2 10 549 https://anarhiva.com/files/original/b73745765863355bc77d5382236fd307.pdf b985f952094ad7963ba23eaa56afd3f3 PDF Text Text 1 �2 1 Platforma ANARHIVA își propune să documenteze istoria puțin cunoscută a pătrunderii și a răspândirii ideilor anarhiste în România, începând cu secolul XIX și până în zilele noastre. Colecțiile arhivate nu sunt menite numai să tezaurizeze un patrimoniu, ci să prezinte continuitatea practicilor și ideilor libertare în spațiul românesc. În ciuda ocultării tradiției anarhiste autohtone, au existat destule personalități, publicații, grupuri, edituri, periodice, corespondențe și, în general, o importantă producție literară asociată mișcării libertare. Indiferent de perioada istorică de care vorbim, anarhiștii din spațiul românesc au fost mereu conectați la rețelele internaționale, având o contribuție care nu s-a limitat doar la spațiul autohton, ci a depășit orizonturile granițelor politice. Încercăm să ilustrăm prin diversitatea surselor și colecțiilor inventariate (broșuri, afișe, reviste, fanzine etc.) multitudinea practicilor de organizare și de reflecție critică anti-autoritare. În același timp, sperăm ca această colecție să se dezvolte și să atragă viitoare contribuții care să documenteze aspecte necunoscute ale acestei istorii neîntrerupte. De asemenea, sperăm ca prin demersul nostru să trezim un interes mai larg legat de cunoașterea și cercetarea anarhismului în România. De altfel, materialele prezentate pot fi surse de inspirație pentru acțiuni și practici de auto-organizare ghidate de aceleași principii. facebook.com/anarhivaro instagram.com/anarhivaro/ anarhivaa@gmail.com CUPRINS CUPRINS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 texte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 linktr.ee/anarhiva anarhiva.com Anarhiștii din România împotriva războiului din Irak (2003) . . . . . 3 Aceasta (nu) e o poveste de dragoste! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Joseph Ishill (1888-1966): un tipograf libertar . . . . . . . . . . . . . . 4 Comuna din Paris (1871) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Zamfir Arbure-Ralli (1848-1933) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Piotr Kropotkin (1842-1921) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Paraf-Javal (1858-1941) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Mihail Bakunin (1814-1876) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 No Border Camp Timișoara 2003 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Ansamblul Oltenilor din Berlin (2013) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Mircea Rosetti (1850-1882) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Carlo Giuliani în zina Ura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Errico Malatesta (1853-1932) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Const. I. Emilian: Anarhismul poetic (1932) . . . . . . . . . . . . . . . 13 Pagini Libere (seria II, 1925-1926) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Mechel Stanger (1909-?): „Amintirile unui anarhist din România” . . 15 Inițiativa Autonomă Craiova: Războiul civil din Spania (2005) . . . . 16 Retragerea din societate (CrimethInc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Sindicatul și Atelier 2.0 Târgu Mureș . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Critica Radicală (2002) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Alexis Grigoropoulos & Toată lumea pe străzi. Texte și comunicate din timpul revoltei din Grecia (2009) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Livia Sura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 16 decembrie 2006: Campania împotriva extremismului de dreapta (Mișcarea Underground Timișoara) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 �2 3 Colecția anarhivată în 2021 . . . . . . . . . . . . 23 1.2 Colecție volume sec. XIX (18xx-1900) . . . . . . . . . . . . . . . . 23 1.4 Colecție Broșuri sec. XIX (18xx-1899) . . . . . . . . . . . . . . . . 23 1.6 Colecție diverse sec. XIX (18xx-1900) . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.2 Colecție volume sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.3 Colecție reviste sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.4 Colecție broșuri sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 3.6 Colecție diverse sec. XX (1948-2000) . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 4.2 Colecție volume sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . 25 4.3 Colecție reviste sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 4.4. Colecție zine sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 4.5 Colecție broșuri sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . 26 4.6 Colecție diverse sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . 26 4.7 Colecție fluturași sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . 26 4.8 Colecție afișe sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 5. Colecție fotografii, portrete etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 6.1 Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+ . . . . . . . . . . . . . . 27 6.2 Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri . . . . . . . . . . . 28 7.1 Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) . . . . . . . . . 28 7.2 Colecție audio (înregistrări, albume etc.) . . . . . . . . . . . . . . . 28 Diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Interview with Anarhiva collective for BUNĂ #8 . . . . . . . . . . . . 29 Tipărituri 2021 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Activități editoriale 2021 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Review: Anarchism in North East England 1882 – 1992 . . . . . . . . 39 Rețete de la coop.: tofu și mici vegani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Bibliotecile de la a.casă (CJ) și Filaret16 (B) . . . . . . . . . . . . . . . . 43 texte Selecție din materialele anarhivate Anarhiștii din România împotriva războiului din Irak (2003) 15 februarie 2003 a fost ziua globală de mobilizare împotriva războiului din Irak. Sute de mii de demonstranți anti-război au ieșit pe străzi peste tot în lume pentru a-și exprima dezacordul față de intervenția militară, deja certă la acel moment. La începutul lunii martie 2003 au avut loc și în România câteva acțiuni de protest inițiate de (sau la care au participat) colectivele din Craiova și Timișoara: diverse publicații, marșuri, dar și acțiuni „Mâncare, nu Bombe”. Pe pagina noastră se poate citi o dare de seamă de la unul dintre protestele organizate la Craiova, apărută în limba engleză, în numărul 3 din zina Buruieni (2015). O altă relatare, de această dată în limba română, a apărut în zina D.I.Y. (2004), textul fiind intitulat „Anarhiștii împotriva războiului în România.” În colecția anarhivată se găsește și un fluturaș răspândit cu această ocazie de demonstranții anti-război, intitulat Război? Nu în numele meu!, dar și o înregistrare video de la manifestația din Craiova. Aceasta (nu) e o poveste de dragoste! Unul dintre scopurile declarate ale Anarhivei este acela de a înlesni accesul la materiale pentru toți cei / toate cele care se interesează de istoria anti-autoritară �4 5 autohtonă, dar și să trezească un interes mai larg față de practicile și ideile libertare. Ne bucurăm de fiecare dată când aflăm că zinele și textele anarhivate au reușit să facă acest lucru. Este și cazul broșurii „Aceasta (nu) e o poveste de dragoste!” de Adina Marincea, apărută în mai multe limbi deja. Textul încearcă să documenteze în principal activitatea colectivei Lovekills, dar și a altor colective feministe de la noi, începând cu anii 2000. Joseph Ishill (1888-1966): un tipograf libertar La 14 martie 1966 murea Joseph Ishill, scriitor, artizan, anarhist și unul dintre cei mai apreciați tipografi libertari ai veacului trecut. Originar din Botoșani, a emigrat în 1909 în Statele Unite ale Americii, la fel ca mulți alți evrei din România la acea vreme. Era, de altfel, unul dintre apropiații lui Panait Mușoiu, cu care a continuat să corespondeze mulți ani după aceea, primind în continuare Revista Ideei. S-a stabilit la New York, familiarizându-se destul de repede cu cercurile anarhiste din metropola americană și participând la animatele prelegeri ale Emmei Goldman. Interesat de metodele pedagogului Francisco Ferrer, a devenit unul dintre membrii „coloniei Ferrer“ din Stelton, unde-i învăța pe copii arta tipografică. A editat numeroase reviste – Modern School, Open Vistas sau The Free Spirit –, broșuri, dar și volume dedicate lui Piotr Kropotkin, Elisée Reclus, H.D. Thoreau, Eugen Relgis, Oscar Wilde, Havelock Ellis etc. Obișnuia să lucreze alături de Rose Freeman, poetă și tovarășa sa de viață, scoțând tiraje mici, împărțite generos prietenilor și tuturor celor care și le doreau. Era în același timp editor, traducător, corector, culegător și legător. După cum mărturisea singur, prin munca sa încerca să scoată la iveală „valoarea estetică a anarhismului, atât de nesocotită chiar și de cei mai sinceri precursori ai acestui ideal.“ Câteva rânduri despre viața și personalitatea sa puteți găsi pe blogul colectivului editorial Pagini Libere, sau pe website-ul Râvna. În arhivă se găsesc câteva dintre publicațiile sale, dar și un mic mesaj de mulțumire din partea Emmei Goldman pentru „lucrările de frumusețe și revoltă” create de-a lungul timpului. Comuna din Paris (1871) Se împlinesc 150 de ani (18 martie 2021) de la începutul Comunei din Paris, eveniment care a marcat nu doar sfârșitul veacului XIX, ci și mișcările de emancipare populară care au urmat. Pentru 72 de zile, muncitorii parizieni au încercat să se organizeze pe baza principiilor echității economice, ajutorului reciproc, autonomiei și libertății politice. Comuna a fost până la urmă înfrântă, ferocitatea răzbunării burgheze împotriva revoluționarilor și muncitorilor șocând întreaga lume. Louise Michel, condamnată la deportare în Noua Caledonie pentru participarea sa la Comună, își amintea de masacrele „săptămânii sângeroase” câțiva ani mai târziu, atunci când, ridicând steagul negru al revoltei alături de șomerii parizieni, le amintea acestora nu numai de lipsa pâinii, ci și de moartea miilor de comunarzi, executați de trupele guvernului de la Versailles. În arhivă puteți găsi mai multe materiale dedicate Comunei, de la antologia lui Barbu Lăzăreanu din 1948, la „Almanahul Comunei” din 1877, scos în Elveția de Elisée Reclus (fost comunard) și Zamfir Arbure. În deschiderea almanahului din 1877, editorii scriau următoarele : Printre autorii articolelor publicate aici, unii cred că este posibilă o transformare economică prin acțiunea inteligentă a sufragiului universal. Alții nu �6 7 văd posibilitatea emancipării muncitorilor decât în acțiunea revoluționară a muncitorilor înșiși. Însă și unii, și ceilalți afirmă autonomia individului și a grupurilor, recunoscând necesitatea egalității economice și proclamând dreptul și datoria muncii pentru toți oamenii. Și unii, și ceilalți se vor afla în rândurile poporului, în ziua când poporul se va ridica. Zamfir Arbure-Ralli (1848-1933) Pe 2 aprilie 2021 s-au împlinit 88 de ani de când s-a stins din viață la București Zamfir Arbure, unul dintre cei mai importanți militanți și publiciști anarhiști de la noi. Sub numele de Zemphiry Rouleff, Arbure s-a aflat în 1872 la Saint-Imier (Elveția) printre delegații prezenți la congresul de constituire al „internaționalei anarhiste”, după despărțirea socialiștilor libertari de cei marxiști. Revoluționarul basarabean, care și-a petrecut studenția printre „nihiliștii” din Imperiul Rus și a reușit să scape din temnițele țarului, a fost, de altfel, și unul dintre apropiații lui Mihail Bakunin. Prieten cu mulți gânditori și revoluționari anarhiști celebri – cu Élisée Reclus a scos o revistă, Le Travailleur, iar prințul Kropotkin l-a scăpat din arestul poliției elvețiene odată, plătindu-i generos cauțiunea – Zamfir Arbure ne-a lăsat și câteva fascinante volume de memorii. Viziunea sa, inspirată de anii studenției sale „nihiliste”, poate fi rezumată într-o formulă simplă, notată într-unul dintre acestea: „A înțelege totul, a îmbrățișa totul!” În colecția anarhivată se pot citi volumele În pușcăria Petro-Pavlovsc și Temniță și exil, precum și alte texte ale revoluționarului basarabean. În imagine portretul făcut de pictorița Nina Arbure, una dintre fiicele lui Zamfir Arbure. Piotr Kropotkin (1842-1921) Începând cu anii 1880-1890, au început să circule și în limba română textele lui Piotr Kropotkin, unul dintre autorii clasici ai anarhismului. Ideea ajutorului reciproc ca factor al progresului social, prin care acesta încerca să deconstruiască mitul „competiției și al luptei generalizate”, a avut ecou, se pare, și printre tinerii din România de atunci. Prima broșură tradusă în română a fost, de altfel, tocmai apelul său adresat acestora, „Către tineri” (1888). Cele mai numeroase texte au apărut însă în colecția de cărți și broșuri a Revistei Ideei, publicată de Panait Mușoiu: „Pușcăriile”, „Războiul”, „Vremuri noi”, „Rolul istoric al Statului”, „Din marea Revoluție Franceză”, „Unde poate ajunge agricultura”, „Munca intelectuală și munca manuală.” Acest din urmă text, inițial apărut în Revista Ideei, a fost ulterior republicat în traducerea Leliei Popovici, în 1944. Broșura „Unde poate ajunge agricultura”, apărută în 1913, este o traducere dintr-o colecție de articole și studii economice, sociologice, de pedagogie etc., apărute cu titlul Fields, factories and workshops, în 1899. Tot din această lucrare face parte și capitolul „Munca intelectuală și munca manuală.” Ambele traduceri pot fi găsite în colecția Anarhivei. Paraf -Javal (1858-1941) În colecția de cărți și broșuri editată de Panait Mușoiu, dar și în Revista Ideei, au apărut de-a lungul timpului mai multe traduceri din Paraf-Javal (1858-1941), scriitor francez cu care Mușoiu a întreținut o lungă corespondență și, se pare, o la fel de îndelungată amiciție. Anarhistul francez credea că fericirea poate avea metodă, că existența umană, dar și „chestiunea socială” pot avea o dezlegare științifică. În jurul acestei idei a �8 9 construit o teorie filozofică, cea a „transformismului universal,” baza anarhismului său științific, prin care încerca să găsească un răspuns la problema fericirii (individuale și colective). „Omul poate fi bun și fericit” îi plăcea și amicului Mușoiu să le zică celor care-l vizitau din când în când în subsolul său plin cu cărți, oferindu-le, probabil, spre citire și broșurile lui Paraf-Javal. În colecția anarhivată puteți citi două din broșurile publicate și prefațate de Mușoiu, „Organizarea fericirii” și „Ce știm despre lume: de vorbă cu nepoata”. Aceasta din urmă e o lucrare folosită mult timp în cadrul „Școlii moderne” inițiată de pedagogul libertar Francisco Ferrer, pentru care Paraf-Javal a redactat și alte lucrări și cursuri. la Focșani, fiind urmată în 1918 de ediția lui Panait Mușoiu, cea mai completă în limba română. Idealul său era libertatea. Însă nu libertatea unuia împotriva celuilalt, libertatea forței, ci „libertatea care, departe de a se opri ca în fața unei limite în fața libertății celuilalt, găsește în aceasta, dimpotrivă, confirmarea și extinderea sa la