatiee ' ilusLratlve ccpiilor o panosanra a peri.oadelor si adezvoltarii umane' Ea trel:uie sa ajute epoei si stari a1e =entru principaleie trecute pentru elewul sa isi dezvolte o aPreciere a 3-uptei dusa de generatiile pentru orice .=ogEeEr si pentru libertate si uistfel sa dezvolte un respect a! seolii bara earaneipeze rasa uErarla' Principiul de sa Einde eare =devar instructoml ' orbit cie Hcderne este sa faca inposUila o simpla instruiere; esLe facut11n supl1s, ,sp€cialiuarea ea roesctrina, man-rnta faLa d.e irrLreags. vlata, .Jfl limitat care verler€asa u*iforraiatetea, E3 an{}Bg cere ualbla dupa :nal multa autosuficient a1 ;ronuntie si aritmetica, si pentru mai putina viata; apostolul inCeteaza SEI trraj' vt'cia ce :slsolarii, Care pr5-n venerax'ea a tot Ceea Ce a fogt, stupid aJ- epocii :e inLampla aer:m. precue si ce ar Lrebui sa fie; si:npaLizariLul pamant P€ toate jecaderii care face razboi din noua idee ce a izvorat din a<Jevaratul acesLea, $Coala llo<lerna doresLn sa ls j'nlocuiasCa Cu wiaLa' lnterpret a1 educatieiei. si i1 va va veni o noua =i sar.'d scoala va servi via*-a, in toate fazele v-ieti ciuse unei irr eaci:rul cu respect pe fiecare eopil., Ia k:eu1 cuverrit, earei motLo rrIJ va fi =idica :.i comun. Cd berreficiar aI eficierrttei sociale. aI .--ifo:=citatea si cisciplina, ci libertatea, expansiunea, P'la(.erea si bucuria $@a Goldnan) :e-tr-u fj-eeare si Pentru toti �\-Jri'rr:::i *L ..-n. , ---.!: ii.,l *.,..r', li.:'..!. ,{.i-.i'!.-'-ri.:.i' ;: E -{'r d*ii.: fflT:!,""";i-ri (t'''":"':i'1-1 ':t':. ir lt 1 5 . ! E -.^-_... _i,.. L:! .:itr: -fi;:-i€:1i:f-::'d] i;t-ri i'''-t"' i i -"+'F I -E,..-."- 't'ustiiJi;urtel:itteceilitiuresti,si/tt'f'eiJ'"tccsivttittttitn'r' sfr Ftct .te tarssti si . */rei s& vrei sfr fii tiber,^sfi TEi te supr+i niciwnui st$pnn' fri bine si safl&ftls; uprapirtti si pcntuu tinei,,s,*ra pixtr*fanrilia ts si perctru cei yrei prasp,.:rirsi *m; niciunai in umilesti fa.ta de tesnrn zilei de rnsire dragi ti* ii vrei sc nwfii keirtnit si ixgr$orat lucru- F}eci irilreaga proble*ea i}#?e sE sle* ire felul inse$t?ttttt c# Toti sttnl fu fel cc tine ln scee:;i* ptiviata' Asta bun#st{rr* si yrei libertak sfinatste, urms{or: noi toti cautam ucelasi lucru in visia' poti sa fii sigitr ca si ceilalti ki Atunei de cc stt nu il daresc {zccklsi i*tre nai pentilt acest cautam i*tprcune, primtr*an ef*rt unit, ajut*xdu-xe scop? ii ttxi'iettt ltsli ps ultii' tjin ****ni ce tle ce trehuie su !rc iilseluffi si sg rrc irJtiittt, s* ne diex'ugz;:: ti le caresti' la fel de in"Sol ie indreptstit is ai lucrarile Fe citre csuram c* totii scelssi lucra't Nu esti s,l tu mult cc si omul de langa iine? scftfffr;{ec si [iber{atec lxpta*du-ne si crezi c& rre putem esfgura rnc[ bine brcnestcre*, aceesta probtema cfr nu exkta o srfa ,*"r so privim m*i atefit rnacerarircdu-ne intre noi? sau poate creri ia v!'t!rt, decrt t, talii {,+uftt {ltelas! sce|t' t;lttttti rr* !*cru trce{*si tlrsrirn ue *slii tNt ce r#rtme*l llitt in p*ce si {n ausi *oz o,, lre*ui ss trs*?t cu totii ca fratii, ar trebui ta si interesere *as:;rre sa fre Meatice? si* in putinta' ne aiutam i.nut pe ce{srsri cu tsf ce ne prietenie; ar trebui safim bwni unii cu srtii si sa tirxp*I ix victs- 's}.r ea rea trsirn ca fr*ltL slii cs Dar tu stiifaarte hixe ca Ra se ixtar;ryte asa t*t si de oprimcre de nedreptatf, de rau, ds cri*ii,, saracie ranea e prina de rcfuieti si de rezboaie, de nrizerie, s*u !ie re se inkrtxpi{t llrtit: este ttsivtt ttlt:ttci' in viofa, iriierese{e noasire sunt dtferite' Acesta se intampla pentra ca, desi fivefii acerewi scopuri irc societete' lue:rul c*rc pr*tiuce tr-tate *e*oror:ip'ile Trebvic doar sa te gandesti ta tine insatl Supresupufie*lctl',reit;tlititt*ryserltlpereclrcdepurttoji<sriopa!*rie.{nlriinlr-unmuglzin ts* ilar nts;i iiytin iu p*ri*ic- Aces{a este i*lareswl il si rn{ri'rrro*it raf prut ux ra iflcerci st re cumperi profiiul s*a vefii rnu msi scttfirp cu-putircta, pefiffh: ca es"'fel interesul vunzatorului este ss ti le vand* cet n &re. Itrviatapec&reotraimgcufittotulsebgzeazepeafaceprafrt,piritr-ometodgscaalt*Trgimct, tatii intr'utt sislerrt l;azut pe prrtJit' anal de pe urm$ celuilelt' utune sirnplu de inteles ca daca trebuie sa obiinent prsrtt altwiaEre sunt diferiti si se opxn foorte des unu[ inseamna ca interesere noes*e nu potft irentic* Este insa �l... F- l:rurtk i ii'rirrrl ii {il:;l { r:,ctriloiii .:Jian Enrico Arrigoni, oare il S..i"l" Llnite, din 1924 pana in -';i isi i li i- 1 lL: ,'--a ili lrait illcgai in 1986' Zidar de I t Ll iritrtlJr i siti i :r:':scric',arrraiitrstcutlt-lsoutsisubltutrtL'ltt:.[irariL ::l:oh, Henry Arrigoni s;i Harr5' Goni' Cand a lost ,;lut interviul, in apartamentul sau dinh--un :iul r tfr Marrlrali.att.Cor'lpcratlive l.{auscs ccrt - irt ;l'irtplex rjin in -!72, el a cerut ca ace:;ta sa nu fie pubiicat este .-npul vietii sale, deoarece se presupunea-ca ti"-1n ]-'lc:rv -.ta mt rl. kt 19'l'1, r-;arrri un ropottor ': irk Tirnes - lsrael Sl"renker - l-a intrebat care =sienumelesauarlevarat,acestaareplicat:"Din a scris peiiiru 13 ar1'1" ln anii 1920 si 19301' l]rancl si :-rai multc ziarc anarhistc, in spaniola' cnglcza sa :-liana: i'ar irl lg28 fondeuza rernarcabiia :'l:licatie ilrtitulata ,,l1resia"' In 1937 rrrorge in ie si !;ania pcntru a lup1a impotriva lui Friinoo si cca 'fttd -:re il sooate din inchisoarea din Barcelon4 este :ttlrna Goidrnan' ::tt :i Individualist dcclanrt, Brand dcnurita nu zct si .:'lmai nazismul si fascisrnul, ci si ceea ce el a , :irreste ,,iuuti:a solavilt'lr de galcra" ,:::unistilor, Pe care o consiCera o lxare |tii cs ,_r,enintare p"nt* libertatea umaiiitatii mai tttt1t- :--i'cuioasa decat orice aita grupare poiitica' In si 19110 pubica o scric de carti' carc =ri 1970 autoritate; centralizzta in toate fofinele :.',nciamna lui 'I-otalitarr'1975, .--; ,,C'.lsrurul 'J-iebuniaW'd' 4cesia S:pcrmal" 1917, ,,Avcnturi in )'iorrolitilor- 1987,,'Liberiatea: visul meu'"l 985' vat li pus in -:rricbat de {srael Sltcrtker, cattd :=;tica enarhismul, I?rank a mspuns: "Ntr in ..rput vietii mele' Poate peste cateva sute de ani' .r,t.o ut anarl-rist, ttu este fciarLo itrrpot'Latrt sa :szin t& Dsr ::l.izezeanarhisrnul imediat. Intr-o zi indivizii vor fii ttea' --, iiberi sa-si reglemenLeze vietile asa curn vor ei' ce :i ie li raiw ', , cr' frtilnt :::ainteryentiaStatului-celtrtairtrareirrairical .-'lividului." In lgS4, clubul ,,Cartii Libcrtarictlc"' ,:de Brand era membru de nruita \rreme' a ,::bator:it prhtr-o pcttt'oore c'ea de a 9t)-a 1\'€rSare alui Fra:ik' Peste mai pdin de trei ani' - 7 decembrie 1986, Brand filoars in *::-llamentul :;au' frupu1 i-a lbst ga:lit z;lcand ::'Aa pat, de catrc prictcnii sai Valcrio Isca si l':-scuale Buono. Avea 92 de ani" A lasat in urma -:raliic,esiunha'te-ultimuliriltalia'I'r:iuttc :,--.iuniJe sale s'au nu:larat opera si -calatoriile' ::.aga sa colectie de carti si opera a fost donata i,-;ii",r( t+ii.i;ir-ilriti,-ti,,{-4"r1-ii i,iLctl:-ii'ir;ttc"' i)orlliil i-ii ibsi incincratpe f i ricccmbrjc i936' Interuiui care urrnea za' a fast rcalizat <ie Paul Avlicrh, pc 7 troiotlibric I972 ia Ncw Yt;rk: Enrica 'Arrigotti' ,Nwrcele meu Gcievaral e;ste lirrtrtt/ esle un pseur*snim inqtritnrulai de lc rr.t acelqsi nu$te, al lui Ib'sen' Lm persartaittl 'puierttii indi,-idualist si nti-a Jbst dat de prietenrt ntt:tt itt lrttutlii ]'udurca Ntrtgr{t' in }918' M-unt nruscul pe 20 fchntorie '1894, in satul Pozruolo in lvftortescno, lango Milcno' Am devenit anarhist singyr-al 1908, la vcr;;lu de t 4 urt!' Am Jbst tlnii ancrlzist dintr'un orasel de 3A00 loctlitori' ca pozte si cred cc anarhismu! nu s-a nascul inca au rlrrltiate' f)ar in J9t)0 'rr:rrttitlJp il'1:t;pertu dq1'o 'r1t ap,rro Ccnd Eresci l-a ascsinat Pe regele ihnberto, coltiii il credeou un crimintsl' eu ant ttitrrtl iru'r-t Jil.tte /ui, crt lle ufi act de rebcliwtr: si ffin splls ca irilr-o zi si eu .voi det'erti un anarhist' 6 Cuvaniul - andrhist * ma.fascina si $t'eafi doctr aiti. [,a I ani am terminat cla'sa a treia si am plecat ss t?Iuricesc lo h{tlano' Am grtstt de lucru co 'tltrlor ile brttltt si distriltttictrt S;ttirte punu lu 6 ,ouro, 7 zile yte saptarrtand; aproape l0A are de ['e ntunua pentru 20 lire(ail plus casa si rnasa' ntLit't{:Q rilunt:i y711 :ry!;;l1u lt:gi tnre :,io inleri:it:il Cand t'izitarn saf ul natal preetul imi pentrn 'dadea co;,ii. carti si cititul a devenit una dintre cele mai mttri Ptrtittiti rtle mele. t,a t4 oni xm inccpttt sa lucrez inlr-o fabrica de locomotive. In acel an am citit pomJletul iui 'l'olslai itilitulal * ,,Nu pol sa lilcl" * it'n alac &';ttf)rs liraniei tsrisle' Pamfletul m-a imstresictnat De+'oram carfile de la varsta de 9 an| pri|uua -t:ilettm le luan cu ,!g1'1s1 sttt'i trei pe 'lt4)tdntilfitl' in tin'ip ce strcda mine la hru.tcrie, citeam pe rtici ft'tergeaw - obicei pe care nu l-arn pierdut i's{orie' c:arti" dt: ocuir. J'atru Io ] 4 ani c:ilistttt sulc (Nelltura, nwele, orice' lm rners lc cursurile argonizste de socialisti penh-u tineri sf in cincluzie, tm Jbs'l singttrul tllntr-un grus; tle 20' care a refioi sa intt'e in organizalio Titterilor Socialisti. Can'C prafesorul socialist m'a intrebat rosplills cu dc: (:e nu nru alalur c:ricgilrtr nl(i' Qrl't eu corzsidsr socialtsmul ca find ultimul 'rlogiu al capitalisntului si weou sa du'-irt anarltist' Dcia rna corxiclerarn atxtrJilsl' dur nu uwtsessm corzlacl cu nici un grup onarhist si nici �:i ,l ;;,::':i:iiii t.l (.::'tiri:;',i[1. ,4iit it'att;i":i ":rll iLl]r"'; 'i '' :' -'..: t.t -,1,.,.t,.',.'. r,,.:.\r j.r-.1,( .,,i -:)t.. ..':, 1,.t,,. Ai!; L.'tlll().\C!:t li( Ctiut i:;.:i; O Jt;'ti :it t['t'' lr"ul C ir'';'j;r.:; Jt: S,:nst,::;t, cu !/-rfi!dra {i crecil!tt:i lui l''t'urtct:''-'t; Ferrer, in Spctrtla. Pentru lcLto zile, slr*zile cru pline de prote-ttatori. A fosl itzceputul unei revohe si asa i-art intalriit 1te anurhis'ti. Dur TLrimul rneu ai:t anarhist, a.{asl canC om lual parte lct grevo dirt de .fabrica uncle lucrarn, penlru reCucerea orelor fttLttc(J de suttlsulct, tle lu 10 lu 8. in unii 'Je dinaintca razboiului, rt .{ast o parioad$ de trarri tulburari nruncitoresli in llrtlia. Muncilorii nu t,roiau sa fac [:revu, tiar ei:t si inac 2-i tineri cnarhisti, am slat la intrare si nu i-am lasol so ifiIre. Greva a lost castigata, dor noi am fosl concetlittli. Ne usteplurtt ul uslu ,vi tw trc-u Jt':"t leofirct. Erct a orfisre :;afi conccc{iat ctlal Lle tanctr ! Afo,;l emblenra meq de revolutittnar- Noi, tineretwl anarltis'1, arn iucal urt r()! inrytctrlanl irt nille gre\ e si dernorurtrctlii de strada; nai erarn cei care dezgropam pietrelc din pwaj si le aruncam in politis'ti. Lrurn cel rrui rrtililttnt grttls si cliiur si Tineretul Sacialist eto influcnt*t de cxenry;lul nostru. Erom anorhisti-indit'idualisti, dr:oarcce l,lilana eur cenlrul o.narltismului'intl-ivi,Cttulisl; editorul principalului ziqr artarhis( er{} individualist si prirna traducere in iatliana a cartii Itti Slirrrcr - ,,Irtdivittul si prury;rielule* su" - uJitsl publicata la h{ilorto. At,earn 20 de ani cand izbucnit razboiul' Cand untfos[ re.crulttl um incetcul sa-{u1; din }trlia ctt un pric;eru im nrcrs Ia Gencvit si ne-twt imborcal pe un vas, fara sa stim unde merge, dar om descoperili si ares'lctli. Dur Tsritria rtea *eslure owsese loc in 1909, cond vindearn ziore anarhiste Ia concertul unei orchestre dintr-un parc din l,liluno; am fr:s't int:his I zile. Am renunttt[ sa rnoi Itr-rcz in fahrica, nu pulectm sa suLtort ntlina si claustrofobia unei a-stfel de vieli, urom mufico sedenlurut, ustt c{t urn incepttl stt vttntt .lructe pe slracla. Cond ltatia a inlrat in rozboi in 1915, multi sociali,s'li ,s'i rudiculi ou sltriiinil etctrtttl de razbrti. Dar ctnarltislii din h{il.ano s-cttt aPus cu lalii razboiului. Nu [-am urrnat nici macar pe KroStotkin si ne-ilff: cortlinuut propuganda si ogitatia onlirnili{arista. Ultima denrcnstralie intpotriva razboiului, din lvfilano, afost organizata de anarhis'ti. Am liparit 50A0 manifbs'le care spuneau: <l/enili crt lrtlii in picila Damultii sc pr o t e s t am imp o tr iv a r azb a iului>. Le' am ds i trib ui t din fobrica in fabrica si cativa dinlre noi au fr-t:;t arestati. Am a,ul insa succes. Piala ofost lina de l:'titlil i:ti:'i ari-iri'' .(.ll'ij-.,, i1,1,.,';. ;:..i,' i '; iittti. liL.;-! ii ,t ;;:t;: i iu :rr'rtirt .t:ti Jtt:;i irt ,.-'1tt'ic't'Sittl, r;ti s-u Jtct ttii' .c, uniforrna si trabuia - :-. . . . .fiecare suntba{o- ls[iel ril-i;rti ], Camsrazit mci, inuriL'L'u.lt Li=igc - -- t- I I l]ara'tct;c lGrc' -r.;--; :: Froncesco Ghezzi, ---' L.tt <'t'urn s!n;;ut'u' irt ttt't'iusi . -:' cure y:urla utifat'n;u- i'-..' -' -.';.'-t luni ttm ltaiaral sa intrum in gre',''; :; ' .. --r -fctsl ales lideru; r':-I::.- *"J -:-:;:ru artnala), ctsa cc trebuit sa fug. Eu s; 'J::::*-: ::ri primii cnarhisi: t{in bli/uno c'l-[!'e .:t: - t:'- . ' :--!i trebttit t!<tttr't ziit t:G scl lreceni ,iit,i; ,'. l. ' - - ',"; irtcefcll se tjlttt|; la Gerueva, dar c:i------ ;*.-;;; -..l ant pelrecut tre Le de s'chi'ieam ( , ic paza a mirasi' csa atn a,tiuns it milil.csr (fucearri -='/-'{tf€ 1.1,trlrtr,':'t a );'-,:: - dezerlo; i usttsiru .- :';;:'lti.sl Iier{oni it.;,:. -^- --.:'Gr:net,a) ts s ;luslriei, pe ,'. 5 oni. Eu si al: -',,, foumr:i s'i )'ttiy J,e Rcveil t}i: eliberare' pentru ::-:".a:'::e s'ttlt. c i'rum LL|Lvvta cdleYu JaTLU'u :,'Llilt --:." .iii in HlvetiA : . ,,;r:rrtcilt - --- -' . -" ;!Jr;i'; :;ufiJrL'8;ic: l)r:v-,* a pctli:;,:. -": :' -----: ::-J escorta la munca : .:.:! :t;-i:rfl tttlltll lu /Uf iCh {},,:.,:.-- -; '-: atn i:,:".-: ;-" -''" "'i oltraxpe uil Qfi' L s-fars:.:.. .":-, ,"--'- ;:-.: ;e blsevicii au ajuns " plr-i:.. '- - * -. - ut:'arhislii ialalieni ti' Zirr;:i- ;-; * * ;:.- J{ cflrce a raYolufie chi: cct::.:t --_--": -*-- :--:i inlai o detnanstra. i.tr:::-... - --- . '-. .-r''J ^tu Se f\S{}Untleu-"C{t It-,::i: : ".. - - -' :. .t ;tlclclte tari. Ideea pa' f;:::;::.:: :--;"--- i ti'om lineri si in act =- .:. ' -"-':.3 jata: tle razboi i':'.- -...; ; -;' ;.;:--;l :tttitolrivo arelittii socic -a a -- .- ^ * l-" '; - : - . -'-'.'':ri t'ir.tleilte cu polilitt' c . -' : J -:'j.;';::"1. Cctnd S-a iJat legec cc ':i:':: it..',irot dezerlorilor pana q hotarat sa ajutgem - - im in tren, in februr :'* ::-.' : c:propierc de Karlsruht ::::Jmatzi in inchisoare- A1 �,.-i: i.Li.:i-illi.t, ..!i )ii.;i:,t'(:;: i,,il.-i, .r;,-ii';.: iitl.,l"jl.:, ;j;' ..,,-,,;;/iti)G }:'rrij;;ri:il l\:lilj,,/,L {.',$ iii;,t-' i',i; i;ii.; ;; :i,,. ; iil -iherat. Din lip,w cl.e prcthe au dc:c:is s4 trre : rrtnkJurt. OdGtfi cu lsr'fiinrfi'eu ruzbciului, nci, italicnii Ber[irt, ---:.le am de nerabdare sa mergem .:,:pland ca ravolulio s'a izbucnea.\'(:o acolo. i4i- la .-'t: luril a tiosra, pretinzt*td ca sunt n*uicicn si : pentru a da un upogcu{ agitutiei -::olulionare. lrn vandul zicrrul lksle ?'ahne ql lui ;-:,/ Liebhrccht si Rosa Luxemburg, pcntru a-ni . ^ tiga exis'tenla. Cand a izbucnit rcwtlla gruytului --.t luat trenul spre Berlin - -,:rarl. ln ljerlin era -. 9, eu si i:c.ilrtlli onarhisti . socialisti italieni am ocupat birourile .vt'11g1'!i:, in Iirnp c'e .s:;turIucl.tis'Iii ttt'trysuserd guru :: slte puncte cheie ale orasulul ,4m ocupat "..iirca llot'waerts timp de I zile, iar eu am fost .'.jrul care nu a .fttsl ares'lal cantl am .lbst -;t'[{tcu.e, in iemucrrie J 9J .-:'r:t;ttici.i d.e lru-itele gcneraiuiui Nosl;e; -. -,crece plecasem dupa hqine noi, iar la ' -tr!'cere rn-urn ;treJucul 'un sirnSsl.u !recutur, :,:it! si de fitptti ca vorbearn fluenl germana. .'.':iru olte 8 zile m-a,m oscuns in ccsele tnai -.".:ir r^f)arlachisli. ]ii au holara! ,\a nw lrimila "..-:t,tna cu Mario Mcnlavani, in Ru-sia, cc -' : .r:icri cle razboi rcpatriali. Am fits'l in llusia, in prin'iele trei lttni ule lui -.' ) neoyond documen{e, {tftt fost dusi de Cliel."o . .::ia secreta) la Moscot,a, crezand co sunletn - ,;i. 0 cunoslcam yte Angelir:a ilalubarutff - :.c lcre ]nlcrnalianal.ei camuniste) care lacuise. - -::!ia si am cerut sa o intalnesc. lmediat ce i-am *-::ionul nttmele, ne-uu elibarat crt prin minune. , :,eio lnterfialionala a fost fandata in ly{arlie --9, in timp ce noi eram acolo, iar Balabanaff .'- :.rcrclara; ea iubca llalia :ii italienii, tre-e '-;ii.ral cu rnuka caldura si in ccle din urrna ne, -.-*isl sa parasim Rusia. Era dejo dezamagita de -, ! -:t! bol.sevic si foarte descurajata in ceea ce . - ::ie soqrta revolutiei. Si ea ne-a trimis ca ' J :7i J- " -.