<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<itemContainer xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="https://anarhiva.com/items?output=omeka-xml&amp;page=19&amp;sort_field=Dublin+Core%2CTitle" accessDate="2026-10-22T14:32:03+00:00">
  <miscellaneousContainer>
    <pagination>
      <pageNumber>19</pageNumber>
      <perPage>10</perPage>
      <totalResults>549</totalResults>
    </pagination>
  </miscellaneousContainer>
  <item itemId="123" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="167">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/27a4ed8a6816360521f6345225c77396.pdf</src>
        <authentication>6b2a14495987ef27abcfae4a34d12964</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1021">
                    <text>cum să stai în afara spitalului

~un ghid pentru a supravieţui psihozei~
de jim hindle

�ceea ce urmează este o serie de sugestii pentru a ajuta oamenii
care suferă de psihoză să facă faţă experienţei şi, să sperăm, să
prevină nevoia de a fi spitalizaţi. este destinată în special pentru a ajuta
în perioada în sine a psihozei, în fazele ei mai timpurii şi mai uşor de
stăpânit, chiar dacă unele sfaturi vor putea fi aplicate pentru menţinerea
unei sănătăţi mentale pozitive la fiecare nivel. fundamental, acestea
sunt sugestii bazate pe propriile mele experienţe cu psihoza şi
modificările de percepţie a realităţii care au rezultat din ea, dar sper că
sfaturile mele vor fi adevărate şi pentru spectrul stărilor mentale alterate.
scopul este acela de a promova un grad mai ridicat de conştiinţă
de sine, autocontrol şi autodeterminare. controlează-ţi experienţele, nu
le lăsa pe ele să te controleze! după cum sugerează şi titlul, cred că
datorită serviciilor pentru sănătate mentală care există în prezent, este
mai bine dacă spitalizarea poate fi evitată. desigur, poate veni momentul
în care spitalizarea să fie ultima opţiune rămasă, în care caz vă doresc
baftă şi fie să puteţi trece prin această experienţă într-un mod delicat.
dar acest ghid este destinat prevenirii unei astfel de stări de fapt.
este conceput ca un ghid practic pentru ţinerea în frâu a stării modificate
de conştiinţă care este numită psihoză, pentru a vă ajuta să păstraţi
controlul, să rămâneţi în partea corectă a cursului vieţii şi să continuaţi
potrivit propriilor voastre condiţii.

2

�recunoaştere şi confirmare
unul dintre cele mai dificile lucruri în legătură cu o problemă de sănătate
mentală este înainte de toate să accepţi că ai aşa ceva. este în special greu atunci când
experienţele tale sunt percepute ca fiind atât de adevărate şi atât de puternice şi atunci
când orice momente chinuitoare pot fi contrabalansate cu astfel de întâlniri şi întâmplări
frumoase. cred că psihoza este o stare de natură spirituală; potenţial un moment pentru
schimbări profunde şi prielnice în care şabloanele şi comportamentele depăşite şi
nesănătoase pot fi aruncate în aer şi îndepărtate şi câştigate multe puncte de înţelegere
cu privire la adevărata natură a lumii din jurul nostru. dar de obicei este o experienţă atât
de epuizantă, încât tinde să rezulte în insomnie care are ca urmare lipsa de control şi
perpectivă şi, foarte des, experienţe negative. şi cum fazele de început pot fi atât de
fericite şi captivante, retragerea din această experienţă şi luarea de medicamente care
par să te separe de frumuseţe pot fi percepute ca fiind o crimă împotriva lumii. dar
ţinerea în frâu este necesară şi de prea multe ori doar spitalizarea face explicit acest
mesaj. echilibrul este la fel de natural ca şi extazul şi este alegerea noastră, dacă ne
acceptăm responsabilitatea pentru noi înşine sau lăsăm lumea să găsească soluţii
pentru noi într-un mod asupra căruia avem prea puţin control.

semne de avertizare timpurii
cum recunoşti atunci dezechilibrul atunci când acesta apare şi cum faci primii
paşi pentru a-l controla când încă mai poţi face asta? sper că următoarele puncte vor fi
de ajutor, indiferent dacă ai suferit de psihoză de multe ori sau nu ai suferit deloc.
ai devenit foarte emotiv. te poţi trezi că devii dintr-o dată şi aproape copleşitor de emotiv
într-un mod în care nu îţi e caracteristic. acesta poate să nu fie un lucru rău, dar poate fi
şi un moment în care să cauţi ajutor sau măcar să fii pus în gardă.
nu dormi. uneori mai ales dacă ne place să bem, ne găsim în situaţia de a ne trezi
dimineaţa devreme după doar cateva ore de somn sau după un somn foarte agitat. dacă
se întâmplă asta în continuu, ia in considerare o vizită la doctor sau încearcă pastile
pentru dormit pe bază de plante sau de alt fel. toţi ne putem descurca cu o noapte
nedormită, dar majoritatea oamenilor simt nevoia să recupereze în ziua următoare şi fac
în aşa fel încât să o facă. dacă nu se întamplă asta, ai grijă … pierderea completă a
dorinţei de a dormi este primul pas major pe drumul către psihoza totală.
uiţi să mănânci. acest lucru merge mână în mână cu nedormitul, fiind un semn clasic al
instalării unei mari probleme. şi cu cât dormi şi mănânci mai puţin, cu atât mai rapid va fi
drumul la vale.
uiţi lucruri pe care crezi că le-ai memorat, precum drumul către casa unui prieten sau
numere de telefon importante.
eşti conştient de influenţe pe care de obicei nu le observi. precum atmosferele, energiile
şi dinamicile care se afla dedesubt. acesta poate fi un lucru bun sau rău, dar deseori
este neliniştitor şi foarte dificil de descris celor din jurul tău fără să declanşezi
neîncrederea lor sau grija lor arogantă. această conştiinţă poate să nu fie neapărat un
lucru rău în sine, dar atunci când apare brusc şi este percepută ca fiind copleşitoare,
este de obicei un semn să ai grijă.

3

�un sentiment al amplorii, al măreţiei, un sentiment că eşti în posesia unei puteri sau
energii cu care nu eşti obişnuit.
cu toate acestea, experienţa fiecăruia este diferită şi poate că doar având
experienţa propriei noastre condiţii putem obţine înţelegerea pentru a ne da seama când
intrăm în ape periculoase. poate că ţi-ar plăcea să îţi alcătuieşti propria listă de lucruri la
care să fii atent.

refugiu
odată ce recunoşti că ai probleme, ai nevoie să găseşti un loc potrivit pentru aţi reveni. ideal, cel mai bun loc pentru a face asta este propria ta casă, dar se poate
întâmpla să ai colegi de apartament sau membri ai familiei care nu sunt înţelegători sau
care nu sunt conştienţi. poate că ai prieteni care îţi pot oferi un spaţiu al tău şi un mediu
liniştit pentru puţină vreme? merită să cauţi un refugiu potrivit dinainte, când încă eşti
lucid, astfel încât să ştii exact unde să mergi atunci când vine vremea. acestea sunt
unele dintru lucrurile pe care poate că ai vrea să le cauţi:
intruziuni exterioare minime (zgomot care deranjează din partea vecinilor etc)
un loc în care să te simţi liber să faci cât de puţin vrei. să ai pe cineva care să gătească
pentru tine este un beneficiu uriaş. dacă eşti într-un loc în care acest lucru este imposibil
şi unde nu te simţi comfortabil cu oricare dintre restul oamenilor din casă, încearcă să îţi
ţii mişcările în afara camerei cât mai pline de sens posibil. fă ceea ce trebuie să faci,
apoi reîntoarce-te în locul tău sigur până când te vei simţi mai puternic.
lucruri care să îţi ia mintea de la alte lucruri vezi mai jos secţiunea pace. încearcă să ai
la îndemână ceea ce ai nevoie; de exemplu muzică, lumină pentru citit şi/sau materiale
pentru artă sau meşteşug.
există multe de spus despre teritoriul familiar, chiar dacă lucrul important este
ca, oriunde te-ai afla, să ai o cameră pe care o poţi face să fie a ta, care este acolo
pentru tine oricând ai nevoie. esenţe şi uleiuri parfumate te pot ajuta să stabileşti un
sentiment de pace şi siguranţă şi încurajează visele plăcute noaptea (vezi secţiunea
despre aceste lucruri de la finalul acestei broşuri) lumina blândă poate induce un
sentiment de calm şi ne poate ajuta să ne pregătim de somn. poate că cel mai important
lucru este profiţi la maxim de orice loc în care te-ai afla. dacă simţi că un alt loc ţi s-ar
potrivi mai bine, atunci încearcă neapărat să faci o vizită în acel loc, dacă te simţi în
stare de această călatorie sau pune pe cineva să te ducă acolo. totuşi, ţine minte că
este imprudent să continui să tot fugi şi cu cât te poţi opri mai repede şi stabili, cu atât
mai bine. ai încredere în tine; eşti la fel de puternic precum crezi şi nu ai nevoie să îţi fie
frică de nimic altceva. atunci când te simţi echilibrat, vei putea să îţi vezi fricile aşa cum
sunt ele de fapt, doar nişte închipuiri inofensive.

pace
stabilirea liniştii lăuntrice este vitală pentru a te stabili într-un loc şi pentru a te
simţi în siguranţă şi bine cu propria ta persoană. aşa că dacă crezi că poţi să fii deranjat
cu uşurinţă de ştiri şi reportaje sau filme de groază sau de televizor, nu este mai bine să

4

�le înlături în întregime? ţine minte că întotdeauna există lucruri triste care se întâmplă
undeva în lume; şi totuşi există atât de multe lucruri bune în viaţă care nu ajung
niciodată subiect de ştire. chiar şi stirile triste nu sunt deseori decât o parte a echilibrului
şi nu ar trebui să fie puse prea tare la suflet. televiziunea şi radiourile reprezintă un fel
de uşă către lumea exterioară, cu toate că este una dinspre care nu ştim niciodată ce
vine. psihoza poate să fie un moment de frumoasă introspecţie, aşa că încearcă să nu
o laşi să fie influenţată de titluri de ştiri şi reclame, create pentru a capta atenţia din
partea unei populaţii care în general este doar pe jumătate trează. încearcă să îţi
concentrezi mintea într-o direcţie pozitivă. visează-ţi visele frumoase. niciodată nu
subestima puterea muzicii. selectează-ţi casetele audio şi cd-urile preferate atunci când
eşti lucid la minte. deja încercate şi de încredere sunt de preferat decât mersul pe
ghicite şi la voia întâmplării. de asemenea, muzica fără versuri este în general un pariu
sigur.
încearcă să scrii sau să faci artă sau alt fel de meşteşug care te poate ajuta să
te exprimi sau doar să îţi descarci mintea. chiar şi exprimarea lucrurilor negative poate fi
bună, deoarece te ajută să ţi le scoţi afară din sistem. dacă cei din jurul tău arată o lipsă
de conştientizare în conversaţiile lor, încearcă să le spui că te simţi puţin deranjat şi că
ai dori să păstrezi conversaţia mai pozitivă. poate fi cel mai bine să eviţi compania
anumitor oameni pe cât de mult poţi. ţine minte, nu faci asta pentru că ei ar fi în vreun fel
răi. numai că psihoza ne deschide spre un mod de a simţi lucrurile într-un fel în care alţii
deseori nu o fac.cei mai mulţi dintre noi de-a lungul celei mai mari părţi din viaţă nu ne
gândim la cuvinte decât pe jumătate din cât ar trebui să o facem. poate că acest lucru se
va schimba într-o bună zi, dar cele mai bune schimbări sunt, în mod normal, cele care
vin încet. dacă eşti deranjat de o anumit gând tulburător sau o anumită imagine
neliniştitoare, încearcă să te îndepărtezi de gând sau de imagine – vizualizează
gândul/imaginea ca îndepărtându-se de tine, fiind înghiţită de straturi de ceaţă deasă şi
cum uşă după uşă se închide după, până când nu mai pare ameninţătoare sau
apropiată.

somn
după cum am menţionat mai înainte, pierderea completă a dorinţei de a dormi
este deseori primul pas către psihoza totală. de aceea, încercarea de a restabili un stil
solid pentru somn este o parte esenţială a drumului înapoi spre o stare bună de
sănătate. încearcă să te relaxezi cu câteva ore înainte de somn: muzică relaxantă,
lumină blândă, nicio activitate care să fie epuizantă într-un anume fel. încearcă să eviţi
orice care îţi poate face creierul să devină superactiv de la citirea a ceva ce este
copleşitor sau doar urmărirea unor gânduri până la locuri care sunt foarte captivante. fii
plictisitor în mod intenţionat. viaţa este suficient de captivantă. încearcă să îţi impui un
timp la care să mergi la culcare: de exemplu, să dai stingerea la miezul nopţii. de
asemenea, încearcă să îţi goleşti mintea sau să vezi somnul care urmează ca fiind un
fel de ceaţă deasă care te linişteşte şi în faţa căreia nu poţi decât să cedezi.
gândeşte-te la orice vis frumos de care îţi aduci aminte; asta îţi va ajuta creierul
să iasă din starea de veghe lucidă şi va uşura trecerea la lumea viselor. dacă somnul
rămâne greu de obţinut, ia în considerarea folosirea unui anume fel de pastilă pentru
somn sau creşterea dozei tale de medicaţie curentă. plantele pot şi ele să fie de ajutor şi
pe piaţă există câteva tablete bune pentru somn pe bază de plante (vezi secţiunea
despre terapiile alternative de mai jos). un somn bun este unul dintre cele mai bune
medicamente care există. chiar dacă nu poţi dormi sau dacă te trezeşti devreme, să stai

5

�întins şi nemişcat pe întuneric încă este o formă de odihnă pentru corp şi creier. cu
siguranţă că este o idee mai bună decât să te agiţi, să faci prostii şi posibil să îi alarmezi
sau enervezi pe cei din jurul tău.

să trăieşti în lumea reală
psihoza este o stare alterată a percepţiei – diferită de ceea ce este considerat a
fi normal. adu-ţi aminte de această diferenţă şi, acolo unde este necesar, încearcă să
funcţionezi pe ambele nivele în acelaşi timp; normalul şi ceea ce nu este considerat ca
fiind normal. poate că se întâmplă multe lucruri ciudate, dar de obicei este puţin de
câştigat dacă se încearcă să fie descrise. poate fi de ajutor să te referi la experienţele
tale într-un mod aparent vag; câteva fraze cheie te pot ajuta în tot felul de situaţii; a fost
ceva de genul sau este mult de povestit atunci când defineşti ceva complicat sau greu
de crezut. totuşi, să ai pe cineva de încredere cu care să vorbeşti poate să fie de mare
ajutor; te poate ajuta să îţi îndrepţi ideile într-un mod pozitiv şi să te eliberezi de orice
griji nefondate.
este important să îţi aduci aminte că cei din jurul tău încearcă să fie de ajutor,
chiar dacă nu întotdeauna pare să fie aşa. fără îndoială că este o lume ciudată, dar
niciodată să nu subestimezi capacitatea oamenilor de a nu observa ceea ce ţie poate că
ţi se pare a fi foarte evident. încearcă tot timpul să păstrezi contactul cu realitatea
celorlalţi: lumea normală. acest lucru va garanta că te porţi normal în ochii lor şi totodată
te va ajuta şi să îţi moderezi versiunea proprie în legătură cu ceea ce se întâmplă;
uneori, încercările tale de a raţionaliza ceea ce trăim pot aluneca în zona simulării. fă
diferenţa între adevăruri dificile şi adevăruri poetice. observarea realităţii obişnuite ne
ajută să ne păstrăm echilibrul în ape nefamiliare.
deseori, în psihoză trăim experienţa unei senzaţii de măreţie, că suntem mai
interesanţi şi mai captivanţi decât oamenii obişnuiţi, că suntem cumva dincolo de sinele
nostru normal. în astfel de momente, tindem să ne identificam cu alte figure măreţe din
cultura noastră: regele arthur sau buffy ucigaşa de vampiri. ne putem simţi atât de plini
de energie a vieţii, încât egalizarea noastră cu astfel de figuri este singurul lucru care
are sens. păstrează-ti un punct de vedere rezonabil; multe arhetipuri diferite există
pentru ca noi să ne raportam la ele, s-a spus că feţele sufletelor noastre pot fi ca feţele
multiple ale unui diamant, cu câte una diferită devenind vizibilă la momentul oportun,
păşind în lumina reflectoarelor ca un actor pe scenă. fă tot posibilul să te identifici cu o
anumită figură dacă găseşti că ţi-e de ajutor; poate fi o sursă de mare putere. dar joacăte cu arhetipurile tale şi nu uita că eşti doar tu însuţi şi că toate numele şi definiţiile mai
mari sunt doar un fel de joc. puţine adevăruri sunt absolute, fiecare răspuns întotdeauna
aduce cu el un element contradictoriu care rămâne nerostit şi acceptarea acestui lucru
aduce tărie de caracter.

voci
dacă auzi voci în capul tău, un mod eficient de a face faţă este acela de a intra
într-un anumit fel de dialog; tratează vocile în acelaşi fel în care ai trata pe oricine ţi-ar
vorbi pe stradă; dacă sunt nepoliticoase, spune-le să plece. dacă îţi sugerează să faci
ceva, adu-ţi aminte că este doar asta: o sugestie. niciodată să nu simţi că o voce ştie
mai bine decât tine doar pentru că vine din eter. chiar şi o voce aparent folositoare poate

6

�cauza confuzie dacă îi dai prea multă atenţie; adu-ţi întotdeauna aminte de libertatea ta
esenţială de a lua singur deciziile. poate că ţi se pare mai uşor doar să ignori aceste voci
în întregime; poate cu atât mai puţină putere au asupra ta, cu cât le dai mai puţină
atenţie. cu toate acestea, poate că vocile tale sunt prea zgomotoase pentru ca acest
lucru să fie posibil, aşa că poate cel mai sigur pariu ar fi un anumit dialog. apără-te dacă
vocile sunt negative. adu-ţi aminte că mulţi oameni care nu au avut niciodată probleme
de sănătate mentală aud voci tot timpul. este posibil să intri într-o relaţie folositoare şi
armonioasă cu vocile din capul tău; trimite-le pe cele rele să îşi facă bagajele şi cele
bune vor tinde să apară. nu te deranja să vorbeşti vocilor cu voce tare; păstrează orice
dialog înăuntrul tău. este mai probabil să nu ai probleme în acest fel.

hotărâre
desigur, dacă vrei să nu fii spitalizat multă vreme va fi necesar, într-un anumit
punct, să îţi vezi de viaţă şi să înfrunţi lumea de afară. poate că acest lucru a fost
necesar tot timpul, în absenţa unui sanctuar potrivit. dar chiar dacă eşti într-un loc de
preferat, chiar dacă a fost necesar să intri în spital, drumul spre recuperare se află în
mare parte în întărirea puterii tale de decizie. dă-i timp, fii blând cu tine însuţi, şi doar o
plimbare scurtă în fiecare zi, în care să mergi de la un punct definit până la altul şi
înapoi, fără a cădea prada distragerii atenţiei, poate face minuni pentru întărirea
spiritului tău. cunoaşte-ţi limitele, dar nu te teme să treci printr-o plimbare mai lungă sau
printr-o călătorie la cumpărături sau orice, atunci când te simţi pregătit. poate că te vei
simţi mai în siguranţă dacă ai un casetofon personal cu tine, să te ajute să filtrezi toate
tulburările posibile dacă te simţi vulnerabil. chiar şi asta nu va fi necesar după o vreme,
deoarece îţi vei recâştiga perspectiva şi vei putea suporta orice comentarii nefolositoare
sau conversaţii auzite în timpul plimbării tale. restabilirea capacităţilor tale se aplică la
orice activitate şi poate fi utilă în a te îndruma către baze mai ferme. comportându-ne
normal, indiferent de care este peisajul intern, ne normalizăm şi ne găsim mintea
ameliorându-se în jurul şi pe baza rutinelor noastre.