infinit; libertatea nesfârșită a fiecăruia prin libertatea tuturor, libertatea prin solidaritate, libertatea în egalitate; libertatea triumfătoare asupra forței brutale și asupra principiului autorității; libertatea care, după ce va fi răsturnat toți idolii cerești și pământești, va întemeia și orândui o nouă lume, cea a umanității solidare...” Dacă doriți să citiți mai multe despre viața, activitatea și personalitatea lui Mihail Bakunin, în colecția anarhivată puteți găsi biografia sa, scrisă de James Guillaume și tradusă în limba română de Ion Ionescu-Căpățână, în 1936. Vă recomandăm, de asemenea, să citiți și ediția din 2019 a volumului Dumnezeu și statul (apărut la Pagini Libere), care reunește mai multe informații despre viața și opera lui Bakunin, dar și despre răspândirea și recepția textelor sale în România. Mihail Bakunin (1814-1876) No Border Camp Timișoara 2003 La 30 mai 1814 se năștea în Rusia Mihail Alexandrovici Bakunin, unul dintre cei mai importanți gânditori și militanți anarhiști ai secolului XIX. Prin Zamfir Arbure, pe care l-a rugat să organizeze rute sigure pentru contrabanda cu texte revoluționare în imperiul țarilor, Bakunin putem spune că a jucat un rol important și în apariția primelor grupuri și publicații de tendință auti-autoritară în România. Prima traducere din Dumnezeu și statul, textul său cel mai cunoscut, a apărut în 1885, În 2003, între 9-15 iunie, a fost organizată la Timișoara tabăra „împotriva granițelor” (No Border Camp) care a adunat aproximativ 150 de participanți din România, Serbia, Germania, Austria, Grecia, SUA, Maroc etc. Timp de o săptămână, spațiul taberei a devenit o zonă autonomă, „un spațiu liber pentru schimb de idei și experiențe.” Relatări de la fața locului au apărut în zina DIY #1 (2004), dar și în Abolishing Borders from Below, în engleză: �10 11 In 9-15 June, Timișoara, a city placed in the west of Romania, near the borders with Hungary and Yugoslavia, will be the scene of the first No Borders Camp in Romania. This camp will mean 7 days of actions, discussions, and workshops around the central problem: freedom of movement and establishment for everybody. The camp aims to unite activists, immigrants, and artists from all over Romania and Europe, to create an environment for communication, exchange of information, and debates about migration and border regimes... Main actions that will take place: discussions, workshops, working groups, video projections, concerts, direct action, performance parties, discussion points... (citat din zina ABB). și din versurile ansamblului, continuă să fie tot mai prezent în societate și după anii ‘90. Alte teme abordate sunt situația migranților în Europa și excluziunea rasială. Întreg albumul poate fi ascultat pe pagina de Youtube a Anarhivei, iar la fiecare dintre piese, în descriere, puteți găsi versurile traduse în limbile romani, engleză și română. Tot în arhivă puteți citi un fluturaș în limba română, tipărit și împărțit cu această ocazie și intitulat „De ce un pașaport pentru liberă mișcare și o Europă fără granițe?”. Punctul culminant al celor șapte zile a fost demonstrația pentru libertatea de circulație și de expresie care a avut loc la Timișoara în 14 iunie 2003. În arhivă puteți găsi și o înregistrare video de la acest eveniment. Una dintre cele mai interesante figuri ale vechii mișcări socialiste a fost și Mircea Rosetti, fiul cel mare al revoluționarului pașoptist C. A. Rosetti și unul dintre primii socialiști de tendință libertară de la noi. Mircea Rosetti a făcut studii de drept la Paris, unde era cunoscut în cercurile revoluționare pentru calitățile sale oratorice. I-a cunoscut și pe Émile Gautier, anarhist și „discipol” al comunardului Jules Vallès, pe geograful Élisée Reclus, dar și pe Zamfir Arbure, de care ulterior l-a legat o profundă amiciție. După moartea sa timpurie, în 1882, i-a apărut volumul Stăpânii noștri sau arta de a guverna. Sfaturi date de un sclav claselor diriginte, de fapt o colecție de note pentru o lucrare mult mai ambițioasă, pe care însă n-a mai apucat s-o termine. Mircea Rosetti își dorea să elaboreze o critică amplă a organizării sociale, începând cu forma de guvernare, continuând cu sistemul juridic și ajungând până la educație, religie, economie ș.a.m.d. Ideea se pare că-i venise în urma lecturii Principelului lui Machiavelli. Însă perspectiva sa era una răsturnată, subversivă. „Voi lua […] un sclav”, îi scria Mircea Rosetti unuia dintre prietenii săi. „El se va adresa către stăpânii săi și le va arăta ce trebuie să facă pentru a-i ține în scavie pe cetățeni. Organizarea socială recomandată de sclav va fi oglinda societății actuale […].” Ansamblul Oltenilor din Berlin (2013) În anul 2013 apare primul și singurul album al Ansamblului Oltenilor din Berlin, având un titlu mai mult decât sugestiv: EU.ROPEBack TO HATE. Genul muzical autodeclarat („political manele”) vine pe fondul rasismului instituționalizat, care nu numai că a șters memoria deportărilor și a genocidului împotriva romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, dar, așa cum reiese Mircea Rosetti (1850-1882) �12 13 Puteți citi volumul Stăpânii noștri în limba română și limba franceză, în colecția anarhivată. Despre Mircea Rosetti puteți afla mai multe din scurta biografie apărută în colecția de broșuri a colectivului editorial Pagini Libere. Carlo Giuliani în zina Ura La 20 iulie 2021 s-au împlinit 20 de ani de la moartea tragică a tânărului Carlo Giuliani, care a fost împușcat în plină stradă, la scurt timp după intervenția carabinierilor din timpul protestelor anti-globalizare și anti-G8 din Genova, în 2001. Numărul patru din zina Ura i-a fost dedicat în întregime. Citiți mai multe despre evenimentele de atunci și despre moartea lui Carlo Giuliani în colecția Anarhivei. Errico Malatesta (1853-1932) Errico Malatesta (1853-1932), muncitor, publicist și militant anarhist, a fost unul dintre acei socialiști a căror activitate se confundă, de fapt, cu perioada „clasică” a anarhismului. „Prin spirit anarhist,” scria Errico Malatesta, „înțeleg acel sentiment profund uman care-și dorește bunăstare, libertate și dreptate pentru toți, solidaritate și iubire între toți oamenii, și care nu e o trăsătură exclusivă a celor care-și spun anarhiști, ci un sentiment care-i inspiră pe toți cei care au o inimă generoasă și o minte deschisă.” Piotr Kropotkin își aducea astfel aminte de el în memoriile sale: Malatesta era un fost student în medicină care renunțase la o profesiune intelectuală și la avere de dragul revoluției. Întreaga lui viață nu se gândise niciodată dacă va avea un codru de pâine la prânz și un loc unde să înnopteze în ziua respectivă. Neavând un colț al său, el era gata să vândă înghețată pe străzile Londrei pentru a-și câștiga existența, iar noaptea să scrie articole fulminante pentru ziarele italiene. În Franța el fu întemnițat, apoi pus în libertate și expulzat; în Italia fu condamnat pentru a doua oară și deportat pe o insulă, de unde evadă... Malatesta poate fi găsit întotdeauna acolo unde lupta e în toi. Mereu pe fugă, el a petrecut câteva luni și în România în anii ‘80 ai veacului XIX, la Brăila. Deși prezența lui aici n-a lăsat urme, multe dintre textele pe care le-a scris au fost ulterior traduse în limba română, începând din 1891, când în colecția Biblioteca Anarhistă din București apărea broșura „Între țărani”, reeditată ulterior și de Panait Mușoiu în 1910. O scurtă biografie a lui Malatesta, care poate fi găsită în arhiva noastră, a apărut în 1936, în îngrijirea lui Ion Ionescu-Căpățână, la editura Umanitatea. De asemenea, în 2007 a fost publicat volumul La cafenea: discutând despre revoluție și anarhie, o colecție de 17 dialoguri scrise de Errico Malatesta între 1897 și 1922. Alte texte și articole de-ale sale pot fi citite pe blogul Râvna. Const. I. Emilian: Anarhismul poetic (1932) În 1932 apărea volumul Anarhismul poetic. Studiu critic. Autorul, Const. I. Emilian, încerca să facă o analiză a curentelor moderniste autohtone – de la simbolism, la dadaism, suprarealism și constructivism – identificând apariția unei „noi ideologii literare”. Folosindu-se, mai mult sau mai puțin pertinent, de analogia cu principiile anti-autoritare ale anarhismului politic, Const. I. Emilian denumea această nouă tendință, „anarhism poetic”. „Un aprig duh de răzvrătire bântuie întreaga lume literară”, remarca autorul, definind astfel „anarhismul poetic”: atitudine negativă față de trecut, individualism, exaltarea iraționalului, ostilitate față de spiritul de ordine și față de ierarhia valorilor, sincretism etc. Printre „anarhiștii literari” moderați îi amintea pe Tudor Arghezi, George Bacovia, Adrian Maniu etc., iar dintre „extremiști” pe Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Ilarie Voronca, �14 15 Ion Vinea etc., trecând în revistă și publicațiile reprezentative: 75 H.P., Contimporanul, Punct etc. Se poate lesne deduce că perspectiva criticului asupra anarhismului politic era (în cel mai bun caz) una simplistă, iar poziția pe care o favoriza, deplângând „barbaria” noilor curente lirice, era una conservatoare. O temă la fel de dragă autorului era necesitatea de a apăra literatura română de „violența” inovației și de spiritul de dezagregare al „anarhiei”, străin, se înțelege, de „specificul național” și chiar și de cel „european”. Dincolo de aceste aspecte, lucrarea poate fi interesantă pentru cei/cele care se interesează de istoria avangardelor literare și artistice autohtone, dar și pentru analiza, prin comparație, discursurilor și polemicilor intelectuale și literare de azi. Pagini Libere (seria II, 1925-1926) După ce Revista Ideei și-a încetat apariția în 1916, nu a mai existat pentru o vreme o tribună a ideilor anarhiste în România. Panait Mușoiu și-a continuat munca de editor și publicist, însă a renunțat la publicarea faimoasei sale reviste. Astfel că Pagini Libere a continuat oarecum linia Revistei Ideei, apărând în perioada anilor ‛20, la București. La fel ca în cazul Revistei Ideei, grupul din jurul Paginilor Libere edita, pe lângă revistă, și o colecție de cărți și broșuri. În această colecție au apărut de-a lungul vremii traduceri din Jean Grave, Piotr Kropotkin, Sébastien Faure, Elisée Reclus și alți autori clasici ai anarhismului. Editor al revistei era A. Gălățeanu (A. Kessler), prieten și biograf al lui Panait Mușoiu. Pagini Libere era o publicație în care-și găseau loc toate curentele libertare, de la anarho-sindicalism, la individualismul anarhist, și de la pacifism la anarho-comunism. Apropiați de revistă erau vechii militanți sindicaliști, ca Iuliu Neagu-Negulescu sau Petre Popescu, dar și Panait Mușoiu, pacifistul Eugen Relgis sau scriitorul Panait Istrati. De remarcat este și faptul în paginile revistei au apărut de-a lungul vremii texte semnate de scriitori celebri în epocă – Romain Rolland, Upton Sinclair, Henri Barbusse, Stefan Zweig – cu care redacția se afla în corespondență. Relațiile cu revistele sau autorii libertari din Europa erau și ele foarte strânse. Au fost primite și publicate în paginile revistei texte din Franța, de la E. Armand, Jean Grave, G. Lacaze-Duthiers, dar și din Austria, de la istoricul anarhist Max Nettlau sau de la Pierre Ramus. În arhivă se poate citi o colecție de șase numere din seria a II-a a revistei, acoperind intervalul octombrie 1925-mai 1926. În cele câteva numere puteți citi extrase din Cucerirea pâinii de Piotr Kropotkin, un dosar dedicat lui Ștefan Gheorghiu, texte semnate de Panait Istrati, o nuvelă a utopistului I. Neagu-Negulescu și alte materiale inedite. Mechel Stanger (1909-?): „Amintirile unui anarhist din România” Muncitor anarho-sindicalist, Mechel Stanger s-a născut în 1909 la Vișnița, lângă Cernăuți, regiune care după 1918 a revenit României. Parte a unui grup anarhist din Bucovina, Stanger a dezertat din armată, ajungând, după o călătorie cu peripeții, la Berlin, iar mai apoi la Barcelona, în Spania revoluționară. A participat ca necombatant la Războiul civil din Spania, fiind corespondent de presă pentru Arbetaren, publicație socialistă din Suedia. �16 17 De-a lungul timpului, i-a cunoscut pe Rudolf Rocker, Emma Goldman, Voline, Erich Muhsam, Nestor Mahno și alții. Mechel Stanger: „Privind în urmă, cred că contactul cu anarhismul la o vârstă fragedă mi-a schimbat întreaga existență și i-a dat un sens. Am dezertat din armată pentru că anarhismul m-a învățat că nu trebuie să înveți să ucizi oameni. Prima mare influență literară a venit de la David Edelstadt, ale cărui poeme și scrieri leam devorat cu pasiune încă de pe când eram la Cernăuți. Mai târziu am intrat în contact cu scrierile lui Rudolf Rocker, care au avut o mare influență asupra mea, la fel ca personalitatea sa magnetică.” Stabilit definitiv în Suedia la încheierea războiului și-a publicat în 1978 amintirile, care au apărut în revista Frihetlig Socialistisk Tidskrift. Colectivul Pagini Libere a publicat o traducere în română a amintirilor lui Mechel Stanger, broșura putând fi citită pe pagina lor. Textul în suedeză se găsește în colecția anarhivată, sau pe blogul Sovversiva. Inițiativa Autonomă Craiova: Războiul civil din Spania (2005) Despre Războiul civil din Spania (19361939) nu există foarte multe resurse în limba română, mai ales dintre cele care să prezinte perspectiva libertară asupra evenimentelor; ori, dacă există, ele sunt destul de puțin circulate. Tocmai de aceea vă recomandăm excelentul dosar publicat în 2005 de Inițiativa Autonomă Craiova pe acest subiect care cuprinde trei texte (toate disponibile în arhivă): • O scurtă istorie a Revoluției din Spania de Edward Conlon, care are inclusă și o cronologie a evenimentelor + un glosar de termeni. • • O broșură dedicată rolului jucat de refugiații spanioli în rezistența împotriva ocupației naziste din Franța. Un text al Emmei Goldman, scris la moartea lui Buenaventura Durruti, în 1936. Retragerea din societate (CrimethInc.) „Retragerea din societate” e text al colectivului CrimethInc., publicat în traducere românească de colectivul editorial autotext. Un text despre refuz, ruptură, marginalitate, dar și despre noi moduri de a ne reconecta, despre subversiune și creativitate, despre revoluție și evadare. ...nu avem locuri de muncă, nu mergem la cumpărături, nu ne petrecem vremea prin baruri. am respins rutina extenuantă, competiția obositoare a diplomelor, promovărilor și planurilor pentru pensionare, cu speranța de a construi o nouă lume, o lume a noastră proprie. normele culturale proiectate de televiziune în timpul orelor cu cea mai mare audiență nu sunt normele noastre culturale; valorile proprietarilor de casă și ale patrioților pătrunși de simțul datoriei nu sunt valorile noastre. sperând să abolim sclavia salarială, patriarhatul și alienarea în general, am început prin a face tot posibilul pentru a le aboli în propriile noastre vieți, sperând astfel să stabilim un precedent pentru întărirea cuvintelor prin acțiune. mai degrabă decât să întrebăm dacă sunt gata condițiile pentru revoluție, acceptăm că poate nu vom ști asta niciodată; așa că acest moment este la fel de bun ca oricare altul pentru a afla. Puteți citi întreaga broșură în arhivă. �18 19 Sindicatul și Atelier 2.0 Târgu Mureș Undeva prin anii 2005-2006 se formează la Târgu Mureș