-1>riiuiui. $rri s'ci-)t,-i(it' tti*siit# t;i ct:t'c tii;tit((urri tti ,-,.ti (iut1,t tlln nrtu in !nt:/tis'tstt'tu dirt i"urlsruhe. .'.n fost acuzot de sabolr{ pt tinry) de rrtzbai si :/Ltrn in pericol da a Ji impuscri, asa co mi-Gtrt .):'u! utl plan de evaciore. ,4,rn tnc:e {at sti fitononc, ,-:r; slttbir si speram sa fiu inferrut! in sStito . hf-um . -,','il intentionot cu capul de podea ctl sa ssngerez :: sa simulez cu ufil les'irtrtl. AJbsl chemti doclontl --ire m-o exarninct si a ,spus: <fr pulin subnutrit, .-tr ahfel sanulos)>. Apoi am su'is contandantului ::!itar din ]iarlsruhe, cerunci sa fiu judecat s'a'it .-ibereze. Pana la sfarsitul razboiului am [ucrat in alL: 1;t i.:..t;tti.t;'i {li' t (t.:,!ti:,' rt:!';::!i't .;'': it'v i 1;i,y,'. ',.- ,.:., al r.:;. ,iii;,. ;),' it1i. i;'i.;1'1i).' ;1,;. urts !a iiuri,-ryit.vta. ir: iir;t1i;i rei,*iuiir::i itt! lSclrt irrn. A jbs'/ rs sttritri;:ri !tsiulu penlrit rtt;!. Am uwtt a inlalnire cu Bcla Kun in ysersaana si iam ct'Glai drscuntentele internaiiotiale. Ant plecal apoi lc l/ienrt s'i am rners la cortsululul ituJian, -4*i u.i preli*zrtrtd cG sunlem prizonia,ri italieni dit Ungariu. Ni s-a permis so fie inloarcent in ltalia cu sroi, tlu L:Lt dezerlori. Am ojur"ts in Milano, s trellltit so ffis oscund 4 luni, deoarece aici eram cunoscut ca dezertor. jri-am inlors' la lle.rlin penlru 6 luni, ttncle. mi-ant cos{i14al cxisterc{a ytreriand ilalicn* la ,gersola Berlitz. L-am vizitot pe Rudolf Rocker si el m-a ujttlctl su tlung ls l)uris, uncle urn pelrecul c€va rnoi Htth de un an, inctirtlc sa fita mul in SJ;*nia. Am lucrat penlru scurf tintp intr-o fabrica din llarceiona, dar am inlrat in con{licl cu ;xtlitia si a trch*il ,rc .fug. kt barr*t! urnti v*s r:u cic,stinatia Argentina. ltra in l9)0. Arn locuil in lhtenos Aira:; un arc si jurnatate si cm.frsst Gngljal ca muncitor inlro Jbbrica si ca lamplar. Ant locuit in aceiasi camera cu Diagct ,4bad de Sunlillan (anarhis't spanirsl, rnernbnt Cllf-f-11), ccre nri-c .fost coleg limp de 5 lwi. El a devenit ntembru al colectivului Lu !)ralcslu. lnca il rncti vizilez cund cululores'c in ,4r'gcntina- lnlr-o zi s-o muta! la noi un cornarad gerlnan, deportai din Statele Unite, Wilcfuns (cel care I-a orntsral in I923 ytc iocolenanl-eolonelul l/crcla, in ljucxos /ires). La I'rcfu,ytit, l-ot irirnls pe Santillan la Berlin, unde l-a cunoscut pe lkscker, a inyulttl gerfiufltl;r'i s'-a cusatoril cuJbla lui Fritz Kaler {anarho-sindicalist gerffion, care publica Der Slrndikalist in Berlin). I-am spu,s lui h/ilcL^ens, carc lucrct ca di,tStcccr in ytorl, {:/r as vrea sa plec in Statele Unite. .ci cl rni-a arcnjat sa ma ascund la bordul unui petrolier britani.c si in l9) I srn ajunt' lu't?rnpit:o. Am lrover:;{rt Rio Grande pe jos si am introt in Ststele {titite. Dar omfost prins si incliis pentru 'l luni, dus la New )'ork dc calre aularilatile rie imigrare si deportat in ltalia, in octombrie .1922, ca irnigrant ilegal. Desi l4ussr,'lini nu ojunsese inca lu yst.lere, arum pa,t'ibil tle l7 uni de incltisoarc. ln .sarit din uapor in Palermo si am reusit sa ojung Ia Romo, unde lfalalesto edita Umonila Nrn,a. ]il m-a ajutat sa lrcc granila in J.-ronf a. lm ran'tas in Pari,s pana in I924, apai am plecat in Cuba penlru c{tteva luni. Aici am scris pe ntt"u un ziar anarhist din Ilttvona, sub pe cere il adoptasem in pseudonimul Brand, �!,,r,:-llii:i::,:: ';!!t"it 'ti''t' i'ir ..'1tt:.t.; itt lt.)lLl7a: i'! ," t) irtt':" irit'{' itiit (ii'( ilt:f-i)j{l i'ri Staicie Linitc- thtl ffers la Jiav' Y'r'st'ii' tt:tilc s;ri tu !'ttt'i:;' st(tl p{ttttt ln 19)li, {'(tnd rii-(ttri reinioi:; rttt t#t7i nu {}lcc{tt Am rcvenit in fitate in lgti) si ca{alorii' decal Pentrtt scut'te )n ]9)a la ]ttt:tt' )'ork arn lucra! ittlr-o wtit:tt in Jlarlem, {IF}oi Gtn det'cnil atgrav si irt .frthrica '.final zidur. De la inceltui arnfost actit; in misczrea (!rMt'ltit;lLt, iri gritytitl <L':ttleu s:pre !'il:ctil1ule'> r/e pe Strada 23 si;i in grupu! ilclicncsc ciln llrortkiin -Circolo [/olonta. Ocazional', am scris penlru l.'At)unuto Ji Crtllura Obreru, e(iitata tiupa moarlca lui ]isteve, de ctrl4,entinianul ]iattttrla iluller, care o contribuit m(ri larziu lc ziaru[ tneu ii.ii;t11. ji: itr:i:' (): ,.-,1 ir:':; Eresia. - - :l!;L' i': i' [{i-arn imprtrlit li*tytul inlre grupur!!c spaniole (cunos{eam lintba si multi camarazi diri <Calca spre. iparria, ^4rp1utlina si Cuba) s'i grupul l,iherate>'(feoarece' drtream sa invtil <tnglcza cal mai repede). Nu ttrtt fost membru, in adet'aratul ,r^ ui cttvctrtlrtltti, ttl gru7tului iittliartasc' dcouteca snarhislii ilolieni crau in mtsioriitte din sud 'ri nu se inteiegeau foorle bine cu cei din nard' Dcr prinlrc s'panioli ma simlc-ttnl c(t otius'a lm fan&tt lir"'',sitt in ] 928, un zirtt' cu a dsr prinlre ttwtrhislicolctborutttrii nt:i se Qluu mtt/ti cornunisti, prccum {igo l"edeli, prielenul *rcu ditt puternica baza individua[ista, hlii*no. lar contabiiui rirsstru dirE Ilrooklin' '[oe Crtnli m-a c.iu{al in munco de zidar' St:ria*r 'tr'lt pseudonimul Ilarry Goni, iar dcsenele Ic facco un 'alt zidar din Ncw Jersey. Am tiparit 20A0 de t:opii. {ihezzi, lm ctlt vechi Ttrialen din liulio si al irulivitluslis!, lrimiteo atticale din Rusia; de wtde rilt am reusit, desi am incercst cu tlisperore' s*-l scetatem. lviai larziu am sc;ris regulal pentru Cctrttrocorrente, etlit{tt in Bostan de Aldina liclicani; !rt s/ttrsilttl trnilttr t9J0 arn trfttlul lu durat doar 2 rttndorco httcia !,ihertcria, c{}re {1 ani. A incercat sa adune toctte tenditlele - anarhis'te, tiar nu a rausil, L'Atitmato a reluzal sa caape.rcze, desi mai mttlti inCivizi din cttdru! colectivului ne'ou aiutat ircdependent' Si Carlo 'l'resca u colshorul lu incaput, tlar upoi s-ct relrus' lr lrebui sa amintesc si faptu! ts afi fost in Spania in timpul Razboiului Civil' Am 'stat ocolo 5 luni si scriam doua arlicale pe saptanluwt pcrilru Culrura Proletaria- Ant fost incliis in Barce'lona' dar Emma Goldman m-a eliberat' Dar osta este a alla povaste pe clre o Tsaslrez pcnlru o alta ororir. [n sfarsit, am scris si cateva piese de leolru l".l -,':,: r,,lr. .;: i;:;i:, crcicfi :'. '-+ a- t '::j; i.': .'', :; i ) i .;'{;.t : {'it'ri!tl!'i.tt pefitru :: :-iira. t0-t'c tttialP" ::t:lporar}, 4 :;:;rii. Ilu accePlarn :- - -:rice eie att tendinitt ,, -'iut|u istirutYointai . -':;:i!: !m\;rttrilta htluror . - Stirner ProfJunea -- :r*'hislii-can*ni,sli. dilkrite desPre '-- j:i;i -.-.-i rr'te burntl ccl aYJi de p;'a! :,i !-'---* " --"-i i:-it J'GCefil nici iirl comprt,itti:. !): -.-..- -r:l 'i'!tinl toole instituliile' t:hiir s'i ('t:!: !::: .r ' " -''::::'t:' Cu lrsuie oslcA' !J ':ic:re Ia ti,2ul de -{ittcare tr'-,';.: "' :=*' ': anarhisnt cJ'':' :a :--;-;''';:l cel mai hine cu ';: ;' flLt lllil i 0p1 ' '1 **^*L,i,., ir;:;rtti anarhis;'' ar:uri ti:: !i. -:'-.,- - .: *' - : t'ttt conuntisi i -i; --*:*'^l :-.:= ): :.> :i-coniuttisti - eu t'iclualist intii . l'.-- t \rt Ltl -.:;*:,ti-::rtmuni'sl.'fatui -.::t::ul si Psihologio t - rr - : -. -:,-,.'irtt/e cal nr-ti hine : i-Lr s-ar pulec sa fiu s€ ittJi','r.; :--'r-r? anerhism fiu J'-c . ;-J .*t,;tl tirtltUlUi. 5;;r. -cxcnt;lu i-'.;-..---: ; -':-*' :n punclul.in care si c' ,rrtr,r':, ';, -.--..: ,J -':i L'itrr 0 fuCem Si ru;i ilCi', ii--;r, :i:. -'i,:i ::;t'::'t1 occ:ertlul pe eCucclie lrlrilri ,l:';:-:';,': -:. .':';i irie la revol'ulii' cu iluzii rcltoulic c.(i ).'J i:., :-': a;: :.:: t'ie' Dur prin anctrhismui t,ii;;'t:r!i , '* r'i.''.i !,,)iJ inaiigura Relci:.;;;; .:";-- :,t;-;r;t cuiorifare' Iar in tari cl,it,,L,r,;'c ::'..,r :.-..:! n,:-,i !aucg tle Sstopogunapx';t;ic;.1;'' .'::; .:.-'i :::-: rrt'cje de rt'-olulie' D{lc'tiu J-{ ;;:t s;i 3 st ji;iie, as alege tot tinitrn' /./1,,.:-:-. -'r. '- ,::';. :','-':'ti'tlr:isr.'lttltli ,' in c:apilalisr L :1r ,. -. |1i:i;..1 ,. ---r- :;::a:t') ';Cfbi, ptllem Af g2n& --- ' ';;i atittt'histi care se asocts:' Ctt0PJr;l':!. i-'- -'.+ ct, dUf rnt S,t; L'lJ L t'*;:!..':.. ,.:':; ;'.t.'t rLtt ;tcn!ru n.,rt.- 1 :-^ ' in Cantrocorrenle am dus c,.1,,.,,.r *- ,r r\Lrr:1j,1 t 1rH.\1" Ld - - :.4-;!tsr ir;rr)cgo c;ii:p;r:te irtpotriva oricarui tip c a'.';i "-l i:l :- .::': ::. cl;:::unislii' D: -!,,rJ i;'i :';l:;ti{ualisl prin nalura rnea lircrcrura cruritisia' Srirner o st'ut cea moi mor ilalti' Armcr (psetidori:niul ariarlto-individuali'slului franci irlfiucnia c-\ulro mea' Ce Jt �jri, !i;7: jJ5;,; ^'i"i''' (:) i::,'t.; ' r:' -:'r;e:;i-i.;ttjiii .;i, :ii mai r)enii cli idei ruai. erali ei lrisfs;'- :;iirncrisli" .;i intr-adevar, Ixu pati merge mrsi dcparte dt: Sirne.r, deoarece el respingea ta{tte formele de :tioritate. A fost singttrul andrhist capabil so -i:rnasle . rrtaie .fctrnrele de ouloritate' fie :,i-stitutiainola - .fie conceptuala: stat, religie, :iilorie, ononre, patrie, toate acesle traditii :it) itfr fiia :orLsiderote sacre. Pentru Stirner, toate aslea sunt bazaconii. El a fost singttrul care a dorit un ,',tdivid complel, un individ care sa-si realizeze :omplet personalitalea, a fost singurul care nu 'rol' - ,'.1i :co)tpromis in nici un fel ideea de libertate' l'[a :u amesteca perfect printre celalte tipuri de -;,tarhism, dar sunt probabil printre ukimii " .,'riit,irlualisti c)intre anathisiii italierti de azi' iqre r rn,Ji ill(. Je$EPEE ESE€EEE €see&s$&&) )pi't' u fil( 'aiist Joseph a fot un tipograf an*rhist, nitscut in Romania si membru al miscarii din Statele Lnite. F-recventa Centrul Ferrer din New York iogia hiq', si tip:trea magazinul ,sccalo F{oderna"l in 5a ';celasi timp ii invata rneseria de tipograf pe copili clin colonia anartrista Stelton' Ishill s-a r*coarcat prin publicarea unor c*rti tlparite :rtistic, prln*c seriitori a{landu*se Kropatkin' Benjamin Tucker, Elisee si EIie Reclus, ca sa r! -L iprr ISTE; frt \! iluzi; isll'tui tart ,:{Jn/i: ,)^,= - timp:iolisr ocis:dus rrya .n f) i li IJ u rl il it j I j ffiffiffiqEEs @ffiffiffiffilFE 8gqffi+ s8'itEPEB i;E=i=-E===3= ..J.. ':u rt mar !rmcn flanci amintim doar cateva din cartile pe catre Leonard Abbott lc descria ca fiind ,,{tre o rara irumusete si inspiratie". ,,Colectin Ishill" de literafti.ra anarhista de la universitatea Eiarvard, este prinfre cele *iai bog*te di Statele L-nite. h'f.arcus a fosr! un Pnarhi'st nascut in Itornania, rnernbru al rniscarii din Statele tlnite' Era un arlept al ,,propagandei prin fapta'' incluza*d aici actcie de terorism si asasinateri' Carmaraclul sau Joscph Cohcn, spunea clospre el: ,rNafura l-a inzestrat cu incapatanare' m:lndrie si un tempcrarnent vulcanic revotrutionar'e, In tirnpul ,isteriei r$$ii" diu 19!.9-1S20, a editat ,,Bulctinul Sovictului Anaririst', o pubticatie ilegala din Ncw Ycrk' urrnata de Free Socieff, unde il avea co-editor lIavel. Grahann a fost activ in pe I'Iippolyte grupului Bibliotecfli Radicale din "uaruf si dupa aceea s-u mutat in colonia Philadelphia anarhista de al Stelton. Cu toate cs Emrna Gaklr*an il nurnea 'rstrava din uliscarc", &vea si multe catitati pozitiva ln 1929, el a publicat ,r0 antologie a poeziei revotrutio*are', o carte extrem de valoroasa- Se nruta in California :i editeaza ,lV1an!" in San Francisco, unul dintre principalele ziare anarhiste din anli 1930' Prin ia.rieri sa radicala, Marcus a fost subieettll multor persecutii din partea guvernului, dar eforturile lor de a-l deporta au esuat' autoritatile nereusind sa-i stahileasca tara de origine. In final, Graham a fost nevoit sa se ascunda si sa*si asume o alta identitate, pentru aproape 50 de ani. tltirna sa lucrare ntajora a fost,Manl O antologie de idei anarhiste, eseuri' poezie si comentarii", din L974' �6',ff--c l: i., i:. ,,' c-.c!. r.. ,: . i i. r Jr. f r i :*:i' l' ".,. r' i f.;.r,,,'a':.';i", 1. '' Ntl cxista nici G i*tl*iata in aceasta privinta: i*tr-un sistem care se bazeaza pe exploatare' o rezistenta dezerta'ea si refurzu! sunt esentiale pentru rezistentei. Faptul Cfe0tiva, si cr:nstituie defaxtt eseilta fie consensul daca trilrrnfa, fie dominatia si supunerea, este pre ominante' sociale si coopcrarea, ca forte participa la fi1rc rtrecis in fiectre zi, pnin ail{i"'itatile place poluarea' razboiul oantenii. Ce!or mai snulti nu le a isi virttie sau ntarlipularea, dtr sunt prea ocupati irr pentru a putrlicltate de munc& in fabrici sau ageltti! wem sa Daca rnai lace c,eva in le$atura cu t$ate astea' nirci o punem capat accstor lucruri, nu poate exista si bunui'ilc atta rnorlatitate ;rcntru a nc lua viciilc ii-l retipriira riiscsrljie inapoi, in extct'ioriil ciciuiui rie c,are puterea l0r reprezinta d0ilr un sinnptorn' Llezaslrull nu e$tc doar {}pera unei tllitc den'oltarea resiransc. Fietsre clasa este coEnfllice in munca lara nirilic fi ar sa: mana$ementul patronilor nu lor de partea rnuncitoriior, s! ch!a.i- si neangalatii isi au Cu totii rcsponsabllilate prin faptul ca stai! dcofa'"te' oricnre ar fi trebuie sa incetam sa ne iucam rolude' accstea.AstaLvaluaformedifcritepentrufiecare i se sustrrage individ in pante, itt functie de clilsa careia a renunta la si dc detaliile vietii sale' Ar putea insernna rninimum' a munca, a reduce consumu! de produse la din c"plora rcsu$clc altcrna?lve (cru"ca cxista incerca sa abundenta) la economia de schimb, si au rezultat inteteaSa ca cele mai revolutionare situatii s+ciali) t;lasc unor alc din aliarrtcte ifili:c rtfu{,iati rh'r:trnxrt in iiiieriie, e^1re sfl infalneso in afara ritiurikrr penfu libertate' A ii inzu'ma pe cei fara casa luptei lor cu mijloacete tiur$heziior si pe cx-buffhezi muncitori experienta strazii, a aduce la un loc contabili si emigranti, filosofi neangaiati, va$abonzi toale infuriati intr-o clasa carc sa faca sa dispara cu putern clasele, inlr-r.ln razboi care sa distru$a Razboiul' rttlul' lrul tLr uilirul t;apiiillil;t Lste timpul pentnl c noua rezistenta Stujbete in c'omun s noastre erau candva tot ceea ce aveam r se pcate cste dcci cel mai bun punct de ta c'are baza orga*iza opozitia; mllnca noatra este inca ne nu noastre ecxlnomiei, dar din moment ce slujbele singuri mai ofc:"a o iraza pentru vietile noastre, ramasi pentru a ne organiza, trebule sa venim c'rr o strate$ie tti le (:ere sa r(lzotv(: p;"cvotxlril* ps c:ile in";[abititalc'e mo*nen{ul c+nstrui impune, si a profrta de ea, petltru a catre o transformare compieta a vietii' Bazboiul dcclasat tste doar accasata stratcgie' *,*&e*;f.es.f Jxferff*f( a*{l,r$ ffed*'r'r;s$e -Vrea brrcurie, placere, fericire t si o viata bazata pe ii; auterCeiemtrir,are perrtru toti oanr en pe -Nu vede hedonsimul ca pe motorul .unei societetibazate ordir".ttr.entmateriaiistnebun,cicapeosansadeaiua ,ri rur.ii, t" ir rrgr tr'i va cir'c ur itsla-rt lc lor' de v i ata aclual c; este o Lrgalizatie ci o idee' a c'arei implemeltare -Nu individ de "r* in afara Nimeni responsabilitaiea fiecarui individ' se ou' .rr" rr:spcnubil cle a'rt'iunile sale' Ilcdoiristii specifice orgunir"rz in aifcrit. moduri penfiu a face actiuni sau spontane, -n""un"-'t.Cad,.umillcalieoviataburiaesteltlngsigreu. N, ..itru doai o simpla si singura solurie' ci mai multe' idci' lledonismul nu Oriundc, in nriir(ilc oanrnilor, nti n^t doar uo pror o id.otogie. un plan strict sau lider; estc fiecare care Persoana poate de a castiga instiinL ' proces le idei' contiibui cu prcpriile actiutli sri scopuri' diu stie ca -Nu srie ccncret cum pot fii atinse aceste toti oaru'clii sa se ceila ti"-buic sa se iniamplc ast{ci incaL bucure de fericire si de iibertate; pclitice pot fi -E .on.ri*u ca irnplicarea polirica si aetiunile unde se placereq pU.or.. I-nCe incepe ierarhia' se termina in care lume o terrnina placerea, incepe ierarhia' Doresie ..t- i.i,r,"t,,g,;ia ie jrteila r-ittt'uli''t oatrtlrettilc'r lf'-jjrrri{ hrturot si de a i;: sa traiasca iiberi de necesitalea ie a ]''rcra ctearri d; dedica pol"a s' sa erpioeuii. si oja.; cu a-qii' i".*.i fm-otoase si de ar'a; -i. O-"ut pe coiaborarea si pe libera a-sociere a indiviziior cu drePtri-'i egale: cafi'' chiar si cele maj mici progrese facute : imbunatatire o susrinu"e Ce hedcnism reprezinta Cor:siicra ,*p*-rl. ci potentialul pentr' ,iu:ariitor airualc. Fiecarc pas facut crcslc l --. ^ i-^--!---..^.=:n' u!:-ruur' u-zrL,r:r fua$i bcrefi-Crt::-rz z,:-)re h';Joni*e tenlPorarc sl sl sale; scopurilor irdiori:ii iieiior sale si realzarii -Crcde in r,p"ilIrism. .\ireatrucurarai'.aimpreun4anaririe,ideiepicureic. prictcn:' ni:c;ri j;r'lrs:ljcate' scnzualitrte' divcrsitate' sexuala' solidarita'" il;;i., t"r.