droguri
drogurile recreaţionale care alterează starea mentală au existat dintotdeauna,
chiar dacă metodele ritualice antice de a le lua sunt foarte diferite de obiceiurile
moderne. indiferent care este părerea ta despre aceste droguri, nu poate fi negat faptul
că oamenii le iau; uneori pentru propriul lor beneficiu, chiar dacă asta rezultă deseori în
diferite surmenaje ale corpurilor şi minţilor lor. unii oameni pot să facă faţă la asta pe tot
parcursul vieţii lor, aparent cu puţine efecte secundare. alţii pot sfârşi spitalizaţi după o
relativă scurtă vrajă a fumatului de cannabis. uneori, drogurile au efecte adverse doar
după ani de folosinţă. chiar dacă nu ai luat niciodată droguri care să îţi modifice starea
mentală, ar trebui să fii conştient de aceste pericole. poţi foarte bine să fii o persoană
care ar trebui să stea în întregime departe de droguri – dacă ai antecedente legate de
sănătatea mentală, atunci aproape sigur că asta ar trebui să faci. merită să îţi aduci
aminte că viaţa în sine poate fi ea însăşi un maximum atunci când trăim cum trebuie. cu
toţii ar trebui să ne luăm responsabilitatea pentru propria noastră sănătate şi merită să
evaluăm efectul oricărui lucru pe care îl introducem în corpurile noastre.
produsele farmaceutice. medicamentele prescrise pot fi o salvare sau o
interdicţie pentru vieţile noastre, depinzând de perspectiva pe care o ai şi de intensitatea

7

�condiţiei tale. totuşi, nu poate fi negat faptul că pot fi cel puţin la îndemână, dacă nu
chiar în totalitate indispensabile. cu cât sunt mai extreme şi mai frecvente perioadele
tale de psihoză, cu atât va fi mai lung drumul către recuperare. acesta este motivul
pentru care merită să iei în consideraţie o doză relativ mare în fazele iniţiale ale unui
episod pentru a face problemele să treacă şi să nu fii spitalizat. şi dacă prospectul de a
sta câţiva ani pe pastile este un lucru greu de realizat, atunci ia pastile atâta vreme cât
stomacul tău le poate îndura. dar cel puţin ia în considerare faptul că puţini ani acum te
pot ajuta să previi probleme care poate că altfel ar reveni în mod nelimitat. în cele din
urmă, fiecare este diferit cu privire la tipul şi tăria drogurilor de care are nevoie şi cu
privire la câtă vreme le va lua. pentru mulţi, ar fi cel mai bine să stea pe medicamente pe
o perioada nelimitată. de obicei, este înţelept să rămâi la o rutină de luare a
medicamentelor care să dureze măcar câţiva ani, dar gândirea pozitivă şi acţiunea
pozitivă, meditaţia, terapiile alternative şi alte practici pot face o adevărată diferenţă spre
stabilirea şi menţinerea unei sănătăţi mentale bune şi poate ajuta la crearea condiţiilor în
care medicamentele moderne nu mai sunt necesare.
este important să încerci să găseşti un doctor în care să ai încredere pentru a
te sfătui şi pentru a-ţi prescrie medicaţia potrivită, cel puţin până când găseşti un
medicament sau o combinaţie de medicamente care funcţionează pentru tine. felul de
medicamente care funcţionează cel mai bine pentru tine poate foarte bine să fie dat doar
de un proces de eliminări succesive şi de obicei există un grad de compromis în ceea ce
priveşte echilibrarea efectelor pozitive şi negative. ţine minte totuşi că jumătate din luptă
este de natură psihologică şi o atitudine pozitivă poate face orice efecte secundare mai
uşor de suportat, pentru atâta timp cât este necesar.

sumar
derutaţi? lăsaţi-mă să recapitulez pentru voi …
recunoaştere şi confirmare. psihoza este o stare spirituală, dar acceptaţi faptul că
trebuie ţinută într-un anume echilibru. faceţi o listă cu semne prevestitoare timpurii
pentru atunci când lucrurile încep să scape de sub control.
refugiu. un loc sigur face toată diferenţa atunci când vine vorba de păstrarea lucidităţii
sau recuperarea ei. cautaţi un loc liniştit cu oameni înţelegători şi cu angajamente
minime sau folosiţi la maxim locul în care sunteţi prin obţinerea unei camere sigure şi
proprii.
pace. încercaţi să cultivaţi mai multă pace mentală, evitaţi televizorul şi radio-ul,
concentraţi-vă pe lucruri pozitive. muzica este un ajutor excelent. spuneţi oamenilor din
jurul vostru că vă simţiţi suprasensibili dacă ei nu sunt conştienţi de asta în conversaţiile
lor.
somn. încearcă să stabileşti un tipar de somn regulat. relaxează-te seara; muzica
liniştitoare şi lumina blândă vor ajuta la asta. ia în considerare luarea de mai multe
medicamente sau pastile de somn pe bază de plante sau altele dacă somnul rămâne
greu de obţinut.
să trăieşti în lumea reală. indiferent de ce experienţe ai, încearcă să păstrezi contactul
cu realitatea socială. încearcă să îţi menţii un punct de perspectivă şi să nu dai prea
multă importanţă oricărei idei sau arhetip.

8

�voci. încearcă să intri într-un dialog intern cu orice voci. adu-ţi aminte de dreptul tău de a
lua propriile decizii, indiferent de cât de binevoitoare ar părea aceste voci. trimite-le pe
cele rele să îşi facă bagajele şi cele bune vor tinde să apară.
hotărâre. atunci când te simţi pregătit, începe să îţi restabileşti activităţile de afară, poate
începând prin a face o scurtă plimbare în fiecare zi.
droguri. drogurile recreaţionale afectează oamenii în mod diferit – dacă ai o istorie legată
de sănătatea mentală, probabil că este cel mai bine să le laşi deoparte. ţine minte că
viaţa în cele mai bune momente ale ei este un maximum în sine, un potenţial pe care
psihoza ne ajută să îl conştientizăm. indiferent de ce părere ai despre medicaţia
psihiatrică, cel puţin ia în considerare utilitatea ei când vine vorba de a te dirija înapoi
dintr-o criză. folosirea continuă poate fi o alegere înţeleaptă pentru câteva luni sau ani,
dar meditaţia, terapiile alternative şi alte practici pot toate să ajute la crearea condiţiilor
în care medicaţia nu mai este necesară (vezi secţiunea următoare).

de asemenea, ia în considerare aceste lucruri:
adu-ţi aminte să manânci bine; digestia unei mese bune ajută la scăderea
energiei mentale.
stai departe pentru o vreme de orice evenimente importante sau foarte
excitante, precum petreceri mari sau întâlniri.
amână deciziile majore.
dacă pentru tine cheltuiala în exces este un pericol, ia in considerare să
împrumuţi cardul sau cecul unui prieten apropiat.
fă efectiv lucruri care te calmează; mişcă-te încet, vorbeşte încet, gândeşte
încet.
dacă te simţi foarte entuziasmat, adu-ţi aminte de lucruri care nu au mers atât
de bine. încearcă afirmaţii motivaţionale de genul sunt doar unul dintre cei mulţi.

terapii complementare
secţiunea următoare conţine informaţii despre un număr de terapii diferite,
oricare sau toate putând fi folosite pentru a ajuta la echilibrarea stării tale mentale. toate
funcţionează cel mai bine ca un sistem de autoreglare; la început, ajutându-te să stai
departe de probleme sau pentru a opri recurenţa psihozei odată stabilizate. dar ele pot fi
şi o mare binecuvântare în timpul unei crize şi pot ajuta la îndepărtarea de marginea
unui episod.
toate sunt oferite aici ca şi sugestii, poate că vei fi atras mai mult de unele
decât de altele; nu există nicio nevoie absolută să le încerci pe toate. toate funcţionează
în moduri diferite pentru oameni diferiţi, lucrul important este să găseşti ceva ce
funcţionează pentru tine.

9

�medicina pe bază de plante
folosirea plantelor pentru valoarea lor medicinală este o practică care a existat
încă de la începuturile existenţei rasei umane. o mare parte din această cunoaştere a
supravieţuit până în timpurile noastre, asta însemnând că un bun terapeut naturist poate
să se sprijine pe un corp de cunoaştere care a existat împreună cu noi timp de sute,
dacă nu mii de ani. spre deosebire de produsele farmaceutice moderne care sunt
destinate tratării unor anumite dureri, plantele vor acţiona deodată asupra mai multor
arii, aducând o cale mai bună către sănătate, lucrând la un nivel mai profund decât doar
să aline simptomele oricărei probleme existente.
pentru cei cu orice problemă de sănătate mentală, plantele pot cel puţin să
acţioneze precum o contrapartidă folositoare faţă de medicaţia modernă, acolo unde nu
pot sa o înlocuiască în totalitate. pentru ajutor în cazul insomniei, de exemplu, plantele
pot oferi un sprijin excelent; este mai puţin probabil ca ele să dea dependenţă şi vor
cauza mai puţine daune, dacă acestea există, ficatului şi rinichilor. de asemenea, ele
sunt mai bune pentru încurajarea somnului natural, permiţându-ţi să atingi diferite nivele
de somn de care avem nevoie pentru a fi odihniţi în totalitate. somnul dat de pastilele de
dormit farmaceutice deseori eşuează în a ne permite să atingem acele nivele. plantele
sunt de asemenea foarte potrivite pentru sănătatea mentală, deoarece ele lucrează şi la
nivel psihologic şi la nivel energetic, emoţional.
uitaţi o scurtă listă de plante care pot fi găsite ca fiind folositoare. de obicei,
pentru început este cel mai bine să consultaţi un terapeut profesionist, chiar dacă pe
parcurs vei ajunge să ştii care sunt plantele care acţionează cel mai bine pentru tine,
stabilind o relaţie cu planta care în cele din urmă îşi va spori efectul asupra stării tale de
bine. plantele pot fi luate sub formă de ceai, tincturi şi uneori tablete.
muşeţel: o plantă binecunoscută, calmantă şi liniştitoare. una sau trei ceşti cu ceai de
muşeţel seara este un bun obicei pentru a favoriza somnul natural. de asemenea, este
bun şi pentru neliniştea asociată cu urinarea frecventă.
flori de hamei: ajută pe cei care dorm prost şi care de asemenea suferă de ameţeală,
greaţă şi dureri de cap. este de ajutor pentru ameţeli şi nervi surmenaţi.
valeriana: o altă plantă binecunoscută, foarte folositoare pentru încurajarea somnului şi
calmarea nervilor. mai puternică decât muşeţelul şi cel mai bine de luat la sfatul
terapeutului naturist, deoarece poate fi periculoasă atunci când este amestecată cu
acţiunea unei medicaţii convenţionale. o tabletă bună pe bază de plante, valerina este
disponibilă în magazinele cu produse naturiste.
gura lupului: una dintre cele mai bune plante pentru calmarea nervilor. de ajutor pentru
un somn liniştit şi calm şi pentru oricine are frică de calamităţi, treziri bruşte şi terori
nocturne.
lavanda: potrivită pentru a calma un creier prea activ; pentru o baie cu lavandă, luaţi o
mână plină de vârfuri ale ramurilor tinere, fierbeţi-le pentru aproximativ 10 minute,
stoarceţi-le şi adăugaţi-le la apa din cadă. acelaşi decoct poate fi folosit şi pentru
stropirea pernei înainte de somn.
ovăz: potrivit pentru creier, de ajutor pentru extenuarea nervoasă şi păstrarea atenţiei
asupra unui singur obiect într-un anumit moment.

10

�floarea pasiunii: cel mai bine să fie luată la sfatul unui terapeut naturist. dă un somn
revigorant pentru cei neliniştiţi şi care nu pot dormi după extenuare sau pentru cei care
sunt îngrijoraţi şi extenuaţi la nivel mental. de asemenea, poate amplifica efectul altor
plante.

remedii pe bază de flori
remediile pe bază de flori sunt diferite de cele pe bază de plante preparate sub
formă de ceai sau tinctură, deoarece ele conţin doar o mică cantitate din planta în sine şi
lucrează în principal cu esenţa ei. ele sunt remedii subtile, dar puternice al căror efect
este aproape instant şi care pot fi purtate cu uşurinţă. iată câteva dintre cele mai
obişnuite:
plopul de munte o rudă apropiată a plopului al cărui lemn era folosit de druizi pentru a
face scuturi. ajută la favorizarea unui sentiment de siguranţă şi înlătură orice influenţe
negative.
viţa albă ajută la calmarea atenţiei difuze, visării în timpul zilei sau a senzaţiilor de
plutire, distanţare sau susceptibilitate de a leşina.

parfumuri şi uleiuri aromatice
arderea parfumurilor şi uleiurilor esenţiale are un efect pozitiv atât asupra stării
tale, cât şi asupra atmosferei din orice loc. candelele pentru arderea uleiurilor pot fi
cumpărate ieftin şi sunt uşor de folosit. câteva picături dintr-un ulei esenţial pot fi folosite
şi în apa pentru baie sau pe o pernă sau ca parte a unui ulei bază pentru masaj.
informaţiile generale despre plante se aplică şi pentru efectul şi natura uleiurilor care
sunt doar extracte din părţi diferite ale plantelor şi copacilor. căutaţi nag champa* de
calitate şi următoarele uleiuri:
fenel dă tarie şi curaj în perioade extenuante.
vetiver are un efect de echilibrare asupra sistemului nervos central, inspirând un
sentiment de profundă centrare. calmează o minte ocupată, te ajută să faci faţă la
extenuarea mentală şi fizică.
ulei esenţial de tămâie un ulei puternic şi nepreţuit care ajută la purificarea aerului şi a
minţii de orice influenţe negative.
uleiuri care au efect sedativ asupra sistemului central nervos.
muşeţel, bergamotă, lemn de santal, lavandă, marjoram dulce, melisă, flori de hamei,
valeriană, lămâie.

*

nag champa – amestec indian pe bază de lemn de santal şi frangipania/plumeria albă (nota trad).

11

�tonice pentru sistemul nervos, pentru întărirea acestuia:
muşeţel, salvie, ienupăr, lavandă, marjoram, rozmarin, cimbrişor dulce, geranium.
uleiuri care sedează sistemul nervos, dar revigorează spiritual:
bergamota, lămâia, melisa.
uleiuri diferite funcţionează cel mai bine pentru oameni diferiţi în situaţii diferite. chiar
dacă poate suna puţin probabil, alegerea unor uleiuri al căror miros îţi place va da cele
mai bune rezultate.

alte terapii şi practici
poate ai putea să iei în considerare adoptarea unei practici echilibratoare
precum meditaţia, tai chi sau yoga. cuvântul yoga poate fi tradus ca şi legarea împreună
a firelor minţii în timp ce tai chi ajută la dezvoltarea unei stări mentale calme şi alerte
care te va ajuta să stai concentrat în orice situaţie. meditaţia poate fi atât de simplă
precum concentrarea pe respiraţii încete şi profunde şi prin urmare autocalmarea, chiar
dacă beneficiile sale pot fi şi suprinzătoare şi profunde.
homeopatia, vindecarea energetică şi conştientizarea dietei tale toate au multe
de oferit în obţinerea unui corp echilibrat şi a unei minţi echilibrate. deficienţa nutriţională
este binecunoscută pentru intensificarea agitaţiei mentale, în special în legătură cu acizii
graşi esenţiali omega. de asemenea, poate fi o idee bună să elimini sau să reduci
stimulanţii precum cafeina şi alcoolul.
în cele din urmă, cea mai bună terapie este un mediu iubitor, de sprijin,
indiferent dacă este asigurat de familie, prieteni sau iubiţi şi ar trebui să căutăm să
facem această situaţie să devină o realitate, pentru noi înşine şi pentru toţi oamenii din
jurul nostru.