colectivul D.I.Y. Sindicatul. De-a lungul anilor, Sindicatul s-a implicat în organizarea mai multor acțiuni anti-fasciste și anti-rasiste, în realizarea unui cinema mobil, dar și în organizarea de concerte hardcore-punk, în evenimente „buy nothing day”, „Food not Bombs” și a altor acțiuni împotriva militarizării. În cadrul concertelor Sindicatul au cântat trupe precum Critica Radicală, Pavilionul 32, I Stared Into the Forest, Stuck in a Rut, Dance Trauma, Los Dolares, Impurita, dar și trupe locale de hip-hop radical precum SGPG hip-hop sau The Barricade. Inițiativa a continuat ulterior prin organizarea de concerte în spațiul Atelier 2.0 din Târgu Mureș. Câteva afișe de la aceste evenimente se găsesc în colecția anarhivată. Critica Radicală (2002) Una dintre cele mai importante trupe ale scenei underground din România a fost și Critica Radicală. Trupa aducea o nouă viziune muzicală, care combina elementele punk cu influențe din muzica autohtonă românească și lăutărească, stilul autodeclarat fiind „anarcho-gipsy-transmental-punk.” Proiectul muzical s-a format în anul 2002 cu o parte din membrii trupei Terror Art. Inițial s-au încercat mai multe variante, precum formarea trupelor Foarfeka (punk-rock), V33 (punk) și Proteum (hardcore-punk). Într-un final, s-a ajuns la formula Critica Radicală, trupă care asuma într-un mod mai clar și transmiterea unui mesaj politic anti-autoritar. „So Mai Cares” este singurul split apărut în anul 2004, împreună cu Czolgosz, o trupa de anarho-punk din Boston. Vă recomandăm interviul acordat de membrii trupei Critica Radicală pentru zina Ura #13, în 2004. O colecție de afișe de la concertele Critica Radicală se poate, de asemenea, găsi în arhivă. Alexis Grigoropoulos & Toată lumea pe străzi. Texte și comunicate din timpul revoltei din Grecia (2009) 6 decembrie 2008 este ziua în care tânărul de doar 15 ani, Alexis Grigoropoulos, a fost împușcat mortal de poliția din Atena, în cartierul Exarheia. A fost și începutul unor ample mișcări de stradă, ocupări, greve și alte acțiuni populare de protest. Pe lângă revolte, ocuparea clădirilor a început aproape imediat – Universitatea Tehnică Națională, Facultatea de Economie și Facultatea de Drept au fost ocupate în ziua în care Alexis a fost ucis. Aveau să urmeze mult mai multe... Într-o săptămână, șapte sute de licee și o sută de universități au fost ocupate sau pur și simplu abandonate. Atât pe străzi cât și în clădirile ocupate, insurgenții au creat comunicate ale luptei. Textele insurgenților sunt mijloacele prin care aceste lupte sunt reamintite, interpretate, și luate ca exemple, pentru a face față unor situații care se repetă și în ziua de azi. Din păcate, luptele care nu lasă în urmă multe texte sunt deseori uitate. O parte din memoria luptelor acelor zile se găsește și în volumul Toată lumea pe străzi. Texte și comunicate din timpul revoltei din Grecia, publicat în engleză în octombrie 2009 și tradus în decembrie în limba română. Traducerea poate fi citită în colecția anarhivată. ��20 21 Livia Sura Livia Sura este un proiect format în cadrul Atelier D.I.Y. din Timișoara, în 2010. Își trage influențele muzicale din punk, cu combinații eclectice de sludge, doom, black metal și folk. Și-a sedimentat stilul prin numeroase concerte/repetiții live pe scena locală, dar și în afara țării, prin colaborare cu scene muzicale asemănătoare (preponderent Serbia). Mesajul, cu texte atât în română cât și în engleză, tratează aspecte existențiale curente și istorice, dihotomia dintre societate și individ, luând însă o poziție politică fermă anti-discriminare și pro-libertate. Trupa a înregistrat și produs două discuri: • • Livia Sura, s/t, 2011 Seasons in gloom, seasons of doom (split cu Hazarder, Serbia), 2013 Livia Sura a avut schimbări multiple de membri și este momentan într-un hiatus nedeterminat din 2015. În colecția anarhivată găsiți, printre altele, și două numere din zina omonimă, Scrisori de la Livia Sura / Letters from Livia Sura, dar și alte materiale legate de activitatea trupei. 16 decembrie 2006: Campania împotriva extremismului de dreapta (Mișcarea Underground Timișoara) La data de 16 decembrie 2006, Mișcarea Underground din Timișoara organiza „campania împotriva extremismului de dreapta”, a urii și a violenței pe care ideologiile și sistemele politice totalitare le generează. Ziua nu a fost aleasă întâmplător, ținând cont că pe 16 decembrie 1989, în același oraș, începeau revoltele împotriva dictaturii ceaușiste. Printre motivațiile acestei acțiuni se numărau atât lupta împotriva sexismului, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, homofobiei, cât și „abolirea granițelor vizibile și invizibile care îngrădesc dreptul la libera exprimare a grupurilor marginalizate sau minoritare”. Era exprimată o poziție fermă împotriva organizării ierarhice, autoritare a societății, dar și opoziția față de “sistemele totalitare care aduc oamenilor de rând doar foame și mizerie, niciodată libertate, iar bunăstare doar celor de la putere”. Mai multe detalii legate de acțiune, găsiți într-un fluturaș-manifest apărut cu această ocazie și care poate fi citit în arhivă. �22 23 Colecția anarhivată în 2021 1.2 Colecție volume sec. XIX (18xx-1900) 1. „Stăpânii noștri sau arta de a guverna. Sfaturi date de un sclav claselor diriginte” de Mircea Rosetti (1882) 1.4 Colecție Broșuri sec. XIX (18xx-1899) 2. 3. 4. „Opt scrisori către țărani” de Gr. Munteanu (Grigore Maniu) (1882) „Studiu psihiatric urmat de câteva comentarii asupra ideilor sănătoase” de Dr. Nicolae Russell (1880) „Viața și activitatea lui Nicolae Zubcu-Codreanu” de Zamfir C. Arbure (1880) 1.6 Colecție diverse sec. XIX (18xx-1900) 5. „Apărarea socialismului de mai multe bârfeli neîntemeiate” (Iași) de Un socialist anarhist (1883) 2.2 Colecție volume sec. XX (1901-1947) 6. 7. „Mari curtezane și vestiți libertini” (1933) de E. Armand & Eugen Relgis „Anarhismul poetic. Studiu critic (1934)” de Constantin I. Emilian �24 25 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. „Banchetul sau Despre amor” de Platon & „Banchetul” de Xenofon (1922) „Clacă și robie” de Iuliu Neagu-Negulescu (1926) „Haiducii” de Panait Istrati în trad. lui Iuliu Neagu-Negulescu (1930) „Lumina Asiei sau Marea renunțare. Viața și învățătura lui Gautama” de Edwin Arnold (1924) „Morala întemeiată pe legile naturii” de M. Deshumbert (1919/1920) „Organizarea fericirii” (1912) și „Dezlegarea științifică a chestiei sociale (1935)” de Paraf-Javal „Studii de psihologie socială” de C. Dimitrescu-Iași (1927) „Unde poate ajunge agricultura” de Piotr Kropotkin (1913) 31. 4.2 Colecție volume sec. XXI (2001-20xx) 32. Pagini Libere #1 (1925) Pagini Libere #2 (1925) Pagini Libere #3 (1926) Pagini Libere #4-5 (1926) Pagini Libere #6 (1926) Poporul Muncitor (1911) 33. 34. 35. 36. 37. 38. „Umanitarism și socialism” de Eugen Relgis și Lotar Rădăceanu (1922) „Arta de a fi optimist” de Marcel-Benoît Benedict (1938) „Ce știm despre lume: de vorbă cu nepoata” de Paraf-Javal (1910) „Estetică și părți apologetice asupra picturii” de Leonardo da Vinci (1934) „Filosofia demnității omenești” de Paul Gille (1927) „Marii inițiați: Isus” de Edouard Schuré (1924) „Marii inițiați: Pitagora. Misterele de la Delfi” de Edouard Schuré (1934) „Orientări” de Panait Mușoiu 3.6 Colecție diverse sec. XX (1948-2000) 30. „Libertaires et pacifistes de Roumanie” / „Libertari și pacifiști din Româ- Doctor Zacuscă și Mister Ghiveci #1 (2006) Revolta! # 2 (2003) Revolta! #4 (2004) Revolta! # 5 & Ura # 13 (2004) Revolta! # 6 (2004) Revolta! # 8 (2004) 4.4. Colecție zine sec. XXI (2001-20xx) 2.4 Colecție broșuri sec. XX (1901-1947) 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. „La cafenea. Discutând despre revoluție și anarhie” de Errico Malatesta (2007) 4.3 Colecție reviste sec. XXI (2001-20xx) 2.3 Colecție reviste sec. XX (1901-1947) 16. 17. 18. 19. 20. 21. nia” (1952) de Eugen Relgis „Minnen av en rumänsk anarkist” / „Amintirile unui anarhist din România” (1978) de Mechel Stanger 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. By Any Means # 1 (2007) Lovekills #0 ediție specială (200?) Lovekills #1 ediție specială (2007?) Lovekills #3 (2003) Negru subteran # 1 (2006) Oldscul zine # 1 (2010) Scrisori de la Livia Sura / Letters from Livia Sura (2012) Scrisori de la Livia Sura / Letters from Livia Sura # 5 (2013) Sick of being sick # 0 (2006?) Ura # 7 Ura # 18 (2005) Ura # 19 (2005) Ura # 20 (2006) Ura # 22 (2008) �26 27 53. Woah! # 2 (2007) 4.5 Colecție broșuri sec. XXI (2001-20xx) 54. 55. „Eroii uitați. Rezistența spaniolă în Franța 1939-1945” (2005) „Războiul civil din Spania. Anarhismul în acțiune” (2005) 4.6 Colecție diverse sec. XXI (2001-20xx) 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. AKU demo CD (2006) Autocolante „Hrană nu Bombe” Iași (2010) Bannere „Hrană nu Bombe” Iași (2010) Calendar Atelier D.I.Y. & Gluga Neagră (2013) Centrul cultural INCA (2003) Centrul cultural INCA (2004) Cine suntem? Dragostea ucide (2006) Comunicat Federația Anarhistă # 4 (2009) Desen Guranii (2003?) Inițiativa Autonomă C.A.F. (2005) Manifestul Lovekills (2007) Versuri Pavilionul 32 „Durruti a murit... dar totuși trăiește!” de Emma Goldman (2005) „Un altfel de manifest” - Lovekills (200?) 4.7 Colecție fluturași sec. XXI (2001-20xx) 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 16 decembrie 2006, „Spuneți nu totalitarismului!” Fluturaș HAOS (2003) Fluturași Freeshop (2013) Fluturași „Hrană nu Bombe” Iași (2010) Fluturaș „Demonstrație împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare” Iași (2009) Fluturași „Hrană nu Bombe!” Fluturaș „Lupta pentru libertatea individuală” Fluturaș „Buy Nothing Day” Târgu Mureș (2007) Fluturaș „Revolta bicicletelor!” (2007) Sexualized violence in war and political crisis (2008) Solidaritate cu oamenii fără adăpost! / Szolidaritás a hajléktalan emberekkel! (2014) 4.8 Colecție afișe sec. XXI (2001-20xx) 81. 82. 83. 84. 85. 86. Afișe „Hrană nu Bombe” Timișoara (2010) Afiș „Hrană nu Bombe” Timișoara (2013) Afiș „Seara Antifascistă” Târgu Mureș (2006) Afiș „Demonstrație împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare” Iași (2009) Cinema Mobil: București, Sibiu, Târgu Mureș, Vama Veche, Timișoara Cluj-Napoca (2007) Afiș Wildrat Infoshop la Peninsula (2007) 5. Colecție fotografii, portrete etc. 87. Zamfir C. Arbure (1920/1930): portret după o pictură de Nina Arbure 6.1 Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+ 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. Afiș concert punk (2001) Afișe concerte Atelier 2.0 Târgu Mureș (2018-2019) Afișe concerte Critica Radicală (2004/2005) Afișe concerte INCA (2005-2007) Afișe concerte Play Or Die Booking Brașov (2013-?) Afișe concerte punk/hardcore (2006-2008) Afișe concerte Sindicatul Târgu Mureș (2006-2012) Afișe Romanian Teknival (2008-?) Afișe Underground Festival Timișoara (1997-2013) Afiș Fast! Feast! Fiesta! # 1 (2009) Afiș Fast! Feast! Fiesta! # 3 (2011) Afiș Independent Voices Festival # 10 (2013) �28 29 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. Afiș Independent Voices Festival # 9 (2012) Afiș Independent Voices # 6 (2009) Afiș Independent Voices # 7 (2010) Afiș Independent Voices # 8 (2011) Afiș Noborder # 9 / Thrashfest # 8 (2013) Afiș Noborderfest în exil # 10 (2014) Afiș Noborderfest # 3 (2007) Afiș Noborderfest # 6 (2010) Afiș Noborderfest # 7 (2011) Afiș Noborder # 8 split Thrashfest # 7 (2012) Afiș proiecție „Street Art Night” Târgu Mureș (2010) Afiș reimprimat Independent Voices Festival # 5 (2008) Afiș Thrashfest # 4 (2009) Afiș Thrashfest # 5 (2010) Afiș Thrashfest # 6 (2011) Afiș Winterfest # 4 (2010) No Border Festival Timișoara (2005) Thrashfest Timișoara #2 (2007) 6.2 Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri 118. Venedig Squat Graz (2007) Diverse Interview with Anarhiva collective for BUNĂ #8* Bună: What kind of material do you collect? Anarhiva: Most of the materials reflect the multiple ways of self-organization and anarchist struggle in the past 150 years. This means that we bring together both classical materials, such as historical correspondence, manuscripts, periodical journals, brochures, books, photographs etc., but also what modern day archives and libraries would not consider worthy of public interest, such as ephemeral prints published by anarcho-punk collectives: D.I.Y. zines, small leaflets, posters, anarchist manifestos, or even graffiti. We have also started a small video and audio library. So, we are speaking of roughly all media and publishing formats. Do you also collect anarcho-syndicalist materials? 7.1 Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) 119. Demonstrație „No Border Camp” Timișoara (2003) 120. Manifestație împotriva războiului din Irak, Craiova (2003) 7.2 Colecție audio (înregistrări, albume etc.) 121. Ansamblul Oltenilor de la Berlin: EU.ROPE BACK TO HATE! (political manele, 2013) Although, historically speaking, anarcho-syndicalism has not been a dominant trend in Romania, like in Spain, France or other countries, it still was (and continues to be) an important part of the local anarchist organizing. There are several historical materials dedicated to the workers’ revolutionary struggle in our archive. For instance, there is Mișcarea Socială, a journal published in 1911 by Iuliu Neagu Negulescu (1878-1940), renowned anarchist, utopian writer and syndicalist militant. We have also included more recent publications in our collection: for instance Acțiunea Directă and Anarhia from 2012. In these two publications one can also find information about the ”classical” period of syndicalist and anarchist activity in Romania, and about some of its most prominent figures: Ștefan Gheorghiu, Panait Mușoiu, Iuliu Neagu-Negulescu. Other interesting documents about workers rights and organizing have been published in 2017 by �30 31 Mahala – Comunitatea Muncitorilor Militanți (Mahala – The Community of Militant Workers) and some of them can be found in the archive. Do you also collect anarchist material from other countries ? The focus of our collection is the anarchist movement in Romania. However, a significant proportion of the anarchist material we are indexing is international. The anarchist movement has been (and still is) defined by its transnational character. Anarchism in Romania is no exception to that. We have documents from some of the countries where anarchists from Romania resided, traveled or emigrated to (or from): correspondence, journal articles, publications, pamphlets etc. There are a number of well-known international militants that ”crossed paths” with anarchists from Romania. For instance, Zamfir C. Arbure’s collaboration with Mikhail Bakunin, or his life-long friendship with Elisée Reclus. They both worked together for La Commune – Alamanch Socialiste, published in 1877, and eventually printed another magazine in Switzerland, Le Travailleur; or Max Nettlau’s correspondence with Panait Mușoiu, who also corresponded with Jean Grave and Paraf-Javal. Not to mention autochthonous figures which went international, such as Benzion Liber, Joseph Ishill, Eugen Relgis, Nicolas Trifon. We also index other documents related to Romania, such as international publications (in german, english, french, italian