*.L libcrtatc, libcrtateo existenta cosmopol;: ';;;;.,;.;li;t I. informaiie, arte' cc e frurn: tol si iio t"*. fa:a gi-a,nitc si fzua disc;'iminare' a-d. )-. -. -. -. t_-:r r,:. :];'-3i; i z.;ll: di l:t: ...-: uai uaL in Tslamul ideilor noestre cste vasL Fa ceea ce trebuie! Ploce, fiu ceea ce �In Pe :pe iua rste SE ll luL lieu. u1te. d rrrr 'o >cate .ie ca 53 SC pct fi de se care -.,ilr,t AE: - ll -' iziior Ld(l: 3l ll ! - ier.eni: larite',. ropoii: ftrrm:' ce iti republie ile inodei-ne se spune ce furrctia rircirisorii cstc cocroitia, rccducal'L)a. Cail(i indivizii incalca legca care sustine binele com1ln, intra in i;nctiune intelepciunea conventionaila, conform careia ri trobuic sa fic pcdcpsiti sau c'u altc cuvintc ei trcbuis invetati sa devina nrai generosi si niai cooperanti dirr iunct de vedere social. Insa din elperienta mea cu inchisoarca singurul iucru pc carc il prcda incaroorarca este supunerea. [Jn cetatean ,,corectatl' este unul ciire ;onstientizeaza gratiile ilchisorii chiar si atunci cand se ;fla pc strada. Jnchisoarea serveste ca o atrrenitrtare constanta lmpotriva celor care s-ar putea opune la ceea ce surcrnolc si colporatile hotarasc sa I'aca cu resursclc noastre colective. Urr critic ar putea spune ca inchisoarea este doar o arnenintare impotriva iisicicntilor carc incalca lc'gc4 dir c'r-:ca c'c' cstc rc'lcvart : faptul ca nu exista mi.iloace legale pentru a schinrFra iundamental guvernarea. Ategerile sunt doar un mijloc ,Jai-winian tlo a sclccta oandidatii (rncrrrbrii ai urtci c'litc) a caror reborica populista este mai putin convingatoare' Daca tot ceea ce wei de la guvernul tau este o noua vci icger a arnrclcr satl noi starrclardc pcntr'u corpotatii, mii cic 100 oa i }ultumit de cienrocratie (te va asigura ,ie oameni vor face anumite ore de trlunca voluntara" ca ii',r fi donati 200 dc rnii <lc dolari, ca futtdautentalistii reiigiosi rezidenti la tine in tzra si prezenti in guvern nu ,o, fi p."u radicali, m vor fi controlate corporatiile, dar u: ac;olasi linrp te vor ootlvingc sa llll lc' ntiri cand acesle noi ,"g,,li ,ot fi incaicate oca-z.iorral de cei hogati si puternici). Dar daca ceea ce-ti doresti este o societate ;ue aprcdiirta valolilc lllnalls si nrcdiul incotjumtor mai mult decat interesele corpr:mtiilor si ale statului machiavelic atunci esti ehinionis[ guvernul tau nu te rc.prczinla" dcsi nrajoritatca oatrtcnilor gandcrsc asa la un anunlit nivel. Nu exista nici un acord al guvernarii, suntem cu totii nascuti cetateni supusi; cu toate astea guvcrnul nu cstc ttascut cu parlioiparea rioastra' Dc iap! acesta functioneava cel mai hine lara noi' f)aca nu exista alta optiune decat supunereq nu exista nici un consons: cxis(a doar subordonarca. Crilica nosstra ipotetica poate sa mentioneze ca avem libertatea de exprimare, si asta este tot ce aYem ncvoic sa nc asiguratl oa putcm avca [n irnpaot asupra societtJii noastre. Lasand deoparte l:iptrrl ca respechtl pentru libertatea de exprirnare este arbitrar si face subiectul mai multor restrictii, as prefera sa fac o observatie din timpul detentiei mele' Inchis intr-o celula de maxima securitate, am al'ut mai multa *libertate de exprimare" decal intr-o inchisoare de minima securitate, puteam cu siguranta sa critic sardienii mai mult decat as fi putut critica politia sau ofi"iuli din afara inchisorii' Dar ceea ce reiese de ^lti este faptul ca doar cuvintele nu pot dobori zidurile aici puterii; dar in inchisoare poti sa urlii cat vrei' Este foalte interesalxL ca prizoirierii trec prin difi:ri'r-e r'irrele rlc si,curitatc po tliilsul.a c.c ui'itlca:.il sri ilc ciitr:orati si sunt educilti sia ci-itlce dilt ce in ce tnai putin ci-: vt'ice tare. In afar4 in ,.inchisoarea de super-rnitima sccutital0", cttrn af t'ctl*i sa ficl cunoscutii socicfuitczr, oimretrii sunt edrtcati sa nu opunti rezistenut doar ast[e] li se permite sa raffiana ui afara inchisorii: iar atata tiurp cat i'ac dcntonstratii nu repn:einta o atnctrintarc pentru ordinea prestabilita. Binenteles, suprirnarea protestatarilor nu este singttra functir: a inclrisorii, iar in Statr"'lc Unitrr accasta este i;hiar utra ditrlre functiile trritrore decarece prtini americani se implica in proteste. Cel putin in clasa de rnijlrrc, aproapc oa nu cxista nici un intcrcs pcntru Labuu.i pr""u* liberatea, aLrta timp cat henzina este ieftina si rnasinile de lux usor accesibile. Fiind cei mai mari c.orlsuluat()ri, c.ctatcrnii amoricani sutit nrai nruh inolinzrti calre farroism si toialitarisrn decat orioe alt popor p'e care l-am cuiroscut. Americalii ar cumpam orice, fie ca estc vorba do rrttitrra tttirtciutt:l a uttui politiciiur, lia cca rniri noua si iellina porcarie din plaslic de la Wal-ir{art' 0 minciuna care a fost cuinparata de prea multa vreme cslc act:ca c.a irrt',lrisoalca itdllcc' sgvicii sooictatii, pe carr<l in realilate ea f()lrl)$este doar perrtru a persecul-a negrii, comunitatile indigene, conrunitatile latino, i,lchizanrl o tnajoritatc oam rle act;iasi varsta din carlrul iicestor crlmunitati, Ce cele mai tnulte ori acuz'andu-i de delicte graYe precum posesia de droguri care in Statele Unilc poatc clrrcc la inc'lrisoart"a pc viata- In acelasi tinrp iirchisoarea asigtlra nlana de lucru ieftina si fortata, pentru mai putin de un dolzu pe ora (care de eci,r lnti trtultc cri ltu ac{]pol';l ttici lttiic''.]i' ciroliui':iiie vietii ilin inchisoare); acesti prizotrieri lucreaTa in special penku agentiile guverrnamentale si pentru ailrala. CIiiar atttc,nclanrcnlttl din Ct:nstilutic sar& interz,ice solar,ia desclri'Je un paragraf care penrite munoa fortata in cazul incarcerarii. lrr tittlp oc ,,rlctatcnii civilizati" ai lurnii lrcbuic sa teinvete cum sa traiasca si sa interactioneve la un nivel mai ridicat decal cel al cainilor dresati, care raspund doar la inrc.cli:rla rclc-$'ilixrisa sau pctlciepsa' spcr ca Iloi sa putenr extinrle itrtr-un grad nrai ridica solidaritales si sprijinul pentru milioauele de ozuleni ale caror vieti suttt progrcsiv dcvoratc rlc lutttca itrcltisori1or' Pet'er Gelderloos ;dj ,,ae ,, bT r-.-{ 1 E[* �ffi XWtWff ffi#W# Srl1w fffvfiMff#ff ##{e ffiffiw#tutr5Effi Sffiffi ffi EffiLffi €EWB#-EWffipB lext realizat de FEDERATIA soLIDARrAnt n,{LINCIToRESTI" (Workers Solidarity Federation, 2005) AJ\d INTtTt-vA nPvoLUTrA pe 19 iulie 20{15 s-au marcat 69 de ani de Ia izbucnirea Revolufiei Spaniole. Pentru o perioad[ scurt[ de timp, Statul qi capitalismut au fost in]ocuite de solidaritate, ajutor mutual 9i respectr.il reciproc. Muncitnrii 6i leranii, puternic intluen{afi de ideile anariio-sindicaliste, au condus societatea in mod colectiv qi qi-au c4tigat controlul asupra vielilor 1or, asupra iridustriei 9i p6m6ntului. 0 parte importantE a Revoluliei este reprezefltstl de lupLa impotriva incerc[rilor fascistc de euccrire a Spaniei. hloi trcbuie si ne reamintinr atit triumfurils magnilicc, dar 9i fragcdiilc rc,volufici din Spani-a qi sE ?nccrcEm si invEtE* {,I grcgclilc canamz,ilor no,ttri' MUNCTTORTI $r TARANII SE ORGAN[T,S.A?,A Ideile soeialiste libertariene (anarho-sindicaliste) erau ad6nc inrS.dicinate in rtndurile f5.r5nimii gi muncitorimii spaniole- In 191i s-a format Confederolia I'{a{ioncld a Muncii (CNT), o mare federaf,e sindicalisti revolulionarI. Ea avea 2 scopuri: in primul rdnd sd lupte impotriva patronilor zi de zi prin acfiuni de mas5, in al doilea rdnd s[ declangeze o revolu{ie proletard prin organizarea muncitorilor gi lEranilor pentnu a lua sub controlul lor pimdnturile, fabricile gi rnfuieie- Cr{T a condus numef,oase lupte militante qi de succes ^ impotriva pakonilor gi a guvernului. ln 1936 CNT era cel mai rnare sindicat spaniol av6nd 2 milioane de rnembri. CNT a fost insd intotdeauna democratic. in ciuda m&rimii sale gigantice, CN'l'nu a ayut niciodal6 vreun olicial plltit Sociali6tii libertarieni {anarho-sindicaligii) ,u r-u,, limitat in acfiunile lor doar la locurile'de munc5. Ei au organizat un grup politic care sI iucreze in interiorulul sindicatelor - Federalia AnarhistE {berici (FAI), a organizat boicoturi in zonele s5raoe, i*a atras irr rirrclurile sale pe tineri pi pe femei. De asemeneq din r6rrdurile CNT au mai {Xcut partc firani agricultari qi flcrmicri, ,somcrii, ctc. $i chiare oryanirat $coli muncitorcqti! tn^cnncanna nn LovrruRA DE srAT FASCIST;. in iulic 1936, fascigtii condugi de gcncralul Francq suslinuli dc cei boga{i 9i dc Biscric& au ?ncercat si puni mina pe put ." ?n Spania. Fascigtii sunt adepfii unei dictaturi de extremf, dreapta 9i sunt deseori folosili de patroni pentru a suprima in mod violent lupta maselor pentru r: via[6 mai bun6. Ciuvernul ales (coa^lifia Frontului Popular, fcrrmal5 din parit.de de st&nga) nu cra oapabil ,si nici nu dorea sI aibi de a face-cu fasciqtii. Tolugi, au incercat si ajungE la o inplegere cu fascigtii prin numirea unui prim-ministru de extremf, dreapta. De ce? Pentru cE mai degrabd s-ar fi inleles cu fasci;tii pcntrJ a-gi protcja putcrea gi avcrca dccirt sI inamczc pc muncitori 9i pc strraci pcntru a se apdra. * grup anarhist din AAica de Sud �ciit'li inEv *LLII-IA cNT a ca 1i:tcfioneze' Din fericire, *u*ltori; 9i !.iranii nu au mai aqteptal cl*pd gLrvern de lovituri de stat' impotriva declanqat greya genefald qi a organizat o rezistenla *tt uA T:-::*iii rnod poporul in aocst ,ii'tti, ,j* CNT' Alte sinrJicate 6i grupf,ri politice ile stingn au unnal mr:rielu{ Spania' in din pe putere in dou6 tr.eimi inarmat a reuqit sa ti ofi"^s*E p fascigti in a pune mina ca f.ury]a aceastanu era una numai impotriva curdnd, muncitorilo. qiia*nifo, t"-u foi evident faptuf in.*put*l rel,cilufieil lnfluenl* sociaiirstiior lilrsrlerioni (ailarho-sin<iicali6ti] fascismului, ci era "i*ri muneit'oreqti independente de st'at' muneitorii au era vizibit5 peste tot - au fost organizate mililii a awt numeroase asupra fabnicilJr, iar pranii asupftI pf,m&ntului' Revolulia pr.f-rt rnuncit*ritr>r ',si {f,raniirrr, ""r"olul victoriilc triumfuri. ln acest tcxf ne vorn refbri inss nurnai la c6tel'a rlin r;i feme ile tn p6m6ntului' De asernenea' intre care se inscrie 5i pr"irur*r, controlului asupra firbriciior,gi au avut mult de cdqtigat in aceasti revolufie' LUAREA IXATOI A PAMANTTILTII Mica {dr[nime 9i fermierii trebuiau s5 facd fafi unor condilii groaznice in Spania' Foametea gi represiunea fficeau deja parte din via.ta loruilri"a. De acee4 nu era de mirare c[ socialismul libertar (anarho-sindicalismul) era foarte influent in zona rura16' in timpul revoiufiei, in n:giunea antifascistd aproape 7 milioane de !6rani qi fermieri au organizat colective voluntare. Dupd ce majoritatea proprietarilor de pdmAnt a fugit, se {inea o udunur" sdteascl" DacA era acceptati decizia colcctiviz6rii, toate uneltele, animalele Pi tot pdmfintul erau puse in comun pentru folosul intreguiui colectiv. Aru fost {'ormate diverse echipe care s[ se ocups cu diferitetre munci ,""**r", iar fiecare echipd i;i alegea delega{i eligib'ili lntr-o adunare s[teasc6' Era ales un comitet care sE coordoneze intreaga activi*'ate colectivului, iar fiecare colectiv avea intruniri periodice la care participa-u tofi membrii acestuia. Cei care nu doreau si intre in colective, NU ERAU FORTATI SA O FACA. Acestora li se didea o bucatE de pdmint pe care s6-l munceasc5, insi nu aveau din s[ fac[ acesr lucru. Majtriutea ,,irrdividualigiilor" a itttu'at ?n ceie a voie s6 a*gajezeaarneni care dupE ce acestea pi-au dovedit eficienta' urmi in "ol""tiu*, OCUPAREA FABRICILOR impcrrtante in Sooi&lismui tibertar (anarho-sindicalismul) a ele.terminat trattsftrrmSri direct ei co*h'oltrl qi avut m**cH au industrie. Muncitorii u,, p."ruui"onholul asuPra locurilor]or. de i"iili *rp* produc{iei in beneficiul lEranimii qi muncitorimii spaniole. MIJNC[T*i11{ l}lt LA TltAMVAtli desprl curn putem faci ca Sisternul C" t*tp",t cu tramvaie a dat un skfllucitor exemptru Fe 24 btlie, muncitorii de la lucrurile sE meargd mult mai bine sub controlul direct al muncitorilor. cie transpcrt. in 5 irile dcia tranrvaie s-au aclunat';i-;"-ili.;sE conduc[ ei ln,gi6i aceftste ramurf au fost egahzate' iat func{ionau 700 de tramvaie in loc de 600, n*me.ui },rr obignuit salariile gratuit. Toati' lurne avea de condiliile de rnunca au fost innbunatilite. A fost creat serviciul medioal bilel.'clor a fost rcdus, iar beneliciai rle pc urrna trarnvaiclor a{1atr: sub contrclul muncitorilor. Iirc{ul mai rmrlli bani ce au fost numilrul cdlitorilor a cr*scut la 50 tle nrilioane. Totugi, au fost produqi arme' Deoarece rnotivafia folosi{i la irnbunitE}irea condiliilor de transport qi la' produ cerea de �acoiricntclor a so5ztlt' ,&RMAI'A M LII.{ CiT(}Ri L*R. in it>cu{-accsl-eia, r;inrlimlcle l,a irroepulul revolu!-iei, a:rrral* sta-tului a intrat d"acli't irt or:,lap:;' ?n total au fost qi organiza{iile de st6nga i-au organrrai pe rnuncitcri gi pc {iran? inarrlati in miliiii' ei. cei mai mulli dintre ei erau rnembrii 150.000 de voluntari gita si luptle acolo unde era nevoiade -t:<.-rie .ru1i fcci,.ir i}e nici urr n;'iviicgirl. ofrle.i'i ersl gtr:gi in lnerd rlr:nrt,cr{itic ;irr i:X r. 'sl R}IALITA.RILE. cu slracii pot craa o iume Revolulia a demonstrat ftptul oI muncitorii impreun6 cu liraaii ;i libr;rtrriui (anarhonou5 l1r[ palroni sau guyem. A arxhr cr icicilir 9i rncr:cc1c srxislismului pot luncfiona {r}e exernpi$ c{aaraa sinrlicalisrnul) {ca iJe e ,*f*pt,, crearea r1e sinrlicale revoluficnnre) este dugmanul tuturor de sindicate revolulkrnarf). $i a mai demonstrat cE imperiaiLsmul qis )'i'3rtl FrntrLr a'rsi lanur a1'ar:uriie' munoit'rilor: iasoirstii s.au iolosit rle armata srrlonialE riin Aiiica ixrp-ANcERTA EE v*LUTIEI fasciqtii au Totuqi, in ciuda tuturor acestoi lucruri, revoiulia a fosl ?nffintE- in 1939 I}c ce s-a nelnilr;asirivbriul civii qi au z.r{rgbit <;[a$a irrr;ncitrx.rrc :;i lirnirlirnr::: P.inlr{ Cictsurl a riist caqtigat taberei fasciste. Aceasta intomplat tlstfe l? o etiuzi a inl.rangerii revoluliei o reprezilti. puterea asemenea, gi C}'iT a comis de Dar, nazisfi sus{inu,d de bogetaqf J* ttuiiu fascis6 qi de bennania }'opulaq ftrrmrrtE 5i Frorrtu}rri greScli. Acosla a !intit maxima unil.ale anti{iu;cistr gi a inl'ral ir alian1* a obligat cNT-irl s* facS din parlicle politice guvernafi}entale qi for(e procapitallsle* Ace-'i ]iicru guvernulrri in programul siu revolulionar. De a'semenca- acest fapt a oferit nurneroase "n*pror*frrrri eoleolivele ;i mili{iile Irrontuiui lr,pular posibilitator" str subrninlrz& $i s[ rii:;tnrgd rcrolulia, s-au t>rganizat Comunigtii rle frunte ?n acrst aiac' muncitoreq;ti. Par{itlul C*rnunist a avut un rol sali numai in extitrderca numai in rAndul *i"ito. producitori qi ai consen atorilor qi e rau irrtere pulerii Rtrsiei sovietice. FARA C{}MFRChIISURI! * * * original: piogramului *a inhe in Frontul popular, CNT-ul trebuia si rimiaa fidsl Rcvolulic impolriva pal-ronilor, stiluiui Eipritenilr;r lor {a:;cilii: Alianfe numii cu structurile munciiore5ti 9i lSrine+ti; muncitori qi {irani. precum apararea kebuia realrzatdprin intennediul unei arrnate formate din 1J." sEu gi rlec,i,lcrnizarea in'Iediatl+ a Ittluror srrloniiIor sparliole' Acest text s-a bazat pe urmdtoarele surse: t. E. Cottlori, ,,Rdzbaiul Civil Slsariol: Ar.arlti,rnul in actiutie,, 2.tDdM]NlA,"RevolufiaSpaniold:Arwrhismulinacyiune" 3. C. lvlcloughiin,"RevoluSii Spaniold: O lume noudin inimik /o,." \l'orkers Solidarity Qrlanda) Primf,r'ara i 996 Cut I itK .lsp 5Ll, Si F 1'LiI ma edt aCr CUI 2. OIA du, fir rila ac( Mr int do At: do nu ICi In pa ju, 3. irti de Ar ittr �-,'{" 4 "i f, *S .i I iI {", i, tt+,{ i+i* +1 t' f - fru"7 r; i" :-. {a, f ;{ J 5f t i- Inrrre pasiune' .aailire si acliune. carc ;ilur.r drstui ce rnult. tixista nrulti asa-zisi ararhrsti care insista, adesea ou iiter:aturii ]a curentul lor e singura c.aie corecta si ca ceilaili nu merita denumirea de anarhisti. o privire asupra sat ni: Itt puloa (s-ar :,qarhistc oc,nlcr*,p,:r-.u,r..:; ncri spc.ciai asLrpra oslci din Vcst si a ct:rourii,:r intcior;tualo deviarilt-,, :laca termenul). i.: a;au ia:jd c,1 G pari.e impoi-t-irnla ciin ea este o rlenrtntare a alLar curerte ca fiind materiale asemenea intr-o masura chriar mai iirare decat literatura sectariarra mas,is,.