12

�</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="12">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="49">
                  <text>Broșuri secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1022">
                <text>Cum să stai în afara spitalului: un ghid pentru a supraviețui psihozei</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1023">
                <text>Sugestii pentru a ajuta oamenii care suferă de psihoza sa facă față experienței și să prevină nevoia de a fi spitalizați. </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1024">
                <text>Traducere autotext/12 pag. </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1025">
                <text>Jim Hindle</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1026">
                <text>autotext</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1027">
                <text>2003?</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1028">
                <text>pdf</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1029">
                <text>Română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1052">
                <text>Broșură</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="565">
        <name>Autotext</name>
      </tag>
      <tag tagId="597">
        <name>broșură</name>
      </tag>
      <tag tagId="570">
        <name>Jim Hindle</name>
      </tag>
      <tag tagId="569">
        <name>mental health</name>
      </tag>
      <tag tagId="567">
        <name>psihoză</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
      <tag tagId="566">
        <name>zine</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="114" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="158">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/89826d09eb4b4f58600864a6c61b08db.pdf</src>
        <authentication>b477c7710330f6d8b7527b6cc6de0434</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="942">
                    <text>������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="13">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="50">
                  <text>Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="943">
                <text>D.I.Y. #1 (2004)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="944">
                <text>Manifest punk&#13;
Ce e copyleft-ul?&#13;
Anarhiști împotriva războiului în România&#13;
No Border Camp Timișoara&#13;
Zece motive pentru a demonstra împotriva FMI/BM&#13;
Ziua Internațională de luptă împotriva McDonnald's&#13;
Adevărul despre McDonnald's&#13;
Săptămâna antirasistă în România&#13;
Concerte DIY&#13;
Rut Host 2004 - turneu în România&#13;
Punkiștii au făcut donații orfanilor&#13;
Evenimente importante&#13;
Votați Moș Crăciun&#13;
&#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="945">
                <text>Acțiune împotriva rasismului, fascismului, naționalismului, militarismului</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="946">
                <text>2004</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="947">
                <text>pdf</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="948">
                <text>zină</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="270">
        <name>2004</name>
      </tag>
      <tag tagId="842">
        <name>Aactivist</name>
      </tag>
      <tag tagId="148">
        <name>anarhism</name>
      </tag>
      <tag tagId="504">
        <name>anti-fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="347">
        <name>anti-militarism</name>
      </tag>
      <tag tagId="514">
        <name>anti-rasism</name>
      </tag>
      <tag tagId="1003">
        <name>anti-război</name>
      </tag>
      <tag tagId="510">
        <name>Banca Mondială</name>
      </tag>
      <tag tagId="513">
        <name>copyleft</name>
      </tag>
      <tag tagId="24">
        <name>Craiova</name>
      </tag>
      <tag tagId="304">
        <name>Craiova Anarho-front</name>
      </tag>
      <tag tagId="124">
        <name>DIY</name>
      </tag>
      <tag tagId="509">
        <name>FMI</name>
      </tag>
      <tag tagId="975">
        <name>Irak</name>
      </tag>
      <tag tagId="512">
        <name>McDonald's</name>
      </tag>
      <tag tagId="30">
        <name>No Border Camp Timișoara</name>
      </tag>
      <tag tagId="126">
        <name>Punk</name>
      </tag>
      <tag tagId="118">
        <name>rasism</name>
      </tag>
      <tag tagId="137">
        <name>România</name>
      </tag>
      <tag tagId="511">
        <name>Rut Host</name>
      </tag>
      <tag tagId="515">
        <name>Sibiu</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="259" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="345">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/f91e8a71d9fd1e23a94d63d8ac4574bc.pdf</src>
        <authentication>0d6c3c97050e9d142f496ce8a047d0db</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="2392">
                    <text>����������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="13">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="50">
                  <text>Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="15">
      <name>Physical Object</name>
      <description>An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2393">
                <text>D.I.Y. #2 (2004)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2394">
                <text>Manifest Punk (Fuck Punk Fashion)&#13;
Festivalul No Border&#13;
Flash-Mob Aglomerări Spontane&#13;
De ce să nu dai spagă&#13;
Anunț Lady Fest 2005 (Timișoara)&#13;
Activitățile Noua Dreaptă, filiala ND Sibiu, liderul Noua Dreaptă&#13;
Buy Nothing Day (24 ore fără cumpărături)&#13;
Protest Roșia Montană &#13;
</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2395">
                <text>Acțiune împotriva rasismului, fascismului, naționalismului, militarismului</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2396">
                <text>2004</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2397">
                <text>pdf</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2398">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2399">
                <text>zină</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2400">
                <text>Biblioteca Ⓐcasă: https://libracasa.librarika.com/</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="2401">
                <text>Timișoara, 2004</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="270">
        <name>2004</name>
      </tag>
      <tag tagId="579">
        <name>anti-capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="504">
        <name>anti-fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="514">
        <name>anti-rasism</name>
      </tag>
      <tag tagId="124">
        <name>DIY</name>
      </tag>
      <tag tagId="127">
        <name>fanzin</name>
      </tag>
      <tag tagId="142">
        <name>Ladyfest</name>
      </tag>
      <tag tagId="959">
        <name>No Border Fest</name>
      </tag>
      <tag tagId="126">
        <name>Punk</name>
      </tag>
      <tag tagId="668">
        <name>Roșia Montană</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="561" public="1" featured="1">
    <fileContainer>
      <file fileId="1202">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/4a6c97cd988320a745cc492f88c48b44.pdf</src>
        <authentication>940560641ee835c5fd308234644b33a5</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="5225">
                    <text>���������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="7">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="32">
                  <text>Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5226">
                <text>Datoria noastră cea socială (1908)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5227">
                <text>Maurice Maeterlinck &#13;
trad. de I. Nisipeanu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5228">
                <text>Maurice Maeterlinck, trad. de I. Nisipeanu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5229">
                <text>Biblioteca „Revistei Ideei”</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5230">
                <text>1908</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="37">
            <name>Contributor</name>
            <description>An entity responsible for making contributions to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5231">
                <text>Ioan Nisipeanu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="46">
            <name>Relation</name>
            <description>A related resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5232">
                <text>Textul a apărut și în formă de articol în „Revista Ideei”, LXXIII, 1908, pp. 33-36</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5233">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5234">
                <text>1908, București</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="34">
        <name>1908</name>
      </tag>
      <tag tagId="344">
        <name>Biblioteca Revistei Ideei</name>
      </tag>
      <tag tagId="597">
        <name>broșură</name>
      </tag>
      <tag tagId="23">
        <name>București</name>
      </tag>
      <tag tagId="1513">
        <name>Ioan Nisipeanu</name>
      </tag>
      <tag tagId="1512">
        <name>Maurice Maeterlinck</name>
      </tag>
      <tag tagId="1">
        <name>Revista Ideei</name>
      </tag>
      <tag tagId="596">
        <name>Traducere</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="477" public="1" featured="1">
    <fileContainer>
      <file fileId="944">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/408346ce03d90c51a15ec0ecab94e85b.pdf</src>
        <authentication>bc33d985ab362dc6adb9f89933b675a9</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="4449">
                    <text>DE CE SCHIMBAREA CLIMATICĂ

NU

ESTE O CHESTIUNE DE MEDIU

�3

CAPITALISM: PIEȚE, PIEȚE PESTE TOT

8

CLASE, MUNCĂ ȘI SCHIMBAREA CLIMATICĂ: MUNCITORI

DIN TOATĂ LUMEA, UNIȚI-VĂ! SALVAȚI-O!
10

MIGRAȚIA, GRANIȚELE ȘI SCHIMBAREA CLIMATICĂ

14

GEN:

SCHIMBAREA

CLIMATICĂ

ESTE

O

CHESTIUNE

RĂZBOIULUI

ÎMPOTRIVA

FEMINISTĂ
18

MILITARISM:

DECLARAREA

ÎNCĂLZIRII GLOBALE
20

ENERGIA NUCLEARĂ ȘI PRODUCȚIA CENTRALIZATĂ DE

ENERGIE
25

PRODUCȚIA DE HRANĂ ȘI SCHIMBAREA CLIMATICĂ:

AGRICULTURA

INDUSTRIALĂ,

FERMELE

INDUSTRIALE

ȘI

PRĂBUȘIREA ECOSISTEMULUI

1

�O INTRODUCERE...

Sunt zece ani de când întâlnirea Organizației Mondiale a Comerțului din Seattle
a fost oprită de zeci de mii de protestatari. Acest moment este considerat încă de
mulți ca nașterea „mișcării mișcărilor”, deși aceasta a rezultat de fapt dintr-un
lung proces de construire a unei alianțe globale. Pe străzile din Seattle am văzut
activiști din diverse zone care și-au unit forțele într-o înfățișare de forță
colectivă.
Această broșură este produsă în miezul mobilizării pentru summitul pe probleme
de climă al Națiunilor Unite COP15 care urmează să aibă loc în Decembrie 2009
în Copenhaga, Danemarca. COP15 va aduna așa numiții conducători ai lumii,
corporațiile multinaționale și cele mai mari ONG-uri, pentru a semna o
înțelegere ce are ca scop prevenirea catastrofalei schimbări climatice. Dar în
timp ce impactul schimbării climatice este deja resimțit în jurul globului,
strategiile și ideile aduse în discuție nu sunt decât false soluții ce reconfirmă
interesele celor mai puternici participanți. În realitate, planurile lor nu vor face
decât să ducă mai departe expansiunea capitalismului și colonialismului, punând
mai multă putere în mâinile câtorva.
Cu această broșură vrem să unim punctele din nou: Cum este realitatea, precum
și discursul, schimbării climatice, legat de celelalte probleme? Da, simțim și noi
cum se scurge timpul, dar refuzăm să fim grăbiți în adoptarea soluțiilor
draconiene care nu vor face decât să crească inegalitatea și injustiția socială în
jurul lumii. Această broșură privește schimbarea climatică din perspectiva
capitalismului, militarismului, energiei nucleare, genului, migrației, muncii și
claselor, precum și producției de hrană. Am rugat activiști din toată Europa
implicați în astfel de lupte să contribuie cu texte și să facă legăturile. Schimbarea
climatică nu este doar o problemă de mediu. Nu este decât unul din simptomele
unui sistem care ne devastează planeta și ne distruge comunitățile. Sperăm că
această broșură va sublinia din nou lupta noastră comună; sperăm să inspire la
acțiune directă în masă în jurul globului, și la unirea în scopul redobândirii
controlului asupra propriilor vieți și asupra unor soluții reale...
09/09/09

2

�CAPITALISM: PIEȚE, PIEȚE PESTE TOT

Următoarele decade cruciale în lupta pentru
atenuarea celor mai groaznice catastrofe ale
schimbării climatice vor fi dominate de
răspunsul guvernelor și corporațiilor adunate
la summitul COP15 din Copenhaga din
această Decembrie.
Cauza principală a schimbării climatice ar
trebui să fie clară până acum: capitalismul
însuși. În ultimul secol, capitalismul (în care
includem și varietatea de capitalism de stat
totalitar care se auto-denumea „comunism” sau „socialism”, subminând
înțelegerea generală a acestor termeni) a extins rapid industria, mai ales datorită
cantităților masive de energie ieftină pe care o pun la dispoziție combustibilii
fosili emitenți de carbon.
Emisiile exacerbate de carbon sunt rezultatul supra-industrializării producției de
bunuri și fluxului, în permanentă creștere, de produse în avioane, camioane și
nave în jurul lumii, ca răspuns la cererea, și ea în continuă creștere, a
consumatorilor. Între timp, pădurile, care sunt un element cheie în capacitatea
pământului de a filtra carbonul, „chiuvete de carbon” masive sau „plămâni” care
absorb și conțin mult din dioxidul de carbon de pe planetă, sunt distruse de
tăieri, minări și arderi realizate de corporații în veșnica lor căutare de profit.
Nici unul din aceste lucruri nu are vreo importanță pentru capital. Tot ce
contează este ca forța de muncă umană și capitalul să poată transforma resursele
naturale în bunuri, care la rândul lor sunt vândute pe piață pentru profit, care este
apoi reinvestit în producția de și mai multe bunuri, în goana după profituri din ce
în ce mai mari. Pentru a crește profiturile, fabricile sunt din ce în ce mai
automatizate, resursele naturale sunt extrase cu forța și salariile sunt comprimate
pentru a minimiza costurile. Pe măsură ce ciclul atinge înălțimi din ce în ce mai
mari, rezultă în mod natural criza: o lipsă de locuri de muncă și salarii atât de
mici încât nu există nimeni cu destui bani încât să cumpere supra-abundența de
lucruri. Pe scurt, capitaliștii se află într-o căutare permanentă de piețe pe care să
le creeze și să le extindă, pentru a acumula mai mult profit. Făcând asta, ei îi
3

�deposedează pe cei care nu au capacitatea economică să facă parte din piață, sau
pe cei pe care sistemul are nevoie să îi excludă pentru menținerea prețurilor
mici.
Din anii 1970, în căutarea profitului, capitalismul a evitat criza creând o piață
financiară de derivate (vezi glosarul de la sfârșitul articolului) fantastic de
imaterială și datorii, pentru a ne permite să continuăm să cumpărăm lucruri din
salariile noastre în stagnare sau în scădere. Emiterea unor nivele de datorii
nesustenabile și derivatele care le însoțesc care pariază pe cine va plăti aceste
datorii, au creat profituri masive pentru bănci și „investitori” – până în 2008.
Atunci, odată cu prăbușirea pieței financiare, credința în viitorul capitalismului
însuși a fost pusă în pericol. Dar în ciuda evidentei instabilități, la care a fost de
față prăbușirea piețelor de „derivate” imaginare, exact aceleași idei stau la baza
creării unei alte noi piețe: o piață a carbonului care pune preț chiar pe carbonul
din aer.
Rezultatul principal al Convenției Națiunilor Unite cu privire la Schimbarea
Climatică (vezi glosar) pentru „rezolvarea” crizei climatice a fost crearea unei
„piețe de carbon” globale, în care companiile și corporațiile pot cumpăra și
vinde „credite” care simbolizează dreptul de a polua. Retorica oficială care
justifică acest lucru este că taxarea companiilor pentru poluare le va încuraja să
își reducă emisiile pentru a-și reduce costurile. Dar privit mai îndeaproape,
devine evident că dreptul de a produce emisii de carbon tocmai a fost privatizat,
însemnând că cei care își permit să plătească pot beneficia de practici poluante,
în timp ce cei care nu își pot permite să plătească sunt excluși din utilizarea de
astfel de practici.
Prin ce act de magie neagră poate cineva decide prețul emisiilor de carbon? La
fel cum bancherii au trebuit în principiu să inventeze un preț pentru derivatele
financiare complexe, folosind ecuații matematice atât de complexe că până și cei
care conduceau departamentele de comerț au admis că nu înțeleg cum au fost
create, guvernele și piețele inventează efectiv un preț pentru carbon. Ceea ce
urmează e elementar: oricând există o piață pentru un bun imaterial, al cărui preț
este în principiu rezultatul unui act de magie neagră, ceea ce va urma garantat
este o cantitate imensă de speculă și fraudă, ce conduc la un balon uriaș și în
cele din urmă la inevitabila explozie a acestuia.

4

�Companiile pot obține chiar mai multe credite prin două scheme de marketing
istețe și convenabil de complicate numite „Mecanismul Dezvoltării Curate”
(MDC) și „Implementarea comună”(IC). În cadrul acestor „mecanisme
flexibile” (vezi glosarul), companiilor li se permite să cumpere credite prin
investirea într-un proiect din Sudul sau Centrul Globului și din Europa de Est
care emite mai puțin dioxid de carbon decât un potențial proiect alternativ care
ar fi fost altfel construit. Sistemul este infestat de practici frauduloase. A devenit
o vacă de muls pentru extinderea industrială peste sudul globului, folosită pentru
conducerea banilor către industrii precum fabricile de chimicale și cărbuni –
pentru că scenariul „alternativ” este prezis de companie însăși, care decide apoi
cât carbon au „economisit”. Creditele pe care le câștigă pot fi folosite pentru a
„plăti” pentru emisiile din stocul curent de fabrici industriale al companiei
(însemnând că nu trebuie să reducă emisiile) sau pot fi vândute pe piața
carbonului pentru a crea și mai mult profit pentru investiții.
MDC și IC nu fac nimic pentru reducerea emisiilor de la nivelele lor curente. În
schimb, dau companiilor posibilitatea de a câștiga și mai multe credite care le
permit să continue să polueze la nivelele actuale, câștigând în același timp bani
pentru a investi în extinderea industriilor lor. Mai mult, a fost documentat pe
larg faptul că aceste proiecte (ex. Plantațiile cu monoculturi, construcția megabarajelor, fermele uriașe de mori de vânt, printre multe altele), produc probleme
sociale, economice și de mediu, grave în comunitățile locale unde sunt
implementate. Schemele sunt de asemenea o modalitate convenabilă de a
submina o limitare a emisiilor de carbon – creând noi credite, această limitare nu
mai există - și de a legitima aproprierea și extracția de resurse naturale din sudul
globului și din Europa de Est.
Piața carbonului reprezintă „hainele cele noi ale împăratului” pentru acest sistem
capitalist, cu o singură diferență crucială: de această dată, nu e vorba doar de
profitul bancherilor și marilor corporații și de slujbele noastre care sunt în joc, ci
și de schimbarea climatică ireversibilă și catastrofală care îi va lăsa pe copiii
noștri moștenitori ai unui teren devastat. Într-adevăr, dacă istoria piețelor de
carbon precum cele ale Schemei Europene de Comerț al Emisiilor, este de luat
ca punct de reper, acestea servesc doar la creșterea emisiilor de carbon. Piețele
de carbon sunt în cele din urmă periculoase pentru că furnizează o minciună
convenabilă care ne lasă să dormim liniștiți în timp ce furturile de terenuri,
expansiunea industrială, descreșterea rapidă a resurselor naturale finite și
emisiile de carbon care distrug clima, continuă să fie neverificate; toate acestea
5

�în timp ce se exercită o distragere a atenției de la soluțiile reale pentru
schimbarea climatică, care implică o schimbare transformatoare substanțială a
sistemelor noastre de organizare politică și economică.
Piețele sunt mereu create prin luarea cu forța a ceea ce este gratuit și comun și
transformarea în proprietate privată pentru a servi profitului. Peste tot în jurul
lumii, comunități locale și indigene și-au cultivat pământul în comun de milenii
fără a pune vreun preț pe titluri de proprietate, taxe sau delimitări; dar oriunde
aceste comunități au fost destul de ghinioniste încât să se afle deasupra unor
combustibili fosili sau a unor resurse minerale, în preajma râurilor care aveau
nevoie de baraj, pe terenuri extinse pentru implementari de mega proiecte sau în
pădurea tropicală, corporații puternice au conspirat cu guvernele pentru a jefui
oamenii de terenurile lor pentru a da drepturi de proprietate companiilor pentru
extracție și exploatare.
Sub acordul Națiunilor Unile numit „Reducerea emisiilor datorate defrișării în
țările în curs de dezvoltare”, (REDD) care este în prezent negociat în cadrul
UNFCCC, acest proces este intensificat: terenuri împădurilte sunt privatizate și
date corporațiilor, abolind puterea de decizie a localnicilor sau a indigenilor sau
scoțându-i cu totul de pe teren, astfel ca respectiva corporație să poată
„conserva” pădurea pentru a face un profit curat din creditele de carbon
câștigate. În mod ironic, „salvarea mediului” va deveni cea mai nouă scuză la
modă a autorităților opresive. Comunitățile locale și indigene din sudul globului
sunt târâte în această nouă formă de colonizare verde, la fel cum strămoșii noștri
europeni au fost târâți de pe pământurile lor în furturile de terenuri care au
însoțit răsăritul civilizației industriale vestice.
Nu doar emisiile de carbon trebuiesc oprite pentru a preveni schimbarea
climatică, ci și forma de producție capitalistă. Chiar dacă capitalismul s-ar putea
reconfigura astfel încât să continue să producă fără emisii de carbon, miezul
problemei este că impunerea relațiilor de piață produce daune permanente
asupra ecosistemelor și a oamenilor care trăiesc în ele. Spre deosebire de
plantațiile de monoculturi produse în masă, pădurile tropicale crescute natural,
care ne absorb excesul de carbon, nu pot fi ușor înlocuite. În aceeași situație se
află și modurile de viață indigene care ar putea foarte bine să furnizeze poate
ultimele indicii cu privire la modalitățile în care oamenii pot relaționa cu lumea
fără să o distrugă.
6

�În loc să recunoască schimbarea climei ca fiind cea mai puternică atenționare că
sistemele actuale de organizare, folosire a energiei, producție și consum pur și
simplu nu funcționează, guvernele și corporațiile deturnează schimbarea
climatică, transformând-o în scuză pentru îmbarcarea într-o altă rundă de
acumulare de capital. Crearea de noi piețe, care justifică mai departe inegalitatea
globală și practicile injuste, sunt singurele soluții pe care le-au adus după
aproape două decenii de discuții.
Poate că, capitalismul a funcționat destul de bine pentru a furniza un nivel de
comfort material unei minorități de oameni de pe această planetă, dar
presupunerile sale conform cărora vor exista resurse naturale la infinit (inclusiv
capacitate atmosferică) au ajuns acum la sfârșit. Și la fel ca orice lucru care își
depășește condițiile materiale sub care s-a dezvoltat, domnia producției
capitaliste trebuie să ajungă la final, pentru a crea spațiul necesar învățării din
alternativele existente deja, obișnuite multor experiențe locale; diferite moduri
de viață mai potrivite prezentului. În schimb trebuie să stăvilim potențialul
incredibil de productiv al umanității pentru beneficiul planetei. Ceea ce e întradevăr folositor trebuie expropriat, iar restul trebuie distrus. O nouă formă de
viață care privește lumea aceasta în comun, trebuie construită, și trebuie să
învățăm cum să ne raportăm unul la celălalt nu ca bunuri ci ca ființe umane
reale.
Glosar:
Derivate: un tip de comerț realizat pe piețele financiare, al cărui preț depinde de
prețul a altceva – ex. un pariu făcut pe ratele schimbului valutar viitor al euro
față de dolar – cu posibilitatea realizării unor profituri imense dacă pariul este
câștigător.
UNFCCC: Convenția Națiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climatică –
acordul guvernamental internațional de a face ceva cu privire la schimbarea
climatică, ratificat în 1995. Pentru a-și atinge scopul, există o „Conferință a
Părților”(COP) UNFCCC anuală – unde guvernele (participante ale convenției)
și corporațiile lor asociate, stau în jurul unei mari mese și discută despre cum pot
face bani din schimbarea climatică, având în același timp un aspect cât mai
„ecologic”.
Mecanisme flexibile: Comerțul emisiilor, Mecanismul Dezvoltării Curate și
Implementarea comună. Acestea sunt mecanisme bazate pe piață definite sub
7

�protocolul de la Kyoto (negociat la întâlnirea COP din Kyoto din 1997), care au
ca scop scăderea costurilor totale de atingere a punctelor țintă de emisii. Sunt
concepute în așa fel încât să permită țărilor nordice bogate să comercializeze
credite între ele sau să cumpere altele noi în țări „mai sărace” sau în partea de
sud a globului, în loc să își reducă emisiile în propriile țări. În realitate, pur și
simplu furnizează o modalitate prin care țările bogate și corporațiile lor să facă
și mai mulți bani.