etc.), for instance Abolishing Border from Below or Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation – nicht nur in Rumänien; or articles such as the memoirs of Mechel Stanger, published in Sweden in the 70s, or Relgis’s short history of libertarian and pacifists from Romania, published in France in 1951-52. How do you get materials and publications ? Most of the materials are part of our own and our comrades’ from Iași, Bucharest, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca personal collections. We have also spent some time in archives and libraries across the country and abroad in order to uncover historical prints related to the anarchist movement. Equally important, and a much appreciated help, was offered by various autonomous collectives (past and present): A-casă, Macaz, Armonia, D.I.Y. Craiova, Biblioteca Alternativă, LMA. Of course, we are looking forward to further exploring archives and finding new material. We are also in touch with local and international historians interested in social movements, anarchist literature, publishing etc. What time periods does your archive cover? At the moment the archive is organized in collections spanning five time periods, starting with the XIXth century. After that, the first half of the XXth century, or 1900-1947 (the year 1947 marking the beginning of the stalinist regime); a third period from 1947 to 1989 (when the ”communist” dictatorship was overthrown); a fourth period, from 1990-2001, or the first ten years of ”capitalist transition”; and, finally, from 2001 to present day, but with a 5 year buffer for safety reasons. With few exceptions, most of the public collections of the archive end around 2015/2016. Can you say something about the epochs during which the greatest anarchist publishing activity took place in the country? From a historical point of view, the periods of anarchist development in Romania are slightly different: the ”nihilist” or ”narodnik” period (1870-1892), the actual anarchist period (including here a ”stirnerite” trend, a syndicalist and a socialist libertarian one), between 1892-1918. During the interwar period, while there were still some syndicalist groups active, most of the activity and propaganda was dedicated to issues like pacifism, humanitarianism, esperantism, vegetarianism/veganism etc. This would be the third period, ending abruptly in 1947. After that, during the so-called ”communist” rule, anarchists either fled abroad, like Eugen Relgis, or kept a low profile, like A. Gălățeanu. A fifth period starts after the 1989 uprising. Anarchist ideas, practices and publications sprung up from the punk, hardcore and undergound scenes. Zines, concerts, �32 33 protests against the war, food not bombs, anti-racist and anti-capitalist actions, anarcha-feminist festivals, shaped a distinctly anti-authoritarian ”culture of resistance”. This period ended rather abruptly in 2008/09, after the anti-NATO protest in Bucharest, when punks, anarchists and anti-war militants were violently repressed by the authorities. Roughly from 2012-2013, during the anti-austerity protests and the Roșia Montană campaign, the activity picked up again, with autonomous collectives organizing in the big cities. They included anarcho-syndicalist publications, feminist zines and actions, punk and FnB collectives, autonomous libraries etc. If we were to point out, as you have asked, the most important periods of anarchist activity, they would be the 1892-1918 period, when Panait Mușoiu was active and editing Revista Ideei (1900-1916), the most important anarchist publication in Romania. The second period would be the ”anarcho-punk” years until 2008, as testified by the numerous zines, bands, concerts and overall anti-authoritarian initiatives documented in the archive. Who was the target public for anarchist publications ? This depends, of course, on the specific period you are looking at. For instance, during the ”narodnik” years, the main public were students (both university and college), writers, physicians etc. There were also attempts to reach a wider working class and peasant audience, but with mixed results. From around the 1890s, anarchist publications circulated among workers, small rural functionaries, teachers, even priests. For instance, Iuliu Neagu’s literary works, including his utopia, Arimania, were written (and seemingly intended) for a rural audience, as he prided himself to be a `a sort of peasant`. On the other hand, contemporary publications, such as zines or leaflets, were mainly written by punks involved in the underground movement, and were dedicated to a young readership. There were also other, more general publications, such as manifestos and pamphlets, that were aimed at a wider audience, including working-class readers; again, with overall mixed results. Nowadays, the main public are the urban readers – students, workers, activists, independent artists, teachers, ”lumpen-intellectuals” –, interested mainly in issues like migration, housing and working conditions, feminism, anti-racism, LGBTQ rights, animal rights etc. Are there any regular anarchist publications in Romania today? At the moment there are no regular Romanian anarchist publications. However, there are some zines and pamphlets published on a (more or less) regular basis. For instance zinefem, that we already mentioned before, the pamphlet collection from Pagini Libere, regularly updated, Strada, a magazine from Timișoara dealing mainly with housing justice issues etc. On the other hand, there are some left-leaning regular podcasts worth listening to. There is also an anti-authoritarian podcast, quite fun and informative, Leneșx Radio, that we actually recommend. It has some episodes in English too. Do you publish on the anarchist history of Romania? One of the many reasons for starting this project was to make these collections visible and to motivate others to get in touch and discover this hidden and frequently ignored tradition. A good example in this sense is the recent publication of This is (not) a love story!, a research concerning the history of anarcha-feminism and radical feminism in post-communism Romania. The author actually found the anarcha-feminist zine Lovekills via Anarhiva. Another example is the recent publication by the Pagini Libere editorial collective of a series of interviews with Nicolas Trifon, an anarchist from Romania who was active in France during the ‘80s. Some of the materials used for this anthology were already available in our collection. Moreover, members of Anarhiva were also involved in the actual publishing of this collection of interviews. It comes without saying that we encourage people to explore the archive, and to use it for their research, or to discover, generally speaking, different ways of organizing and viewing things. We also encourage people outside Romania to contact us if they’re interested in specific topics that they wish to explore in more detail. Is the archive accessible to anyone interested? The archive is freely accessible online. The search engine is quite easy to use, as you can identify any item by author, title, year, place, collection, subject, tag etc. We also have a printable annual bulletin and we regularly post brief descriptions of new entries on our facebook page. Soon a newsletter and a physical archive will �34 35 be put together. We also plan to put up a blog with brief entries related to the indexed documents. Are you in contact with anarchist archives from other countries? We are in contact with a number of archives and libraries dedicated to the research of anarchism. We could mention here Centre International de Recherches sur l’Anarchisme (CIRA) in Lausanne, Centro di studi libertari ”Giuseppe Pinelli” in Milano, and Kate Sharpley Library from London. More recently we started to follow the online work carried out by the Tyneside Anarchist Archive. We also benefited from a lot of support with technical equipment from the Hafnerstrasse collective and Koch Areal from Zürich. Of course, we would like to be in touch with as many collectives or independent researchers as possible, especially regarding archival work, publishing, or documents related to anarchists from Romania. How do you finance yourselves? This is a D.I.Y. initiative, totally independent, so we cover all the expenses ourselves. Fortunately, they are not very high for the time being. However, we welcome any contributions that might be helpful in developing this project further: from archive material and various documents, to technical equipment and supplies related to the archival process (scanners, copy machines etc.). As we want to set up a physical archive and acquire various documents for it, we intend to put out some merch (T-shirts, tote bags, stickers) and to print some issues from our annual bulletin, in order to raise some funds for the project, but also for other political struggles. How can one get in contact with you? It is quite easy: drop us an e-mail at anarhivaa@gmail.com, or a message on our facebook page www.facebook.com/anarhivaro. April 2021 Thank you for this interview. A German version of this interview will be available in Bună magazine, issue 8 / 2022. Tipărituri 2021 �36 37 Afiș format A2 + 9 tipuri de cărți poștale cu imagini din anarhivă Activivități editoriale 2021 Ambele broșuri pot fi găsite pe pagini-libere.ro Amintirile unui anarhist din România (Mechel Stanger) Tricouri + totebag-uri cu un desen făcut de @rarestattoo și serigrafiate la @codobatura Autorul s-a stabilit de multă vreme în Suedia. Întâi și-a scris memoriile în idiș pentru un ziar anarhist publicat la New York, care exista încă din 1890. Traducerea în limba engleză a fost făcută mai apoi tot de Stanger. În memoriile lui Mechel Stanger apar, zugrăvite în culori vii, mai multe personaje celebre: Rudolf Rocker, important teoretician anarhist; Erich Mühsam, poet și anarhist german care a fost ucis într-un lagăr de concentrare nazist; Emma Goldman, care a apărut ultima dată în bestsellerul Ragtime; Voline, a cărui carte despre „revoluția necunoscută” din Rusia este retipărită în întreaga lume; Nestor Mahno, legendarul anarhist, și mulți alții. (Frihetlig Socialistisk Tidskrift) O declarație pentru viață și alte texte (CCRI & EZLN) Am decis că este timpul ca inimile noastre să danseze din nou, iar sunetele și pașii lor să nu fie cele ale lacrimilor și resemnării. Astfel că diverse delegații zapatiste, bărbați, femei și altx, persoane de culoarea pământului nostru, vom pleca într-o călătorie prin lume, vom merge pe jos sau vom naviga spre ținuturi, mări și ceruri îndepărtate, căutând nu diferența, nu superioritatea, nu ofensa, cu atât mai puțin iertarea sau mila. Vom merge în căutarea �38 39 a ceea ce ne face să fim egali. Nu doar umanitatea care ne animă pielea diferită, modurile noastre de viață diferite, limbile și culorile noastre diferite. Dar, mai ales, visul comun pe care îl împărtășim ca specie de când, în Africa aparent îndepărtată, am ieșit din pântecele primei femei: căutarea libertății care a animat acel prim pas… și pașii care-și continuă drumul și azi. Prima destinație a acestei călătorii planetare va fi continentul european. Vom naviga de pe pământurile mexicane spre țările europene în aprilie 2021. Review: Anarchism in North East England 1882 – 1992 Radical collectives have turned to a new phase of dealing with historical materials of anarchist activity. In the past years, printing and archive collectives all over the world are imagining new ways in which the history of anarchism is reclaimed from mainstream historians and sophisticated academic vocabulary. Likewise, Tyneside Anarchist Archive’s new book is a great example of this kind of action. Written from “the grassroots and from those at the forefront of activity” perspective, it covers in 505 pages and four chapters no less than 110 years of local struggle. In doing so, a great amount of information is backed by archive material (books, journals, zines and pamphlets) that can be further read and accessed online on their website. The story begins in the 1880s, when anarchist Peter Kropotkin visited Newcastle to give a talk about repression in Russia, a visit that was shortly followed in the 1890s by the formation of the Clousden Hill Farm commune. Turning to the beginning of the twentieth century, the industrialized region of North East England has witnessed the rise of anarcho-syndicalist methods of action, with Chopwell anarchists supporting the miners strikes in Durham and opposing the First World War. In part two (1920-1950), the story turns to the iconic anti-fascist figure Tom Brown (1900-1974), who’s militant anarchism encouraged miners opposition to police and the government, as well as showing his involvement in blocking the rise of fascism in the area. During the Spanish Civil War, acts of solidarity were held across the region, such as the housing of refugee Basque anarchist children and the involvement in the CNT-FAI Spanish Aid Committees, together with �40 41 Emma Goldman, Albert Meltzer and Marie Louise Berneri. In part three (1950-1980), the flame of anarchism was kept burning by the establishment of Tyneside Anarchist Federation (TAF) in early 1963. Organizing went hand in hand with student’s protests, marches of solidarity with the liberation of Stuart Christie (i.e. member of the Anarchist Black Cross and editor of Cienfuegos Press and Black Flag) and publishing pamphlets on evictions, while occupying buildings in order to provide shelter for homeless people in a “Free Hostel system”. (p.206-208) The period also coincided with the beginning of the squatting movement and the local DIY anarcho-punk scene which began to form bands like Total Chaos and to organize gigs in the so-called “Garage”. Part four (1980-1992) documents the fascinating history of the emerging anarcho-punk music collectives and radio stations that were organized around new venues in Sunderland such as “The Bunker” and “The Station”. The production of books, zines and anarchist literature was distributed through the “Days of Hope” bookshop, while the Newcastle Anarchist Group reported their activity in the Black Star and Earthworks. The formation of the Northern Anarchist Network (NAN) in 1986 brought together groups from several cities and explicitly urged them to take “racism seriously” and to fight racial prejudice both within the radical scene and across British society (p.353). Tensions between groups are also illustrated, as in the case of London based Freedom Press’ patronizing articles and correspondence. Others were involved in establishing the Tyneside Class War group and in the massive distribution of the famous Class War newspaper, offering practical information on resisting through non-cooperation to the “poll tax” and showcasing how gentrification and capitalism were perpetuated by the ruling parties. The book closes with the Tyneside Anarchist Group leaflet, which called for direct action against the state while urging that “together We can change things ourselves and improve our own lives, whether they like it or not!”