-ieninista- Raportui de .:xislentC 1aLa dc 0 riiLlit(jti Ci-,rr:iiircLir a csi.C {crprirrtartt dC sriUr:. personal, nu a6 nici o incred.,--re asupra pr:opriilor convingeri ca fiind calca cea buns si nu sunt dslcc au fost impresionat de af;mla;iiie incr:zaroa:e ale altora, incluz-and prir:teni buni. Cre<i caprea putine lucrui .,iziunile pe lern:en i-ung. sci,;-'-:i-ile noastre, idealuriie noa-stre; si putem (si ar trchiri) sa ne dedicam rnuncii si foarte rar ;eferitoare la importanta umai]a. Dar prapastia dintre cele doua aspecte este adesea considerabil4 calitati ale r.ac o purtc dc lcgatura in.ir clc- cu cxccptia rurcia la un ljvcl foartc vag si fbarlc gcncral. Accstc intrebarile la oontinuare dau in mele (saupoalc 6*i*.i*-] 1c: ap.rrBa in raspusurile {foarle sr:r-rr{e) pe care o sale r oastre. '_. Care swtl radacit,ii'r i,;i:,';:;i,;iz ule guridirii anari*ile si ce rtisctu"i le*ott dezt,rtltal si aninicti de-alttngul istariei'l in llumfuisrn si ilr Curentele gandirii anarhi-sre ca:e roe hteresea:a pe mine (si sr-rni mult.e) isi au radacinile. cred, tibcralis,rul cfusic, si clrL::.-ra ui.,.i in unrra, in rrrorluri iritcrr-lsaitlr:, itt r,;tolulia sliintilica a sgxrlului 17, inclrzand multa literatura desp-re .specte care sunt consi.ier:is :c-ssa ca fiiu<l reactiona.re, cum ar fi rationallismul carlezitm. Exista anarho-sindicalist, cu irnporlantul de acord titd ca vr fiu acest subiect. lr{u o sa incerc Sa cL-\pun aici, exceptan<l fapfui si nu au fost industr"ial scriitor si aotivisl liucolf li,:;,ir. ca iJcilc iii:cralc clasicc, au lbst distrusc dc catrc capitalisrnul nevoi arlevaratele reflecta iecupsrate niciodata. jrjejl= au ,.,r.;-ejirventate in nrM cntinuu, clrrpa pa.rerea niea pentnt ca ele -.i perceptii umane. caro a acopi:rit o prirte lr,azboiul civil spaniol c_;ir- ir-:bl,;rl ccl rnai irnportzufi ca'L si trcbuic slius cir rcvolutia &narhista in multe decenii ile pregatita f<ist gl6 ci a fbst o razvratire spofltane., nu a luanii <iiierite foirne, majora a spaniei in anul i importanta incat a atat dc fost A majora importanla edJcatie, orgunirxe,lup:a hiangcri si cateodatavictorii. Ea a avut o - i[ gcncral occidclllal aCus asupra ci mania tuiui.rr:.i-<'iciiirlor dc grutcrc inrportantc; slalinisntul, fascismul, libcralisrnul asa anarhsifa*toate combirrate penh-u a conclamana si distruge revolutia curente intelectuale si irr-c::;.riie irr dr,c.tinare cum s-a si intamplat deaidel. -{cea.-rta este o dovada a importantei sale, ili opinia nrea- ei de Z. Crilicii se pl6lg ca titttiriii:rnitl este "irtfirm, ulo1sic". Ati ruupuns ca Jiec'ure stut{iu d istoriei tu'rt iorntele ln opinia cplica' poote nu 5e autoritcle si'opre..;iu1€ car€ irehuiesc provacdte, si deci ca nici o doctrina fixa clumneovosslra, ce reuli:are sprcLfica a anarhismlui esle apropiala acestei epoci? ne0liberidsin.rului, Tirrd sa fiu de acord ca ajr2.j1:ililil est-e ,,irtfornt si utopic",desi niai putin clecat docf itiele siupide ale cle-ziiunguil irrlcleotuaJi lor servilorii si la la autori{atea lor au apelal nlarxisrn-lerrirrisrnului si aie eli,.:r irieologii cirrs acestor ani, din molive usor de Lnteies. in ilicresul MoLivul pentru lipsa gcnr.iiila dc iomra si vacuiialo inLelctuala (arlcsca rleghizata in urvintc tnari, dar ditr nr:u si avem ltmana intelectualilor) este ca cai:-,el,ii rru au inielos l'oarte mult despre sisterrrele conrplexe. cum ar fi societatea doar intuitii cu validitate limitata asupra moduriior cum ele ar trebui redefinite si construitesi Anarhismul, in opinia rllera> csle o cxprcsie a icicii c.a povzira dovczilor sta asupra c.c,lor cc sustin ca autoritatea corecta. Daca este conclu-zlie aceasta ca puternice foar're argunente dominarea sunt necesare. Ei rebuie- s: denronstrera cu nu pot sa o fac4 atunci insrilutiile pe carc ei le apara ar trebui considerate ilegitime. Cum ar trebui ca cineva sa rcactionczc ia o autorilatc il,-'giLinia ricpindc dc circumslalrlc si dc condiliilc cxistcnl,c: nu r:xisla fonnulc' ln perioada acfual4 ac€ste p*bl.n,r apal la suprafata la un mod comun: de la relatii personale in fanrilie sau in alta parte, provocand autoritatea si cerand ca ea sa se pana la onlinca internationala eccnomica si politica. Si ideile anarhiste justificc - - sunr. polrivitc Ia oric.e nivel. oarnenii rnai pulin stimillati sa ntunceasca umane protnoveoza onarhismul? Ar iltr-o societate egyilitara? Ar perunite ubsenla guvenwrii ca cei Tsulcnilci sa ii douine pe cei s:!abi? Ar degenera luarea deciziilor in mod democratic in cortflicte, indecizii si ,,conrporlamenl de gloata"? 3. Ce fet de conceptie asupra naturii fi Anarhismul este haeat pe speranta (in sla."ea noastra rle iguoranta nu puten: sa treccnt rnai depade de alat) ca elerncntele irterne ale nalurii umane inolud sentimente de soliclaritate, ajutor reciproc, simpatie, grija pentru celalalt etc. �pl Or SI el de alte iderslttgi' ';' 4. Anarhismul esle numil uneori ,,socialis*t liberttyian". Prin ce difera s oc i cl i rriul, curfi 0r I en in is mul ? --r: -, - -*. -l - R s' \rl ::': -"": -'I-' " cconornicasi,priltr^usmiracol carccstcincxplicatril, lalillcrlatcsijustitic.Dstcoi'j':''': -. ' -:-- -.'- '--- ' : :"- -insasinaturaei laintelectualitatearadicala,careiaiiacordaojustificare pcntil:roiu'i1;:;3.--:----I::= savadniciun motiv- nicilogicsi niciinistorie-penhraoluainserios.Sociaii':,- --:-:----- --: --*-r- subslaltiala ric suprafata a rwirxisulului) rcspingc catogoi-ic si inicdial toalc accslc l";., ' si si' Doctrina leninista sustine ca o elita a Fartidului trebuie sa detina pulierea de stat r C( tr D in ci 5.^,[ulti,,anarho-capitaliSti''suslittc,:tanarhismulinsearnnaliberto}ear}eafaceC€.,-.: ' ,); : " ' ungjezi i1 t'ortlt uc!7ilrn, ot ce ilulti. E,rte cultitztlismu! corn1sulibil in vreun -!e I cti an Lt 1- :' -'-:: -.3 -: Anarhc-capitalisrnulesteunsistemdoctrinar caredecavafivreo'Jatakripir:r*eir'Lati'a[i;:. ---- -: -"--;:posil,iliElc .= .:- - : care au puiin.. coresporrciente in islriria umal)a. Nu cxista nic.i coa lit*i ntic.a nieu)safieimplenientatepentruca'ardistrugerapidoricesoc:ietatecarearfacea.:-.:-:--tr:j.l;.--..:;-.2 care :': :'-= :- : : - -- -.:: ' : - - : :-:e ..conrrctctului liber,, intre cei puternici si oamenii infometati este o gluma bolrrava(absurdc), dlr tiicru-:i - "-- :- : irrtr-un scrniltrr acarJcrrric pr,rL.u a ii cxplorir cottscititolo accrstci idci 6. Cum se aplica principiile anarhiste in educatie/ Sunl clasele scl,lare, cerintele si riediu este iel ntai bun ioriiluctar la o gctndire libera si spre dezvttllare iriieleclualo? tx:I;..- - '*:-^- -;*' - ' -''- '; tr in dt 1e m Z fc lu g j in parte pe experienta mea personala din acest donoeniu, este ca . ---:'1:-' :r:-r r:l -'----- - -: -:-'l cautcsaproducaunrnccliu incririlop$rsotn4vaoatatori iiipropiiul sau n:od;rrcrLirc'a.5:'.:: -- - -r:-'i :':''i:' 1j i ar :srb'=loc umple in a puteri, de -plante punuo fasi incanabila sa se,iez,volte prln propriile ei :1 : r':--: circurr'sur:3 r:---: p.io"ipiu gcncral pe ca-re il consider uni.,ersai ,utuirit. Modul cum se aplica ,n -" 'J Sentimentul meu, bazat cu caz, cu rccutloaterca cuvsnit4 a Cal dC, pulilr inlclcgclll ctl aCCvaral e( lu m di m Ix poli, cum arfunciona zi de zi o societale anarhista ideala- Ce tipuri dE i-c;;;;..." ---' -' '---'-' ': i-' exisissirurr*jurrrtiola? Aitttaiaveshani? AtttniaiclilttPol'{tdinnwgazitteT Atit r.';;i;'';a- . '"- -^*-' ln 7. Descrie, daca a( vi mai avea legi? Cum am preveni crimele? ,,1 Nu as vrca sa incorc sa fac asta. Accstca sunl aspc.c,le, pc carc fu"cbttic, sa lc invatanr' p;-it; l";r:: -=. ; '': - m fo pasi ar lrehiti -(----r-: -l B. Care sunt perspectivele cle a realiza anarhsimul in socie{alea noaslra? Ce Pcrspcctivclcpcntru libcrlatc si justitic sunt trcliirtilalc. I'asii ilc carc arlrcbui sa iilacc[r d;; obtinem. Nri exista si nu pot exista raspunsuri generale. Intrebarile sunt prise gresit' Imi :;r-,.i::;i-taranilor din miscarea muncitoreasca din Brazilia (tara din care tocuni m-am intors): ei sr';:l poCoaua cuslii pana la ptrnctul in c.'*rc ;nt sa rupir gre,tiilc' cl :a::_-- >i -: -: :; I :::-* '---':-':' -Jl' s::{ .i=' J': --::i 't :-'::: Sunt bucuros sa discut aceste subiecte si sa ascult conkaargumente, dar niirx3j pen1ita sa hecem pe6te a striga slogano - lucru care, ma tenq exclude c bur.a p3a-i 3 r dezbatere de stanga, din Pacate. li '.-r\CgA { �.Et -a s cls *d*# Multi prieteni, multi alti suporteri ai echipei FC St' Pauli Hamburg szu aialtorcluburigErmanedefotbalauintrebatdeceavemoafinitateatatde cu diferite pr"*l*,, "rut-""r celtic Glasgow si cu suporterii sai. De asemene4 de intrebati fost am sau la Glasgow, ocazii - deplasari de-alungul-Europei -noi, pe Celtic? sustinera non.catoiici. si ca germani lui C"lti", de ce ',0** '*"* i*onlrii virirurileloi, in ideile 1or politice ,;tigi;, uit*l ir comportamentul lor, in sunt toleranti in relatia cu 'oameni de alte lu; beltic srnt speciaii, sunt unici ii de viata si de infatis are fizica- sunt mandrii de originile lor Pentru a vedea rnai trine iran"aere, dar nu sunt dogmatici fatz de alti non-catolici. p" .,rporr"rit iui celtic arat de speciali, trebuie sa ma intorc putin in ;;ii;;;; echipei FC St trecu! de cand-ii uranresc mai indeaproape, drept suportsr al clubul lor '80, sprijineau Pauli suporterii St pauli Hamburg. La sfarsitul anilor oameni' a de de 3'500 de r3 aoi der)le, si dJh unpublic g*.**u, utr llga fr geflnitDa, i, iG, ln iltoffi*or€E st Pauli' care de case squar-ate si o traditie indelungara de stanga in cartierul crescut la un numar de 20.000. Erista un nrmar mare de aiternativi' efiurl ca faptul pefltru Irrcepusern sa rlevenitn ,=uur,riii au influentaj din ce in ce *rai rnuit pe suporterii clubuluiin fascisti) huligani de si partide de (stadioaneie din cermaaia erau imbibate errema sranga si psntru ca aduceam noi iaei poiitice fascimuiui si rasimuiui impotriva drepte, si lupta impotriva exfemei tribnne. I\imul fanzin non-fascist a inceput (t4iternti.lioor) Pauli itwtriva axlremei drepte s'au valrdut ino-un numar nrai mare it uptiuiia*ir" Eur.opa toata in cunoscuti l in fotbal ne-a lacut in fata suoprterilor u"ilui suporteri ai echipei a f3.sr iryit$ lalondra sa vorbeasca -J de 2 milioane de exemplare). unul dintre s-au creat ""i in contact cu su.Rorkrii lui Celtic, si a fost o nopale lunga in calr: engleasi in aceasata nopate a intrat pcniru pT*l *ru urntareasca ii sa Pauli e-rperient4 el i-a iildenrnat pe suporterii st legatxd speciale intre cjnieni cu a;eieasi pasiuni. Dupa aceasta Eckeren, Neuchatel iisabon4 cologne, Dortrnund' Paris' la Berna, de mai atent pe suporterii lui celtic Glasgow, si mecir-rile grupuri dc slqr.irteri sa creasca. Zurich, Lytu etc. au facut ca prietenia dintre ccle doua cie lui celtic? In afara de ccxrtrioutia Ia toleranta inrpxrrrira altor suporleri supxrrterii cu Dar de ce ne simtim biue impreuna suporteii de fata atractiei dezvoltarea natioaaliste si corservatoare, fotba! contributia politica de stanga fur cadrul scenei fotbalistim (independent se succesul sportiv). Ilesigur, penlru suporlerii altor echipa sustine isi a de lor difedt modul lui celtic a fost daJa de lurne. Pentm suporterii lui celtic' ilasama*tului si cei nmi bunf din echipe cel r.ai irnportant lucru este succesur, a fi in varful mai importante decat succesul ln periaoda de,,insuccese" din lupt4 determinarea si pe mandria de a juca p*,.* *p*i.sunt au Rangers si au parasit cupel-e e,ropne foarte deweme, suporterii mijlocul anilor'g0, cand au terminat p" to"ui z in spaiete lui A* adverse' echi;rele p* to"n. Nu i*au aposirolat nici pe ei si nici 3ucal.oriior atu*ci cand'au elat tc*ul sprijinit clul;ul si u,, ax pe'ntru cei ".*.1;r Aceas'ta era iep,rtaria lor- Fiind premiati ix 2003 rrtt"iirrii;plil; dat credit echipelor mai bune si au continuat *;i pentru surpriiia o nici ullrA de la seville, nu a constituit rrai buni suporleri rle folbal dalorita comporlrmentu]ui din finaLla cupai speciali' z.lLrsi este ceca $ ii f'ae- atat de noi, pentru ca scesta era rnotlul in eare, ei ic coniportau ds uti dff unui lider si nu accepta ordine si isi apara drepturile' Lupta supun se nu turma, de o mentalitate au De asemenea, ei nu ai echipei comportanrentuiui inoportun al propriilor suporteri sau impotril,a injustitiei, impotriva represir-mii politice, impotriva e}ementelor ale sau huligani}or pal€a si agresive n uru"*; vio1ente {in advenie; stau unitl irnrxrt iva alrcurilor - **t"o urpurt precum a traaitiei si actiGlor thnilor alFvsrzi' Diferire intitiative sau offio, ,"o"riio., impotriva ciuburi ale altor violente sifascismulti" sult lye exemple' ,,Itanii Celtic Impotrivo bigoiisnului, rasismutrui pcntru pentru fanii lui Celtic. tii lupta 'J:.':rqenrenea impotri'a opre;iunii' Dar nu nunrai problenrele i,l,erne r*tl*p;t** Ei sunt celtic' lui este inca un aspect pozitiv despre suporterii miscarile de independenla din Europa si din inkeaga iume. Acesta si curn fac asa sprijin4 le si Tara Bdscilor, chiapzrs *u am* dc sud foarte bine educati in ceera ce priveste miscarile din-palestina, cu lupta seculara a irlandeziior ru qu .,- '-- ..- ..-' t Fi' -1. ;-. de ,ra atmosfera armncfem prieteneasca nrie si Cand am fost prima data la un-meci Ia Glasgow am fost surprins pasnicaffeatafara'arenuntalaideiiapoiitice'.Eia.rrnTttT:d",1::',191k-:f]::::::Til #**dffii .:trtrj#f':i.J;"r;frffi:ffi'j,T-,:"3J-T}fi:'"::-: din 1992 suporter Fc Sanlrt Pauli llamburg din 1985, suporter Fc celtic Glasgow �:.'.'i : ;''i"- ;"-' ,' :'1 tr, i; i i ''i' ', de scopuri. rle strorluctit'ilale: si de a trcti drtar ir: intreoga in acest mod? Ai prolente in a uila ,/e ,le ,'esprrnsahilituti, Pre:ctil? irl temerii posesiunilor Doastre materiaic:: ir Astazi, vietile noastre sa invartesc il jurul lucrurilor. Nc masuram melitele fata dr si atunci cand nu nc gandim ia bunuri matcrialc, nc rcp,rccntam viata' dc bunuri matcrialc mai mu-lt dccat orice altccva. chiar ir de modui afara in orice sociala"' rioastra nostru, pe.sp,:ct,rre, pozitia noi insine, prin lucrur-i: re ganrlim la imlinirile noastrc, viitorul dccat insasi Proccsul dc a trai' prodirr-sul sste ceca ce rarn?oe atunci earrl se astorne praful si totul revi-ne Ia normal. Dar prorlusele sunt excrementole actirrnii. prin cr:ea ce facern si prin ceea ce sirntirn' Poete ca e cornplicat sa tr atunci caniJ ziua se incheie. l.ioi apartinelrr tirilpului prezent; mai sir]]plu sa tc conccntrcz.i asupra rczultatclor, carc dcvin protra ca ti slrariuicsi sa intclcgi da,:a chiar tc simti bi.,c c., ldcuarat. Estc cr:ntrolat. traiesti; aceste lucruri par mai usor de inteles si mai sirnplu de br:'uri dccal pc pe fericirca si salisfacer,' pc r,ult Jrrcrrlucerca si <jisl,i[r-rirca dc S<_rcictatc flr.6srna sc bazea-z:a cu nrull nrai participa;rtilor ei. aiba in ve.lerc rezulla'.ele si nu mijl<-racele' lsi risipeste Bineinteles, muncitorul obisnuit din ziua de azi este obisnuit sa cc-i ca isi irosqstc timpul naca nu -*-ar uita i" dOua saptamani- pcntru a isi da uri scas in via'e. Fara cl ar :;imti s' fi <1c ilesuportat. ce.s-irr inkrmpla daca ar anaLiza -co1lstant consecirtteleactiulilor sale oa o justificare pcntru cle, viata sa ar zihticc cie la servic:iu? Pcntru ci: fir-:oaiet zi a ' ';"'i in carirul rutj simte in {tcc,areclipa atu,ci cand inclcplinosrr. o sar c;ina plictisiioarc q'cckcr,<J-ului e vac'Eltrtci rtn.t-iatoarc, a iirn-raioarclor sal: viito,', josnicxr, sa sc conocirtrs/.c iis,,ipra salariului * carc c o data .la c1' r*i cl trcbuic sals cstc ,-.lictisjloarc si nsbunia. evita a cumparaturi, pentru viaur planuiridu-si viiioru prezentu[ si-a pierdut &p.roape toaLa inse:riniiratea pentu onrul rn,rdern. In cnlise';ilrLr el isi petrece social' pc carc i-1 ofcre s' stiiius-ul pcnii. o slula alcgc rlc a intclcgc; isi studiaza pcnku o rliplorna si nu pcniru placcrca r1c a iinvat;r si si pentru excursl cumpararuri rnari pentnr bani economis!.e pentru bani si pontru securitate si nu pcDtru propria satislactie si bucurie"; canrj reuscste s htunoi dcpiina' libert.r1.e dc scia'ie inrr'o de vaca,ta, in l.c dc a o far:e pcnrru a.