CLASE, FORȚĂ DE MUNCĂ ȘI SCHIMBAREA CLIMATICĂ:
MUNCITORI DIN TOATĂ LUMEA, UNIȚI-VĂ! SALVAȚI-O!

Schimbarea climatică nu e o chestiune de emisii de carbon. Eliminarea
resurselor acvatice, terestre și minerale și decimarea biodiversității și
ecosistemelor care sunt experimentate acum în jurul globului – mai ales în
zonele sărace și marginalizate – sunt rezultatul unui faliment flagrant în relația
dintre activitatea economică umană și restul vieții de pe pământ. Este acum
evident că dacă această relație nu este modificată drastic în anii viitori,
consecințele vor fi dezastruoase.
Din ce s-a născut această problemă? Chiar din însuși limbajul și metaforele la
care apelăm pentru a descrie criza ecologică, precum epuizare, degradare și
exploatare, toate fiindu-ne familiare nouă ca sindicaliști și activiști din clasa
muncitoare. Peste tot în lume, muncitorii sunt subiectul muncii suplimentare și
exploatării până în punctul prăbușirii fizice și mentale. Realitatea cu care ne
8

�confruntăm acum este că exploatarea a crescut în atât de multe feluri încât însăși
planeta are în față o asemenea prăbușire. Forța ce conduce defrișarea pădurilor
tropicale și otrăvirea atmosferei este aceeași forță care conduce exploatarea unei
ființe umane de către o alta: logica, conform căreia profitul ar trebui să fie
imperativul de bază al activității umane, logica, capitalismului. Nu ar trebui să
facem nici o distincție între dorința sa de a distruge viața umană și dorința de a
distruge orice alt lucru viu.
Suntem destul de creativi și de dinamici încât să fim capabili să construim
societăți care nu se pun pe ele însele într-o stare de război permanent cu celelalte
creaturi și vietăți cu care împart planeta. Putem observa dovezi cu privire la
aceasta în comunitățile locale sau indigene din toată lumea, care nu răspund
logicii profitului. Dar în momentul de față, nu noi suntem cei care dețin
controlul propriei noastre creativități sau propriului nostru dinamism; capacității
noastre de producție. Întrebarea principală cu privire la cine decide înspre ce e
îndreptată munca și efortul oamenilor este cheia înțelegerii daunelor mediului.
Pentru recuperarea controlului propriei noastre munci din mâinile clasei de
patroni care a furat și distrus generație după generație de oameni și resurse,
trebuie să luptăm cu o pasiune arzătoare ce reflectă cunoașterea faptului că în
această chestiune, totul este în joc. Schimbarea revoluționară și adoptarea unui
nou set de imperative pentru muncile noastre este necesară pentru crearea
oricărui tip de sustenabilitate reală.
Mișcarea împotriva rasismului de mediu, care a început cu oamenii de culoare
din SUA care luptau împotriva injustițiilor făcute mediului, confrunta
discriminarea rasială în luarea de decizii cu privire la mediu. Mai târziu, a
început să fie identificată nu doar ca luptă de rasă ci și ca luptă de clasă, din
moment ce reglementările și legile (tratatele internaționale în acest caz) erau
impuse cu un impact deliberat asupra comunităților marginalizate în termeni de
dispunere de deșeuri toxice, implementare de industrii puternic poluante, sau
mega proiecte care produc energie „curată” pentru altcineva.
Și ce dacă? E foarte ușor să spui că nu vei obține niciodată o societate capitalistă
sustenabilă. Nu putem face parte dintr-o mișcare care se mulțumește să spună
„vom rezolva problema mediului după revoluție” și nici dintr-una care afirmă
„să uităm de revoluție; trebuie să salvăm planeta”. Orice analiză atât a
impactului schimbării climatice produs deja cât și a celui care foarte probabil
urmează să se producă, arată că din ce în ce mai mult urmează să aibă implicații
9

�asupra vieții de zi cu zi a unor secțiuni uriașe din populația globului - și
bineînțeles, primele și cele mai grav lovite vor fi secțiunile cele mai sărace din
fiecare societate.
Exemple despre ce ar putea însemna aceste implicații găsim peste tot. Anul
trecut au fost revolte în Mexic, Maroc și Filipine din cauza creșterii prețurilor la
alimente cauzată aproape în întregime de creșterea folosirii biocombustibililor la
nivel global. Marele factor ascuns în spatele conflictelor recente din Somalia și
Darfur a fost reducerea semnificativă a zonelor de teren arabil ca rezultat al
lipsei de apă și deșertificării. Dacă privim ambele forțe care au generat acest
dezastru, și mai ales oamenii care vor plăti consecințele sale, diviziunile de clasă
sunt expuse deschis. Nu cei cu bani și cu tehnologia necesară mutării din zonele
cel mai puternic afectate sau plății măsurilor de adaptare vor fi cei mai afectați.
Cei mai afectați vor fi cei care poartă acum cea mai puțină responsabilitate: cei
fără putere economică sau socială.
Este clar că distrugerea ecologică și rezultatele sale este și va deveni din ce în ce
mai mult un punct central al adevăratei lupte de clasă. Nu există nici un exemplu
mai bun cu privire la falimentul complet al capitalismului ca mod de organizare
a societății noastre pentru supraviețuirea pe termen lung, decât faptul că acum
amenință chiar capacitatea ecosistemelor planetei de a susține organisme
complexe cum suntem noi.
Principiul de bază al Acțiunii climatice a Muncitorilor este că în toate situațiile
solidarizezi cu cei oprimați; în cazul unei industrii dăunătoare mediului există
prin urmare o contradicție cu care trebuie să luptăm. În timp ce nevoia
economică de muncitori pe termen scurt este pentru extinderea și continuarea
acelei industrii, interesul mai larg al clasei muncitoare și al lumii este ca
abilitățile lor să fie folosite în alt scop. Singurul principiu care poate trece peste
această problemă este acela al solidarității: solidaritate cu oamenii și cu planeta
fără a face nici un fel de distincție.

10

�MIGRAȚIA, GRANIȚELE ȘI SCHIMBAREA CLIMATICĂ

În fiecare an vedem mii de
oameni care își părăsesc țările
de origine din Africa subSahariană,
din
Orientul
Mijlociu, America Latină și
Asia, sperând la o viață mai
bună. În timp ce majoritatea
se vor muta în țări apropiate,
unii vor încerca să pornească
în lunga și periculoasa
călătorie spre Europa. E imposibil de stabilit exact câți oameni sunt obligați să
migreze din cauza directă a schimbării climatice. Totuși, ceea ce e clar este că
poziția de bogăție și privilegiu din partea de nord a globului este, în mare parte,
rezultatul exploatării pământului, oamenilor și resurselor din două treimi din
glob, aceleași procese care au condus capitalismul industrial și au provocat
schimbarea climatică.
Săracii lumii nu au provocat schimbarea climatică, dar sunt mai vulnerabili la
efectele ei atât din cauza locului cât și din cauza modului în care trăiesc. Fie că e
vorba de zone agricole sau de ghetouri din orașele din sudul globului, ei au mai
puține opțiuni disponibile de a se adapta atunci când lucrurile iau o turnură
proastă. Africa și Asia de Sud-Est, spre exemplu, sunt unele din cele mai
vulnerabile locuri din punct de vedere geografic, de pe planetă, în termeni de
secetă, creșterea nivelului mării și evenimente meteorologice extreme precum
uraganele și inundațiile. Dar acestea nu se limitează exclusiv la partea de sud a
globului: atunci când uraganul Katrina a lovit New Orleans-ul, cartierele sărace,
locuite predominant de oameni de culoare, au fost lovite cel mai tare și au fost
de atunci excluse din locurile în care trăiau.
Sistemele politice, dornice să plaseze un grup de oameni deasupra altuia,
răspund deja impactului potențial al schimbării climatice. Odată cu „războiul
împotriva terorismului”, politicile de securitate și naționalismul au înflorit peste
tot pe glob; schimbarea climatică este folosită pentru a legitima mai departe
concepte precum „conservarea națională” și „securitatea națională”. Astfel statul
11

�indian construiește în prezent un gard în jurul întregii sale granițe cu
Bangladesh, o țară aflată sub o amenințare mai mare decât oricare alta, din
partea nivelelor crescute ale mării. Despre acest gard s-a vorbit în mod explicit
ca despre o barieră împotriva migrației. Dacă nivelele mării cresc și oamenii din
Bangladesh sunt goniți din casele lor, se vor trezi acum captivi în acel perimetru.
Partidul de extremă dreaptă din Marea Britanie – BNP – acordă o atenție
deosebită chestiunilor privitoare la daunele asupra mediului, epuizarea
petrolului, foamete și furnizarea de alimente. Pentru fasciști ca ei, schimbarea
climatică furnizează oportunitatea perfectă de a încerca să își susțină punctul de
vedere conform căruia umanitatea este alcătuită din rase și națiuni aflate în
permanent conflict și competiție. Ceea ce ar putea susține acești indivizi în fața
efectelor schimbării climatice nu merită nici o atenție.
În acest an, în Aprilie 2009, Alianța NATO și-a celebrat aniversarea de 60 de ani
cu un summit la care s-a discutat noua direcție strategică a alianței. Un
document de strategie publicat în Aprilie 2007 sublinia nevoia unei „abordări
proactive”, în care prevenirea amenințărilor este esențială. Pentru strategiștii
NATO există o varietate de amenințări în lumea nesigură din ziua de azi, de la
terorism la crimă internațională, la neliniști provocate de crize alimentare,
migrații extinse spre țări din alianța NATO și conflicte sociale ca rezultat al
schimbării climatice. Documentul susține că „apărarea” corespunzătoare
necesită conceptul de „securitate națională”, care cuprinde o „abordare
comprehensivă” a armatei, poliției, politicienilor, cercetătorilor, academicienilor
și societății civile, și încețoșarea continuă a securității interne și externe, pentru a
construi „o arhitectură globală a securității”. Putem deja vorbi de o explozie pe
piața globală a bazelor de date, cititoarelor biometrice, programelor de minare a
datelor și alte noi tehnologii de control, cu corporații multinaționale determinate
să obțină profituri uriașe.
În toamna anului 2009, sub președenția Suediei, miniștrii de interne se vor
întâlni în Stockholm pentru a decide planul următorilor cinci ani cu privire la
securitatea internă în UE. „Programul Stockholm” va produce mai multă
supraveghere a internetului, acces regulat la bazele de date ale poliției europene
și colaborare mai intensă a poliției de frontieră în scopul luptei împotriva
„migrației ilegale”. Va forța țările din afara UE să își ia înapoi cetățenii care
intră în UE fără viză și va forța folosirea sistemelor de identificare biometrice și
12

�pe frecvențe radio (RfiD), precum și lărgirea agenției polițienești Europol și a
câinelui de pază de la granița UE, Frontex.
Libertatea de mișcare este un
drept comun contestat. Înțeleasă
ca o formă de globalizare de tip
„grassroots”,
migrarea
este
constrânsă,
administrată
și
restricționată de un proces de
transnaționalizare. Și odată cu o
creștere a mobilității și migrației,
migrația iregulată este percepută
ca amenințare la ordinea globală
și la integritatea statului național.
„Proiectul Statul Național” este
pus la încercare de un globalism
neregulat. Granițele sunt o
încercare de limitare și privatizare a libertății de mișcare ca drept comun.
Oriunde apare migrația fizică, noi granițe sunt ridicate acolo unde cineva este
„procesat”, „profilat”, „categorizat”, „filtrat”, „constrâns” sau „respins”. Granița
este un teren de relații de putere inegale unde se realizează o selecție între cei
folositori și cei nedoriți în raport cu cererile pieței. Granița este o zonă de
conflict ce costă anual viețile multora care încearcă să traverseze frontierele în
ciuda celor mai recente descoperiri tehnologice în materie de securitate,
supraveghere și control. Acești oameni se sufocă în containere, se îneacă în râuri
și mări, explodează pe terenuri minate sau sunt împușcați de poliția de frontieră.
„No Borders” este o poziție anti-autoritară clară, ce luptă pentru libertatea
mișcării pentru toți și abolirea granițelor, recunoscând în același timp injustiția
masivă ce exploatează oamenii și resursele din toată lumea pentru beneficiul
unui grup restrâns. Sistemul de imigrare al Fortăreții Europene este conceput
pentru a conserva această diviziune. Și în timp ce UE lucrează în direcția
constituirii unei Europe Unite, „Proiectul Stat Național”, continuă mult dincolo
de granițele UE. Noi granițe sunt create și granițele existente sunt transformate
pentru a exclude din Europa și grupul crescând al refugiaților din cauza
mediului.

13

�O parte crucială a luptei No Borders este susținerea și clădirea unei mișcări
radicale cu privire la schimbarea climatică, ce aduce în discuție folosirea
amenințării haosului schimbării climatice ca scuză pentru controale și mai
draconice ale migrației. Mișcarea radicală de acțiune pentru climă critică
răspunsurile la haosul climatic oferite de guverne și corporații. Spre exemplu,
raționalizarea carbonului, care ne va duce legați la ochi spre un stat polițienesc,
combustibilii agricoli care vor lua terenul și hrana sudului globului pentru a
hrăni mașinile și avioanele din nord, și comerțul cu carbon care aplică logica
pieței pentru a rezolva o problemă a pieței. No Borders are în centru această
rezistență față de intruziunea asupra libertăților noastre și vede că sistemele de
control guvernamentale care sunt deseori testate pe migranți, ne vor afecta pe
noi toți. Cei care au promovat și profitat de pe urma stilului nostru de viață bazat
intens pe dioxid de carbon, sunt responsabili nu doar pentru concentrațiile
actuale de gaze de seră din atmosferă, ci sunt și cei care insistă să își mențină
pozițiile privilegiate, poziționându-se în fruntea noilor eco-tehnologii și
capitalismului verde, în timp ce își fortifică mereu zidurile care îi împrejmuiesc.

GEN: SCHIMBAREA CLIMATICĂ ESTE O CHESTIUNE FEMINISTĂ

Pe măsură ce dovezile cu
privire la schimbarea climatică
devin din ce în ce mai
convingătoare, lupta pentru
cine urmează să încadreze
cauzele, efectele și soluțiile
pentru
aceasta
se
va
intensifica. Chestiunea vocilor
care se vor face auzite și cele
care nu, va continua să fie o
problemă politică principală a
timpurilor noastre, aducând în prim plan diviziuni de clasă, culoare, vârstă și
gen. Femeile și copiii care trăiesc în sărăcie sunt cei mai puțin responsabili de
schimbarea climatică și totuși cei mai afectați de impactul acesteia. Lipsiți de
14

�canalele de informații și excluși din structurile decizionale locale și
internaționale, cei ce rezistă sunt criminalizați. Acesta este și cazul femeii
indigene Mapuche care este în închisoare de mai bine de cinci ani pentru că și-a
apărat teritoriul și pădurile împotriva companiilor de defrișare din Chile.
Schimbarea climatică are un impact disproporționat asupra femeilor din
regiunile rurale sărace. Femeile de aici îndeplinesc roluri combinate de
producători și furnizori de mâncare, apă și combustibil, salariați, administratorii
locuințelor și îngrijitorii bolnavilor. Responasabilitatea lor de a folosi și
conserva terenul pentru mâncare și producție de combustibil și dependența lor
de sol care rezultă din aceasta, le face vulnerabile în fața efectelor schimbărilor
climatice, precum deșertificarea, eroziunea și degradarea solului. Scăderea
recoltelor și capacității de susținere a animalelor, productivitatea scăzută și
câștigurile scăzute, sunt consecințele acestor efecte. Biodiversitatea în scădere
afectează rolul femeilor în îngrijirea medicală și accesul lor la plantele
medicinale. Uităm repede că aproape 80% din populația lumii folosește
medicina tradițională pentru a îndeplini nevoile medicale de bază. Astfel că
atunci când resursele pe care aceste femei se bazează sunt subminate, siguranța
alimentației lor și bunăstarea familiei lor sunt grav amenințate. Eliminarea
resurselor naturale și scăderea productivității agricole nu fac decât să crească
cumulul de muncă al femeilor, reducând mai departe timpul pe care îl au la
dispoziție pentru a participa la procese decizionale (asta în cazul în care li se
permite participarea la astfel de procese).
În multe zone, femeile sunt gardienii principali ai pădurilor și ai biodiversității
lor bogate. Femeile posedă cunoștințe avansate locale sau indigene despre
speciile de copaci, plantele comestibile și cele cu capacități curative, dar rolul
lor în conservarea pădurilor nu a fost încă recunoscut: femeile sunt aproape
invizibile în discuțiile forestiere formale și mai ales în pozițiile decizionale.
Vocile lor sunt ignorate atunci când aceeași pădure trebuie să dispară pentru a
face loc unor plantații imense de eucalipt, deținute de corporații – eucaliptul este
un copac cu lemnul tare, ce crește repede și este printre preferații industriei
internaționale a produselor forestiere, care are un rol principal în acordurile
guvernamentale internaționale cu privire la schimbarea climatică. În abordarea
lor cu privire la comerțul de carbon, și la jocurile cu sisteme fictive de
administrare a carbonului, negociatorii internaționali favorizează aceste proiecte
la scară largă de absorbție a CO2 în sudul globului, în același timp
15

�marginalizând contribuțiile non-corporatise, non-etatiste și non-experte pentru
stabilitatea climatică.
Spre exemplu, în Minas Gerais, Brazilia, corporația Plantar S.A. a cerut
finanțare de carbon pentru plantațiile sale cu monoculturi de eucalipt care se află
în continuă expansiune. Aceste plantații nu fac doar să ocupe terenuri publice
care, conform legii braziliene, aparțin țăranilor săraci, ci elimină și
redirecționează sursele de apă departe de satele locale, reducând drastic
biodiversitatea. „Mecanismul Dezvoltării Curate” al Protocolului de la Kyoto a
închis efectiv ușa în fața soluțiilor de tip grassroots, non-corporatiste și la scară
mică – cum sunt sistemele ce încurajează controlul local al pădurilor existente și
îmbunătățirea capacității lor de absorbție a CO2 în timp ce produc provizii
sustenabile de combustibil pe bază de lemn. În schimb, sunt create noi forme
exclusiviste de drepturi de proprietate care opresc femeile din culegerea de
lemne pentru foc și producerea de hrană. În același timp, aceste femei nu vor
avea acces nici la puținele slujbe de „gardieni ai pădurilor” care urmează să fie
create.
Lupta pentru pământ este dusă paralel cu lupta pentru apă. Din cauza schimbării
climatice, apa proaspătă va deveni din ce în ce mai puțină pe măsură ce
temperaturile cresc și sursele naturale de apă vor seca. În aceste cazuri,
privatizarea aplică o presiune și mai mare asupra distribuției juste a apei.
Locuințele cu venituri mici, mai ales cele conduse de femei, se luptă să plătească
sume imense pentru conexiuni la apă precum și plăți lunare adiționale. Prin
urmare, femeile au avut un loc central în lupta împotriva vânzării serviciilor
publice de apă către companiile transnaționale.
Femeile suferă enorm în timpul războaielor, care se vor înmulți considerabil pe
măsură ce oamenii se luptă pentru accesul la resursele în continuă scădere
precum apa proaspătă și terenul arabil. În timp de război, femeile sunt deseori
violate fără milă, atunci când violul este folosit ca armă militară, și sunt lăsate să
aibă grijă singure de familiile lor în condiții precare în care soții lor sunt obligați
să lupte.
Atunci când vine vorba de dezastre naturale imediate – precum uraganele sau
tsunami-urile – rețelele de preconizare a informațiilor și sistemele de prevenire
sunt orientate spre bărbați și deseori nu iau în seamă canalele de informare ale
femeilor. Din cauza accesului lor limitat la informații, femeile se confruntă cu
16