(p.441). Both the publishing and the events showcased in Anarchism in North East England are definitely inspiring and we hope more initiatives of this kind will follow in the near future. Keeping in mind that “this is our history, and this is the purpose of our history, this is our culture, a culture of resistance to the state and its enforced fallacies of indoctrination, control and coercion,” we look forward to building new futures. Rețete de la coop. >>>Rețetă de tofu • • • • • • Ai nevoie de: 500 g de soia boabe uscate sucul de la 2-3 lămâi apă sare după gust o bucată de pânză/muselină de 30x40 cm o formă din lemn/din plastic cu găuri Boabele de soia se lasă la înmuiat în apă timp de 8 ore sau peste noapte. Gata înmuiate, se scurg și se spală bine. Într-un blender, se adaugă 1 cană de boabe de soia la 3 căni de apă și se mixează timp de 1 minut. Într-o oală, amestecul rezultat se pune la scurs prin bucata de pânză, până când se scurge tot laptele vegetal, iar restul, adică pulpa de soia din pânză, este aproape uscată. Pulpa de soia se punde de-o parte într-un recipient și se repetă procedeul anterior până când trece prin blender întreaga cantitate de soia înmuiată. Laptele rezultat se pune la fiert la foc mic, amestecând periodic pentru a nu se arde pe fundul oalei și îndepărtând constant spuma creată deasupra cu ajutorul unei site. Dacă doriți un tofu sărat, puteți adăuga sare în lapte după propriul gust. Se lasă la fiert 15 minute după ce a început fierberea și apoi se ia de pe foc, adăugând sucul de lămâie și amestecând ușor în lapte. La suprafață vor începe să se formeze bulgări, care se separă de restul lichidului. Mai adăugați suc de lămâie, dacă încă nu s-au format bine bulgării. Pe o tavă și într-o formă cu găuri (de ex. o caserolă găurită pe toți pereții), se așează bucata de pânză pe toate laturile și se toarnă bulgării cu o sită. Acoperiți toful cu marginile �42 43 rămase ale pânzei și plasați o greutate peste el, ideal de aceeași formă cu a caserolei, pentru a se scurge surplusul de apă cât mai uniform. Lasați la scurs în funcție de ce fel de tofu doriți: moale, ferm sau extra ferm; adică între un minim de 15-20 de minute până la o oră. La finalul perioadei de timp, se îndepărtează pânza, bucata proaspătă de tofu se clătește cu apă rece și este gata pentru servire. >>>Rețetă de mici vegani • • • • • • • • • • • • Ingrediente: 2 căni de pulpă de soia 150 g de tofu 5 linguri de nucă măcinată 3 linguri de ulei 5 linguri de pesmet 2 linguri de bulion ½ lingură de cimbru ½ lingură de busuioc 1 căpătână mare de usturoi pisat 1 lingură de boia afumată ½ linguriță de sare 2 lingurițe de semințe de in măcinate Pulpa de soia se pune într-o cratiță la fiert, până evaporă cât mai multă apă, amestecând continuu fără să se ardă. Într-un castron, se pun 6-8 lingurițe de apă peste semințele de in măcinate și se lasă să se formeze un gel. Peste pulpa de soia luată de pe foc se adaugă toate ingredientele și se amestecă bine. Se formează micii și se pun la cuptor pe o bucată de hârtie de copt, la prăjit sau pe grătar. >>> Biblioteca Filaret 16 | B >>> Biblioteca a.casă | CJ Un loc comod în noul spațiu autonom a.casă, în bibliotecă vei găsi materiale tipărite – cărți, fanzine, pamflete, postere, stickere – despre diverse subiecte legate de critică socială radicală. Avem materiale pe acțiune directă, feminisme, punk și do-it-yourself, ecologie, teorie radicală, anti-represiune, mișcări sociale, arte, etc. Tot aici și-a găsit refugiu biblioteca și arhiva Rizom Infokiosk. Găzduim și o mini-librărie cu cărți și reviste de la Editura Pagini Libere + calendarul 2021,
 Jurnal din Vulturilor 50, Cutra, zinefem, Poliția Ucide, Dysnomia. Primim cu bucurie donații de cărți și sugestii pentru a îmbogăți biblioteca. În catalogul bibliotecii poți vedea ce avem deja: libracasa.librarika.com Pentru noutăți, urmărește blogul casei: acasa.blackblogs.org/category/ biblioteca/ Spaţiu DiY deschis în Bucureşti, Filaret 16, continuă să adune cărţi pentru bibliotecă. Avem deja două corpuri de bibliotecă pline, unul cu cărți și reviste feministe, despre sex work, educație anti-rasistă, anti-transfobă, anti-autoritară, diferite perspective și voci de stânga, punk și DiY, și alte subiecte super captivante, și celălalt cu benzi desenate. Sperăm ca în curând, când se vor mai relaxa restricțiile, să putem deschide pentru vizite de lectură mica noastră bibliotecă în creștere. Dacă vreți să ne faceți cadou o zină, revistă sau carte care credeți că s-ar potrivi în bliblioteca noastră, lăsați-ne un mesaj privat pe pagina de Facebook @Filaret16DiY. Dintre editurile şi inițiativele editoriale din România, veți putea citi la noi: Black Button Books, CUTRA, Dezarticulat, Editura Pagini Libere, Fractalia, Hecate, Literatură și Feminism, Posthum Journal și multe alte nume locale pe care sigur vă veți bucura să le regăsiți aici! �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Publicațiile Anarhiva Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Anuarul Anarhivei (2021) Subject The topic of the resource I. TEXTE Anarhiștii din România împotriva războiului din Irak (2003) Aceasta (nu) e o poveste de dragoste! Joseph Ishill (1888-1966): un tipograf libertar Comuna din Paris (1871) Zamfir Arbure-Ralli (1848-1933) Piotr Kropotkin (1842-1921) Paraf-Javal (1858-1941) Mihail Bakunin (1814-1876) No Border Camp Timișoara 2003 Ansamblul Oltenilor din Berlin (2013) Mircea Rosetti (1850-1882) Carlo Giuliani în zina Ura Errico Malatesta (1853-1932) Const. I. Emilian: Anarhismul poetic (1932) Pagini Libere (seria II, 1925-1926) Mechel Stanger (1909-?): „Amintirile unui anarhist din România” Inițiativa Autonomă Craiova: Războiul civil din Spania (2005) Retragerea din societate (CrimethInc.) Sindicatul și Atelier 2.0 Târgu Mureș Critica Radicală (2002) Alexis Grigoropoulos & Toată lumea pe străzi. Texte și comunicate din timpul revoltei din Grecia (2009) Livia Sura 16 decembrie 2006: Campania împotriva extremismului de dreapta (Mișcarea Underground Timișoara) II. COLECȚIA ANARHIVATĂ ÎN 2021 III. DIVERSE Interview with Anarhiva collective for BUNĂ #8 Tipărituri 2021 Activități editoriale 2021 Review: Anarchism in North East England 1882 – 1992 Creator An entity primarily responsible for making the resource Anarhiva Publisher An entity responsible for making the resource available Anarhiva Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2021 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource broșură Language A language of the resource română english Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant 2021 16 Decembrie 2021 Alexis-Andreas Grigoropoulos Anarhiva Ansamblul Oltenilor din Berlin anti-fascism anti-militarism anti-război Atelier 2.0 Carlo Giuliani Cluj Comuna din Paris Constantin I. Emilian Craiova crimethinc Errico Malatesta Federația anarhistă Inițiativa Autonomă Craiova interviuri Irak Joseph Ishill Livia Sura Lovekills Mechel Stanger Mihail Bakunin Mircea C. A. Rosetti Mișcarea Underground Timișoara No Border Camp Timișoara Pagini Libere Paraf-Javal Piotr Kropotkin Revista Bună Sindicatul Tyneside Anarchist Archive Ura Zamfir C. Arbure https://anarhiva.com/files/original/0960e9c6dd0345e7cd8ff56b71020fd2.pdf 5b37c6c69ed4d3886ab1baa9677163de PDF Text Text 1 AnuArul AnArhivei 2020 �2 1 Platforma ANARHIVA își propune să documenteze istoria puțin cunoscută a pătrunderii și a răspândirii ideilor anarhiste în România, începând cu secolul XIX și până în zilele noastre. Colecțiile arhivate nu sunt menite numai să tezaurizeze un patrimoniu, ci să prezinte continuitatea practicilor și ideilor libertare în spațiul românesc. În ciuda ocultării tradiției anarhiste autohtone, au existat destule personalități, publicații, grupuri, edituri, periodice, corespondențe și, în general, o importantă producție literară asociată mișcării libertare. Indiferent de perioada istorică de care vorbim, anarhiștii din spațiul românesc au fost mereu conectați la rețelele internaționale, având o contribuție care nu s-a limitat doar la spațiul autohton, ci a depășit orizonturile granițelor politice. Încercăm să ilustrăm prin diversitatea surselor și colecțiilor inventariate (broșuri, afișe, reviste, fanzine etc.) multitudinea practicilor de organizare și de reflecție critică anti-autoritare. În același timp, sperăm că această colecție să se dezvolte și să atragă viitoare contribuții care să documenteze aspecte necunoscute ale acestei istorii neîntrerupte. De asemenea, sperăm ca prin demersul nostru să trezim un interes mai larg legat de cunoașterea și cercetarea anarhismului în România. De altfel, materialele prezentate pot fi surse de inspirație pentru acțiuni și practici de auto-organizare ghidate de aceleași principii. facebook.com/anarhivaro anarhivaa@gmail.com anarhiva.com CUPRINS I. TexTe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Zamfir C. Arbure-Ralli (1848-1933) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Nicolae Zubcu-Codreanu (1852-1878) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Doctorul Nicolae Russel și Besarabia (1879) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Constantin Dobrogeanu-Gherea: Anarhism și socialism (1908) . . . . . . . . . . . . . . 6 Clujul/Koloszvár în vremea molimei prin ochii lui Elisée Reclus (1873) . . . . . . . . 7 Panait Mușoiu (1864-1944) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Carmen Sylva (1895) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Sociala (1898): prima revistă anarhistă din România publicată într-un sat . . . . . . 10 Iuliu Neagu-Negulescu și Les Temps Nouveaux (1900) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Vremuri noi – organ comunist-libertar (1908) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Mișcarea socială (1911) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Cornelia Ștefănescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Joseph Ishill, un tipograf anarhist (1888-1966) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Iztok (1981) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Anarhia (2012) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Slogan, o publicație anarho-punk istorică (1997-2012) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Gluga Neagră – fanzin Do it Yourself Hardcore Punk . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 El Cabraret (2011) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Lovekills (colectiv și zină anarcha-feministă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 autotext – colectivă editorială autonomă (2013) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 D.I.Y. (2004) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Do-it-Yourself Satu-Mare (2006) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 9 noiembrie – Ziua internațională de luptă împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare (2007) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Spațiul D.I.Y. Craiova (2011-2015) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Hrană, nu Bombe! (Food not Bombs) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Occupy UBB (2013) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Buruieni (2010-2015) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Creiereală (2014) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 �2 3 Masa Critică (Critical Mass) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Săptămâna globală de solidaritate cu prizonierii politici anarhiști. ABC Belarus (2015) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 TexTe Selecție din materialele anarhivate II. ColeCțIa anarhIvată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.2 Colecție volume sec. XIX (18xx-1900) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.3 Colecție reviste sec. XIX (18xx-1900) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.5 Colecție diverse sec. XIX (18xx-1900) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.2 Colecție volume sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.3 Colecție reviste sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 2.4 Colecție broșuri sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 2.6 Colecție diverse sec. XX (1901-1947) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 3.4 Colecție zine sec. XX (1948-2000) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.5 Colecție broșuri sec. XX (1948-2000) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.7 Colecție fluturași sec. XX (1948-2000) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 4.2 Colecție volume sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 4.3 Colecție reviste sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 4.4. Colecție zine sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 4.5 Colecție broșuri sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 4.6 Colecție diverse sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 4.7 Colecție fluturași sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 4.8 Colecție afișe sec. XXI (2001-20xx) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 5. Colecție fotografii, portrete etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 6.1 Colecție media, afișe, concerte, DIY+ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 7. Colecție video (Documentare, filme, intervirui etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 III. volum publICat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Nicolas Trifon – un parcurs libertar (carte) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Iv. DIverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Biblioteca a.casă din Cluj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Biblioteca Filaret16 din București . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Turneul EZLN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Rețetă „Burger Vegan” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Zamfir C. Arbure-Ralli (1848-1933) La 14 noiembrie 1848 se năștea la Cernăuți (pe atunci parte a Austriei) Zamfir ArbureRalli, vlăstar al unei cunoscute familii boierești din Basarabia. La 17 ani pleacă la studii la Moscova și Petersburg. Este în curând întemnițat în fortăreața Petru și Pavel pentru implicarea în mișcarea studențească și revoluționară. A făcut parte din același cerc cu Serghei Neceaiev, a cărui proces și poveste i-au inspirat lui Dostoievski ideea romanului Demonii. A reușit să evite deportarea în Siberia și să fugă în Elveția, unde s-a și stabilit pentru o vreme. Aici l-a cunoscut pe Mihail Bakunin, devenind unul dintre apropiații săi. Sub îndrumarea acestuia a înființat, alături de alți tineri din Rusia, o tipografie. Textele publicate aici erau destinate revoluționarilor din Imperiul Rus, Arbure organizând în același timp o rețea de contrabandă a cărților și publicațiilor subversive care trecea prin Iași și Galați. Sub numele de Zemphiry Rouleff, Arbure s-a aflat în 1872 la Saint-Imier (Elveția) printre delegații prezenți la congresul de constituire a „internaționalei anarhiste”. Prieten cu mulți gânditori și revoluționari anarhiști celebri – cu Élisée Reclus a scos o revistă, Le Travailleur, iar prințul Kropotkin l-a scăpat din arestul poliției elvețiene –, Zamfir Arbure ne-a lăsat și câteva fascinante volume de memorii, scrise �4 5 după stabilirea în România: În exil, Temniță și exil, Nihiliștii, În pușcăria PetroPavlovsc. Alături de Victor Crăsescu, alt narodnic refugiat în România, dar și de Sofia Nădejde, a scos prima revistă ilustrată pentru copii din România, Amicul copiilor. Aici a publicat în foileton și câteva romane dedicate tinerilor. Ulterior a ajuns director al biroului de statistică din București, implicându-se însă sporadic și în diferite cauze politice.  