*rrl ,u iasar <J.in sistcmul ir.itr-ttn confras tra:lsfonrianct''r-l irrc.carca sa inghctc nronrcnfGl, expcrinrcntez.c o fcric.irc prcfirncla alattrri cle a alta fiinfn unlana, obtina mantuir sa zi infu'-o ca pentru brine este invatat sa fasa fapte casatoridu-se cu ea. f)uminica se duce la biserioa acolo unrle A';iliutr: de po c'giialti' birta"') si rlu peiilru pkicel'ea c1e * ii ajtrta etcrna (cu*r spu*e Nietzch.', "l:unul <:rc:;tin tol vrca su fir,: platit cirrr c ics.:;1i':, cst'':-C7a-:1i d: ci' aciio.ra dc il;;lgtii actlviGtii a" .,.." o filcc, iii;ilitirtc i€ caf{ fii--i;ilr; prograLr se strariuiesc din gSeu s6 isi fac polite de asigurare si medie vartsa de si Este un cliseu ca oafirenii de ciasa [ujlocie suvcnirui penr:r: prezerrLul pe:ntru Yiiior, si c'rperienlele de invesLitii p(rntru a conserva momentul; d,rr si noi, prur dcs schimbam putca fi adunata, ilrrpachctata si coirscrv'ata pcntru nt: ar viata cun: si * ,"rhi, Salr.a,i monrcntc, trofcc, c*tji clc aminliri, scrlsori 6q,,r,, curga'fd prin noi prtturn uo rau; nu poate fr tinu: taruiu... pentru mai tarziu? pentru cand? viata estc aici cu noi, ni se iltampla rte lasatrt Lrrai ltul'irt artirsruali irt ua' i, i.c fara a isi pier.ile rrragia. cu cat picr'durr trrai rrrult tirrrp irreer-car1d v1 s ,-rc/r'r:rrr', cu ala[ o rcvolrttic ccore v{l t*':j-;, i:,-::, Mult prca <ics, noi, rew;lutionarii, faccm cforturi gan<i'rnrltr-nc si Yorbind rlcsprc T-: de productie ilcat chiat si atunct cal terrnenii il sa concentram sa facern revolutie il prezent, suntem atat de obisouiti 'orbim r': nc tcincrn m-ai r-nrrlt dr: procirrctivitatca noastra (nrrmzrnrl dc clintrc noi nu vor trai sa il vacla.. si, pn)crrm ,,,f. iruri; in fabrici,, si trairn' semermi nostri ne simtim rnenrbrii ai miscarii, de progresul ,couzei")decat de modul in care noi si sa iniahirn limre.ii rtumai su acost ga^d in tnistc' la fel ' kebLlic si cxpcrientt, viata plul Trobuie $a pulrsrrl pc: primul sa canibalizarn, catcgoris.im, organiram sau sa simplifica: proaspcti si rlc inoccnti ca atunci cand cram copii; fara nici o intcntic firai frurnos, slai irnediat in aceasta lu[ noastre experieote. Altfel vom rata cem. c€ este cel rnai vital, profunzimea p' 'elimitrtelor pi:r'{ru a ha[sforma r*l\laLga da a cuzt' C.& rruv';lc sr': Imaginatia trubuie sa fic (rsd care e utili:rala ccl mai nrult si nai a<l(}Ssa o arta bal: fac:cr:i sa kaim arta in loc <lc a inccrcar scric dcsprc stilc ds viata pc carc cci mai multi dintrc noi i1 ducc? llaiicti s nc din victile noa-stre! r1e actiuuc, dc irrdc;lirrirc a ccc"1 cc v':ctrr, traidu-rte visc' rJaca vorn rcusi sa gasiru i:ricirta, o vo{rr ga.si irr proorJsul tlc irair'c, rlc prezcnt rloum, carul o Yom fi}ciJ? Sa incet-im sa far'r' si ru in prrxiuscle victii noastre. nacl nu lnam o i uru *i nLr nc br.rcunun sa traim pentru acum, per'iru vietile noastre si nu pentru 'rczullate'' ,,istorie- si sa i-trcepem sa traim. Asta ar fi o adevarata revolutie. ,,F-iec*.re ffiornent Exista doar acum!' inloldeout: pe c(ffe i-t fiu.i prczcnfritri, e$.e ttn rnrtrnent Pe ccrc l-ai picrrhtl Jtentnt �I I .{ d*'*\ i I rg ti.Ji'i F*./,f q"--d L",,** .-rd ,r _qt g'F c -,q. F ,,,.e f** a'! ... {"** r'-'{ r/- C € wu/ { t f 'Fiyili*df 4,\ i E ,E r't-. .,il .1t'-',- i F d "a r f t I ' t/a-'i- 1!i .S d I ' ' , I !' d_.. I E l-iJ E r'' I f ii d** ,:$&+i€il,*+a !' ,..s{4t* Fa'{E* r '"so$',k*;::*- { l}+_Y lrr'i't''r {t!l'+_ --E '.f}t*ErJ--F;€*S + 6 f+-LJ,d! y tt1; qp., # 1 -t. \. F;-{:i!.: i ft-4egf4iilqrl.' .r {:^6ffi..:-ta:. rYr:.: ._?e, :t-. 1 ..-Br ,- .-r+; ]--+;;.-.'qg+,= fffii"**'E?k r5i i+:+:1 1ps-q l"i:ET *-:ji. -L:6 -E-3 -:rai!- { : ?q11,,. iJ. E:i'. "i i;\-9....*/ o'';- i::-o i.* tT#"-' tg{rii E:tr-+ tniE "t*.:.'..-.ffii",,:I I \,:',-;:,#tf r$ft Nffi'ffiwpr,q will# sfipvfrN$*a I 6,|rpgpy v{l { usfff^r {* t wuru-r"euroG[E[$ro-glmGdl[eG:Fli,-+Si:uu';G*rEtqi:]@ | �-- i i!-1( .-.- t: ''' ir i'!li,i*,:ia! -'rl I .:;-- i t ii,: l. t':..'..'. I ' - -.,:r _:.,:+* ;3HE* ie. i.: .5+:' :+... .1 :ri:i. ::i;:-.:-.:.:= ,: . : ll:::-l:'!i;:i 1:.,i::. Ii.::i a:.:, ::: Etj= q! l:. :'.. = :,= ,.* ,i= -t ',l-: .! t:. * : l:.1 t i il il IL � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ura #21 (2007) Subject The topic of the resource Anarhia și anarhiștii Erynien Câteva note despre anarhismul insurecționar Panait Istrati Școala modernă Importanța socială a Școlii moderne Ce este anarhismul comunist? Frank Brand Războiul declasat Internaționala Hedonistă Funcția închisorii Războiul civil spaniol Chomski despre anarhism De ce Celtic? Produsul este excrementul acțiunii Description An account of the resource Magazin de teorie și de practică anarhistă Cultura rezistenței, educație pentru revoluție! Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Publisher An entity responsible for making the resource available Craiova anarho-front Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 (?) Contributor An entity responsible for making contributions to the resource LoveKills Relation A related resource http://antifa-antitot.blogspot.com/ http://lilith-lovekills.blogspot.com/ Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină 2007 Alexander Berkman anarhie anarhism anarhism insurecționar anarho-comunism anarho-feminism anarho-sindicalism Berlin Celtic Glasgow CNT Craiova Craiova Anarho-front Emma Goldman erinyen collective fotbal Francisco Ferrer Frank Brand (Enrico Arrigioni) hedonism închisoare Internaționala Hedonistă Joseph Ishill Marcus Graham Noam Chomski Panait Istrati Paul Avrich Peter Gelderloos Pierre-Joseph Proudhon Războiul Civil din Spania Școala Modernă Ura https://anarhiva.com/files/original/3ab767a9781c414f7cda51d9f4a38b8a.pdf 2763caba5e5e33c08c985e7c7a71a338 PDF Text Text Institut für Syndikalismusforschung Helge Döhring Sindicalism și Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere tradus de M. Rusu �Impressum Herausgegeben vom Institut für Syndikalismusforschung Postfach 140470, D-28094 Bremen email: institut@syndikalismusforschung.info www.syndikalismusforschung.info www.syndikalismusforschung.wordpress.com Imaginea de pe copertă reprezintă un discurs ținut de Rudolf Rocker la Berlin în anii 1930. 2. Auflage: September 2012 �CUPRINS 1. Ce înseamna „Mişcarea muncitorească“? 2. Emergenţa anarho-sindicalismului şi Freie Arbeiter Union Deutschlands [Uniunea Muncitorilor Liberi din Germania] 3. Structura anarho-sindicalismului după primul război mondial 4. O alternativă clară la comunismul autoritar: Freie Arbeiter Union Deutschlands 4.1 Diferenţele esenţiale faţă de uniunile centralizate 4.2 Motive ale declinului apartenenţei la Freie Arbeiter Union [Uniunea Muncitorilor Liberi] 4.2.1 Efectele declinului apartenenţei membrilor asupra locului de muncă: consiliile din fabrică şi negocierea acordurilor 4.2.2 Tensiuni şi conflicte în interiorul FAUD 4.3 Anarho-sindicalismul dincolo de locul de muncă 4.3.1 Organizaţiile culturale 4.3.1.1 Gemeinschaft Proletarischer Freidenker [Comunitatea Proletariatului Liber Cugetător] (GpF) 4.3.1.2 Gilde freiheitlicher Bücherfreunde [Societatea Prietenii Carţilor Libertare] (GfB) 4.3.2 Hilfsorganisationen [Organizaţii de ajutor] 4.3.2.1 Reichsverband für Geburtenregelung und Sexualhygiene [Federaţia Reichului pentru Controlul Naşterilor şi Igienă Sexuală] (RV) 4.3.2.2 Schwarzen Scharen [Trupele Negre] 4.3.2.3 Arbeitslosenbewegung [Mişcarea Şomerilor] 4.3.3 Alternative la FAUD 4.3.3.1 Aşezările comunale 4.3.3.2 Mişcarea Vagabond 4.3.4 Organizaţii auxiliare ale FAUD 4.3.4.1 Syndikalistisch-Anarchistische Jugend Deutschlands [Tineretul Anarho-Sindicalist din Germania] (SAJD) 4.3.4.2 Syndikalistischer Frauen Bund [Federaţia Femeilor Sindicaliste] (SFB) 4.3.4.3 Kinderbewegung [Mişcarea Copiilor] 4.4 Sfârşitul FAUD 5 Sindicalismul şi semnificaţia sa Acest text este tradus din limba engleză după by John Carroll: Helge Döhring: Syndikalismus und Anarcho-Syndikalismus in Deutschland. Eine Einführung, in: Jürgen Mümken: Anarchosyndikalismus an der Fulda. Die FAUD in Kassel und im Widerstand gegen Nationalsozialismus und Faschismus, Frankfurt 2004, Verlag Edition AV. �Helge Döhring Cuvânt înainte Textul de mai jos cuprinde o introducere în dezvoltarea sindicalismului german de la începuturile sale - în 1890, până la sfârşitul său ca formă de organizare - la începutul anilor 1960. Accentul în această introducere cade pe perioada de dinainte şi până la 1933, când naţional socialiştii sub Adolf Hitler au ajuns la putere. Sindicalismul şi, în mod special, anarhosindicalismul sunt mişcări care au fost uitate în mare măsură. Chiar dacă superficial, această schiţă, ar trebui să arate prin concluziile sale, că mişcarea nu a fost întotdeauna aşa obscură şi necunoscută. Acest fragment nu are ca scop să examineze exhaustiv toate aspectele variate ale anarho-sindicalismului german, ci, mai degrabă, să stârnească curiozitatea şi interesul cititorilor. 4 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere 1. Ce înseamna "Mişcarea muncitorească"? Primul lucru care se învaţă atunci când este studiată istoria mişcării muncitoreşti, în Germania precum şi în alte părţi, este că muncitorii erau organizaţi în primul rând, în cadrul aşa numitelor '"partide muncitoreşti". În Germania acestea au luat forma SPD [Social Democraţii moderaţi] şi KPD [Partidul Comunist din Germania]. La o examinare mai amănunţită, o serie de alte partide ne atrag atenţia - de exemplu "Partidul Social Democrat Independent" (USPD) al Rosei Luxemburg sau alte încarnări ale CP – KAPD şi Partidul Socialist al Muncitorilor. Şi astfel, în mod natural, definiţia termenului de "mişcare muncitorească" plasează ferm aceste partide în prim plan. Acelaşi lucru este valabil pentru “Allgemeiner Deutscher Gewerkschaftsbund” - Asociaţia Generală a Sindicatelor din Germania (ADGB). O observaţie mai atentă, însa, ne relevă că aceste instituţii au avut mai puţin de a face cu mişcarea, în cel mai autentic sens al cuvântului, decât cu reglementarea şi disciplinarea mişcării muncitoreşti în beneficiul investitorilor de capital privat sau al statului. Dacă este să vorbim de o mişcare muncitorească autentică, nu putem să vorbim decât de iniţiative la firul ierbii ale proletariatului, care a încercat să promoveze lupta de clasă. În unele cazuri aceste eforturi includ muncitorii social democraţi sau comunişti. De remarcat, totuşi, este cât de repede aceste activităţi au determinat obiecţii din partea liderilor lor din partide şi din sindicate. În contrast cu acestea, noi avem în vedere ideea unei "mişcări muncitoreşti" care se dezvoltă într-o manieră organică şi nu ca răspuns la ordinele venite de la conducerea de partid sau de sindicat, ci mai degrabă ca un produs al activităţilor muncitorilor salariaţi organizaţi şi pe deplin conştienţi de propriile responsabilităţi, evitând organizaţiile centralizate. Considerabil de multă energie şi putere este absorbită în activităţile din jurul conflictelor sectare, a "marilor lideri" şi a producţiei de literatură specializată marxistă de la Bernstain la Lenin. Şi toate acestea, doar pentru a ajunge să realizăm că mişcarea muncitorească, aşa cum este ea definită de aceste grupuri, este paralizată. Pentru cei care ar dori să scurteze calea pentru a înţelege acest lucru fără să piardă nimic din lecţiile importante, ei trebuie doar să privească în trecut, când existau propriu zis mişcări organizate ale clasei muncitoare care transced dogma marxistă şi decepţiile electorale. Germania, în perioada interbelică, are un exemplu de randament al unei mişcări muncitoreşti cu forme independente de organizare, aşezată pe propriile picioare, în primul rând printre sindicaliştii/comuniştii de consiliu şi (anarho) sindicalişti. Aici ne vom concentra pe anarho-sindicalişti, care în Germania au format nu doar o remarcabilă "mişcare de idei", dar, de asemenea, o recunoscută mişcare de masă a proletariatului, una care a fost în mare măsură uitată. Cei care încearca să găsească referinţe sau informaţii relevante privind acest subiect printre surse mai puţin mainstream, de la Wolfgang Abendroth sau Karl-Heinz Roth, de exemplu, vor fi dezamăgiţi. 5 �Helge Döhring Şi totuşi, alături de lucrările de referinţă pe această temă, la autori precum Hans Manfred Bock sau Angela Vogel, pentru a numi doar câţiva, apar o serie de studii locale privind anarho-sindicalismul. 2. Emergenţa anarho-sindicalismului şi Freie Arbeiter Union Deutschlands [Uniunea Muncitorilor Liberi din Germania] Pentru a ne întoarce la tema centrală a acestei introduceri, ce a fost FAUD? Rădăcinile sale se găsesc în democraţia socială germană care s-a format sub Kaiser. Structura organizaţională centralizată a partidului l-a lăsat vulnerabil în faţa măsurilor restrictive ale lui Bismarck: legea anti-socialistă, care a dizolvat uşor organizaţiile executive. Dupa ce legea socialistă a fost abrogată, unii dintre membrii unor organizaţii social democrate locale au fost reticenţi în a menţine organizaţii centralizate şi aceştia au fost denumiţi: "localişti". "Localiştii" cuprindeau o minoritate în interiorul mişcării social democrate, însă o minoritate care s-a bucurat de o susţinere considerabilă în capitala Berlin. La început, ei ţineau de mentalitatea lor de partid şi de propriile interpretări marxiste, dar rezoluţiile "revizioniste" ale Congresului SPD de la Erfurt din 1891 au întarit aspiraţiile localiste pentru formarea unei organizaţii separate. Chiar în anul următor, comisia generală a SPD a organizat un congres în Halberstadt, unde au fost făcute solicitări pentru extirparea fracţiunilor localiste. În 1897, acest eveniment a corespuns prin alăturarea la "centralizarea liderilor de sindicat (shop-stewards) germani", pentru ca, în 1901, să se reorganizeze în “Freie Vereinigung Deutscher Gewerkschaften “ (FVDG) - Asociaţia Liberă a Sindicatelor din Germania. În următorii ani, conducerea social democrată s-a luptat în van pentru a reintegra complet grupurile localiste, care, conform funcţionarului de partid şi viitorului cancelar Friedrich Elbert, se auto-descriau ca fiind social-democraţi, ca să nu fie comparaţi cu mediile anarhiste. În cele din urmă, un ultimatum a fost stabilit: localiştii puteau accepta conducerea sindicatelor centrale sau să fie daţi afară din SPD. FVDG, care în acea perioadă ajunsese să deţină 16.000 de membri, a pierdut jumătate dintre ei până în 1908. Pentru membrii rămaşi asta a tăiat efectiv cordonul ombilical care-i mai lega de SPD. De acum, mişcarea localistă şi-a dezvoltat propriile concepte despre cum ar trebui răsturnat sistemul social şi cum ar trebui construit unul nou. În timpul acestui proces, localiştii au fost influenţaţi în parte de “Bourses du travail” a mişcării sindicaliste franceze şi de viziunea asupra lumii a lui Raphael Friedeberg, care, de asemenea, respingea atât statul cât şi partidul ca organziaţii centralizate. În acelaşi timp, „Opposition der Jungen” (Tânăra Opoziţie) sub Paul Kampffmeyer tindea spre aceeaşi direcţie din interiorul SPD. Astfel, termenul "sindicalist" a ajuns să îl înlocuiască pe cel de "localist". Din acest moment până la primul război mondial, FDVG a menţinut un număr mai degrabă insignifiant de membri, în 6 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere jur de 8.000 şi a publicat două periodice ale organizaţiei: “Einigkeit” (Unitate) şi “Pionier.” Cam începând cu această perioadă, membrii FVDG au fost şi ei expuşi la antagonsimul cu multe feţe al foştilor lor tovarăşi, care chiar şi-au unit forţele cu cei din conducerea companiilor pentru a-i forţa pe sindicaliştii de la locurile lor de muncă şi pentru a curma în faşă posibilitatea unui "sindicat concurent". Ca rezultat, localiştii/sindicaliştii au dat faţă cu un alt oponent puternic, în plus faţă de capitalişti. În timp ce sindicatele (uniunile) centrale făceau mare paradă de zel şi angajament patriotic, sindicaliştii erau persecutaţi de oficialii statului, iar social democraţii li se opuneau pentru vehementa lor poziţie anti-război. Între timp, teoria anarhistă personificată de Proudhon, Kropotkin şi Gustav Landauer devenea populară în Germania. 