�riscuri sporite. Restricțiile culturale cu privire la libertatea de mișcare a femeilor
pot contribui la această problemă. În timpul ciclonului din 1991 din Bangladesh,
au murit mult mai multe femei decât bărbați pentru că avertizările timpurii erau
difuzate în spațiile publice în care femeilor li se interzicea accesul iar femeile au
amânat părăsirea caselor de frică să nu contravină standardelor culturale de
modestie. Domeniul administrării dezastrelor este în mod similar dominat de
bărbați, iar nevoile femeilor de informații și servicii în privința dezastrelor, sunt
deseori neglijate.
Femeile sărace în special nu au acces la informațiile care le-ar putea da impulsul
necesar acționării în momentul impactului; sau pe termen lung, nu au acces la
informațiile care le-ar ajuta să recunoască modele sistemice, și să recunoască
faptul că injustiția, la fel ca justiția, este socială și are o istorie lungă.
Schimbarea climatică este reală, dar în același timp este folosită ca nouă retorică
pentru alimentarea vechilor sisteme de control și represiune. Asta înseamnă că
trebuie să fim precauți în privința grijilor exprimate public despre amenințările
apărute, și să judecăm dacă acestea sunt justificate sau sunt folosite pentru
discursuri alarmiste ce servesc altor obiective mai problematice și reconfirmă
represiunea. Spre exemplu, amenințarea populației: predicțiile cu privire la
creșterea populației până după capacitatea de susținere a planetei sunt de mult
cunoscute în cercurile interesate de mediu. Cei ce încearcă să mute vina pentru
schimbarea climatică de la comportamentele de producție și consum din nord
spre oamenii săraci din sud declară cu ușurință capitalismul nevinovat în această
chestiune. Argumentul lor de „suprapopulare” nu îndrăznește să ceară o nouă
formă de organizare socială care ar putea vedea pământul și resursele accesate și
împărțite egal, contribuind la scăderea sărăciei și la stiluri de viață mai
sustenabile, dar menționează implicit că fertilitatea unui anumit grup de femei
trebuie controlată. În trecut, o astfel de logică a contribuit la implementarea
politicilor publice opresive, profund dăunătoare sănătății și drepturilor femeilor
sărace din toată lumea, femeilor de culoare și femeilor din clasa muncitoare.
În contextul schimbării climatice, femeile sărace se văd confruntate cu mai
multe probleme: combaterea patriarhatului, redobândirea controlului asupra
pământului lor, hranei lor și resurselor lor de apă, dobândirea accesului la
informații și la plantele medicinale, și în cele din urmă, păstrarea controlului
asupra propriilor lor corpuri.
17

�Excluderea din negocierile internaționale cu privire la climă a femeilor, copiilor,
săracilor și în general a vocii majorității oamenilor care urmează să fie cei mai
afectați de consecințele schimbării climatice, înseamnă că astfel de negocieri
sunt în întregime nedemocratice și ignoră soluțiile trăite deja de astfel de
oameni. Sunt favorizate în schimb o serie de false soluții ce creează profituri
uriașe pentru personajele privilegiate cărora li se permite accesul la masa
negocierii, profituri obținute prin exploatarea celor exluși de la această masă.

MILITARISM:
DECLARAREA
ÎNCĂLZIRII GLOBALE

RĂZBOIULUI

ÎMPOTRIVA

Cu sumele de bani cheltuite pe război în fiecare an,
iubiții noștri „conducători ai lumii” ar putea lejer
îndeplini țintele internaționale cu privire la schimbarea
climatică stabilite prin Protocolul de la Kyoto, precum
și Scopurile de Dezvoltare Milenară pentru eliminarea
sărăciei și pentru dezvoltare; ar putea introduce
energie eficientă și tehnologii locale de energie
regenerabilă pentru toată lumea și ar putea preveni
imensele distrugeri ale mediului și ale vieții umane și
animale...
Dar ce sunt prioritățile bugetare atunci când actualele
relații de putere au nevoie de susținere și
reconfirmare, mai ales în astfel de timpuri de crize
multiple? Războiul este o mare afacere și o industrie majoră care înflorește pe
timp de criză. El singur asigură crize constante fie prin forța fizică sau prin
discursuri politice care justifică un flux financiar constant. Spre exemplu, de la
extrema dreaptă și până la ong-urile de mediu mai moderate, un discurs de
panică sugerează că un tsunami de trupuri urmează să ne lovească țările, că
valurile înfometate de refugiați de mediu sunt așteptate să eșueze pe țărmurile
noastre. Alarmismul cu privire la populație este legat aici cu un scenariu al
schimbării climatice în care capacitatea de susținere în zonele supra-populate
provoacă războaie, boli, foamete și în cele din urmă migrație spre nord. Găsim
această narațiune amenințătoare și în documentul strategic al NATO discutat la
18

�summit-ul de la Strasbourg din Aprilie 2009, unde scenariile de schimbare
climatică au fost folosite în scopul creșterii bugetelor pentru controalele de
frontieră militare interne și externe și pentru legitimarea războiului personal al
NATO împotriva fiecărui grup de refugiați pe care i-a creat.
Dacă ne uităm mai departe la rolul armatei în criza climatică vedem că aparatul
militar consumă disproporționat proviziile de energie: energie pentru construcția
vehicolelor și armelor, energie pentru construcția și dărâmarea bazelor și
facilităților militare, energie pentru construcția drumurilor pentru accesul militar
și energie consumată în timpul reconstrucției lucrurilor explodate de armată. Ca
să nu mai vorbim de energia consumată de partenerii militari, precum NASA și
industria nucleară. În cazul SUA, ironia este că armata folosește cantități enorme
de petrol pentru a alimenta un război în Iraq, dus cel puțin parțial pentru
asigurarea controlului american viitor asupra proviziilor de petrol. Pentagonul
este unicul cel mai mare consumator de petrol din lume.
Până la 10% din totalul emisiilor de dioxid de carbon sunt rezultatul activității
militare. Un singur avion KC135 folosește 44 de galoane (167 litri) de
combustibil pe minut – aceeași cantitate de dioxid de carbon ca și 2000 de
mașini. Forțele militare ale lumii sunt de asemenea responsabile pentru
eliminarea a mai mult de două treimi de CFC-113 în stratul de ozon. Armata
SUA este unicul cel mai mare poluant și generează mai multe toxine anual decât
cele mai mari 5 companii de chimicale combinate... și așa s-a dus pe apa
sâmbetei amprenta ecologică. Pe lângă impactul direct al războiului, rămâne și
contaminarea chimică și uneori radioactivă a aerului și a pânzei freatice,
scurgerile de petrol sau pădurile incendiate, și bineînțeles devastarea caselor și
infrastructurii locale, punând în pericol habitatul oamenilor și animalelor
generații la rând.
Foamea de resurse se extinde dincolo de combustibilii fosili precum petrolul.
Folosirea de metale precum aluminiu, cupru, nichel și platină de către armată
este mai mare decât cererea totală pentru aceste materiale din partea de sud a
globului. Deși în sudul globului trupele paramilitare antrenate de SUA duc
războaie împotriva micilor fermieri neînarmați și comunităților indigene,
delocalizate de pe terenurile lor ce urmează să fie privatizate în scopul minării
pentru bauxită (aluminiu), cupru sau uraniu, aceste războaie sunt purtate cu
kalașnikov-uri, bâte și cuțite, războaie pentru control și dobândire de câștiguri de
19

�pe urma materiilor brute necesare realizării de încă și mai multe războaie cu
tancuri, avioane de luptă și rachete.
Între timp, în acele regiuni unde impactul schimbării climatice este deja vizibil,
războaiele pentru surse de apă potabilă și teren arabil au reclamat deja multe
vieți. Profiturile ce pot fi făcute din soluțiile capitalismului verde pentru
schimbarea climatică, precum plantațiile pentru absorbția carbonului și
combustibilii agricoli, nu fac decât să intensifice furturile neo-coloniale de
terenuri. Noua orientare spre energia nucleară profită de zonele de conflict și de
represiunea necesară în jurul zonelor de extragere a uraniului, produsul de
îmbogațire al uraniului eliminat fiind o resursă binevenită pentru placarea
tancurilor, realizarea bombelor și gloanțelor pentru mitraliere.
Capitalismul rezultă în nevoia de război continuu și rate de extragere a
resurselor în continuă creștere, provocând degradarea mediului, schimbare
climatică și injustiție socială și încă și mai mult război. Soluțiile pentru
schimbarea climatică în cadrul acestui sistem nu fac decât să alimenteze
mașinăria războiului și să întărească regimurile autoritare de control, degradând
mai departe drepturile animalelor și indigenilor.
Armata SUA a lansat recent „războiul împotriva schimbării climatice”,
desemnând „armata ca pion central în lupta împotriva schimbării climatice”. O
nouă frontieră în lupta pentru libertate și justiție...

ENERGIA
ENERGIE

NUCLEARĂ

ȘI

PRODUCȚIA

CENTRALIZATĂ

DE

În urmă cu doar un deceniu, industria
nucleară era moartă și îngropată.
Costurile ridicate ale construcției și
funcționării centralelor de energie
nucleară, sarcina imposibilă de a dispune
în siguranță de deșeurile nucleare și
catastrofele umane și de mediu de la
20

�Cernobâl, Tokaimura și Three Mile Island (printre multe altele) au făcut ca
energia nucleară să fie o formă de producție de energie foarte indezirabilă. Unele
țări europene au făcut chiar planuri pentru eliminarea completă a energiei
nucleare.
Dar recent, într-un moment de geniu strategic, industria nucleară și-a construit o
linie de viață din schimbarea climatică. În contextul negocierilor climatice
internaționale, lobby-iști neînduplecați propun energia nucleară ca soluție cu
emisii scăzute de carbon pentru problema climatică. În decursul ultimilor 4 ani
au introdus cu succes energia nucleară înapoi în programul politicilor energetice
europene în ceea ce a fost numită „renașterea nucleară”.
La sfârșitul lui 2005, parlamentarii UE au semnat o „Declarație cu privire la
Schimbarea Climatică și Energia Nucleară”, inițiată de Foratom (Forumul
Atomic European, o asociație pentru industria energiei nucleare din Europa).
„Energia nucleară ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important în lupta
internațională împotriva schimbării climatice și să rămână un pilon al energiei
UE și al politicii de mediu”, spunea acea declarație. „Suntem ferm convinși că
folosirea crescândă a energiei nucleare – unica cea mai mare componentă în
lupta împotriva schimbării climatice – este esențială”.
Dar energia nucleară nu este nici eficientă, nici eficace în reducerea emisiilor de
CO2; nu este o sursă regenerabilă de energie, și este egală cu, dacă nu chiar mai
rea decât, energia obținută din combustibilii fosili, în ce privește devastarea pe
care o produce prin minerit, deșeuri și dezafectare.
Luând în considerare toți pașii necesari pentru producerea electricității într-o
uzină electrică, realitatea arată că producția de energie nucleară creează cantități
mari de CO2, prin mineritul de uraniu, îmbogățirea și transportul în jurul lumii,
construcția și dezafectarea clădirilor și procesarea, transportul și stocarea
deșeurilor radioactive. Toate acestea consumă cantități enorme de energie pe
bază de carbon precum combustibilul și cărbunii. Chiar și o extindere masivă a
energiei nucleare până în 2050 ar produce doar o reducere de 4% a emisiilor de
gaze de seră.
Chiar uzinele de energie nucleară emit cantități necunoscute de gaze de seră
mult mai puternice decât dioxidul de carbon – precum cloro și
hidrofluorocarbonul, care elimină ozonul, precum și hexafluorul. Emisiile
nucleare vor crește odată cu trecerea timpului pe măsură ce scăderea surselor de
21

�uraniu va spori cantitatea de energie necesară pentru minarea aceleiași cantități
de uraniu folositor. Mai mult, un număr din ce în ce mai mare de studii ne spun
că dacă am înlocui complet toate energia generată de combustibilii fosili cu cea
nucleară, ar exista destul uraniu viabil economic pentru a alimenta reactoarele
timp de doar 3-4 ani.
Dar nu e vorba doar de gaze de seră. La fel ca și cărbunele și petrolul, uraniul
este extras din terenurile indigenilor din toată lumea; minarea uraniului, energia
nucleară și industriile armelor nucleare sunt responsabile pentru abuzurile
drepturilor omului și delocalizarea comunităților indigene din Sudul Australiei,
Arizona, New Mexico, India, China și Africa. Indigenii ale căror terenuri și
comunități sunt distruse sunt aceiași oameni care au fost angajați în proces,
necunoscând hazardurile biologice ale lucrului cu materiale radioactive. La
sfârșitul lui 2006, indigeni din toată lumea, victime ale minării uraniului, testării
nucleare și deșeurilor nucleare, au emis o interzicere globală a minării de uraniu
pe terenurile native.
Profitarea de pe urma deșeurilor nucleare
Uraniul Eliminat (UE) este deșeul nuclear rămas după activitățile de îmbogățire
pentru industria de energie nucleară. EU este scump și periculos de stocat, așa că
e vândut la un preț foarte mic producătorilor de armament. Ambele industrii
profită puternic de pe urma acestei tranzacții.
Fiecare kilogram de uraniu îmbogățit, gata pentru reactor, care este produs, lasă
în urmă șapte kilograme de EU. EU este un metal greu toxic din punct de vedere
chimic și radioactiv, ce elimină radiații alfa, beta și gama. Este folosit în muniția
perforantă datorită densității sale foarte mari – de 1,7 ori mai mare decât aliajul și ca armură în tancurile de luptă, în rachetele de croazieră Tomahawk și în
unele tipuri de mine de teren.
Estimările cu privire la munițiile UE consumate ajung la 280 de tone în
Războiul din Golf din 1991 de către forțele Statelor Unite și Marii Britanii și 14
tone în Balcani în a doua jumătate a anilor 1990 de către NATO. A existat de
asemenea un consum pe scară largă în invazia din Iraq în 2003 și de asemenea în
Afghanistan în 2001. Folosirea uraniului eliminat în armamente lasă în urmă
deșeuri toxice și radioactive ce contaminează terenul și apa ani de zile după
finalul războiului, otrăvind oamenii și ecosistemurile care sunt obligate să
supraviețuiască acolo.
22

�Menținerea unei infrastructuri de energie centralizată
Pentru unii oameni, nu e mare lucru de câștigat din repetarea argumentelor
cunoscute cu privire la costuri, intensitatea carbonului, capacitatea și riscurile
energiei nucleare. Aceste argumente sunt deja destul de cunoscute.
Dar un alt aspect crucial al argumentului împotriva energiei nucleare, care este
deseori ignorat - și un motiv din care această tehnologie periculoasă a fost
adoptată cu entuziasm de guverne în loc de energiile regenerabile locale – este
faptul că e pur și simplu o înlocuire convenabilă a producției de energie
profitabilă, tehnocrată, centralizată și deținută de industrie, într-un moment în
care combustibilii fosili devin repede de neacceptat din punct de vedere social.
Societățile moderne au creat sisteme socio-tehnice care leagă producția,
distribuția, și consumul în tipare coerente. Regimul actual de energie este
caracterizat de sisteme mari, complexe, centralizate și administrate ierarhic ce
poziționează „utilizatorii de energie” ca „consumatori de energie”, achiziționând
de la un sistem energetic a cărui structură internă nu prezintă nici un interes
public. Producția centralizată de energie servește la centralizarea puterii politice
și economice, deconectează comunitățile de responsabilitatea și controlul asupra
energiei și creează un sistem vast, risipitor. În prezent, aproape toate discuțiile
despre viitorul energiei slabe în carbon sunt principala presupunere a generației
centralizate prin sisteme la scară largă.
Chiar și energia vântului este promovată cu imagini ale fermelor masive de mori
de vânt. Energia geotermală, nucleară, hidroenergia, hidrogenul și bioenergia,
principalele sisteme cu emisii scăzute de carbon, sunt toate proiecte la scară
largă bazate pe un sistem de producție centralizată. Dar dezvoltarea unor astfel
de sisteme energetice, promovate ca soluții pentru schimbarea climatică,
schimbă doar furnizorii sistemului, continuând cu caracteristicile sociale și
politice și cu economia politică a infrastructurii actuale, alimentată de
combustibilii fosili, împuternicind relațiile capitaliste și autoritare. Orice discuție
despre relația noastră socială cu producția și consumul de energie este lăsată la o
parte sau ignorată complet. Dacă e să recuperăm democrația, un element esențial
trebuie să fie democratizarea producției de energie.

23

�Negocierile internaționale
Printr-un acord post-Kyoto, care urmează să fie semnat la COP15 în Decembrie,
industria nucleară speră să obțină credite pentru ceva ce nu poate furniza:
producție de energie curată, ieftină și sigură. Includerea în mecanismele
„flexibile” (Mecanismul Dezvoltării Curate și Implementarea Comună) va
permite națiunilor bogate să construiască uzine energetice în alte țări și să
primească credite de poluare pentru reducerea emisiilor de carbon.
Timp de zece ani, industria nucleară a făcut un lobby neobosit pentru ca uzinele
de energie nucleară să fie incluse în MDC. Acum au pus ochiul pe mecanismul
de Implementare Comună (IC). Dacă va avea succes, companiile vor primi
credite de carbon pentru construirea uzinelor de energie nucleară pe teritoriul
„economiilor în curs de dezvoltare” din Sud și în „economiile în tranziție” din
Europa Centrală și de Est.
Cei ce insistă ca energia nucleară să fie inclusă în MDC susțin că vor să împartă
aceste tehnologii progresive cu țările din toată lumea, și că guvernele ar trebui să
fie libere să decidă pentru ele însele care tehnologii sunt sustenabile și care nu.
Unele țări din Sud susțin opțiunea nucleară, împreună cu promisiunea sa de
capacitate suplimentară, dar altele se tem că acele credite de carbon ale energiei
nucleare vor favoriza proiectele uriașe în defavoarea proiectelor sustenabile mai
mici. Lobby-ul nuclear a recunoscut că un accent pus pe energiile regenerabile
va afecta investițiile în energia nucleară, și implicit o subliniere a politicii
energiei nucleare, cu suplimentarea guvernului participant, va însemna o
investire redusă în energiile regenerabile.
Industria nucleară a deturnat în ultimii zece ani discursul schimbării climatice
pentru a împinge cu succes guvernele într-o nouă rundă de uzine de energie
nucleară în toată Europa. Multe state membre, printre care Marea Britanie,
Cehia, Finlanda, Franța, Italia, Lituania, Polonia, Suedia și Elveția fac acum
planurile sau sunt deja în procesul de construcție al noilor uzine nucleare sau de
extindere a celor vechi. Suedia a ridicat o interdicție de 30 de ani pusă noilor
uzine nucleare, Italia a semnat un acord cu Franța pentru cel puțin patru centrale
nucleare, și dezbateri cu privire la „noi construcții” au loc în Germania, Belgia,
Olanda și Ungaria.
Astfel de producție de energie privatizată, centralizată, la scară largă este exact
opusul reducerii sau localizării producției de energie care este evident necesară
24

�în lupta cu schimbarea climatică. Energia nucleară reprezintă doar un simplu
declanșator al furnizorilor de combustibili fosili sau de uraniu, punând pe planul
doi orice provocare la adresa organizării sociale, politice și economice actuale a
producției și consumului de energie și relațiile și dinamica de putere pe care o
astfel de organizare o creează și o susține. Se întâmplă de asemenea ca aceasta
să fie scumpă, periculoasă, puternic emitentă de carbon, finită și deșeul său să
fie o materie brută ieftină și convenabilă pentru armele de război ce folosesc
uraniul eliminat.