În imagine portretul lui Arbure făcut în anii ’20 de pictoriția Nadia Bulighin. Nicolae Zubcu-Codreanu (1852-1878) „În ziare? Numai vorbe late, șovinism, o desăvârșită neștiință în toate și o rea credință din partea celor mai mulți. În tinerime? Închinarea câștigului, închinartea aurului și sărutarea mânușilor carierei.” (Nicolae Codreanu) Nicolae Zubcu-Codreanu, unul dintre primii socialiști din România, s-a născut în Basarabia. A urmat cursurile Academiei medico-chirurgicale din Petersburg, însă a trebuit să fugă din Rusia, fiind urmărit de poliția țaristă pentru implicarea în mișcarea studențească și narodnică. Mutat în România încă din 1874, Nicolae Codreanu a animat unul dintre primele cercuri socialiste din țară, profesând în același timp ca medic în Argeș, dar și în zona Tutovei, în Moldova. A scris pentru presa socialistă și anarhistă (din România, dar și internațională). Câteva texte i-au apărut în publicațiile pe care le scotea Zamfir Arbure în Elveția, Obșcina și Rabotnik (în limba rusă), dar și în Le Travailleur, revistă pe care Arbure o publica împreună cu geograful anarhist Elisée Reclus. În timpul Războiului de Independență a fost medic în spitalele militare. Tot în această perioadă, împreună cu Zamfir Arbure, s-a implicat activ în organizarea transporturilor de literatură revoluționară peste Prut. În același timp, cei doi împărțeau texte subversive ofițerilor și soldaților ruși aflați pe teritoriul României, succesul de care s-au bucurat alertând autoritățile militare și poliția secretă țaristă. Urmăriți de spionii ruși, care încercau să-i asasineze, Arbure și Codreanu au trebuit să fugă din București. Nicolae Codreanu a încercat să ajungă la prietenul său, medicul Nicolae Russel, aflat la Curtea de Argeș. A murit la 31 decembrie 1878, la doar 26 de ani, în casa acestuia, epuizat de o pneumonie galopantă, pe care o făcuse pe drum. Liber cugetător, Nicolae Codreanu nu și-a încălcat principiile nici pe patul de moarte, refuzând administrarea ultimelor taine de către preot și lăsând instrucțiuni să fie înmormântat civil. Cu toate acestea, autoritățile ecleziale din Curtea de Argeș i-au nesocotit ultima dorință, impunând oficierea serviciului religios. Însoțiți de jandarmi cu baioneta la armă, preoții au întrerupt înmormântarea. Apropiații și tovarășii lui Nicolae Codreanu au fost ținuți la distanță și opriți să se împotrivească sub amenințarea puștilor, în timp ce preoții au ținut slujba. În anarhivă se găsește o broșură dedicată vieții medicului Nicolae Codreanu, scrisă de prietenul său, Zamfir Arbure, și publicată în 1879 sau 1880, în 1.000 de exemplare. Doctorul Nicolae Russel și Besarabia (1879) Apărută în 1879 la Iași, prima revistă socialist-anarhistă de la noi, Besarabia, era scoasă de grupul din jurul originalului doctor Russel (poreclit și „doctorul american”), din care mai făceau parte și frații Nădejde sau Constantin Mille, viitorii redactori ai periodicului literar-științific Contemporanul. Pe lângă contrabanda cu literatură revoluționară peste Prut, Dr. Russel (unul dintre refugiații din Imperiul Rus ajunși la acea vreme în România) se ocupa și cu medicina. Casa lui era mereu deschisă, samovarul mereu cald, discuțiile mereu aprinse, iar cei lipsiți de mijloace aveau intrare liberă la consultații. Convingerile politice „extravagante” (mai precis anarhiste) ale doctorului l-au făcut celebru în Iași, aducându-l și în vizorul autorităților, care l-au expulzat din țară, la presiunea ambasadei țariste, în �6 7 1881. Iată unul dintre remediile pe care se pare că le recomanda doctorul în caz de tuse, răgușeală, insomnie, nervozitate etc. Reclama a apărut în paginile revistei Besarabia. Clujul/Koloszvár în vremea molimei prin ochii lui Elisée Reclus (1873) Constantin Dobrogeanu-Gherea: Anarhism și socialism (1908) Elisée Reclius, geograf, explorator și anarhist francez, a străbătut Transilvania în 1873. Notele sale de călătorie, însoțite de desene inedite care surprind locurile vizitate (Oradea, Ciucea, Cluj, Turda, Roșia Montană, Hunedoara, Sebeș, Valea Jiului etc.) au fost publicate în 1874 cu titlul „Voyage au régions minières de la Transylvanie Occidentale”. Născut în Imperiul Rus, pe numele său adevărat Solomon Katz, criticului Constantin Dobrogeanu-Gherea (18551920) a fost unul dintre revoluționarii narodnici care s-au refugiat în România din calea persecuțiilor țariste. Este cel mai important teoretician marxist din România, iar analizele sale literare și sociologice, mai ales studiul Neoiobăgia, nu și-au pierdut nici azi prospețimea și interesul. Ajuns inițial la Iași, s-a implicat în transporturile de literatură subversivă peste Prut, transporturi care veneau din Elveția, de la Nicolae Russel și Zamfir Arbure. La acea vreme era, se pare, mai degrabă apropiat de aripa „bakuninistă” a mișcării socialiste. Răpit de spionii ruși în 1878 de la Galați și deportat în Imperiul Rus, a reușit să fugă din captivitate și să se reîntoarcă în România. O monografie execelentă dedicată vieții și operei lui Gherea a fost scrisă de istoricul Zigu Ornea: Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, Cartea Românească, 1982. Teoretician al vechii mișcări socialiste, a publicat în 1885-1886 la Iași manifestul „Ce vor socialiștii români?”, marcând astfel despărțirea mișcării de tendințele anarhiste de la început și orientarea către parlamentarism. Constantin Dobrogeanu-Gherea, care se pare că inițial fusese simpatizant al teoriilor anarhiste, a nutrit un interes statornic pentru gândirea libertară, chiar dacă a făcut-o de pe pozițiile unei critici neîmpăcate, odată vechile convingeri părăsite. Două dintre articolele sale pe această temă – dintre care unul a apărut și în Franța în 1892, stârnind admirația intelectualilor marxiști, inclusiv a lui Engels și Paul Lafargue – au apărut în broșură, în 1908, și pot citite în anarhivă. Koloszvár, al doilea oraș al Transilvaniei după numărul de locuitori este primul din punct de vedere politic și se fălește, de asemenea, cu întâietatea pe care o are față de toate celelalte, cu frumusețea edificiilor sale, eleganța societății și rafinamentul manierelor. Cu toate acestea, dacă n-aș fi știut dinainte, nu mi-aș fi dat în ruptul capului seama că intram într-o capitală. Doar două trăsuri așteptau la gară și descoperii că eram unicul călător. Străzile erau aproape pustii; în piața cea mare nu era nimeni la plimbare, iar când trecui prin fața cafenelei principale, răzleții mușterii se întoarseră cu curiozitate, ca și cum sosirea unui străin era un fenomen ciudat. Nerăbdarea oamenilor de la hotel mi se păru și ea foarte neobișnuită. Desigur, aspectul Koloszvár-ului era acela al unui mic oraș de provincie, însă purtările locuitorilor săi nu mă uimeau mai puțin. Avui în curând și explicația misterului. În mijlocul tăcerii generale a orașului, clopotele tuturor bisericilor începură să bată deodată. Din timp în timp auzeam din camera mea un zgomot înfundat, ca de pași regulați. Privii pe fereastră: erau convoaie care �8 9 se perindau unul după celălalt. Procesiunea era continuă. Era clar că hangiul din Ciucea nu mințise. Holera făcea ravagii la Koloszvár, iar prudența îmi recomanda să nu rămân aici prea mult timp. Mă bucurai foarte mult atunci când un amic veni să mă ia seara pentru a mă duce la țară. Bisericile (din Koloszvár) erau pline de persoane în doliu și, de altfel, arhitectura lor posacă nu mă îmbia defel să-mi doresc să le văd și interiorul. Nu le-am vizitat, prin urmare, deloc. Am preferat să-mi petrec timpul colindând prin oraș și prin împrejurimi. Am remarcat de îndată cu câtă grijă ingenioasă făcuse primăria să fie măturate rigolele, ridicând, din loc în loc, mici grămezi de gunoaie care fermentau în soarele de august. Asta mi-a amintit de o anecdota sau, mai degrabă, de o glumă, pe care o citisem recent într-un ziar, în legătură cu edilii unui oraș unguresc sau sârbesc din Banat. „Atenție! Vine holera! Nu uitați de niciuna dintre precauțiile necesare!”, li se telegrafiase de la Pesta. A doua zi a venit răspunsul: „Suntem gata! Holera poate să vină!” Cerându-se lămuriri, s-a aflat că toate măsurile de igienă constaseră în săparea anticipată a gropilor la cimitir! Imaginea apare în impresiile de călătorie ale geografului francez și este o vedere panoramică a Clujului. Panait Mușoiu (1864-1944) Panait Mușoiu, cel mai important publicist anarhist de la noi, s-a născut la 18 noiembrie 1864, la Roman. În cele aproape cinci decenii de activitate, Mușoiu a publicat numeroase texte ale literaturii anarhiste clasice, a scos mai multe reviste și a înființat o editură, Biblioteca Revistei Ideei, dar și cea mai longevivă revistă anarhistă de la noi, Revista Ideei, apărută între 1900-1915. Îmbrăcat simplu, cu hainele mereu curate, călcate impecabil, purtând uneori o pălărie cu boruri largi și „o garoafă roșie în colțul buzunarului batistei albe” − doar eșarfa de la gât și-o lăsa voit neglijent „peste haina de catifea cu dungi în relief”, rămășiță boemă a anilor însuflețiți petrecuți în mijlocul vechii mișcării muncitorești − Panait Mușoiu era, scrie Tudor Arghezi „un anarhist” și „unul dintre cărturarii școlii celei mai bune”. Când a împlinit 75 de ani, în 1939, Filip Brunea-Fox l-a vizitat în subsolul din strada Popa Soare, unde, senin și neabătut, Mușoiu își continua munca. „Mag al propriei euforii”, după cum îl descria jurnalistul, Panait Mușoiu a fost un spirit inclasabil, greu de prins în formula unei mișcări, un om care, prin temperament și înțelegere, nu a putut niciodată să adere la vreo dogmă exterioară și care și-a urmărit idealul așa cum și-a trăit și viața: liber, senin și nesupus. În colecția anarhivei puteți găsi reportajul pe care în 1939 i l-a dedicat Filip Brunea-Fox. Ce folos că e proclamată libertatea conștiinței, că inșii pot să se bucure de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de neatingerea persoanei lor, de suveranitatea individuală, dacă îndură un regim care-i lipsește de foloasele practice ce ar decurge din bunurile acestea? Poți trâmbița cât vrei, ceea ce vrei: când îți lipsesc cele de susținere, dreptul de care tu te bucuri este un drept iluzoriu sau, pe neînconjurate, o simplă bătaie de joc. (Panait Mușoiu, 1897) Carmen Sylva (1895) Carmen Sylva este una dintre publicațiile scoase de „cei doi Panaiți”, așa cum erau porecliți în cercurile socialiste Panait Mușoiu și Panait Zosîn. Cei doi își creaseră, de altfel, și faima de „anarhiști”, clasându-se ei înșiși, după mărturia unui contemporan, „cu mândrie în seria aceea de răsturnători violenți ai alcătuirii sociale”. Afirmația trebuie luată, totuși, cu puțină rezervă. Era perioada în care „anarhiștii” (cu Mușoiu în frunte) fuseseră marginalizați de socialiști din cauza criticii lor față de transformarea mișcării muncitorești în partid politic (în 1893). Revista a apărut la finele anului 1895 și a avut doar 4 numere. Titlul („Carmen Sylva”) ca și subtitlul (revistă „literar-științifică”) arată, pe de-o parte, precauția editorilor, care nu doreau să atragă atenția autorităților, în general ostile publicațiilor socialiste și cu atât mai mult celor anarhiste. Pe de altă parte, subtitlul �10 11 dezvăluie și una dintre trăsăturile importante ale răspândirii ideilor revoluționare în România la acea vreme – o parte a muncii anarhiștilor consta în răspândirea literaturii științifice și în popularizarea științelor sau a literaturii. Cercurile de studiu anarhiste (la fel cu cele ale studenților narodnici din Rusia) erau, de fapt, cercuri de auto-instruire și emancipare populară. Găsiți în cele trei numere disponibile articole despre „știința socială”, determinism, dar și poezii (unele semnate de George Coșbuc), traduceri (un fragment din Foamea lui Knut Hamsun) sau portrete ale unor scriitori, cum e cel dedicat poetului Ioan Păun-Pincio la moartea sa. Nu lipsesc nici textele politice, cum e cel al anarhistului francez Elisée Reclus, Idealul tinerimii, tradus de Panait Zosîn, cel dedicat lui Carlo Cafiero sau cel despre mișcarea socialistă din Belgia, scris de Mușoiu după călătoria sa prin Europa. Sociala (1898): prima revistă anarhistă din România publicată într-un sat După începutul colaborării la revista Mișcarea socială (1897) a anarhiștilor Panait Mușoiu și Panait Zosîn, pe când avea doar douăzeci și unu de ani, Iuliu Neagu-Negulescu se hotărăște să tipărească Sociala (1898), publicație bi-lunară pe care o scotea în comuna Meteleu (azi Scutelnici), jud. Buzău. Deși a avut o existență efemeră (au apărut doar câteva numere), revista a fost prima revistă anarhistă de la noi care a apărut și a fost distribuită într-un sat. Iuliu Neagu avea acasă o mică imprimerie și înjghebase și o bibliotecă cu titluri anarhiste. Familia nu privea cu ochi buni excentricitățile tânărului Neagu, care-și investise, se pare, toate economiile în aceste activități puțin lucrative. În scurt timp a și ajuns, se pare, la sapă de lemn. Revista era scrisă în întregime de Neagu, alte câteva articole fiind preluate din Mișcarea socială (1897): câteva texte de Panait Zosîn, Panait Mușoiu, Eliée Reclus și Piotr Kropotkin. Interesant este că, încă din primul număr, Iuliu Neagu formulase deja viziunea unei viitoare societăți libere, pe care o va zugrăvi în detaliu abia peste 23 de ani, în Arimania sau Țara Buneiînțelegeri. Iată că, încă din 1898, el vorbea despre „o societate a bunei înțelegeri”, care urma să înlocuiască lumea actuală, construită pe exploatare și dominație. Și peste ruinele ei, din care nici o piatră peste piatră nu va rămâne, se va întemeia măreț «cetatea bunei înțelegeri», unde nu va ființa nici serv, nici stăpân, nici bărbat, nici femeie, ci va ființa omul în toată măreția lui. Acesta ni-i idealul. Iuliu Neagu-Negulescu și Les Temps Nouveaux (1900) Iuliu Neagu-Negulescu nu a scris doar pentru ziarele socialiste și anarhiste de la noi, ci a fost și corespondent al cunoscutei reviste anarhiste Les Temps Nouveaux, editată de Jean Grave la Paris; publicație după care Neagu și-a botezat, de altfel, revistele Vremuri Noi, apărute în 1908 și 1935. Într-o corespondență trimisă ziarului francez, Iuliu Neagu relatează o altercație cu jandarmii, care veniseră la domiciliul său din satul Meteleu (BZ) pentru a închide „centrul mișcării anarhiste din România” și pentru a-i confisca broșurile și cărțile. Descinderea s-a lăsat, se pare, cu o încăierare generală, descrisă cu destul patos de tânărul anarhist. Darea de seamă a apărut în nr. 37 din 1900 al publicației pariziene, fiind tradusă de noi după originalul care se află, împreună cu întreaga colecție a revistei Les Temps Nouveaux, printre colecțiile puse la dispoziție de Bilioteca Națională a Franței:   Aici, ca peste tot, coteria guvernamentală liberalo-conservatoare încearcă să împiedice prin toate mijloacele ca lumina mântuitoare să pătrundă la masele populare. Drept exemplu, vă pot