3. Structura anarho-sindicalismului după primul război mondial După primul război mondial, FVDG s-a reconstituit. Un mare număr de muncitori dezamăgiţi de susţinerea războiului de către SPD, s-au înghesuit spre organizaţii alternative, printre ele numărandu-se şi FVDG care şi-a înzecit numărul de membri într-un an, atingând aproximativ 60.000. Această organizaţie oferea o formă reala de auto-gestiune muncitorească, care a fost percepută de uniunile centrale ca o ameninţare îndreptata împotriva obiectivelor lor de parteneriat social. Sindicaliştii, împreuna cu comuniştii de consiliu erau sperietoarea social democraţiei, nu doar pentru că atrăgeau un număr mare de noi membri (până la 150.000, prin 1922) dar de asemenea, pentru că ei dezvoltaseră un concept mai concret de organizare şi o teorie viabilă. Acesta s-a manifestat în “Prinzipienerklärung des Syndikalismus" (Declaraţia principiilor sindicalismului) scrisă de, deja teoreticianul în devenire, Rudolf Rocker şi prezentată în 1919 la al XII Congres al FVDG, care a adoptat-o cu câteva modificari. Spre deosebire de social democraţie, care impunea structura de mediator a partidului peste organizaţiile de la locul de muncă, sindicaliştii recunoşteau pericolul care ar putea rezulta dintr-un asemenea dualism. În consecinţă, ei au lăsat la o parte diviziunea teoretică între economic şi politic cu scopul de a permite proletariatului să se guverneze singur la toate nivelurile. În conformitate cu aceste pretenţii, sindicaliştii au trebuit să se organizeze singuri în toate domeniile vieţii. Societatea era menită să se conducă şi să poarte singură toate responsabilităţile, pentru sine, pentru că "libertatea există doar acolo unde este dusă mai departe cu spiritul de responsabilitate personală", după cum spunea Rudolf Rocker. Aflaţi în concurenţă cu teoria marxistă, sindicaliştii reţin că economia reprezintă fundamentul esenţial al vieţii sociale şi că efortul de organizare trebuie să se concentreze pe cei doi actori principali din sfera economică: producatorii şi consumatorii. 7 �Helge Döhring 4. O alternativă clară la comunismul autoritar: Freie Arbeiter Union Deutschlands Ca urmare a perspectivelor sale teoretice, FVDG a fost rebotezat - “Freie Arbeiter Union Deutschlands” (Sindicatul Muncitorilor Liberi din Germania) în 1910 şi a fost reorganizat în federaţii industriale pe de o parte şi în “Arbeitsbörsen” (Bursa Muncii) pe de altă parte. Federaţiile industriale, în care toţi muncitorii locali din aceeaşi industrie erau organizaţi, erau responsabile de chestiunile legate de locul de muncă şi de conflictele zilnice care apăreau acolo. Arbeitsbörsen reprezenta organizaţiile locale din domeniul educaţiei populare şi a chestiunilor culturale şi era responsabilă pentru definirea şi diseminarea viziunii anarho-sindicaliste asupra lumii. Aici s-a dat expresie deplină principiilor fundamentale federaliste ale sindicalismului, astfel încât fiecare sindicat local avea dreptul să participe în mod egal cu celelalte la alegerile interne şi să se bucure, tot în mod egal, de acces la resursele economice ale organizaţiilor. Mijloacele de luptă au avut în mare măsura un caracter economic dar FAUD ca sindicat, nu s-a mulţumit să conducă luptele doar pe acest tărâm doar pentru a ceda forţelor politice şi militare ale partidelor şi ale statului. Odată ce proletariatul ar fi atins puterea printr-o grevă generală nu ar mai fi fost posibil să renunţe la ea. Parlamentarismul şi utilizarea formelor statului nu au jucat niciun rol în consideraţiile sindicaliştilor - ordinea politică existentă trebuia înlocuită cu asociaţii libere de producători şi consumatori. Cu scopul de a realiza tranziţia în sectorul economic pe atât de lin pe cât ar fi fost posibil după etapa revoluţionară, FAUD trebuia să constituie această formă înainte de o grevă generală şi astfel să garanteze controlul asupra fabricilor pentru muncitori. Arbeitsbörsen ar fi fost reformat într-un fel de "birou statistic" cu scopul de a coordona acest proces. Sindicaliştii au făcut ca această viziune să fie concretă şi astfel au oferit o perspectivă realistă pentru o societate socialistă liberă, în timp ce alte organizaţii muncitoreşti urmau exemplul capitalismului de stat al Uniunii Sovietice, au căutat să facă pace cu sectorul privat sau nu au prezentat nicio posibilitate a unei societăţi socialiste. Doar această perspectivă justifică o examinare mai atentă a mişcării sindicaliste. Spre deosebire de comuniştii de consiliu, sindicaliştii acordau o mare importanţă chestiunii politice de azi, mai degrabă decât să aştepte condiţiile favorabile pentru o revoluţie. Auto-administrarea societăţii solicita ca deprinderile şi abilităţile nesesare acestei sarcini să fie repetate şi exersate. Participarea muncitorilor la luptele zilnice era menită să îi ţină în formă pentru lupta de clasă în general. Mai mult de atât, mici victorii putea da un contur profilului organizaţiei. Întradevar, după refluxul perioadei revoluţionare din anii 1918-1923, organizaţiile 8 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere comuniştilor de consilu au fost dizolvate, nefiind capabile să prezinte o perspectivă relevantă şi multe grupuri au avansat către FAUD. În luptele din tânara Republică de la Weimar, sindicaliştii au jucat un rol important în unele regiuni. FAUD a crescut şi a devenit o organizaţie de masă iar sindicatele locale erau răspandite în toate colţurile ţării, cuprinzând oraşe şi sate. Oameni de toate vârstele au găsit reprezentare în cadrul organizaţiei. Dn cele 12 sectoare ale industriei identificate de FAUD, doar 5 puteau fi acoperite de federaţiile industriale: construcţii, minerit, transporturi, metalurgie şi textile. În locurile unde nu era posibil ca 25 de membri să fie adunaţi laolaltă obligatoriu pentru a constitui o ramură a organziaţiei, a fost fondat un "sindicat al tuturor meseriilor". Sindicatele locale erau transparente şi bine structurate: un preşedinte, un reprezentant, un auditor şi doi trezorieri erau aleşi să organizeze sarcinile asociate cu finanţele grupului, corespondenţa şi activităţile de agitaţie. Geschäftskommission în Berlin, sub Fritz Kater, a rămas corpul de coordonare executivă şi a fost ales aproximativ la fiecare doi ani la congresul FAUD, care a avut loc şi în Berlin până în 1933. Acest congres a fost cel mai înalt organ de decizie al organizaţiei şi cuprindea delegaţii tuturor sindicatelor locale. Principala publicaţie a FAUD a fost “Der Syndikalist” (Sindicalistul), care vedea lumina tiparului în fiecare săptămână şi la care erau abonaţi toţi membrii obligatoriu, ceea ce a facut ca distribuţia să fie egală cu numărul de membri. Alături de acest ziar au existat alte periodice, care erau fie produse la nivel regional, fie erau instrumente ale federaţiilor industriale. Sindicatele locale ale FAUD erau influente în doar câteva zone, printre ele numărându-se Düsseldorf (în special faianţari), Berlin (fabricanţi de cutii) sau în regiunea Ruhr (minerit). Totuşi, uniunile centrale si cele ‘creştine’ deţineau o poziţie dominantă. 4.1 Diferenţele esenţiale faţă de uniunile centralizate De la baza programatică a FVDG ce consta în principal din punctele sale teoretice de la 1911, se poate observa un contrast clar faţă de uniunile mari. Acestea din urmă cuprindeau organizaţii centralizate, dependente, care administrau fonduri şi determinau legitimitatea grevelor, în anumite momente împiedicând sau spărgând aceste acţiuni. Membrii acestor uniuni erau condiţionaţi să se supună, iar grevele acestor instituţii erau în general acţiuni defensive. Uniunile centrale reprezentau, de asemenea, interese ale mediului de afaceri şi se bazau pe sistemul de reprezentare care le permitea să aibă o voce în gestionarea producţiei. Aceste organizaţii au avut succes şi şi-au păstrat membrii prin beneficiile pe care le ofereau şi care includeau asistenţă medicală, fonduri pentru şomeri şi plăţi care acopereau costurile funerare. Uniunile centrale căutau reformă înăuntrul graniţelor formelor economice capitaliste, promovând vaste politici salariale, aderând la o 9 �Helge Döhring practică a loviturilor mici şi,împreună cu partidul, elaborau reforme militare. În contrast, sindicaliştii erau organzaţi într-o manieră federală, în care sindicatele locale erau auto suficiente şi permiteau acţiuni independente chiar şi în privinţa grevelor şi a negocierilor. Solidaritatea era cuvântul de ordine al muncitorilor sindicalişti care reprezentau interesele de clasă prin lovituri agresive şi acţiune directă. Spre deosebire de muncitorii din uniune, sindicaliştii plăteau bani doar pentru grevă şi fonduri de ajutor reciproc pentru asistenţă. Aceşti muncitori agitau pentru răsturnarea capitalismului, căutând nu pacea,ci o luptă împotriva clasei antreprenoriale, pledând pentru greve generale în masă şi respingând categoric militarismul. Dar in doi ani [1923-1925] FAUD a suferit pierderi atât de severe,încât numărul de membri ajunsese la doar o cincime din ceea ce fusese odată. Din cei 20.000-30.000 de membri rămaşi, aproximativ o jumătate dintre ei reprezentau nucleul ideologic angajat al organizaţiei. 4.2 Motive ale declinului apartenenţei la Freie Arbeiter Union [Uniunea Muncitorilor Liberi] Alături de integrarea clasei muncitoare în societatea burgheză prin intermediul statului bunăstării, conflictele interne de-a lungul timpului din FAUD şi competiţia venită din partea mult mai puternicelor sindicate reformiste, alţi numeroşi factori au intrat în joc rezultând în declinul influenţei anarho-sindicaliste. Agitaţia şi propaganda FAUD erau relativ limitate în raza lor de acţiune, în timp ce cultura proletară a fost absorbită progresiv în mediul burghez. Represiunea statului, mai ales interzicerea FAUD în 1923, creşterea şomajului şi imposibilitatea sindicatului de a integra ideologic şi cultural marele număr de muncitori care s-a alăturat în timpul perioadei revoluţionare a anilor 1918-1923, au contribuit, de asemenea, la această răsturnare de situaţie. 4.2.1 Efectele declinului apartenenţei membrilor asupra locului de muncă: consiliile din fabrică şi negocierea acordurilor Dilema reprezentată de un aşa declin dramatic în ceea ce priveşte apartenenţa a provocat dezbateri în cadrul organizaţiei, ridicând problema dacă organizaţiile locale ar trebui sau nu să participe în consiliile de fabrică si să iniţieze negocieri contractuale. Asemenea activităţi au fost respinse ca fiind incompatibile cu principiile sindicatului care adera la "acţiunea directă" şi se opunea oricărei forme de cooperare cu conducerea prin politici de reprezentare. Cu toate acestea, sindicaliştii au practicat toleranţa în acestă chestiune în zonele în care îsi păstrasera influenţa, precum Ruhrgebiet sau Rheinland, o politică ce a durat până în 1933. Când sindicatele mai mici ale FAUD au făcut propriu zis acorduri contractuale, 10 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere acestea nu au fost recunoscute de lege, o chestiune care a fost în cele din urmă adusă în faţa Reichsarbeitsgericht (Curtea Muncii a Reichului), care a hotărât că o organizaţie ale cărei principii pledează pentru lupta de clasă şi revoluţie nu poate negocia sub protecţia legilor muncii din moment ce respinge legitimitatea sistemului juridic ca atare. Cu această decizie, efortul de a câştiga pentru sindicat timp şi spaţiu de manevră nu s-a soldat cu vreun rezultat. În ceea ce priveşte mandatele pentru recunoaşterea legală a consiliilor de fabrică, celelalte organizaţii muncitoreşti ale FAUD au câştigat timp din moment ce acesta a fost împins la periferie. Totuşi, problema atragerii atenţiei mai multor muncitori si sporirii influenţei sindicaliştilor i-a împins pe membrii activi să caute noi căi şi metode. În orice caz, integrarea muncitorilor în noua formă a “statului social” era mai mult sau mai puţin finalizată şi uniunile centrale îsi păzeau cu râvnă câştigurile. În cele din urmă, sindicaliştii au pus ochii pe sectorul agricol, o dezvoltare surprinzătoare pentru o organizaţie muncitorească industrială. Cu toate astea, în ciuda unei publicaţii centrate pe agricultură: “Dezrobiţi pământul”, iniţiativa nu a ajuns la niciun rezultat care să merite menţionat. 4.2.2 Tensiuni şi conflicte în interiorul FAUD Partea culturală a organizaţiei a fost consolidată prin tolerarea opiniilor ce au deviat de la principiile declarate ale FAUD şi s-a făcut o încercare de restructurare a organizaţiei într-o manieră care ar fi corespuns acestor schimbări. Centrul de gravitaţie al FAUD s-a mutat dinspre federaţiile industriale, care datau din timpul FVDG, îndreptându-se acum spre Arbeitsbörsen, rezultând astfel o mai mare implicare în sfera culturală. Întrucât schimbările condiţiilor economice şi politice din Germania au apărut în diferite măsuri şi grade, tensiunile din interiorul FAUD s-au intensificat, în principal în privinţa chestiunii legate de reglementarea organizaţiei naţionale. O tabară în cadrul acestui conflict, sesizând cadrul şi efectele noilor condiţii socio-economice cu care se confruntau, a iniţiat reorganizarea în forma unei “unităţi a organizaţiilor” care să preia sarcina coordonării la scară largă. Cealaltă tabară, afectată negativ mai mult de condiţiile perioadei de după război, voia să menţină vechea structură a federaţiilor industriale puternice şi independente. În cele din urmă, s-a pus problema cum să fie reglementată şi executată colectarea fondurilor de grevă care făcuse ca tensiunea să crească. Potrivit unei decizii a congresului FAUD, Arbeitsbörsen trebuia să asigure şi să organizeze colectarea acestor fonduri. Pentru susţinătorii federaţiilor industriale, acesta a fost un atac decisiv asupra independenţei întregii structuri federale. Această problemă trebuia rezolvată cât mai repede posibil, astfel încât sprijinul semnificativ să poată fi extins spre acei membri care au suferit cel mai mult din cauza marginalizării FAUD. Această cerinţă, a dus la tensiuni de ambele părţi, iar în cele din urmă a 11 �Helge Döhring rezultat într- o sciziune în federaţia lucrătorilor din construcţii, unul dintre sindicatele pilon ale organizaţiei. Prin 1927, FAUD a trecut de la un sindicat care pretindea că este o organizaţie anarhistă la a fi o organizaţie anarhistă care pretindea că este un sindicat. Sindicatul nu mai avea la dispoziţie forţa de agitaţie necesară ca să contracareze declinul adeziunilor. Alte organizaţii, reprezentate de comunism de consiliu si anarhsite, precum Federaţia Anarhiştilor Comunişti din Germania (FKAD) eşuaseră dinainte în acest sens. În contrast, uniunile şi-au revenit, parţial ca urmare a hiper inflaţiei de la începutul anilor 1920, parţial ca o consecinţă a ocupaţiei franceze din Ruhr, în 1923, care i-a îndreptat pe muncitori spre aceste organizaţii influente şi recunoscute legal. 4.3 Anarho-sindicalismul dincolo de locul de muncă Rudolf Rocker, acum deja figura conducătoare atât a sindicalismului german cât şi internaţional, a subliniat în Prinzipienerklärung (Declaraţia de principii a sindicalismului) că socialismul a fost, în final, o problemă culturală. În consecinţă, anarho-sindicaliştii nu s-au limitat la organizarea la locul de muncă ci au luat parte la un număr semnificativ de mişcări, cu scopul de a-şi promova ideile şi de a aborda sarcini economice şi culturale cu metodele lor de auto-organizare şi auto-gestiune. În secţiunile următoare, organizaţiile auxiliare variate ale FAUD, precum şi mişcările alternative asociate, vor fi aduse în discuţie. De importanţă sunt eforturile din partea anarho-sindicaliştilor de a compensa numărul lor aflat în declin, printr-o mare participare în activităţi culturale. Merită atenţie deosebită rolul activ jucat de sindicalişti în “Mişcarea Liber Cugetătorilor” şi în “Societatea Prietenilor Carţilor Libertare” (Gilde freiheitlicher Bücherfreunde), care a fost strâns aliniată cu FAUD. Influenţa anarho-sindicalismului asupra unor variate organizaţii de cântăreţi proletari trebuie încă să mai fie mult cercetată, iar în această lucrare va trebui să ne limităm la a spune că un număr de sindicalişti erau activ angajaţi în Asociaţia Cântareţilor şi Cluburi Glee. 4.3.1 Organizaţiile culturale 4.3.1.1 Gemeinschaft Proletarischer Freidenker [Comunitatea Proletariatului Liber Cugetător] (GpF) “Freidenkerbewegung” (Mişcarea Liber Cugetătorilor), cu peste un milion de membri, a fost divizată în numeroase şi diferite direcţii deoarece în cele mai multe cazuri partidele politice au fost în măsură să îsi facă simţită influenţa. Cu toate acestea, Mişcarea Liber Cugetătorilor a unit proletariatul dincolo de liniile tuturor partidelor împotriva puternicei influenţe a bisericii şi, începând cu 12 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere 1927/1928, sindicaliştii s-au angajat tot mai mult în opoziţie cu maşinaţiunile bisericii prin intermediul Comunitătii Proletariatlui Liber Cugetător (GpF). În locul sistemului cu note, ei au organizat un curs finalizat cu absolvirea în cadrul unei ceremonii menite să îi trimită pe participanţi liberi în lume, unde chestiuni de importanţă generală erau introduse şi discutate. Caracteristica centrală a acestui curs a fost încurajarea membrilor congregaţiei să părăsească biserica. Oricum, membrii KPD au fost dominanţi aici şi s-au folosit de funcţiile de conducere deţinute ca să agite împotriva sindicaliştilor. Colaborarea cu comuniştii autoritarieni a fost subiect al unor serioase dezbateri în interiorul FAUD, însă majoritatea a simţit că este necesar să susţină activ Mişcarea Liber Cugetătorilor în orice formă şi nu au renunţat să îi provoace pe comunişti. Cu toate acestea, influenţa sindicalistă s-a diminuat, în primul rând din cauza controverselor în privinţa unor teme, a dominaţiei funcţionarilor social-democraţi şi a conflictelor dezastruoase dintre membri “pe linie de partid” ai KPD şi a opoziţiei comuniste. Luând toate acestea în considerare, Comunitatea Proletariatului Liber Cugetător a oferit sindicaliştilor doar oportunităţi limitate de extindere. 