PRODUCȚIA
HRANEI
ȘI
SCHIMBAREA
AGRICULTURA
INDUSTRIALĂ,
INDUSTRIA
ANIMALELOR ȘI PRĂBUȘIREA ECOSISTEMULUI

CLIMATICĂ:
CREȘTERII

E bine cunoscut faptul că metodele noastre moderne de producție a hranei –
agricultura industrială și carnea obținută din intensa industrie a creșterii
animalelor – depind în mare parte de combustibilii fosili și creează cantități mari
de emisii de dioxid de carbon. De cealaltă parte a monedei, capacitatea noastră
de a produce hrană va fi redusă grav de consecințele schimbării climatice. În
toată lumea, micii fermieri și rețelele precum Via Campesina luptă pentru
suveranitatea hranei și producției agricole sustenabile la scară mică. Între timp,
agroafacerile și companiile agrochimice precum Monsanto stau în jurul meselor
la negocierile climatice interguvernamentale propunând o intensificare și mai
mare a agriculturii industriale ca „soluție” a lor pentru schimbarea climatică.
Sistemul modern de producție a hranei folosește cantități
mari de pesticide și fertilizatori petrochimici toxici și
mașinării puternice, dependente de petrol pentru ararea,
irigarea și recoltarea pământului; transportă hrana mii de
mile peste continente, de la producție la consum, ținândo la frigider zile sau săptămâni cât este în tranzit, pe
rafturile din supermarket-uri și apoi acasă înainte de a fi
mâncată.
Agricultura tradițională se baza pe plantarea unei
diversități de culturi care atrageau o varietate de insecte, dintre care unele sunt
25

�inamici naturali ai insectelor dăunătoare. Agricultura la scară industrială preferă
plantațiile mari cu monoculturi; asta lasă câmpurile fără gama obișnuită de
insecte, iar culturile devin vulnerabile la dăunători, necesitând o creștere a
folosirii pesticidelor. Mult din pesticidul stropit se scurge în pânza freatică și
este o sursă majoră de poluare a apei în toate regiunile agricole din lume.
Pesticidele provoacă de asemenea eroziunea și distrugerea solului omorând
milioane de organisme microscopice și habitaturile lor care mențin fertilitatea și
structura solului. Distrugerea și eroziunea necesită apoi creșterea continuă a
cantității de fertilizatori petrochimici folosiți pentru menținerea rezultatelor la
nivele constante. În ciuda numărului de animale pe care îl creștem, fermierii
industriali folosesc fertilizatori artificiali făcuți din gaze naturale în loc să
folosească fertilizantele naturale (balega) pentru a menține nitrogenul în sol.
Asta provoacă eliminarea a și mai mult oxid de nitrogen, care este un gaz de seră
foarte puternic.

Pe lângă nivelele ridicate de
petrochimicale
folosite
pentru
menținerea sistemului, agricultura
industrială împreună cu creșterea
intensă a animalelor necesită defrișări
extinse și schimbarea scopurilor
terenurilor. Arderea pădurilor și
savanelor pentru crearea de noi terenuri
cu scopul creșterii animalelor și cultivării grâului (din care cea mai mare parte
este folosit pentru hrana vitelor) provoacă emisii masive de CO2, iar secarea
mlaștinilor în scopuri similare duce la eliminarea de mari cantități de metan.
Aceste practici contribuie puternic la schimbarea climatică. Pe măsură ce
metodele industriale de agricultură distrug solul, există o nevoie continuă de
ardere a din ce în ce mai multe păduri pentru a furniza noi terenuri, și noi soluri,
pe care să fie crescute culturi. Mai mult, defrișările provoacă scăderea apei
evaporate dintr-o zonă, ceea ce duce la scăderea precipitațiilor. Rezultatul este o
recoltă mai slabă ce forțează fermierii de soia și de vite să folosească restul de
pădure tropicală chiar mai repede, perpetuând o spirală descendentă.
Sistemul industrial a „închis”, timp de secole și în toată lumea,
terenurile agricole, alungând cu forța micii fermieri și țărani de pe
26

�terenurile lor, pentru a fi folosite de corporații cu scopul de a crește culturi
profitabile pentru export precum cacao, sfeclă de zahăr sau soia. Milioane de
oameni își pierd terenurile și comunitățile, precum și independența și capacitatea
de a-și crește propria hrană: ei pot apoi accesa hrana doar prin intermediul pieței,
forțându-le intrarea în rândul muncitorilor salariați ca singură opțiune pentru
supraviețuire. Rezultatele agricole crescânde, folosind petrochimicale și noi
tehnologii, au un efect mic asupra ratelor globale de foamete pentru că ignoră
problemele de acces la teren și putere de cumpărare și distrage atenția de la
soluțiile reale precum redistribuirea terenurilor și agricultura sustenabilă și
disponibilă.
Cât despre producția de carne, în
vârful nenorocirilor bine cunoscute
ale creșterii industriale de animale –
condițiile
inumane,
furajele
modificate genetic, hormonii și
antibioticele cu care sunt îndopate
animalele și practicile folosite
pentru măcelărire – producția
intensivă de carne și lactate din toată
lumea este responsabilă pentru
aproximativ 18% din gazele de seră
cauzate de oameni. Asta înseamnă mai mult decât procentul provocat de traficul
și transportul global combinate. Doar în cadrul Uniunii Europene, numere
extrem de mari de animale (153 de milioane de porci, 123 de milioane de vaci,
99 de milioane de oi, mai mult de 500 de milioane de găini și aproape 11
milioane de tone de carne de pui) sunt produse pentru consum de hrană în
fiecare an.
Animalele produc gaze de seră precum dioxidul de carbon (CO2) și metanul
(CH4 – aproximativ de 62 de ori mai puternic decât CO2) în timpul procesului
de digestie, în timp ce alte gaze de seră cum este oxidul de nitrogen (N20 – în
jur de 275 de ori mai puternic decât CO2) vin în mare parte din bălegarul în
descompunere.
Creșterea industrială a animalelor folosește în același timp și mult mai multă
energie decât modurile tradiționale de creștere a animalelor pentru hrană,
necesitând cantități mari de combustibili fosili, fertilizatori industriali și
27

�chimicale sintetice. Rata de energie obținută din combustibili fosili introdusă, și
energia hranei produse – fără a include procesarea și distribuția hranei – este de
aproximativ 3:1 pentru toate produsele agricole ale SUA, dar pentru carnea de
vită produsă industrial rata este de până la 35:1.
În multe părți din lume, consumul de carne este considerat un lux. Creșterea
prosperității în sudul globului duce la adoptarea tiparelor vestice de consum de
carne, punând presiune pe teren pentru producția de grâu în plus necesar hrănirii
vitelor, însemnând că din ce în ce mai puțin pământ este disponibil pentru
producția efectivă de hrană. În general, o treime din terenurile arabile ale lumii
sunt folosite pentru producția de furaje.
Ironia acestui lucru este că schimbarea climatică este în acest moment
responsabilă de scăderea dramatică a caselor naturale și a habitatelor animalelor,
contribuind la extincția a milioane de specii pe care nu le-am domesticit încă
pentru consumul nostru propriu. Multe specii de animale și de plante nu sunt
capabile să se adapteze destul de repede la temperaturile medii în creștere și la
tiparele meteo schimbătoare ce afectează la rândul lor lanțul trofic, ducând la
moartea a și mai multe specii. Dr. James Hansen, om de știință, acum fost șef pe
probleme de mediu la institutul spațial NASA, a spus că „schimbarea climatică
va deveni cauza principală a dispariției speciilor...Punctul terminus al vieții pe
planetă va fi atunci când se pierd atât de multe specii interdependente încât
ecosisteme întregi se prăbușesc”. Imaginea iconică a schimbării climatice e ursul
polar care înoată disperat până moare printre ghețarii topiți. Asta e o imagine
tragică, dar în același timp una ce nu face dreptate varietății de ecosisteme ce se
prăbușesc din cauza schimbării climatice și dezastrelor naturale pe care le
provoacă.
Temperaturile în creștere, creșterea precipitațiilor, inundațiile și secetele ce
rezultă din încălzirea globală amenință să întrerupă sistemele agricole din toată
lumea, reducând dramatic numărul de terenuri arabile disponibile pentru
creșterea hranei. Țările din sudul globului vor fi lovite cel mai puternic din
cauza localizării lor – cele ce sunt mai aproape de Ecuator au în mod natural
temperaturi mai ridicate, iar acele temperaturi sunt mai apropiate sau deja mai
ridicate decât temperatura potrivită pentru agricultură. Anotimpurile și tiparele
de vreme devin deja imprevizibile și extreme. Schimbarea climatică întrerupe și
modifică în același timp și organismele dăunătoare și bolile, ridicând riscurile
puse agriculturii de peste tot.
28

�În câteva locuri, precum Europa de Nord și America de Nord, temperaturile mai
ridicate vor duce inițial la creșterea producției, dar acest rezultat va fi mult mai
mic decât ar fi necesar pentru a înlocui volumul de teren ce se va pierde din
cauza celorlalte efecte ale schimbării climatice.
Până recent, agricultura a fost neglijată în negocierile UNFCCC. Cu toate
acestea, intensificarea continuă a agriculturii industriale este acum propusă ca
parte a soluției pentru problemele schimbării climatice, la care a contribuit de la
bun început, făcându-se propuneri pentru introducerea agriculturii ca sursă de
credite prin intermediul Mecanismului Dezvoltării Curate; spre exemplu, agrocombustibilii și plantele modificate genetic sunt ambele propuse și validate ca
„soluții” pentru schimbarea climatică.
Agro-combustibilii sunt promovați ca o alternativă „verde” la combustibilii
fosili, sunt obținuți din plante oleaginoase sau zaharoase precum sfecla de zahăr,
rapița, palmierul uleios, soia sau jatrofa, pentru folosirea în alimentarea
mașinilor, avioanelor și pentru generarea de energie în centralele electrice.
Zone mari de teren sunt necesare pentru a crește destul agrocombustibil pentru a
înlocui o cantitate mică de combustibil fosil. Agrocombustibilii devin motivul
principal pentru distrugerea pădurilor tropicale. Ei provoacă semnificativ mai
multe gaze de seră decât combustibilii fosili pentru că sunt distruse ecosisteme
întregi pentru a face loc culturilor necesare producerii lor. Agrocombustibilii vin
din agricultura industrială la scară largă; din moment ce agricultura industrială
este una din cele mai mari cauze ale schimbării climatice, extinderea ei pentru
cultivarea plantelor necesare producerii de agrocombustibili este o idee
periculoasă.
Un purtător de cuvânt al ONU a atenționat
că 60 de milioane de oameni ar putea
deveni
în
curând
„refugiați
ai
agrocombustibililor” – oameni alungați de
pe pământurile lor pentru a face loc
culturilor de agrocombustibili. Doar în
Argentina, 200 000 de familii au fost
alungate de pe terenurile lor, pentru soia –
mult mai mulți vor fi delocalizați de noua
explozie a agrocombustibililor obținuți din soia.
29

�Mai mult, expansiunea rapidă a agrocombustibililor a fost una din cauzele
principale ale crizei alimentare din 2007-2008, când multe din prețurile
alimentelor au crescut cu peste 10%, declanșând revolte în toată lumea, oamenii
nemaiputând să-și permită să cumpere orez sau porumb. Folosirea culturilor de
hrană pentru a obține combustibil pentru mașini și folosirea terenurilor pentru
cultivarea agrocombustibililor în loc de cultivarea hranei, duce la creșterea
prețurilor hranei, însemnând că mai puțini oameni din toată lumea își vor
permite să se hrănească.
Culturile modificate genetic (OMG) sunt deja promovate de corporații ca soluție
pentru insecuritatea alimentară ce va rezulta din efectele schimbării climatice.
Ni se spune că aceste culturi modificate genetic vor crește productivitatea și că
tehnologia OMG va creea plante ce sunt rezistente la secete și la alte probleme
agricole cauzate de schimbarea climatică.
Ce nu ni se spune este că această contaminare cu OMG a sistemului alimentar
duce la pierderea biodiversității și slăbește ecosistemele agricole, făcându-le
vulnerabile la boli, creând toleranță la pesticide a insectelor dăunătoare, iar
pierderea varietăților de culturi reduce potențialul unui ecosistem de a se adapta
la schimbarea climatică. Culturile de OMG contribuie ele însele la schimbarea
climatică în măsura în care sunt folosite pentru justificarea defrișărilor continue.
Majoritatea culturilor de OMG produse astăzi sunt folosite pentru a hrăni
animalele și pentru a susține o industrie cu emisii puternice a creșterii animalelor
(în același timp otrăvind pe ascuns lanțul trofic). Și, în mod convenabil pentru
companiile de chimicale (precum Monsanto, care deține deja 95% din toate
culturile de OMG din lume, producând în același timp pesticidele și fertilizatorii
necesari creșterii acestora), culturile de OMG necesită o folosire ridicată a
pesticidelor și fertilizatorilor chimici.
Culturile de OMG se potrivesc foarte bine cu dorința corporatistă de a patenta
semințele astfel ca acestea să poată fi comercializate în exclusivitate, fiind astfel
foarte profitabile. În special pentru comunitățile rurale, cele mai mari din lume și
cele mai afectate de schimbarea climatică, modificarea genetică a agriculturii îi
va împiedica să aibă acces la semințe, provocând și mai multă sărăcie, foame și
prin urmare destrămarea comunităților și crearea de refugiați de mediu. Pentru
consumatorii nordici, lipsa controlului și măsurilor de siguranță impuse asupra
produselor OMG va slăbi alegerea consumatorului și va avea un impact puternic
asupra sănătății, cum ar fi toleranța crescândă la antibiotice și o incidență sporită
30

�a alergiilor și cancerului. În cele din urmă, culturile de OMG sunt un alt pas spre
un model de agricultură intensivă de monoculturi pentru export global, bazată
în mare parte pe folosire intensivă a combustibililor fosili, servind doar la
slăbirea capacității noastre de a face față unui colaps major – practic, politic și
fizic.
Dar în realitate, n-ar trebui să fie așa. Rețeaua internațională a organizațiilor
fermierilor, Via Campesina, subliniază și demonstrează că agricultura la scară
mică reduce emisiile de carbon și efectele schimbării climatice, în același timp
minimizând impactul agriculturii asupra plantelor și animalelor, precum și
asupra aerului, apei și solului. Practicile de creștere a culturilor diversificate și
organice cresc populațiile de păsări și mamifere din ferme și asigură o
biodiversitate biologică pentru planetă. În termeni de conservare și intensificare
a productivității solului și biodiversității, agricultura sustenabilă la scară mică
este mult mai benefică și eficientă decât practicile industriale.
Agricultura industrială și creșterea intensivă a animalelor ne devastează
terenurile, apa și aerul, amenințând acum și stabilitatea climei. Folosirea masivă
a produselor biologice și chimice provoacă daune majore mediului precum și
boli și decese în rândul oamenilor, în timp ce plantațiile mari de monoculturi
reduc diversitatea plantelor și animalelor planetei. Practicile de distrugere a
habitatului pun în pericol sălbăticia, iar practicile agriculturii industriale
provoacă nenumărate suferințe animalelor. Proprietatea corporatistă centralizată
a sistemului nostru de producție a hranei distruge în același timp și comunitățile
de fermieri din toată lumea, conducând la sărăcie în masă și foamete.
Schimbarea climatică este deja gravă și cel mai probabil se va înrăutăți,
rezultând în pierderi de teren, schimbări imprevizibile asupra condițiilor de
creștere naturală și extincția a milioane de specii. Între timp, cei ce conduc
distrugerea stau la mese de discuții ale negocierilor internaționale, folosind
schimbarea climatică drept scuză pentru extinderea mai departe a acestui sistem
nesustenabil și poluant, propunând soluții care servesc doar la extinderea și
centralizarea controlului corporatist asupra producției hranei. Problema nu poate
fi rezolvată doar prin simpla reglementare a folosirii unor anumite chimicale,
sau prin interzicerea produselor omg în unele țări. Problema este sistemică, și
prin urmare, necesită o soluție ce dezmembrează și înlocuiește întregul sistem.

31

�Ultimele cuvinte (pentru acum)....
Dezastrul social reprezentat de schimbarea climatică este deja evident. Nu mai
poate fi considerat „doar” o problemă de mediu, sau doar un subiect de
dezbatere al oamenilor de știință. Adevărata întrebare acum este cum va aduce
capitalismul schimbarea climatică de partea sa, sau dacă schimbarea climatică
poate furniza ruptura revoluționară de care lumea are atât de mare nevoie.
Riscurile nu au fost niciodată atât de mari: Revoluție sau Moarte este cea mai
nouă certitudine științifică.
Am văzut împăratul fără hainele sale – de-atât de multe ori – dar de frica
dezastrului climatic i se oferă încă prezumția de nevinovăție. Pentru că dacă nu
el, atunci cine are capacitatea de a ne salva? Atunci când guvernele de la mesele
de negocieri sunt atât de departe de oamenii pe care ar trebui să-i reprezinte, și
corporațiile și-au obținut puterea și locurile la aceste mese chiar prin practicile
responsabile pentru schimbarea climatică, își vor schimba oare în mod onorabil
comportamentele pentru beneficiul umanității și ecosistemului de care
depindem? Sau vor continua să extindă sistemul proprietății private, exploatării
și tehnocrației, împreună cu granițele și războaiele necesare pentru menținerea
acestora? Ar trebui să nu încetăm niciodată să punem astfel de întrebări și
trebuie să continuăm să expunem împăratul, dar acum e momentul să-l dăm jos
pentru totdeauna de pe tronul său, și apoi să dăm foc acestui tron - și câte credite
de carbon înseamnă asta?
Orice alternative reale la sistemul capitalist care a creat această mizerie ne vor
arunca în conflict cu interese puternice, cu oamenii din spatele acestor interese și
cu soldații lor. Crearea și apărarea soluțiilor reale de dedesubt nu vor veni fără
luptă. La fel ca schimbarea climatică, apărarea noastră trebuie să fie fără
frontiere.