da cele ce urmează. Săptămâna trecută, eu, tatăl meu, mama mea, două dintre surorile �12 13 mele și, de asemenea, tovarășul Ștefănescu și șase alți bărbați din satul meu, am fost chemați în fața tribunalului din Buzău. Crima noastră? Că suntem socialiști anarhiști și că i-am fi ultragiat pe deținătorii autorității. Adevărul este că, în octombrie (1899 - n.n.), autoritățile regionale și comunale au vrut să-mi violeze domiciliul pentru a găsi, ziceau ei, „centrul mișcării anarhiste românești” și că eu, împreună cu toată familia mea, ajutați de câțiva bărbați din sat, am reușit să-i împiedicăm pe acești ticăloși să-și ducă la bun sfârșit planul de a-mi confisca biblioteca și de a-l aresta pe tovarășul Ștefănescu, care stătea la mine de ceva vreme. Cu toate acestea, au reușit să ne fure „Anarhia” de Kropotkin și manuscrisul traducerii românești, opera tovarășului Ștefănescu. Brutele în albastru, jandarmii, s-au folosit de săbii și au rănit-o pe mama și pe una dintre mătușile mele, iar mai apoi (destul de grav) și pe sora mea, Elena Dăscălescu, care, văzând brutele cu săbiile trase, a luat o toporișcă și s-a năpustit asupra lor pentru a le apăra pe mama și pe mătușa mea, care erau îngrozite. Pentru că ne-am apărat libertatea împotriva autorităților agresive suntem acum chemați în fața tribunalului. Iată cum respectă justiția libertatea garantată de legi, această libertate a „gândirii cumsecade”, bună numai ca să fie aruncată în ochii imbecilillor de către toți amăgitorii care preamăresc în mod fățarnic legile doar ca să ajungă la putere. Vremuri noi – organ comunist-libertar (1908) Una dintre publicațiile scoase de militantul sindicalist Iuliu Neagu-Negulescu, autorul utopiei Arimania sau Țara Buneiînțelegeri (1923, 2018), a fost și Vremuri noi, revistă efemeră, apărută în 1908. Pe lângă articolele semnate de diferiți colaboratori ai revistei și dedicate liberei cugetări, anarhismului, luptei de clasă, sindicalismului revoluționar, pacifismului tolstoian etc., în paginile publicației se găsesc și texte ale unor importanți militanți și teoreticieni anarhiști: Amilcar Cipriani, Jean Grave, Elisée Reclus. „Niciun zeu în cer, niciunul pe pământ! Nicio autoritate în cer, niciuna pe pământ!” scriau redactorii în articolul-program. „Voim să dăm lumii Dreptate și Frăție prin Libertate” lămureau în continuare aceiași redactori înțelesul „anarhiei” și al idealului anarhist. Un text inedit publicat în numărul 2 al revistei este și poemul „Anarhist”, semnat de Al. C. Stegăreanu, care este și unul dintre puținele poeme în mod explict anarhiste scrise în limba română. Mișcarea socială (1911) Iuliu Neagu-Negulescu a contribuit și la Mișcarea socială, periodic în care anarho-sindicaliștii din România încercau să promoveze printre muncitori anarhismul și sindicalismul revoluționar. Printre colaboratori se aflau A. Catilina (care scria și la revistele publicstului anarhist Panait Mușoiu), A. Gălățeanu (care va scoate în anii ’20 revista Pagini Libere, tot de orientare „uvrieră”), Gh. Mărculescu (unul dintre cei mai constanți colaboratori ai revistelor anarhiste de la noi), dar și Lucreța Bălănescu, tovarășa de viață a lui Iuliu Neagu. Temele abordate erau destul de variate, redactorii revistei (din care au apărut șase numere), scriind despre sindicalismul revoluționar, despre organizarea muncitorilor și cooperație, despre solidaritatea internațională și război, despre auto-educare și înființarea de școli libere, despre libera cugetare, despre pedagogie, feminism, anarhism etc. N-au lipsit nici polemicile, grupul din jurul Mișcării Sociale fiind adeptul înființării de sindicate autonome, nesubordonate vreunui partid sau vreunui „centru”. „Noi vrem libertate!”, răspundeau, de exemplu, anarho-sindicaliștii îndemnului la „disciplină” al celor de la România Muncitoare, cu care, de altfel, s-au și aflat o vreme în conflict. Revista a avut și un supliment literar, Viața Liberă, după modelul publicațiilor anarhiste franceze, iar o vreme s-a vândut alături de faimoasa Revista Ideei a lui Panait Mușoiu. �14 15 Cornelia Ștefănescu Una dintre colaboratoarele constante ale Revistei Ideei a fost pictorița Cornelia Ștefănescu. Ne-au rămas de la ea doar câteva texte, împrăștiate în revista publicistului Panait Mușoiu, câteva mențiuni pasagere și... descrierile din notele Siguranței. Avea, se pare, părul șaten și purta câteodată o rochie albastră. O vreme a petrecut-o în Franța, de unde trimitea corespondențe la revistă, iar mai apoi a ținut un mic stand cu vederi și ilustrații în București. Activă în mișcarea muncitorească și anarhistă, a încercat la un moment dat să sindicalizeze lucrătoarele dintr-un atelier de croitorie și a fost arestată datorită implicării într-o tipografie clandestină comunistă, petrecând mai multe luni la închisoarea Văcărești, în 1919. În închisoare a scris „De Profundis”, un text îndârjit și emoționant, greu de încadrat în vreo formulă anume, mărturie a detenției și afirmare curajoasă (chiar sfidătoare) a propriilor convingeri. „Vremurile-s revoluționare, oamenii însă nu, căci glasul vechiului egoism e prea puternic încă. Dar noi trecem, ca niște umbre, executând gesturi, căci toate nu-s decât doar niște gesturi...” (C. Ștefănescu) Joseph Ishill, un tipograf anarhist (1888-1966) Originar din Botoșani, Joseph Ishill a început să deprindă lucrul cu cuvintele și cărțile încă de timpuriu, devenind ucenic tipograf la doar 14 ani. Ceva mai târziu s-a mutat la București, unde l-a cunoscut pe Panait Mușoiu, editorul Revistei Ideei, care i-a făcut o puternică impresie și care i-a trezit, se pare, interesul pentru autorii anarhiști. A emigrat în 1909 în Statele Unite ale Americii, la fel ca mulți alți români de origine evreiască, dar a continuat să corespondeze cu Mușoiu, ba chiar să primească regulat Revista Ideei. S-a stabilit la New York, familiarizându-se destul de repede cu cercurile anarhiste din metropola americană și participând la animatele prelegeri ale Emmei Goldman. Începuse să se intereseze de metodele pedagogului Francisco Ferrer, iar în scurt timp a devenit unul dintre membrii „coloniei Ferrer“ din Stelton. Colonia era organizată după principii libertare și includea o școală inspirată de viziunea educatorului spaniol. Aici a cunoscut-o pe Rose Freeman, poetă și traducătoare, care i-a devenit apoi tovarășă de viață. Ulterior, cei doi s-au mutat în Berkeley Heights, Ishill întreținându-se din munca de tipograf și folosindu-și timpul liber pentru a scoate reviste, cărți și broșuri. Primul său volum mai important i l-a dedicat lui Oscar Wilde, The Ballad of Reading Gaol, în 1916. A urmat în 1924, după moartea lui Piotr Kropotkin, superba antologie ilustrată Peter Kropotkin: The Rebel, Thinker and Humanitarian. Printre artiștii cu care a colaborat sau ale căror lucrări le-a reprodus în cărțile sale s-au numărat Maximilien Luce, Louis Moreau, Théophile Steinlen, Maurice Duvalet etc. Dintre gânditorii, scriitorii și libertarii cărora le-a tipărit sau dedicat volume, îi amintim aici pe Walt Whitman, Henry David Thoreau, Élisée Reclus, Emma Goldman, Havelock Ellis, Rose Freeman, Eugen Relgis sau Rudolf Rocker. Una dintre cele mai reușite inițiative ale sale rămîne însă antologia apărută în două volume – în 1933 și 1937 – și intitulată Free Vistas: A Libertarian Look on Life and Letters, prin care Joseph Ishill încerca, după propria-i mărturisire, să ofere o idee mai clară despre „anarhism și valoarea sa estetică, atît de nesocotită chiar și de cei mai sinceri precursori ai acestui ideal“. Obișnuia să lucreze singur, scoțând tiraje destul de mici, destinate în mare măsură prietenilor și cunoscuților săi. Era în același timp editor, traducător, corector, culegător și legător, căci „terenul muncii manuale, munca cinstită a brațelor, Ishill nu numai că nu l-a părăsit niciodată, dar a înțeles să-l înnobileze cu o �16 17 pasiune de artizan medieval“ (Henry Marcus, 1932). A murit la Berkeley Heights, la 14 martie 1966, lăsând în urma sa o colecție impresionantă de tipărituri și poate, mult mai important, pilda unui om care a trăit simplu și liber. Iztok (1981) În 1975, anarhiștii bulgari emigrați în Occident au pus bazele unui „periodic libertar de analiză a țărilor răsăritene”, numit Iztok (sau Răsărit). Dacă inițial revista a apărut în bulgară, în anii ’80 a început să apară și în limba franceză, găzduind însă și materiale în alte limbi (română, poloneză, rusă etc.). Din colectivul redacțional al revistei a făcut parte scriitorul și lingvistul Nicolas Trifon, militant libertar plecat din România în 1977. În 1981, pe fondul nemulțumirii crescânde a muncitorilor din țară față de austeritatea economică și față de măsurile represive ale regimului de atunci, a apărut și o broșură în limba română scoasă de colectivul Iztok. Aceasta conține mai multe texte interesante, printre care și manifestul „Ce vor anarhiștii? (Socialism libertar, nu capitalism de Stat!)”, dar și lista propunerilor muncitorului Vasile Paraschiv pentru organizarea unor sindicate libere, autonome. Aceste texte, plus un dosar dedicat colectivului „Iztok”, un interviu cu Nicolas Trifon, dar și câteva materiale despre activitatea lui Vasile Paraschiv pot fi citite în nr. 3 din Anarhia, revistă trimestrială apărută în 2012 la București, număr care poate fi, de altfel, citit integral în anarhivă. Ilustrația din „Iztok” reia (și modifică) o frază a originalului cleric ateu Jean Meslier (1664-1729): „Je voudrais, et ce sera le dernier et le plus ardent de mes souhaits, je voudrais que le dernier des rois fût étranglé avec les boyaux du dernier prêtre.” Anarhia (2012) Una dintre cele mai interesante reviste apărute la noi în ultimul deceniu a fost Anarhia, publicație trimestrială scoasă în 2012 la București. Redacția își propunea recuperarea practicilor, teoriei și istoriei mișcării muncitorești și anarhiste locale, publicând eseuri, biografii, recenzii, reportaje, dar și articole de opinie, traduceri sau interviuri. Pe lângă materialele dedicate militanților sau publiciștilor anarhiști de la noi sau care s-au aflat sub influența ideilor libertare (Zamfir Arbure, Panait Mușoiu, Ștefan Gheorghiu, Nicolas Trifon etc.), în paginile revistei și-au găsit locul și texte de prezentare a principiilor sindicalismului revoluționar, anarho-sindicalismului etc. Din cuprins  : „Panait Muşoiu şi Revista Ideei”, „Principiile sindicalismului revoluţionar”, „Economia şi societatea participativă: o nouă viziune economică şi socială”, „În memoria lui Ştefan Gheorghiu”, „Zamfir C. Arbure: memoriile unui anarhist în România”, „O scurtă cronologie a mișcării sindicale din România de la începuturile ei până în 1933”, „Sindicalistul Vasile Paraschiv: istoria vieții unui disident”, „Interviu cu scriitorul Nicolas Trifon”. Slogan, o publicație anarho-punk istorică (1997-2012) Apărută între 1997 și 2012, cu pauze destul de lungi câteodată între numere, Slogan este una dintre zinele cele mai longevive de la noi sau, așa cum se autodefinea în 2010, „o publicație anarho-punk istorică”. În plus, numerele apărute arată destul de bine și faptul că ideile anarhiste au pătruns la noi preponderent prin intermediul scenei punk și underground, mai ales între anii ’90 și începutul anilor 2000. Chiar dacă nu a existat o suprapunere perfectă între cele două, punctele �18 19 de intersecție, afinitate și convergență au fost și sunt în continuare numeroase. Primul număr, scos în 1997, nu se numea Slogan, ci Punklub Magazine, găzduind materiale despre scena underground și punk (națională și internațională): The Exploited, Ura de după Ușă, Dead Kennedys, Sid Vicious și alții. Numărul 3 din 1998 a fost dedicat ediței a doua a Underground Timișoara Festival, care a reunit cele mai cunoscute trupe de punk de la noi de atunci. Începând cu 1999, subtitlul zinei se schimbă din „underground zine” în „underground anarcho-punk zine”, marcând astfel o turnură politică mai clară. De altfel, pe coperta numărului 5 apar în engleză definițiile termenilor „anarhie”, „anarhism” și „anarhist”. În numerele care vor urma, alături de articole și interviuri cu formații din „underground” apar tot mai mult materiale dedicate mișcării anarhiste, de la Pierre-Joseph Proudhon, la grupul Class War din Marea Britanie. Au fost promovate și acțiuni antifasciste sau evenimente tipic anarhiste, ca „Food Not Bombs” sau „Critical Mass” (în numărul 11 din 2002). În același timp, componenta underground a rămas importantă, așa cum o demonstrează și nr. 14 (2012), un număr de „revenire”, care cuprinde materiale cu trupe locale ca Void Forger, P.O.V., Mediocracy sau Clitgore și o recenzie a festivalului Reclaim! Underground Timișoara Festival. Au apărut 14 numere, unele fiind split-uri cu alte zine (Nonconformism sau Gluga Neagră). Câteva dintre acestea pot fi, bineînțeles, descoperite și citite și în anarhivă. Gluga Neagră – fanzin Do it Yourself Hardcore Punk Gluga Neagră e o zină care nu are nevoie de foarte multe prezentări. Apărută între anii 2009-2012, publicația era scoasă de colectivul „Gluga Neagră” sau „Black Hood Society”, care anima și Atelierului D.I.Y. din Timișoara, un spațiu autonom dedicat concertelor și altor evenimente. Colectivul era unul hardcore/punk și continua ceea ce era cunoscut drept „mișcarea underground” din Timișoara, contribuind, printre altele, la organizarea festivalurilor No Borders, Reclaim! Underground Timișoara Festival și Independent Voices (#6), dar și a altor evenimente și acțiuni. Zina, asa cum e descrisă în numarul zero din 2009, încerca să ofere informatii despre concerte, dar și interviuri cu formațiile care urmau să cânte în România, „recenzii la evenimentele trecute organizate de noi sau de alții… toate acestea alături de articole și reportaje despre idei și probleme aduse pe foaie de oameni ca tine sau ca mine.” În paginile zinei se găsesc interviuri cu trupe precum Pavilionul 32, Haos, Bernays Propaganda, Coins as Potrtaits, I stared into the forest, Livia Sura, Stuck in a Rut etc. El Cabraret (2011) El Cabraret a fost unul dintre proiectele din sfera Atelier D.I.Y., 32 Seconds și Gluga Neagră. Sub acest nume au apărut mai multe colaje, o zină, dar și un proiect/performance muzical. Universul El Cabraret însemna, în propria descriere: „music (industrial, electro, noise, punk…), visuals, performance theatre, traditional folk goat-dance, texts, audio quotes from films and life, collages/zines...” Ca „one man punk performance squad”, El Cabraret a participat în 2011, alături de Coins As Portraits și I Stared Into the Forest, la un �20 21 turneu de concerte/performance-uri în mai multe orașe din Europa. Tot în 2011 a apărut și zina omonimă, o colecție de colaje cu mesaje radicale, de critică socială și anti-autoritară. Zina era însoțită de un CD cu piesele El Cabraret. „Hang on, Companion! ... The worst is yet to come!!! Our rage against the machine is sold for the benefit of the machine. If you beat them at their own game, you’ve lost. Hang on, Companion! ... The worst has not passed yet!” Lovekills (colectiv și zină anarcha-feministă) Undeva la începutul anilor 2000 se naște Lovekills, o colectivă radicală, anarcha-feministă, în care au fost implicate mai multe activiste din orașele Timișoara, București și Craiova. Orientarea zinei era una