4.3.1.2 Gilde freiheitlicher Bücherfreunde [Societatea Prietenii Cărţilor Libertare] (GfB) Prietenii Cărţilor Libertare (GfB), în schimb, a fost fondată de către FAUD în 1927, în asociaţie cu propria organizaţie culturală a sindicatului. Un an mai târziu, GfB-Leipzig s-a constituit ca prima “societate”, iar în 1929 a devenit organizaţie naţională, cuprinzând reţele mai largi. Membrilor cotizanţi le era pusă la dispoziţie literatură sindicalistă şi puteau comanda cărţi. Filialele locale ale societăţii organizau sesiuni de lectură, producţii de teatru şi concerte la care participau figuri importante ca Erich Mühsam, Rudolf Rocker, Emma Goldman, Helene Stöcker, Bruno Vogel şi Theodor Plivier. Organul de presă al GfB era lunara iar mai târziu trimestriala revistă “Besinnung und Aufbruch” [Cunoştinţă şi avânt] în care Rudolf Rocker a publicat primele extrase ale lucrării sale “Decizia Vestului”. Apartenenţa a crescut rapid dupa 1928 la un total naţional de 1.250 de membri în 1931. Alăturarea simultană ca membru în FAUD nu era obligatorie şi, per total, GfB a fost cea mai de succes încercare de a opri declinul sindicatului. Societatea Göppingen din Württemberg, de exemplu, ajunsese la 80 de membri în şase luni de la înfiintarea sa şi era unul dintre grupurile cele mai mari de acest gen. Succesul acestei experienţe poate fi măsurat prin faptul că, după război, societatea a fost reconstruită sub acelaşi nume. 13 �Helge Döhring 4.3.2 Hilfsorganisationen [Organizaţii de ajutor] 4.3.2.1 Reichsverband für Geburtenregelung und Sexualhygiene [Federaţia Reichului pentru Controlul Naşterilor şi Igienă Sexuală] (RV) O organizaţie de ajutor înfiintată în 1928 spre beneficiul tinerelor femei, a muncitorilor şi a familiilor sărace din clasa muncitoare, Federaţia pentru Controlul Naşterilor şi Igienă Sexuală şi-a luat ca obiect de activitate consilierea indivizilor şi a familiilor în utilizarea contracepţiei si avortului şi explicarea implicaţiilor legale. Activiştii distribuiau procedee contraceptive şi ajutau în aranjarea procedurilor de avort. În îndeplinirea misiunii sale, RVfG trebuia să rămână neutră din punct de vedere politic şi religios şi să evite asocierea cu sindicatele, deşi preşedintele acestei organizaţii a fost Franz Gampe, un membru FAUD din Nürnberg. Prin 1930, organizaţia includea 200 de filiale locale, în care participau peste 15.000 de membri. 4.3.2.2 Schwarzen Scharen [Trupele Neagre] În faţa violenţei politice în creştere şi a măririi numărului atacurilor asupra anarho-sindicaliştilor la întruniri şi demonstraţii de către extremişti de dreapta şi de stânga, o organizaţie adiţională a fost formată ca răspuns. La sfârşitul anilor 1920 s-au format organizaţii luptătoare militante, în principal de către tinerii din Berlin şi Silezia Superioară, care purtau numele generic de “Schwarze Scharen” (Trupele negre), acestea numărând câteva sute de membri la nivel naţional. Aceste grupuri aveau misiunea să protejeze evenimentele publice ale FAUD sau ale organizaţiilor aliate de întreruperile provocate de comunişti şi nazişti. Schwarze Scharen poate fi văzută ca echivalentul anarho-sindicalist al “Reichsbanner” al SPD-ului sau al “Luptătorilor Frontului Roşu” al KPD-ului. Membrii grupului purtau toţi haine negre, unii aveau arme de foc şi adesea erau implicaţi în confruntări fizice. Schwarze Scharen nu era asociată oficial cu FAUD, ca urmare a protestelor din interiorul sindicatului împotriva militarizării organizaţiei. Din moment ce FAUD oricum nu fusese de la înfiinţarea sa o mişcare pacifistă, aceste formaţii militante erau tolerate şi folosite ca forţă defensivă în multe sfere de acţiune. 4.3.2.3 Arbeitslosenbewegung [Mişcarea Şomerilor] Deoarece companiile concediau în principal muncitorii anti-capitalişti, cei rămaşi fără muncă s-au organizat repede, en masse, în Consilii ale Şomerilor. Mutarea centrului de putere în interiorul FAUD de la federaţiile industriale înspre Arbeitsbörsen a ajutat la a face posibilă participarea sindicală în această mişcare, 14 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere din moment ce aceste comunităţi se ocupau şi cu noile condiţii ale pieţei muncii după ce se îndepărtase de mişcarea sindicală. La ultimul congres din 1932, chestiunea mişcării şomerilor a câştigat un loc alături de temele centrale ale anarhosindicaliştilor. În multe locuri FAUD participa deja activ la demonstraţiile şomerilor şi organiza acţiuni de ajutor reciproc şi consiliere. Astfel, din versiunea originală a mişcării sindicale, a cărei armă principală era greva, s-a născut o organizaţie orientată spre consum, înarmată cu ameninţarea boicotului. 4.3.3 Alternative la FAUD 4.3.3.1 Aşezările comunale Având un statut mai puţin stimat în rândurile FAUD erau activităţile “Mişcării Coloniştilor”, deşi din acestea făceau parte personalităţi ca scriitorul Theodor Plivier şi Helmut Klose care se bucurau de respectul membrilor de sindicat. Conform FAUD, lupta de clasă revoluţionară nu putea fi dusă prin separarea de clasa muncitoare, ci, mai degrabă, prin organizaţii de la locul de muncă aliniate la clasă: puterea monopolurilor industriale putea fi sfărâmată doar din interior de către muncitori. Coloniştii sau asociaţiile comunale erau în contrast cu acest lucru depinzând de bunăvoinţa competitorilor lor capitalişti şi astfel erau destinate eşecului. Cu toate acestea, proiectele coloniştilor au fost iniţiate pe tot întregul Republicii de la Weimar cu participarea şi ajutorul sindicaliştilor şi al anarhiştilor. În dezbaterea din jurul “chestiunii coloniştilor” un membru al consiliului editorial al “Der Syndikalist” a fost chiar înlăturat din poziţia pe care o ocupa, acesta fiind rezultatul deciziei sale de a publica în continuare articole privind acest subiect, după ce se căzuse de acord că ziarul se va concentra pe luptele de la locul de muncă. A existat teama că FAUD, ca organizaţie de luptă a proletariatului, va degenera, devenind o sectă izolată de populaţia generală. O parte din aceste aşezări erau, în fapt, infiinţate de anarho-sindicalişti şi erau influenţate de idei sindicaliste, printre ele comunele “Pământul Liber” în Düsseldorf, Stuttgart si Barkenhoff, înfiintate cu ajutorul lui Heinrich Vogeler în Worpswede. 4.3.3.2 Mişcarea Vagabond Mişcarea Vagabond a exercitat o oarecare influenţă asupra anarho-sindicalismului organizat, deşi limitată. Această mişcare s-a extins foarte mult la sfârşitul anilor 1920 şi era organizată în jurul aşa numitului: “Rege Vagabond” - Gregor Gog în “Fraternitatea Internaţională a Vagabonzilor”, in 1927. Gog a organizat primul “Congres Mondial al Vagabonzilor” în Stuttgart, in 1929, un eveniment care a atras atenţia internaţională. Un număr de Marşuri ale Foamei 15 �Helge Döhring au fost, de asemenea, organizate. Gog si soţia sa, Anni Geiger-Gog, erau asociaţi apropiaţi ai FAUD şi făceau agitaţie pentru cauza lor în publicaţiile sindicatului. Ca urmare a spectacolelor sale ofensatoare şi a comportamentului sau, Gog a fost ţinta câtorva acţiuni în instanţă, blasfemia fiind printre acuzaţiile care i se aduceau. În contradicţie directă cu opinia majoritară în mişcarea anarho-sindicalistă, Gog ridica lenea la nivel de act revoluţionar. El critica aspru comunismul autoritar în toate formele sale, până când, un tur al Uniunii Sovietice din 1933 l-a făcut să îsi schimbe opinia la 180 de grade. În lunile care au urmat după întoarcerea sa în Germania, “Regele Vagabond” a ţinut câteva discursuri polemice împotriva anarhismului şi sindicalismului, la evenimente de prin ţară, chiar şi la acelea ale prietenilor de odinioara, denunţând aceste mişcări ca fiind “mic burgheze”. Acestea au fost primite cu sarcasm şi atacuri la persoană în presa sindicalistă. 4.3.4 Organizaţii auxiliare ale FAUD 4.3.4.1 Syndikalistisch-Anarchistische Jugend Deutschlands [Tineretul Anarho-Sindicalist din Germania] (SAJD) Două organizaţii auxiliare ale FAUD au fost formate pentru beneficiul anumitor grupuri. Tineretul s-a constituit, începând cu 1921, în: “SyndikalistischAnarchistische Jugend Deutschlands” (SAJD). Principalele activităţi ale acestui grup erau organizarea de evenimente, drumeţii şi agitaţie pentru cauza anarhosindicalistă. SAJD era compus la nivel naţional din câteva mii de tineri, împrăştiaţi de-a lungul întregii Germanii. Tehnic, era independent de FAUD dar era strâns aliniat cu sindicatul, fiind derivat din acesta, SAJD fiind el însuşi un produs al conflictelor interne ale anterioarei organizaţii “Tinerii liberi”, care a fost impărţită între “sindicalişti” şi “individualişti”. Ziarul oficial al SAJD, “Tânara Umanitate”, era distribuit ca un supliment al publicaţiei FAUD, “Der Syndikalist”. O publicaţie lunară suplimentară - “Tinerii Anarhişti”, a catalizat o nouă rundă de conflicte sectare între fracţiunile individualiste/anti-organizaţionale şi partizanii luptei de clasă organizate, ultimii excluzându-i în cele din urmă pe ceilalţi din SAJD. SAJD s-a apropiat astfel şi mai mult de FAUD, ca rezultat al acestor dezvoltări şi a recunoscut “Prinzipienerklärung des Syndikalismus”, ca linie călăuzitoare pentru membrii săi. Organizaţia de tineret şi-a modelat, de asemenea, structura organizatorică după aceea a FAUD, înfiinţând la nivel regional şi naţional “Birouri de Informare” care corespundeau în mare cu Comitetul pentru Agitaţie şi executiva Geschäftskommission a FAUD. Din această organizaţie de tineret au ajuns la conducerea FAUD numeroşi membri la sfârşitul anilor ’20 şi la începutul anilor ’30, aşa numita “a doua generaţie” a FAUD, care a urmat generaţiei de dinaintea războiului. Acest grup timpuriu, care era mult mai puternic orientat spre organizarea industrială şi la 16 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere locul de muncă, a pierdut influenţa în interiorul organizaţiei cu trecerea timpului, în timp ce organizaţia care i-a succedat a întruchipat mai bine căutata sinteză a sindicalismului şi anarhismului. 4.3.4.2 Syndikalistischer Frauen Bund [Federaţia Femeilor Sindicalite] (SFB) Femeile au solicitat, de asemenea, o organizaţie specială şi au pus o bază programatică la începutul anilor 1920, făcând apel pentru înfiinţarea la nivel naţional a “Federaţiei Femeilor Sindicaliste” în cooperare cu Geschäftskommission. Cu toate astea, majoritatea grupurilor locale de femei au avut viaţă scurtă. Problema dacă grupurile de femei reprezită sau nu un sector separat de producţie sau ar trebui organizate în realaţie cu domeniul de consum a fost o sursă de discuţii atât în grupurile de femei între femei, cât şi în sindicat la scara largă. Federaţia Femeilor Sindicaliste, aşa cum era constituită, se concentra pe igiena sexuală, avort şi se percepea pe sine ca un ajutor al muncitorilor grevişti (bărbaţi), organizând boicoturi în acest sens. Aceia care doreau ca grupurile de femei să opereze ca un sector separat de producţie nu au fost capabili să ducă la îndeplinire aceste solicitări. SFB producea, de asemenea, un periodic: “Der Frauenbund” (Liga Femeilor) care apărea regulat ca o secţie suplimentară a “Der Syndikalist”. În contrast cu alte organizaţii ale femeilor din acea perioadă, femeile din SFB erau în general mândre de rolul lor de mame şi de casnice. Pentru cele mai multe femei sindicaliste, egalitatea dintre sexe nu însemna plasarea egală în faţa “sacrificiilor din fabrică”, ci recunoaşterea şi înălţarea muncii de casnică şi de creştere a copiilor la un nivel egal faţă de alte forme de muncă. Potrivit chiar SFB, aceasta a fost înfiinţată pentru a se confrunta cu problemele specifice ale femeilor, iar femeile angajate în câmpul muncii ar trebui să se organizeze în cadrul federaţiilor industriale existente. Deşi bărbaţii au fost invitaţi prin Geschäftskommission şi prin Congresul FAUD să asigure infiinţarea de grupuri pentru femei în organizaţiile lor, mulţi au refuzat să participe activ. Femeile au depus numeroase plângeri, chiar punând problema unor veritabile boicoturi venite de la tovaraşii lor bărbaţi. Cu toate acestea, au existat numeroase sfere de acţiune unde respectul reciproc şi solidaritatea au caracterizat cooperarea dintre SFB şi alte organizaţii sindicale. SFB a atins la apogeul său, la nivel naţional, un număr de 800 - 1.000 de membri femei. 4.3.4.3 Kinderbewegung [Mişcarea Copiilor] Un domeniu suplimentar de activitate pentru FAUD a fost “Mişcarea Copiilor”, o mişcare internă, care era adesea supravegheată de către grupurile de femei. Din 1928 până în 1930, un periodic separat: “Kinderwille” (Voinţa Copiilor) 17 �Helge Döhring a fost publicat, atingând un nivel de distribuţie de circa 600 de numere în perioada în care a fost publicat. Scopul era acela de a deschide copiii către conştiinţa de sine, de a forma indivizi cu deprinderi sociale care să internalizeze spiritul de ajutor reciproc şi de solidaritate. Organizaţiile anarho-sindicaliste ale copiilor au subliniat încă o dată dorinţa sindicaliştilor de a aduna la un loc toate domeniile vieţii sociale, într-un unificat element organic. Aceste organizaţii au avut însa, viaţă scurtă. 4.4 Sfârşitul FAUD FAUD a recunoscut pericolul reprezentat de Naţional Socialism de foarte devreme şi a răspuns pregătindu-se pentru activitate ilegală, în underground. La Congresul FAUD, în perioada Paştelui 1932, au fost stabilite planuri concrete. Geschäftskommission ar fi fost înlăturată la Erfurt şi, de asemenea, asociaţiile locale, dacă, după toate posibilităţile s-ar fi dizolvat înainte ca orice restricţie să fie adoptată. Mici cercuri de încredere ale membrilor FAUD trebuiau să înfiinţeze o reţea care să permită pe viitor operaţiuni la nivel naţional. În 1933, FAUD a fost interzis şi în luna martie a aceluiaşi an Biroul din Berlin al Geschäftskommission a fost percheziţionat şi un număr de funcţionari au fost luaţi în custodia poliţiei. Membrii de sindicat fie s-au alăturat organizaţiilor din underground, fie au emigrat. Conducerea din underground a FAUD s-a mutat într-un sfârşit din Erfurt la Leipzig. În 1936-37, FAUD şi-a lansat eforturile sale de rezistenţă în timp ce aceia care emigraseră în Spania, s-au reunit pentru a forma Gruppe DAS (Anarho-Sindicaliştii Germani), care a fost un participant activ în revoluţia spaniolă. După al doilea război mondial, acei anarho-sindicalişti care au rămas în Germania au pus bazele “Federaţiei Socialiştilor Libertari” (FFS), care a înlăturat organizarea industrială în favoarea operării ca o “organizaţie de idei”, ce încerca să răspândească concepte libertare în oraş şi în consiliile de fabrică, precum şi în organizaţiile culturale. FFS a publicat o revistă numită “Societatea Liberă”, care reflecta maturitatea şi experienţa celor mai buni membri ai mişcării. Cele mai multe grupuri FFS s-au auto dizolvat în anii 1950 din cauza incapacităţii lor de a atrage membri mai tineri. Aceia care au rămas, precum Augustin Souchy si Willi Paul înca făceau interviuri şi publicau memorii valoroase. În ultimii ani, un număr de biografii au fost publicate, printre ele aceea a lui Helmut Kirschey, Hans Schmitz şi Kurt Wafner, care erau tineri la începutul anilor 1930. 