32

�</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="12">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="49">
                  <text>Broșuri secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4450">
                <text>De ce schimbarea climatică nu este o chestiune de mediu (2009)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4451">
                <text>Capitalism: piețe, piețe peste tot!&#13;
Clase, muncă și schimbarea climatică. Muncitori din toată lumea, uniți-vă, salvați-o!&#13;
Migrația, granițele și schimbarea climatică&#13;
Gen: schimbarea climatică este o chestiune feministă&#13;
Militarism: declararea războiului împotriva încălzirii globale&#13;
Energia nucleară și producția centralizată de energie&#13;
Producția de hrană și schimbarea climatică: agricultura industrială, fermele industriale și prăbușirea ecosistemului </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4452">
                <text>traduere F.A. / 32 p. </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4453">
                <text>http://federatia-anarhista.blogspot.com/2010/06/de-ce-schimbarea-climatica-nu-este-o.html</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4454">
                <text>Federația Anarhistă</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4455">
                <text>2009</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4456">
                <text>broșură</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4457">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4458">
                <text>broșură</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4459">
                <text>2009, Iași</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="123">
        <name>2009</name>
      </tag>
      <tag tagId="579">
        <name>anti-capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="597">
        <name>broșură</name>
      </tag>
      <tag tagId="581">
        <name>capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="917">
        <name>ecologie</name>
      </tag>
      <tag tagId="742">
        <name>Federația anarhistă</name>
      </tag>
      <tag tagId="600">
        <name>feminism</name>
      </tag>
      <tag tagId="16">
        <name>Granițe</name>
      </tag>
      <tag tagId="22">
        <name>Iași</name>
      </tag>
      <tag tagId="1373">
        <name>mediu</name>
      </tag>
      <tag tagId="402">
        <name>migranți</name>
      </tag>
      <tag tagId="113">
        <name>muncă</name>
      </tag>
      <tag tagId="1372">
        <name>schimbare climatică</name>
      </tag>
      <tag tagId="596">
        <name>Traducere</name>
      </tag>
      <tag tagId="186">
        <name>Traduceri</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="204" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="285">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/1c81b995e1ee2d46759a36bb480c7c44.jpg</src>
        <authentication>e766f6eaa3b6b43ee793632e719adc87</authentication>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="14">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="117">
                  <text>Fluturași secolul XXI (2001-20xx)&#13;
</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
            <element elementId="49">
              <name>Subject</name>
              <description>The topic of the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="118">
                  <text>Fluturași</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1854">
                <text>De ce un pașaport pentru liberă mișcare și o Europă fără granițe? (2003)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1855">
                <text>Libertatea circulației! Libertatea informației! Libertatea expresiei!</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1856">
                <text>Carnavalul Europa fără frontiere &#13;
No border Camp Timișoara </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1857">
                <text>colecție personală</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1858">
                <text>9-15 iunie 2003</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="46">
            <name>Relation</name>
            <description>A related resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1859">
                <text>www.noborder.org&#13;
www.no-racism.net/noborderlab</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1860">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1861">
                <text>fluturaș</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1862">
                <text>Timișoara, 2003</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="261">
        <name>2003</name>
      </tag>
      <tag tagId="842">
        <name>Aactivist</name>
      </tag>
      <tag tagId="841">
        <name>liberă circulație</name>
      </tag>
      <tag tagId="30">
        <name>No Border Camp Timișoara</name>
      </tag>
      <tag tagId="7">
        <name>Timișoara</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="548" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="1164">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/621bde6bac0bdf9591089329a271294f.pdf</src>
        <authentication>94f4cc7acde0c74edf7de4ee45d82a7f</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="5098">
                    <text>������������������������������</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="7">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="32">
                  <text>Colecție broșuri secolul XX (1901-1947)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5099">
                <text>De Profundis (1919)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5100">
                <text>Broșură scrisă în închisoare de Cornelia Ștefănescu, pictoriță și colaboratoare la „Revista Ideei” editată de Panait Mușoiu.&#13;
&#13;
De Profundis&#13;
Spada lui Damocles&#13;
Teorema Responzabilităței&#13;
Chipuri de pieatră&#13;
Ipoteze și adevăruri&#13;
Să fii om...&#13;
În zadar&#13;
O expunere de principii&#13;
Despre drepturile noastre</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5101">
                <text>Cornelia Ștefănescu </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5102">
                <text>Cornelia Ștefănescu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5103">
                <text>colecție personală</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5104">
                <text>Editura unui grup de întemnițați și de liberi&#13;
Biblioteca „Revistei Ideei”</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5105">
                <text>1919</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="37">
            <name>Contributor</name>
            <description>An entity responsible for making contributions to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5106">
                <text>Panait Mușoiu</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5107">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5108">
                <text>broșură</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="5109">
                <text>1919, București</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="910">
        <name>1919</name>
      </tag>
      <tag tagId="148">
        <name>anarhism</name>
      </tag>
      <tag tagId="344">
        <name>Biblioteca Revistei Ideei</name>
      </tag>
      <tag tagId="597">
        <name>broșură</name>
      </tag>
      <tag tagId="23">
        <name>București</name>
      </tag>
      <tag tagId="792">
        <name>Cornelia Ștefănescu-Țărnă (1888-1962)</name>
      </tag>
      <tag tagId="354">
        <name>închisoare</name>
      </tag>
      <tag tagId="4">
        <name>Panait Mușoiu</name>
      </tag>
      <tag tagId="1261">
        <name>revoluția socială</name>
      </tag>
      <tag tagId="408">
        <name>revoluție</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="150" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="201">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/cdbdc1ff41f2264454771c834d6402f8.jpg</src>
        <authentication>0f586764f86ce2c9b450a927c27b5f6c</authentication>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="23">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="1192">
                  <text>Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1327">
                <text>Defend DIY Music (banner)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1328">
                <text>D.I.Y., punk, hardcore, music</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1329">
                <text>LMA Collective</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1330">
                <text>LMA Colective</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="45">
            <name>Publisher</name>
            <description>An entity responsible for making the resource available</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1331">
                <text>LMA Collective</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1332">
                <text>english</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1333">
                <text>banner</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1334">
                <text>Cluj</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="63">
        <name>Cluj-Napoca</name>
      </tag>
      <tag tagId="124">
        <name>DIY</name>
      </tag>
      <tag tagId="610">
        <name>hardcore</name>
      </tag>
      <tag tagId="125">
        <name>hardcore punk</name>
      </tag>
      <tag tagId="617">
        <name>LMA Collective</name>
      </tag>
      <tag tagId="685">
        <name>music</name>
      </tag>
      <tag tagId="126">
        <name>Punk</name>
      </tag>
      <tag tagId="137">
        <name>România</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="198" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="280">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/313c76d2d91ee6daeaf17357f6eaded0.pdf</src>
        <authentication>1976c55cab7b3f65e88f19b495f5e126</authentication>
        <elementSetContainer>
          <elementSet elementSetId="4">
            <name>PDF Text</name>
            <description/>
            <elementContainer>
              <element elementId="52">
                <name>Text</name>
                <description/>
                <elementTextContainer>
                  <elementText elementTextId="1814">
                    <text>t_

Fv*l

4
W
k
4
3d
Frl

ffi
Fv'l
H
r\
w
FvI
Fq

w,
Fv"l

ffil
Fr{

@
F-'l
rl
w,
@

7v

F@
Fv'l
FEsq

,q

FI

7.

A,

d
ffi
Frl
r\
U
r-1
Eil

7,
H

3

EF

ftr

=

'*
: fith
FI
I{A
i.i5

rr,a

=a
-#,FI
r-r

7_FA
;-i
Y
vr\

ri
Y

n&lt;-

-

V
d
El

i*%\r
z

:EI
.-\

trt

ir
t
v

.€o
,"1

\d

l:'

=*
r*
ii'rt
4
rq

e-+HH
6\}ffi4
r..( Ip m
lii+.

F*i

H,d{Q
&amp; ii q*
Ftr
^' ll'-.e
l++
x== '-11
€i r-r

EEg?

i-rt
:l=
X
(J

ZPFe

t*\
k/

-

'
.fr.

Ko'.{ A
rdffio

#4{u
kn r+J
4{ |-{

^d
^
HNT
;4tr
'#rtg 0'?
(,n

(1

,9
'#
d
(s

P

-FJ

s

o
a

s

�:.
|

!

:i.

,ff
v

'

'. f,.

!l---ia-

7
a?
-\--=;--=:u

, ; :

=

-

a&lt;=Z
ul:al
a,
t Z
'_;)t-=
!
A

==at-r..

._
_

.. u

2- i7

_

.. .i', .,

,

l:L::;!
- .= li.

: J- ,: =
_
a
E

;/
F .= -. .=
- - = t, il- =

: a - _ i

' -- i = : E- ei
= .:-= i.
t4. lj.Lli
-_=
i ;
= -

2=Ei t E z: ;,s2=

?, !
*C.) :

f,
-\
:

:
-

r. 7 ^ i
J
=

:"
.j :,'

=
==
.4
7..-i.:i!a-=i
r-C r]
i.a2
!J:E-E:

t

u.

-:
l&amp; 1r
-=;
"
i, ':.=
==
=- )1?- -! Z'='*=
- .- J

.ra-..-)'JJr!..'=_-i
c =(a=Ei,i= 1,= E75 V:r!===a'/: t a: =-t -.=
i=
=
.:taH--'7-;!.=-

/: i.

=; 4 a=
- r
=
a

t

t

i.=34

=
z=:i

:
:

�;.
1
;

=
=

:=

-

=

;

:

:
,_
;

i:,
1

;

r-:

./:&lt;&lt;;
i€:
-;!

'==

7.L
=i
i;
-=
tt

.i-;

.l-!=
i:,a: c*+
;=;;

i:!=
)

| =

i

*=

Z=::*"

n
=7
:iz!

::=E

i

"; -:

.,.:=Z

:.2=i,

,

==-:
i=i-

!'-

!

t

!

H

Z=a:9;

2a,a-j:i

=

'!

a

u

^

EE

4

!? E'3

'a

o Fr a,3* i E:g;:

:"r:.,tl
YuB
a'-=E
1:;:=
il-=.'
==L-:.=5i."+;;e ii
=!i:i
!
35:_:a;.
7a:?.i E:2=
. tr : = :::
=:-4.
- !=;
7a:ae7
;=.t
zl:=Ei
Y.i-=
-':
-

=-=;f
I C---.:
j;ti

I

= E-= og Ei..;1

._

a i

n u

i-

:

r'a
7.;=F

c/. ;

J

F

X ;- i

C-'

-

i, Z ,

1.

ii r. ;=:=i i=
E-oct9:
*=:
==1'.
c-J
r
i
e
-,
=rli
=;,
= c i
=
=
-_,-Z=:t::Z:i'==ii==.
i j=i=
l,,i?ll',
.1; = :i*4
In!:
2izi
!:.:
l==
3.=:=-C
=ijLE(
==-;=
=:.;=1=:l
)-:7'i
1Z+ ;ii ,r.:7f 1i=; ==:7Ps

r---.=
-.

,
i - = =
_:)--*d!!=-.=-=i'a,=Uo

= -;

-

Iii=

=

;

=
=
=
=

e:i

t

-

t:

!

-'

Zt=e

.-

i. I a

J

-

5;I'E

U

=

-i

-'=

=
Eor=!'-c-

r

\
-

',J

.IIi= Ziaa Za !Ig=
:1 ==:;
I:i :7;=i
,:r? i':,;
=ia: nSr?&gt;-=
;

_.

:

u i j

C E=

a;

-

-

-

:
'-

J
-

! j
-- ^ =-).

-.

--

=':
=

:-

!'.
;
- - J- - --.r
)2
=

I

i

='a

.,

r-

=

'=
,

!.C I

=
:.

! ?.
v -^
+

C- ; ij tr i

!.

. :
!
4,
7
=.a r - 9
=

-

j4Z:2=

J
a

!

.,

2

= = r i a

*,
"

,itEZ

:
U

-:*;:,

;1=..

in;:

c

t'

-=
=;

!7
a-t

-;
,=
iJ

11'.v=:

Li2=,
="=F:
=2.'=s
=i7i=
-'=i:
:r=4i:
1=!
e_:ii

e

=,I
o =;=
'-' ":dF !: J

C

i:!E' 3at:'
ri=jE= !=ziiitl
ii;i= Eii i=!-=Z
-=
:r"27 3=E;E ia'=1 eiz:-=:i;!6
= =il?.2
-t.,=7,;1
/=.! liz'.-- :;a :€zi=,i::i=2== ti22;ii
l22J^,==
-e.:-uiu

i3.!

= |= =!r:==
=.i:l::r.,i=.r
=-.rn =2?=-a
==--J-=
:zi;i
;iE
iz;
ti:,:E
iL!;Fs

aA

!7=l
=;.)71:
:liii:

-!
-:=:
12=:.
=:
-'=i,
z;ii
:=
;a.,

7.

a-a

--ia':-=la

*;Z
!:
!-=:=

=.?t1..
l!=-=

i?ii, !
^:i=

:,=;l
=raa
- =

3--\-

a-:==-i
:=a'-,i
r-? ==-':-:=2a
i.=i;i=
=.=.i==
=zZi:.
il;='
,-=?.
===-:
;=-=:
ir=
'=a,=
,=
=;1:
:=t==? ,r319
;i:1
4=
:,r_=.:; =7:ri =a=1=
==ia= '-:i=z+ tizt= i=-= 7:r= 7=:r1
i?;-=-=
E
lE'=i;
r;'j
3==74

i1 ==2
=i ; =
=
-_="?='=-?
=1
=
-,j
=/.== ,-I'r1
=l;=1
==-'-i'_r-=;:a'!=".
t= L-.=

1t::L=.=Jta:.=r:::l:'.ii

=2?1
=r";r=, I:rL=
:.:1==;:zi=i-;
i;7L
,:-..
-=Zrz
='j:':-':=iip.=
_2=;7
=.Zrr7!
a==: ;=:ia
1= t
i-' :.== ;. i,ZL4= 7ri=

-. ! - !'a

_':r=::=.

I '.. =

'--;.:i-^

:!=l\=:

:,ii-a";a=

===-l
7:aZ=

2

7-i!:=t=
i==
=u=-i--=_i==_=,
==
==::a
;Z;:
ii17,
..-7r
__
;o===a= i;=-,
=-==r:1=:-j:,
-7ii'z='-i=;-: iZ=:E:
==a:
+rr1
arra
::i.r.:rri
f
e=i=a
,r=,-)
ti,=;
u,F=.r=
i=itr;I
E==-:
-t;z::,--=
-::
,-=
7Li='&lt;
.i:=i
Z="Li1't
==2.,
----'
ta.1i
2i7,-=
-''i-:
^^,:::12:=i-i.=z-i
';i::-i
=:;.::
i-==&gt;ZZ;;+_
ii,r;11:,
Z;?:lZZE;Z
i;;;
-,=ai
r7iii
==aZZ
i=rr=;i;;zi+":
=:=;i
-.=:,iia'a,;-'-E=
...!=-.
==i:
=-==t
:i'=
,aliz i:::
:'=t;

;a=;tii=
7or::=ii

.:'-:J-lt

:i

=

'.:;1t\=.
==7
=:=1 :=
==i;=
==)jie
z7a,a
3;2ia:,
=i;;ii
=:-'-'=ni'!
l-7=;21!2; E::ca:;i-:;
==Tr=;;,=-=-,
t==-= --=:=!
=_,
,_=: iz-',. 1 -L=,=
?.;=i
+ii1
i::.1
i;-=i,
1z;ri
_-=
-=-,-;*-.
i_::.==
i=;'i1
;:*;;;
"=i5.;i
?r4=a
=-:=,= i'-?==: ::;a2: ?vr?i*i
==lrl,:r:=i
=:a i:::
=;, .==-.:.r!2r
=i:'-=i=,
E;ii=:.=
"==;;:.-al'= =;:iii 11 ;,+= i:7=: !=::;
r,=r:-i
:
:;
;l-=
:i r,
= ;' . t

.z. r : = i o=a r;::

�i:

.
:
=

:

:.=.1
,

li- j
-rE j=

I
t

-

a

: i -^
;J 7
=

t

iJ jv.;

l--.!
= =
-::-!Y'"=t&lt;Y \--I:.--'

;:

;-r,,;:
-=

,7i4

-.,J;
I
.=
= -:
!

7:i:-:,a:J*=::- x
-:
==
I
ti7/=
;=

i
=

z4
=j

7A -,j

=:-::-;!ia:,.;
==
=-O;i
-F=u-:v!a=a-L

; r

-: r

i

,: y*i
a -.
ii=L:
.-

C--

t

/'
Y
t I .- .:^
z = ! /

=.:

Q5;x -

Lu

?

d

.

iZ
:

=

-

=

.= |

J

ti4.
',

=

a

a -

:f
=

=
=

.*a
I=, t;

_

a_

u:
= !i
= C

=5:

=.4
^ .=
-7=^ -

;:+E .=i
!

5 A - -

=.=iI
"

I !--

!

='=.2 i

=

_:j
e =
=

tr
?=.! -=
?.,
* r-,
.A J'= r.:

.:

- =
-

="I

i=
=
::aZ
:'-

==i

?

=.1=
1 = Z
-)=

i

r i
=1 =:E :=Vi

!

= *A i: e,,
:= J- .-

22=-.=

gr-a'-u

-

'o A a C-a
!._I_!.=''.

=, =='')

- ..1 J
= ! =1
a-+ - =
tx/.
E
t !
i

:

:
=
!=

:

o J I
'oi=t:'.

:

a.=
i
.
= ==2.:
A

:!-=:::.!==-*

37
=1=:.;
:!--yu=i,:!L91--a
3-iJ-.===-7=&lt;C---=.
7
-a=.:ii=)=i,..=-a===
= -r
=.!
t
= i

1-'_:=

=
= =
=n:-=.-!:i.J i

==Z?;

!9

o
t,^
@

o

s
G}

@

e
@
@
@

G

q

-

-

)

.1 .=

:

,-:Zii=i:t

Sr i'':::!ud;
?.=t;iii7
s\

iS

i

i:

NS -z=i.'!a=

C

t

a A |

-:"iiT-=:
'tL9i=i=
=a/=;.Ea1l
J2t-'n

1='-1
-:i
= a-r

-

-

=

-

1

2-

-=

=i;li==:
=

- : -

: :
===
?",.'ii:E;=
':z:E27:

-.

r:

=

-j-::-,

j':'")i
t

ii==;

=

'7-7.1
==5;!=
2r;''==i
! a
-

1:

*==='7
-;-;E=

: u .-:= =

=

=;1=,

IS iiaiTYZ; ===i.
i;;i;

.\S
lo
ii

;l

N.t

-:

* ii

S:

t -l S

{!:t :r

s .:
-:\

.u'-

r.J'2.==7.3
=):i=iiiE

'- -.'
-=

=--

r'-

= -

I

=

'
$ si Ez=a;:?1
=:,.:?:
==:l
\
i

i. \is..

-=2,i-'
i i ^ a 'Ji=1.:3

=

==i

n .* \ i:
).r7
u
-La;2.!i,i=
€ t s.S-: ==

!=.i;i
=i i, = Z i=

l- _

'-:
-t.t .Jj v
ii i:I -\ri-!'-+=',5I!1
S\
- )
.: a- ic':
=j a=ai&amp;= =

i u SSi ;;;icz|.,', t= ziai;=i

N.E.S.

l:a,:sj,=!,i

c-=,;ii

2i,!,!1,

a - - !.:,:
t&lt; \
=
=:
=.:
=.='i'-=:31
*9 l::
r'a;;::sr;
:(=:'d-

s

k { N.:-i 73=j.1
E

7i=,
=zz=
:=:
'"ta= =. :a =::
i":-,,rii

7s13

;!;V !=i
=:'
7=r
iZ)

E l^i.7
a::-:3.a.=:-;I
"^,lai=
-*-- ?,= t
_o i .d
i-s F
= ; a r Q:7 a 7).a=la
d riS':F;,i9?=i
A

7
ir,i'=E
=!i=j
Li.l;nz
i!r:1
i;==e 77.,=t;

:Ei::t;
:Zlz, i=22=
i;7=!
3;rt!:

i==i.:,J i:==
,S=-i=
=r=;

t).=
=H!i
:"qEi,
=:;i
-=Lri=:t:

= = =_ = = ::=
='"
i-ri;ca
!._=?,
) t
a i=s*it
= )
=.a ^ 3
/

a=,i!

-==iz
i==i:
+';:=
L;r:a

=,;ii

.\L:;:2

E-u

;:S:-

iiyZ=:

*=*i:::;
=":.
vE#.==i=

=i1i:a'a
1::
z===t ;:i==i::i i;=:5 :.;1,i2
i;i
Ii;Eiir;
!i;;i'=
EEaEg;
j,
A:r..BE
ar:
av.:17.i
!a?a:, ;t;t;1a2;
l4:=
=-.;l'JZ
1,a
a=-:oA7,:E5
ni-=. .==,
t:.;;
=28=
1Z\7-i--IE;=
l,=:r.:,
='.'ai
=;=-:i
::-c=
== i
a{\i:
iri
i==
;,="=1
!,ii7=
7=',
lz=
i:
!=
ala
,-rli
i!.:,;
;:=
: _:
,.2i'i
-:=24
f :!i
;v.."-?
;i-=
==="
--?-i=,=ii'a''i+a=7:;31=a
=i;e
=ci.?i -.a= ;;=
==i2;
=r:=.===J€--",-Z-=.=:-at'T.--i.-{-E=-a:i.a-riZ
,=t_)*, 1i=1t 7==;
:i,i;i
E
i
1?.,
E:;Fi
iii,
Et iEi ;t( i= ti:i=::
=r:;
=,7ij;Isizi
ai;i?4=:7
:;:Er
!:,-+.u
tt;,r
';;tEi
.:!;g
r3i:,?)
iizl
3*;I;l,FsiEEi
l"i:z
?=
,,,i:;z
,=72; zi=ia
iE i:: ii=, =2:
E
=Zii'i;Ei;;i
ii€*',=-:
E; 7ii. ,=;
i::
71i:1 =i=:1 aia;1:

e

===

=i=:i
=;==i
:,r1i
iitaZ=,,2ii: it;;: a,i:7 :i=
=i::z .i7:;
i;i=ri =;;i&lt;a "E=z,t
,,!i-+,
='i;*
.1,ii: z?-ii:"2
=1i;i i=i=,c
,&lt;''i
1=
ai,,
=z.r;
i?i i:; €cjEie
=,i:,
=litZ )ir-:,i? -=i.:--zz o==i=u1 ;;;";i='.?::i";
::1i
z;i=i
i=
?;:
;x;s
:a
i;1i:
ii+;
:il
Ii;
_: lzii:
i':al7
E ;:=i=

i=.

1====7r z=ti?-i
=Zi ;:=
=11, ?:ZZi
=::?vaiZila :i==ii ii;i:a :E..-i;!: i+:tEi .i;r::=i

�iii

t-:

i a; i'I =,?;i:
= 2=
rE = =.*.;j;
i,l ==i:''! 2.?
L i ^ ti
+:;- i -.i -,r.u?t
"Et: l=;

?€iiliiE;il;i";1=

=

-

=

e

J

,,

-

_
_:7.
-

;^
=

.i

)d
!r^

k

u,
t._

- / -.t-:2i

,:

,9.O
i:q

:--::,tQ^:=
..
--- =.i i

J

-v:!u

-

O

L

;;-

0n

&gt;

o

r' -h C..,::

'= -. ; &gt;-a
-=4,4i
-t=,ja
--.---Y

a=

--

!F!

=

t.--

i --: 41H.- ei

,'
-=-a!-:
J'

-

-"!.=Z-

-::

=

Zt:: :; iiiiE:==i1:=1:i1 =vZe;=:1 :z

=

=:
-i iia:
'1 t :7:=.a d':-,:; Z ! = +: = = ia
=-' '!:=
-; '
f r!'=,
I ii{ i?7=;==
1
e; : =61t
==
^e''i u E: --i = ?:i;'F * !.==, i j'- ==z;
,:E='!-a
i?;'-Z:
S=cE:a
=i.iE:-,=.:t
I !: }='-:iEt= =i-\,=='ii

iSr i=..2 d,
! ?34:*z;'-i'i'rZi
-i'i3=; =?'zzEiiv
i 1{
=ag,o=:1I ;L?jit,

iE.z:i,

=€i.trr-eia

iZ: _'=71i1',
. i?, ,, ; E,E ,=i====i;;:
=-.'i3ii1ir|
-"- Z1:ii; :ii::,,;
tr = - t'S
!
a
;
i
t
=
i
==:
=r,
= aa_'=a-zi'i.i 1a', !
= ^=Z )_ ;-=
=:r.r=- z=-:n
=,aaj;=:
ri=_ia:Zi=Zii=;ii?=,.t,
zi_i,r'-i=.;= =- z? ia
ti:+=air'=1.
.; i
-i-li==i:i
i;
r
:
r,.
:=:-=.1==
."=
a'i=
a:
i?
- r;22= =,
i;;F
?i
i,:a
;r= i.ii
=
=)+
=2-,, ;.J11
p a.
:'i'-l
=!=i?==
1a+
:Zz;r
r;Z_? 5;;,t
t"
"=4..2ii':'l
i'!'.i"t1a=.=A:=
l= ;'t -;"
!
i4'=:;
=
ii-g'=
i-c-c1
=;=
=
" XE i iz"=';"3i
'.,15=
i'" i"€i= o a'; i-|=i
,.=ii
=4;
: ir - E "-i"iiii=r'-,-+
: =:ai7i=2 =,-'"- 1i1+;ir'l
E

! ui

-=

i;l

r_

=

=

=;i;::

s,

-"

=
i =-/;; = =i1, Z= i',ilir:
T r ci;o
' = =;
i72==:a;-:
-;==E.2,,, .;=7
:1,,.r.i:i;;r;J:
(
+=
i,=
;
iiz'.;.
ia-=
=E
r a i i 2 : + z r i -, = = iii ir=
:
=i:;
i= I= i Z
.=
E Z a rr1 La ;; ; i :? ; l r i a : !
'i:. i _i ".tr,;rVi._;1
rr;=to7i7lii=r
.i;
i.3=,=
1, ._-= =a i.i=_
ir.i
=
i r =iE
a,
ii2=*ia:=;ii,-;
: a?_
iil=:=:i'7
ii.=
=
_==!!ai
=
=
=
i_..i:.7i=
r.=".
= -=::
!:-I
=.zi
1?.
,aaliiii+
i3:1ziiZ;1iz::a?Z
ir:Zig:r:: i-.;21
iiI' =;''
a1==;i1
==:i==___ii
i;e=
::i,i;:

l='.4

=e ;€ t=zi=r1 zi : I; Iiz
1z=:;EEa
2 t-z-rie4=Eli=
tCi=?;7;+, =,,8:t; : r;;=;:,
iii,
''1t:i;-frz=-,i4T=i,l,=r=o
2.V 1,-'r4;': ., - i z ;.4r,.,/z,rr,
L?.: i=i -.;; ig; r-.i.-*i!F.i
j
=i 13iF;1t==. il;.
iza

=:,z1
L:r,i;ii^z*,i.; =iZi;1ai
1;;=
Ziliii;r.:: i,i;i!-,?+:;=+:t,=_.=?:

t; i;i;:i i17rii1'rii

E: r r,
: ii:i S,i:.- ! -!.=. ?.2 !;; El=.=€a I Ei I'= 5
==ia1
^
=,,
&amp;i;6=
*-'-7"?72
,2i
va
t7
z'..:
?v:ili,a*'*i
ii=
i.==72*i
j
yr|=li7
n::
it
= -,
Z'{v,Liz.i u;4e1; riE . j=i;1i
i:
= =:i
i.'z ti .c ga 72i:i.-1
; :
=

�.i

l_

;i ;1; i=:i:i!=. t=2,:Ei i!"-, ;; i:E:, ;i
,=1
ii'11i:;.
1:i;
?E=*E:ii=l
18,
111
a,:AI i :iae 7",?it
:a :iE
:77g -: :":?;
=-i=-;
,:t Eirrta"
5.;-.,;1.:i'-zr
SIE Z..tii,i,.Z,=
i= i: =; 9 n ':u- i1 i i:i ;=iEri==a ziil*ii!4,
-riz
=,=
!=
=:
E__:1t,_'-:i.;==
==
;;ilrr'+7
=i-*-i:=-ii
7-' ;1.7
F:5'i=r
i;; *r-i2==iti

aiZ!Ii
iz :
1:-Y r lZ=
!=i'::;1: =i;:
?,,;1
)2==::l:
a= - :?!zil=

4="--1?r'=:AZ
:i
2r,i
r c ' 5 i==-j = : -

; - =:.=:"
| = 2'--:
i =i,4Jg&gt;.

-.

;;:i7,t_a,- - 1a-::
;;
"
=

=a,z

-=a _!=--o:

i:;L,i

:+r
-=,- ii:='l+;;;
r. ;
?J-E,j i
47, - y:
2 !, Zz;.it,-rlE ii4;i:i=:
:
==
-:"..,,7
i,
I
=
:-.=
i
Z
e
=" i i
!-=11:,.4=:
"4..=;?=!i=
,r, =:j t=7',:a=5:
z_.,iZi:
;.
I
; j ,= ;. " !
:, i - 2
:r
/- _. il
U - j :^ ., - J = I
- :
=;:.--.+i2J:;:5e;='i,
='1
=
=
=Ea
-='::';==ZZ
ait i_i=,:,:.-il
:
--iZ.Z':.;=ri a"_i='i7a=
a=-a7i?l

7.

=

._&lt;,
i:='i,-?=7-= !)=7
i=-:=
.-=
: ; zt ?i: . a|j: :1 it
i=-.=1
=t,!=,-i:=i
a,a=,*=a-:.-r
=;
;=4i= -:S i;41:2''_==i:-,=?
,= -;,2: =u.!-'.a
5 I; !
".- : . ! .=7 =
r.
:= =:..
: = i
a- i
i
i = = = - - a
=
=
er
a
Z,- =
I
i -.= -1 F=.=| =,=
i i'I =' = iE
):: i i /; i+
;= H.= ?.9 ii;'lz+
.,=,
"
=:==,,
r,?t- iI -=_;=,?-:
_i.
- LZA
'! I
- : f=:
i I ; =:r.i
.. -- a =
.
,= :: E,=
=
=
.:5=:li=;u;:.1==
"!'
=:, ;==i 17:;
=
-=i
i Zz:,
i 1=i,a+:E
=:
=
ii::.1=ia
="i=-,t==
:.:;
:= =i=
.I ! iii=i'=;iiia
ri= :€ : )
t; i ir'+3:i1-1-.

"

a

=t

1i ; ili ;"?:':

,,i,=r s,=S
i:;11ai;,

iii

= E ;",:

=

-!1
t,i

,s
L

!.:

.-..,-.r,,a",tt\.

li
:

3i

;.,,. i:

{:t.i.|i.a t, .

r

''ii"'"'ir

-1.

:

'.::.:.::::1::t:r::J

l, i;

ryEF@ry
ffia
%lf

lwrffi@61
--()
-*--

GiBr:.::i.@

ffi.-.*rrffirfq
gl*,t.,,,,mlti

iiiS ==i'zi.;!

i i = ",:- ; . i,,' 1=_ Z ;

EjE::,E

ti='.

=

:iii

it
;'

s=;

;i.i

:ri;!iii!+;: {=
zi r EEzi,:,t+1 = 3=,-i1=t
=rilE
;!=
;r
:
?i
E!;
Z="i
n:
[=;
lz;Z
",iii
'i1i=j;
l,i5; ; i;=
1'=!ai|;E= iI)-tis
F::i
,,1'z
: !' -7; ;=
ta..: : +aa=+
=
Jt
;:-.
;=J
.rrj=l=aI
-!vJ:;
:
j =' : :
'=rz?'i?:
:
+:
Zj,,u,
:ii?
i1=' 1' :
i r ?i; z ri==
'1:=i7i:i=
=i1,
riTE'= i ;
;i?l=: I
ii:=*i*i
Ei:
1"=::;:Z
::S;ai1'::=i*,
i,_-,=;i,= '
? 4:=
Eiii.=.1.r;= a Ji,=t
|2,,

;:; iii;!

^ i:=_'ii:,i:=
g
?'1'c "
5
)'i=
:
;?iii)ti
-=.: - =i:= ;/!; +,1;2tr --i.,i_^o.-5
J;i;:Z?:
,:
7,f1..
Z:=:
r.
h.- u,i =.; ti;.!-'-. a ; _ i .- - =_ i =
;==,
i a,= i,-- i-a - 1 7,- i=-;=,:iq,iz
p'i.;;72,-lii
::) : i.=,
:,7'i I,=':z4a -2 1=:=1oa-.=
)lv.
-i-=
9='1 :E,Eaai;
l?4
==a
=t=
.ii
i?;- I;=i:;'..:tiiif
Eic: u!=:!.3',=L=
!:
==;
i::
i
= :a-:==; =:n a;i:;; ?.=?.ii?il -,_1--

!&lt;

N /=.:
O!
ai

:
Jd"

tr

a

b

a.

-

- ! .i ;
'E
a c5
rO;,;
NV ^aU
d ,ci ';. "'
UIN
La
Zr,t-

L--^
!tr;-

9!J

m,:i.!
b!:

7

: F;z,i o zi,i

="

=,i, u

i

iitii:;iiin,i Ziizi : :iE::!=
!, _= ;r'

=i?ii;iiE=
:!.7?i4I
i1; ?i:;ZEt'-i;;
;fi: + :;;, =L:.==;
tiitzii ii!E;iat ?i i; ,1i:;= 1:;:t,t

*;1t-:;

E

=

=i;i = :iz!-,i,

=

i:;ii==!;; i x ii=rs ;,i ; r ii!:=z : rai i=, i
its g,71i

:E,i:

, o
II*i *c .z).

/t,:
c- !
I n'ji
.
!

l=
-t1^-'.

l!-o

|lf=!* .
^.
e
fl\l=liZ.j
F
I!-X=E
A;t2
{.:U,J

;zz+1 taaVE;

�</text>
                  </elementText>
                </elementTextContainer>
              </element>
            </elementContainer>
          </elementSet>
        </elementSetContainer>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="12">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="49">
                  <text>Broșuri secolul XXI (2001-20xx)</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1794">
                <text>Definește necesitatea (2008)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1795">
                <text>Buy nothing day - 1 zi fără cumpărături, 364 de consum responsabil</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1796">
                <text>Cât din ceea ce consumi îți este necesar și cât surplus?</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1797">
                <text>www.solidaritate.info</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1798">
                <text>Biblioteca Alternativă (Colectiva Autonomă Macaz)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1799">
                <text>29 noiembrie 2008</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="46">
            <name>Relation</name>
            <description>A related resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1800">
                <text>www.solidaritate.info</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1801">
                <text>română</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="1802">
                <text>broșură</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="293">
        <name>2008</name>
      </tag>
      <tag tagId="579">
        <name>anti-capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="816">
        <name>buy nothing day</name>
      </tag>
      <tag tagId="815">
        <name>consumerism</name>
      </tag>
      <tag tagId="818">
        <name>economia darului</name>
      </tag>
      <tag tagId="817">
        <name>Marcel Mauss</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
  <item itemId="474" public="1" featured="0">
    <fileContainer>
      <file fileId="927">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/1150b1cfaf714b2294995cd48a68721e.JPG</src>
        <authentication>d1d2a0e06e45ca059499b3ed3cafe19a</authentication>
      </file>
      <file fileId="928">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/44c8c278630ff0c0824d160975f00d19.jpg</src>
        <authentication>59e8e67cdf2470c4aed6f470fd1ddccc</authentication>
      </file>
      <file fileId="929">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/ee5e0d6a5bf8d85c39337a7c59f1f7a6.jpg</src>
        <authentication>51c9ac4aea690d74515c0a2f3165beaa</authentication>
      </file>
      <file fileId="930">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/65da7dfb8079e1b1789c3da4404d9b9f.jpg</src>
        <authentication>0c0b7d956b99671519377d9894484c42</authentication>
      </file>
      <file fileId="931">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/299f56623777939a1e326661da39784f.jpg</src>
        <authentication>d2dd0083f6e2a4b0750284f035908803</authentication>
      </file>
      <file fileId="932">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/210de4cd6e19c1a179b7db66d974fb38.jpg</src>
        <authentication>be5d2d37b88244afe4276ca897c78c6a</authentication>
      </file>
      <file fileId="933">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/8bd955d600de6569a28d6bb277fc0298.JPG</src>
        <authentication>adb80f988bad1335ca205d494a77733d</authentication>
      </file>
      <file fileId="934">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/d69b792b0313f9d89e1ef4d96bc5cff7.JPG</src>
        <authentication>3203f86fe7bf229d46af6f954dec26ac</authentication>
      </file>
      <file fileId="936">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/b10cc50f9a28e9b3c4bad1fe490603ac.JPG</src>
        <authentication>b72437be0836f37504c6adaa053c9eaa</authentication>
      </file>
      <file fileId="937">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/cb6cdd357f2b61a20ef999ffb986cef2.JPG</src>
        <authentication>1fc56323db3aec966c41e57acf4e80fe</authentication>
      </file>
      <file fileId="938">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/19169058595b03189113c104a91cca1e.JPG</src>
        <authentication>12fe6b40da4e63290e8437815225b3bb</authentication>
      </file>
      <file fileId="939">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/a74b36c638cdd08066b652bea40887ff.JPG</src>
        <authentication>e51abb0ca65f6fd5518c601b041050ce</authentication>
      </file>
      <file fileId="940">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/e98c6f06a3357c449755ae2d60f7278c.jpg</src>
        <authentication>e007d0aa653c663a131b22dee5685440</authentication>
      </file>
      <file fileId="941">
        <src>https://anarhiva.com/files/original/2209006766405bcd528884f144379e2f.jpg</src>
        <authentication>8be5bf2a1cf068526abb23dd12aba8f9</authentication>
      </file>
    </fileContainer>
    <collection collectionId="32">
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="1">
          <name>Dublin Core</name>
          <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
          <elementContainer>
            <element elementId="50">
              <name>Title</name>
              <description>A name given to the resource</description>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="4419">
                  <text>Colecție acțiuni, proteste, marșuri și festivaluri</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </collection>
    <itemType itemTypeId="6">
      <name>Still Image</name>
      <description>A static visual representation. Examples include paintings, drawings, graphic designs, plans and maps. Recommended best practice is to assign the type Text to images of textual materials.</description>
    </itemType>
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4420">
                <text>Demonstrație împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare: 9 noiembrie, București (2008)</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="49">
            <name>Subject</name>
            <description>The topic of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4421">
                <text>9 noiembrie</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4422">
                <text>Demonstrație 9 noiembrie </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="39">
            <name>Creator</name>
            <description>An entity primarily responsible for making the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4423">
                <text>Info-Propaganda &#13;
F.I.A.&#13;
Intiativa Autonomă C.A.F.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="48">
            <name>Source</name>
            <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4424">
                <text>anonim</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4425">
                <text>2008 </text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="4426">
                <text>București</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
    <tagContainer>
      <tag tagId="293">
        <name>2008</name>
      </tag>
      <tag tagId="724">
        <name>9 noiembrie</name>
      </tag>
      <tag tagId="579">
        <name>anti-capitalism</name>
      </tag>
      <tag tagId="504">
        <name>anti-fascism</name>
      </tag>
      <tag tagId="514">
        <name>anti-rasism</name>
      </tag>
      <tag tagId="23">
        <name>București</name>
      </tag>
      <tag tagId="304">
        <name>Craiova Anarho-front</name>
      </tag>
      <tag tagId="725">
        <name>demonstrație</name>
      </tag>
      <tag tagId="803">
        <name>holocaust</name>
      </tag>
      <tag tagId="801">
        <name>Noaptea de Cristal</name>
      </tag>
    </tagContainer>
  </item>
</itemContainer>