5. Sindicalismul şi semnificaţia sa În speranţa că am demonstrat în mod adecvat semnificaţia anarho-sindicalismului şi conţinutul său, aş dori să adaug următoarele detalii şi observaţii: Dacă evaluăm anarho-sindicalismul german strict din perspectiva puterii sale nu18 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere merice putem susţine că FAUD a deţinut o masă solidă pentru o scurtă perioadă de timp, unii pretind că această masă ar fi atins in jur de 150.000 de membri. Dacă vom compara această cifră cu altele ale organizaţiilor muncitoreşti contemporane, vom fi forţaţi totuşi să admitem că, inclusiv în zilele sale de glorie, a fost cu mult în urma adversarilor săi. Organizaţiile sindicale, precum Asociaţia Muncitorească Hirsch-Dunckerist număra câteva sute de mii de membri în rândurile ei, sindicatele creştine cuprindeau peste un million de muncitori şi Asociaţia Generală a Muncitorilor in Germania (ADGB) atingea cu succes un număr de 10 milioane. După propria mărturie, FAUD nu a jucat niciodată un rol major la nivel naţional, la nivel de fabrică. Aşa că, de ce ar trebui ca cineva să îsi bată capul cu acest subiect? Dintr-un număr de lucrări istorice şi proiecte de cercetare reiese că sindicalismul, în contrast cu vremurile prezente, era bine cunoscut în rândul clasei muncitoare contemporane acelei perioade. Acest lucru pare uimitor, având în vedere dimensiunea redusă a FAUD şi faptul că era lipsit de acces la orice care să amintească de mass-media din zilele noastre. Aceasta a fost o consecinţă a anti-militarismului consistent al sindicaliştilor şi a neobositei agitaţii de dinainte de primul război mondial, care a fost reţinută de mulţi social-democraţi dezamăgiţi şi a contribuit la primul val de noi membri în lunile care au urmat de la încheierea războiului. Ziarele partidelor muncitoreşti şi a uniunilor centralizate din acea perioadă sunt pline de advertismente şi comentarii denigratoare la adresa organizaţiilor sindicaliste. Funcţionarii acestor grupuri orientate către reformă erau bântuiţi de spectrul sindicalismului, “tumoarea franceză”. Aceşti funcţionari au menţinut ferm în rândurile lor campania împotriva oricărei forme de auto-organizare muncitorească, care a rezultat într-o nemiloasă luptă la nivel de loc de muncă şi care nu poate însemna decât că sindicalismul, în ochii lor, a fost o influentă concurenţă care prezenta o reală ameninţare. Unioniştii mainstream au mers chiar atât de departe încât să solicite să se deschidă focul asupra colegilor grevişti sindicalişti. Mişcarea sindicalistă a fost de asemenea, cunoscută în "Organul Consiliilor Muncitorilor şi Soldaţilor din Germania", "Consiliul Muncitorilor", din perioada revoluţionară 1919-1920. Într-adevăr, consiliile muncitoreşti social democrate au simţit nevoia să declare "sindicatele muncitorilor" un "nou abces al mişcării muncitoreşti" în ziarul lor naţional. Potrivit unor surse care oferă detalii, mai mult de 40% dintre participanţii la revoluţia din martie erau sindicalişti, a căror luptă este descrisă, printre alţii, de Erhard Lucas şi Hans Marchwitza. Poliţia politică a Republicii de la Weimar nu a listat sindicaliştii ca fiind organizaţii comuniste, aşa cum fac mulţi istorici şi "cercetătorii în domeniul social" ci le-a dat un statut independent. În informaţiile fotografice colectate de poliţie la începuturile Republicii de la Weimar, un număr de sindicalişti apar lângă "celebrităţi" precum Kurt Tucholsky şi viitorul şef de stat est german Walter Ulbricht. 19 �Helge Döhring Mai mult de atât, ar trebui subliniat că mişcarea sindicalistă sau măcar o parte din ea, nu era doar recunoscută în cercurile proeminente dar a fost chiar considerată demnă de a fi sprijinită. Bine cunoscutele activiste pentru drepturile femeii - Helene Stöcker şi Anita Augspurg, au făcut donaţii pentru fondul FAUD pentru Memorialul Landauer din München şi Stöcker a vorbit la evenimente organizate de către Gilde freiheitlicher Bücherfreunde şi a publicat articole în ziarul Federaţiei Femeilor Sindicaliste. Sindicaliştii, în schimb au lăudat-o că fiind o “luptătoare simpatetică, una ale cărei opinii sunt apropiate de ale noastre”. Nu mai puţin, o personalitate ca actorul Alexander Granach a furnizat bani lui Erich Mühsam şi Rudolf Rocker, pentru ajutorarea revoluţionarilor spanioli Durruti şi Ascaso, în luptele lor. Legendarul revoluţionar Nestor Mahno a găsit de asemenea, refugiu la Rudolf Rocker. Într-un eseu solicitat de către armata germană, Max Weber identifică sindicaliştii ca fiind cei mai puternici adversari ai militarismului. Chiar şi Lenin menţionează mişcarea sindicalistă germană în lucrarea sa “Statul şi Revolutia”, reţinând figurile conducătoare ale mişcării muncitoreşti, precum Karl Legien, responsabil pentru creşterea acestei “relaţii sângeroase de oportunism”. Este bine ştiut că sindicalismul era cunoscut în cercurile boeme, ale căror figuri proeminente îl includ pe Ernst Toller, Oskar Maria Graf şi Erich Mühsam. Ultimul, un prieten apropiat al lui Rudolf Rocker s-a alăturat FAUD în 1933. Heinrich Vogeler, pictor şi fondator al coloniei de artă “Barkenhoff ”, în Worpswede, lângă Bremen, a fost asociat cu mişcările anarhiste şi sindicaliste şi le-a oferit acestora o gospodărie. Nu este, totodată, de mirare că “Herodot” al anarhismului, Max Nettlau, era de asemenea, în strânsă legătură cu mişcarea şi i-a furnizat faimoasei autoare Ricarda Huch material pentru a sa biografie a lui Bakunin. Scriitorul expresionist german Carl Einstein nu a cunoscut sindicalismul până târziu dar a luptat cu anarho-sindicaliştii germani în războiul civil spaniol, făcând parte din Columna Durruti şi producând o excelentă relatare a experienţelor sale. Albert Einstein şi Thomas Mann recunoşteau de asemenea, adevărata nădejde în “Decizia Vestului”, a lui Rudolf Rocker, iar Einstein şi Rocker şi-au adus reciproc laude. Conducători anarho-sindicalişti precum Rocker şi Souchy au fost vorbitori deosebit de populari la universităţi, după al doilea război mondial. De asemenea, este demn de remarcat că mult înainte că Hannah Arendt să ajungă în mediul academic, mişcarea sindicalistă dezvoltase deja o “Teorie a Totalitarismului”, produs al experienţei şi al unei reţele internaţionale de corespondenţă, mai ales între Emma Goldman, Rudolf Rocker şi Alexander Schapiro. Carierişti politici, incluzând mai târziu primari şi legiuitori şi-au început de asemenea, vieţile lor politice în mişcarea sindicalistă, cel mai cunoscut fiind Herbert Wehner care în cele din urmă a devenit preşedintele partidului SPD. 20 �Sindicalism si Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere Sindicaliştii germani au jucat de asemenea, un rol decisiv în reorganizarea mişcării sindicaliste internaţionale după primul război mondial. Reacţionând rapid la înfiinţarea de către comunişti a unei internaţionale a muncitorilor sub conducerea Moscovei, partizanii sindicalismului au înfiinţat “Asociaţia Internaţională a Muncitorilor” (IWA-AIT), în 1922, ca o continuare conştientă a tradiţiei bakuniste a Primei Internaţionale. Rudolf Rocker, Augustin Souchy şi Alexander Schapiro, născut rus - au fost primii la prezidiul organizaţiei, al cărei birou central a fost stabilit la Berlin, până în 1933. La înfiinţarea sa IWA-AIT avea peste un milion de membri. În 1936, doar numărul membrilor spanioli s-a ridicat în jurul cifrei de 1,5 milioane. Pentru un număr mare de muncitori “Prinzipienerklärung des Syndikalismus” a lui Rudolf Rocker, a fost considerat textul de autoritate al mişcării. Acei germani anarho-sindicalişti care au reuşit sa fugă în Spania, ca urmare a izbucnirii războiului civil spaniol, s-au organizat în Gruppe DAS (anarho-sindicalişti germani) în Catalonia. Gruppe DAS a gestionat corespondenţa rezistenţei underground din Germania şi a scos din funcţiune detaşamentele germane fasciste din Catalonia. Membrii ai acestui grup au luptat de asemenea, împotriva armatelor lui Franco pe front şi deşi mai puţini numeroşi decât Brigăzile Internaţionale comuniste, au fost de aceeaşi importanţă pentru revoluţie şi pentru participanţii la aceasta. Între timp, autorităţile fasciste din Germania, au anticipat atracţia pe care revoluţia spaniolă ar putea să o exercite asupra populaţiei şi i-a plasat pe anarhosindicaliştii rămaşi în Germania sub observaţie specială. 21 �Edition Syfo [Herausgegeben vom Institut für Syndikalismusforschung, Bremen] Edition Syfo Nr.1 Helge Döhring: Die Presse der syndikalistischen Arbeiterbewegung in Deutschland 1918 bis 1933 Die Presse der syndikalistischen Arbeiterbewegung in Deutschland spielt eine herausragende Rolle in der Forschung zum gesamten Themenbereich. Sie gibt tiefe Einblicke in die Aktivitäten und Diskussionen der damals aktiven Syndikalisten und ihrer vielfältigen Organisationen. Am ausgeprägtesten gestaltete sich das Pressewesen in der Zeit von 1918 bis 1933 mit knapp 120 Periodika. Nie zuvor oder danach entstand eine solche Vielfalt im deutschsprachigen Raum. In der vorliegenden Darstellung wird die gesamte syndikalistische Presse dieses Zeitraums in systematischer Ordnung mit forschungsadäquaten Einzelheiten präsentiert. In besonderer Weise wird dabei über eine reine Datenbank hinausgehend, nicht nur auf Formen und konkrete Inhalte verwiesen, sondern auch die Geschichte dieser Periodika aufgezeigt und ihre Bedeutung für die Forschung inkl. Standortangaben kurz bewertet. Zu den einzelnen systematisch angeordneten Kapiteln gibt es jeweils eine kurze Einleitung zum besseren Verständnis. Mit diesem Handbuch ist die Geschichte der syndikalistischen Presse in Deutschland von 1918 bis 1933 erstmalig geschlossen aufbereitet und dargestellt worden. 92 Seiten, A4, reich illustriert, ISBN: 978-3-9810846-8-9, 8.90 Euro Edition Syfo Nr.2 Martin Veith: Warum IAA? Zu den Entwicklungen in der Internationalen Arbeiter Assoziation seit 1996. Eine zusammenfassende Darstellung der wesentlichen Entscheidungen. Immer wieder kommen bei Diskussionen um den Zustand und die Entwicklung der anarcho-syndikalistischen Bewegung Fragen nach der Situation und Rolle der anarcho-syndikalistischen Internationalen Arbeiter Assoziation (IAA) auf. Die Fragen: „Warum gibt es zwei CNT´s in Frankreich und zwei USI´s in Italien“, oder „Warum wird die SAC in Schweden so verteufelt“? hat sich wohl jeder an der anarcho-syndikalistischen Bewegung interessierte schon einmal gestellt. Anspruch und Schwerpunkt dieses Textes ist es, die Geschichte und Entwicklung der IAA in den letzten beiden Jahrzehnten, besonders seit dem IAAKongress von 1996 in Madrid darzustellen, und die Abläufe und Hintergründe zu vermitteln. Dabei handelt es sich hier um eine gestraffte Darstellung, welche die wesentlichen Entscheidungen und Handlungen der IAA in diesem Zeitradius zusammenfasst. 76 Seiten, Format A5, 3.50 Euro, Bezug der Broschüren über Syndikat A Medienvertrieb, Moers. www.syndikat-a.de 22 �Das Mitteilungsblatt des Instituts für Syndikalismusforschung Syfo – Forschung & Bewegung Anschrift: Institut für Syndikalismusforschung Postfach 140470 D-28094 Bremen Verlag,Vertrieb und Abonnement: Verlag Edition AV Nr. 2 - 2012 ISSN: 2192-6980 ISBN: 978-3-86841-072-3 Postfach 1215 D-35420 Lich Tel: 06404-6570763 Fax: 06404-668900 E-Mail: editionav@gmx.net Einzelausgabe: 10 Euro (120 Seiten) Im Abonnement: 9 Euro Bestellung über den Verlag Edition AV: www.edition-av.de Nr. 1 - 2011 ISSN: 2192-6980 ISBN: 978-3-86841-57-0 23 �înseamna „Mişcarea muncitorească“? Institut 1.fürCeSyndikalismusforschung Primul lucru care se învaţă atunci când este studiată istoria mişcării muncitoreşti, în Germania precum şi în alte părţi, este că muncitorii erau organizaţi în primul rând, în cadrul aşa numitelor ‚“partide muncitoreşti“. În Germania acestea au luat forma SPD [Social Democraţii moderaţi] şi KPD [Partidul Comunist din Germania]. La o examinare mai amănunţită, o serie de alte partide ne atrag atenţia - de exemplu „Partidul Social Democrat Independent“ (USPD) al Rosei Luxemburg sau alte încarnări ale CP – KAPD şi Partidul Socialist al Muncitorilor. Şi astfel, în mod natural, definiţia termenului de „mişcare muncitorească“ plasează ferm aceste partide în prim plan. Acelaşi lucru este valabil pentru “Allgemeiner Deutscher Gewerkschaftsbund” - Asociaţia Generală a Sindicatelor din Germania (ADGB). O observaţie mai atentă, însa, ne relevă că aceste instituţii au avut mai puţin de a face cu mişcarea, în cel mai autentic sens al cuvântului, decât cu reglementarea şi disciplinarea mişcării muncitoreşti în beneficiul investitorilor de capital privat sau al statului. Dacă este să vorbim de o mişcare muncitorească autentică, nu putem să vorbim decât de iniţiative la firul ierbii ale proletariatului, care a încercat să promoveze lupta de clasă. În unele cazuri aceste eforturi includ muncitorii social democraţi sau comunişti. De remarcat, totuşi, este cât de repede aceste activităţi au determinat obiecţii din partea liderilor lor din partide şi din sindicate. În contrast cu acestea, noi avem în vedere ideea unei „mişcări muncitoreşti“ care se dezvoltă într-o manieră organică şi nu ca răspuns la ordinele venite de la conducerea de partid sau de sindicat, ci mai degrabă ca un produs al activităţilor muncitorilor salariaţi organizaţi şi pe deplin conştienţi de propriile responsabilităţi, evitând organizaţiile centralizate. Considerabil de multă energie şi putere este absorbită în activităţile din jurul conflictelor sectare, a „marilor lideri“ şi a producţiei de literatură specializată marxistă de la Bernstain la Lenin. Şi toate acestea, doar pentru a ajunge să realizăm că mişcarea muncitorească, aşa cum este ea definită de aceste grupuri, este paralizată. Pentru cei care ar dori să scurteze calea pentru a înţelege acest lucru fără să piardă nimic din lecţiile importante, ei trebuie doar www.syndikalismusforschung.info să privească în trecut, când existau propriu zis mişcări organizate ale www.syndikalismusforschung.wordpress.com clasei muncitoare care transced dogma marxistă şi decepţiile electo- � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Sindicalism și anarho-sindicalism în Germania: o introducere (2012) Subject The topic of the resource sindicalism Description An account of the resource Introducere în istoria sindicalismului german din 1890 până în 1960 Creator An entity primarily responsible for making the resource Helge Döhring Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz) Publisher An entity responsible for making the resource available Institut für Syndikalismusforschung Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2012 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource trad. de M. Rusu Rights Information about rights held in and over the resource Helge Döhring: Syndikalismus und Anarcho-Syndikalismus in Deutschland. Eine Einführung, in: Jürgen Mümken: Anarchosyndikalismus an der Fulda. Die FAUD in Kassel und im Widerstand gegen Nationalsozialismus und Faschismus, Frankfurt 2004, Verlag Edition AV Relation A related resource http://www.syndikalismusforschung.info/introduction.htm Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource broșură 2012 anarho-sindicalism Germania Helge Döhring Institut für Syndikalismusforschung mișcarea muncitorească Sindicalism sindicalism revoluționar https://anarhiva.com/files/original/ec5b8949ebf7f25e8b8a99e9b0f5811f.pdf db194bc204ff93478d2ea5d55fb2a273 PDF Text Text ������������������������������ Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Muncă, comunitate, politică, război (2017) Creator An entity primarily responsible for making the resource Râvna Source A related resource from which the described resource is derived https://iasromania.wordpress.com/ Publisher An entity responsible for making the resource available Râvna Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2017 Relation A related resource www.prole.onfo Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource broșură 2017 Alexander Berkman anti-capitalism anti-militarism anti-politică anti-totalitarism Anton Pannekoek comunitate Dielo Truda Joe Hill Karl Marx Lucy Parsons lupta de clasă muncă muncitori Raoul Vaneigem Râvna război Traducere https://anarhiva.com/files/original/2b4ac6caed4b9b4f7dc1c47023bf72ef.jpg ac1e532009a32c8aa755eb18fa7b6904 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Nu există război împotriva terorismului. Războiul înseamnă teroare! (2004?) Subject The topic of the resource Anti-militarism, anti-război Description An account of the resource Fluturaș anti-război Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2003/2004 (?) Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș anti-militarism Anti-NATO fluturași pacifism război