anti-patriarhală, anti-fascistă, anti-militaristă. Printre numeroasele acțiuni la care a luat parte, colectiva Lovekills, împreună cu alte grupuri anarhiste precum Ura, Revolta și Info-Propaganda, a publicat în 2002 primul număr din zina Lovekills. Gândită ca o platformă alternativă la sursele de informare de la acea vreme, zina își propunea să documenteze istoria și dezvoltarea practicilor anarhiste (publicând biografii precum cele ale lui Sofia Perovskaya, Louise Michel, Voltairine de Cleyre, Emma Goldman, Leah Feldman), dar și să relateze despre acțiunile altor grupuri anarcha-feministe: Rote Zora (Germania de Vest), Mujeres Creando (Bolivia), Erinyen Collective (Berlin) etc. Tot la inițiativa colectivei, în anul 2006 se organizează prima ediție a Festivalului Lovekills care a inclus ateliere practice de auto-apărare, expoziții, documentare și discuții pe teme precum etichetarea în mișcarea punk, rolul bisericii ortodoxe în opresiunea femeii, violența împotriva femeilor etc. Doi an mai târziu, cu ocazia summit-ului NATO organizat la București (2008), brutalitatea intervenției forțelor de ordine este sugestiv redată pe blogul colectivei și în paginile zinei. Cu același ton radical, numeroasele articole apărute în zina Lovekills denunță hărțuirea stradală, sistemul penitenciar sau rolul poliției în perpetuarea violenței împotriva femeilor. O privire critică este acordată și sexismului din cadrul mișcării punk/ anarhiste din România din perioada respectivă, neasumarea sa politică fiind, de asemenea, adusă în discuție. „Fetele nu ascultă muzică punk. Fetele sunt prea timide să meargă la concerte. Fetele ar trebui sa-și păstreze părerile pentru ele. AICI SUNT FETELE CARE SĂ DEMONSTREZE CĂ ASTA ESTE GREȘIT! Fetele cântă muzică punk. Fetele merg la toate concertele. Fetele publică reviste și se exprimă deschis. Fetele și băieții acționează împreună. E timpul să contribui și tu, Depinde te tine!” (colectiva Lovekills) Mai multe detalii legate de acțiunile colectivei și despre zina Lovekills puteți citi în textele indexate în anarhivă sau în articolul publicat în revista CUTRA în 2020 și care le-a fost dedicat: Adina Marincea, „Asta (nu) e o poveste de dragoste! Lovekills, punk și anarcha-feminism în România”. autotext – colectivă editorială autonomă (2013) Colectiva editorială autonomă autotext s-a închegat în 2013 ca un pretext pentru organizarea Târgului de Carte Autonom care urma să aibă loc în același an la Cluj. În prezent, autotext a rămas același pretext activ pentru publicarea unor materiale care rup ritmul narațiunilor spuse și impuse de alții și care reflectă preocupările diverse ale membrelor colectivei, având însă și un scop clar: popularizarea pedagogiei libertare. Din manifestul autotext (2013): „Autotext nu este a nimănui, ci este �22 23 a tuturora. Autotext va fi parte din acest proces al schimbării. Autotext nu este «aici» sau «acolo», ci este oriunde este nevoie să fie!” Broșurile și zinele traduse și publicate de autotext pot fi citite în colecția anarhivei. Dintre ele pot fi amintite: Mary Nardini Gang, „Către cea mai queer dintre insurecții” Emma Goldman, „Copilul și dușmanii lui” Colin Ward, „Fără școli” Stephen Cullen, „Copiii în societatea: o critică libertară” „Pentru binele tău: un zine despre mame, fiice și percepția asupra propriului corp” Jim Hindle, „Cum să stai în afara spitalului: un ghid pentru a supraviețui psihozei” D.I.Y. (2004) O altă zină apărută la începutul anilor 2000 prin contribuția mai multor militanți din cadrul scenei punk a fost publicația sugestiv intitulată D.I.Y. Încă din primul număr, apărut în 2004 la Timișoara, se urmărea promovarea principiilor organizării anti-autoritare și astfel crearea unei culturi a rezistenței și a inițiativelor autonome. În același timp, în paginile zinei au apărut materiale dedicate diferitelor demonstrații, concerte și acțiuni organizate în țară și peste hotare, dar și detalii despre protestele împotriva proiectului de la Roșia Montană, Băncii Mondiale, rasismului sau militarismului. Odată cu declanșarea războiului din Irak au avut o serie de acțiuni de protest organizate în Craiova, București și Timișoara – toate denunțau militarizarea și războiul, dar și implicarea României în conflict alături de S.U.A. Unul dintre solgane a fost „NU războiului! NU în numele nostru! NU în numele tuturor!” O relatare interesantă din paginile zinei este cea de la No Border Camp din 2003. Festivalul a avut loc în Timișoara unde, timp de o săptămână, s-au organizat concerte, proiecții de film, acțiuni și discuții pe tema imigrației sau a lagărelor de detenție pentru refugiați. De asemenea, în numărul 2 (2004) apare și o prezentare a proiectului Ladyfest, „eveniment menit să încurajeze talentul artistic al femeilor în muncă, artă, film și educație” și care ulterior s-a concretizat în Festivalul Ladyfest. Recomandăm ca lectură articolul „Săptămâna anti-rasistă în România”, apărut în primul număr. Cu acea ocazie s-a organizat un număr impresionant de acțiuni de informare împortiva rasismului, dar și marșuri, concerte, concursuri de afișe anti-rasiste, proiecții de filme în orașe precum Sibiu, Ploiești, Oradea sau Bacău, toate acestea încheindu-se cu Festivalul Underground Timișoara. Do-it-Yourself Satu-Mare (2006) În primăvara anului 2006, mai mulți tineri intersați de subcultura punk și diy, dau naștere colectivului D.I.Y.S.M. (Do-it-Yourself Satu-Mare). La scurt timp după organizarea primului concert, colectivul lansează o serie de discuții, ateliere, proiecții de film, dau interviuri la radio pe teme legate de mișcarea underground și crează un blog. Conform relatărilor acestora, singurele canale de informare de care dispuneau erau Myspace, Indymedia și broșurile care circulau la concerte. S-au creat legături și cu alte grupuri diy, precum BHCB din Bistrița. Un alt aspect la care cei de la D.I.Y.S.M. țineau foarte mult era ca toți cei interesați de evenimentele organizate de colectiv să poată avea acces gratuit. În primul manifest, ei se declarau, în plus, împotriva naționalismului, războaielor, și capitalismului. „Considerăm naționalismul ca fiind sursa unor grave disensiuni între oameni, posibil mobil al manipulării lor în conflagrații interstatale. Însăși noțiunea de stat național unitar o �24 25 consideram depășită! [...] Suntem împotriva razboiului, oricare ar fi scopul declarat al acestuia. [...] Suntem împotriva politcii marilor corporații care, în urma acaparării puterii (economice, finaciare, politice), tind să domine viața socio-culturală a individului prin stabilirea artificială a unor standarde generale de comportament, gust public etc.” (Manifest D.I.Y.S.M) 9 noiembrie – Ziua internațională de luptă împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare (2007) 9 noiembrie este o zi importantă în calendarul luptei împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare. 9 noiembrie 1938 marchează momentul funest al „nopții de cristal” și dezlănțuirea persecuțiilor naziste împotriva populației evreiești. Istoria recentă, crizele și transformările tot mai autoritare ale capitalismului scot la iveală discursuri care cultivă în continuare ura rasială, antisemitismul, marginalizarea celor vulnerabili și xenofobia, ascensiunea neo-fascismului fiind, din păcate, o realitate a lumii contemporane.  În România au existat de-a lungul vremii mai multe acțiuni dedicate zilei de 9 noiembrie: proiecții de filme documentare, acțiuni de solidariate cu oamenii fără adăpost, acțiuni „hrană, nu bombe”, discuții și ateliere de combatere a rasismului, demonstrații în București, Timișoara, Cluj, Craiova, publicații de informare, concerte anarho-punk etc. O parte dintre acestea pot fi redescoperite în colecția anarhivei, unde puteți găsi o colecție de afișe, broșuri și fluturași pe această temă. Spațiul D.I.Y. Craiova (2011-2015) Între 2011 și 2015 a funcționat la Craiova „Spațiul D.I.Y.”, un spațiu autonom care timp de câțiva ani a găzduit și inspirat inițiative, idei și acțiuni ghidate de principiile egalității și solidarității. Exista și o mică bibliotecă și un free-shop, se organizau proiecții și discuții, concerte sau petreceri, dar și acțiuni „Hrană nu Bombe” sau „Târguri Autonome”. De 1 mai 2015, grupul a organizat o acțiune „Hrană nu bombe” la Craiova. Din scurtul comuncat care însoțea afișul:  „De 1 mai celebrăm lupta împotriva exploatării capitaliste, solidaritatea internațională și dorința pentru o lume mai justă, mai liberă, mai pașnică. Pe 1 mai noi alegem să ne petrecem ziua alături de aceia care resimt din plin violența pe care este construită actuala ordine socială, într-un mod care să amintească de spiritul solidarității, atât de atacat și ignorat în societatea noastră.” Hrană, nu Bombe! (Food not Bombs) Acțiunea „Hrană, nu Bombe” (Food Not Bombs) a pornit la începutul anilor '80, din inițiativa mai multor activiști și în urma protestelor anti-război din Statele Unite, dar mai ales ca răspuns la politicile de discriminare a oamenilor fără adăpost. Colectivele anarhiste descentralizate, dedicate non-violenței, care au început să organizeze aceste acțiuni, au fost în repetate rânduri atacate de forțele de poliție din Statele Unite și puse sub supravegherea FBI-ului si a serviciilor de informatii. Mișcarea a fost inclusă de FBI pe lista amenințărilor teroriste. Mulți voluntari „Hrană, nu Bombe” (Food Not Bombs) au fost arestați sub acuzația de terorism. Desigur, acuzațiile nu au avut vreo șansă în sala de judecată deoarece libertatea de �26 27 exprimare și distribuirea de mâncare gratuită nu sunt ilegale, nici crime (încă). Represiunea guvernului a avut ca rezultat râspandirea colectivelor autonome „Hrană, nu Bombe” (Food not Bombs) în întreaga lume. Puterile statului au motive serioase să se simtă „terorizate”, pentru că această mișcare nu numai că se răspândește incontrolabil, dar a inspirat și alte mișcări, cum ar fi Pirate Radio și Indymedia, Rainforest Action, Direct Action Network, dar și mișcările „Biciclete, nu Bombe” (Bikes Not Bombs) sau proiectul „Locuințe, nu Pușcării” (Homes Not Jails). În anarhivă puteți găsi mai mulți fluturași de la acțiuni „Hrană, nu Bombe” din București, Craiova, Iași, Cluj sau Timișoara. Occupy UBB (2013) La 26 martie 2013 începea ocuparea Universității Babeș-Bolyai de către studenți. Unul dintre sloganele ocupării a fost „Universitatea este a tuturor!” În anarhivă se găsesc câțiva fluturași cu revendicările de atunci ale studenților, care denunțau subordonarea universității intereselor politice și de grup, dar mai ales abdicarea în fața imperativelor „pieței” și nesocotirea intereselor studenților. „În loc să reprezinte o pregătire pentru viaţă, Universitatea ne face dependenţi de un sistem socio-economic disfuncțional: învăţământul universitar este o marfă frumos împachetată şi servită unor studenţi-clienţi a căror unică valoare după absolvire este aceea de potenţiali angajaţi.” Buruieni (2010-2015) Buruieni este o zină apărută între 2010-2015, în trei numere. De-a lungul timpului au apărut în paginile zinei mai multe traduceri, ilustrații și texte originale pe diferite teme: mediu, ecologie, lupta anti-patriarhală, anti-fascism, organizare, migrație și refugiați, dar și un dosar dedicat mișcării anarhiste din România de la începutul anilor 2000, preluat integral din Abolishing Borders from Below (în limba engleză). Numere din Buruieni s-au găsit și la Târgul Autonom de Carte de la Cluj (20-21 noiembrie 2019). „Patria noastră e lumea întreagă, legea noastră e libertatea!” (Buruieni, nr. 2) Creiereală (2014) Creiereală, „revistă lunară pentru autonomia gândirii critice”, a avut o perioadă de viață scurtă, apărând în iarna-primăvara anului 2014. În cele 4 numere, Creiereală s-a concentrat, în mod serios sau mai hazliu, pe tema conștiinței de clasă a muncitorilor și a studenților, dintr-o perspectivă mai degrabă autonomistă decât anarhistă. Zina era distribuită gratuit și se putea găsi și în câteva locuri din Cluj. Pe lângă revistă, de 1 mai 2015, colectivul editorial a pregătit și câteva afișe și fluturași cu tematică muncitorească, folosindu-se de imagini din filme vechi românești. Masa Critică (Critical Mass) Critical Mass sau Masa Critică e o formă de organizare politică și de acțiune directă, dar mai ales un bun prilej de a pune în practică, prin organizare non-ierarhică și anti-autoritară, contestarea modelelor sociale și urbane actuale. Primul eveniment de acest fel a avut loc la San Francisco, pe 25 septembrie 1992, atrăgând 48 de participanți. Ziua în care sunt organizate masele critice a �28 29 rămas de atunci ultima vineri din fiecare lună. Mai apoi, „masele critice” s-au răspândit la nivel global atingând, de exemplu, un număr de 80.000 de bicicliști în anul 2008, la un eveniment organizat în Budapesta. Modul de organizare și promovarea se bazează pe principiul xerocrației, mai exact al informării descentralizate (fanzine, broșuri, fluturași puși pe biciclete, autocolane etc.). Nu există lideri, iar rutele sunt alese prin consens sau spontan, aleatoriu. Plimbarea cu bicicleta nu urmărește întotdeauna să facă lobby pentru mai multe piste de bicicletă (deși există și acest obiectiv). Mai degrabă fiecare persoană este liberă să-și inventeze propriul motiv de participare. De exemplu, unele persoane sunt acolo pentru a promova transportul non-motorizat, pentru a-și revendica orașul, iar alții pur simplu pentru că le place să se plimbe cu bicicleta și au un sentiment de comunitate cu toți ceilalți bicicliști din Masa Critică. Pentru mai multe detalii legate de organizarea, promovarea și planificarea unei rute, în anarhivă poate fi citită broșura „Cum să organizezi o masă critică” (2013). Săptămâna globală de solidaritate cu prizonierii politici anarhiști. ABC Belarus (2015) În ajunul precedentului ciclu electoral din Belarus, membri ai ABC Belarus, un colectiv de susținere și solidaritate cu prizonierii politici, au făcut un mini-turneu de informare în România cu privire la situația din țară. Îngrădirea drepturilor politice, atacurile susținute ale autorităților împotriva mișcărilor sociale, violarea repetată a drepturilor omului, dar și modalitățile de a contracara efectele represiunii au fost câteva dintre chestiunile discutate. Represiunea violentă declanșată de autoritățile din Belarus împotriva tuturor celor care denunță în stradă brutalitatea regimului Lukașenko, a șocat în 2020 întreaga lume. Ea nu este însă o surpriză. Mărturiile despre amenințările, abuzurile și tortura la care sunt supuși opozanții regimului au scos la iveală o realitate despre care anarhiștii din Belarus vorbesc de multă vreme. Din păcate, detenția politică există în continuare și nu doar în Belarus. A lupta pentru o lume echitabilă, a denunța corupția și violența puterii, a milita pentru o societate din care discriminarea și exploatarea să nu mai facă parte, sunt încă (sau pot fi) capete de acuzare. Tocmai de aceea, în fiecare an, între 23 și 30 august este săptămâna globală de solidaritate cu prizonierii politici anarhiști �30 31 ColeCțIa anarhIvată 1.2 Colecție volume sec. XIX (18xx-1900) 1. 2. „În exil, din amintirile mele” de Zamfir C. Arbure-Ralli (1896) „Nuvele” de Mircea C. A. Rosetti (1882) 1.3 Colecție reviste sec. XIX (18xx-1900) 3. 4. Carmen Sylva (1895) Sociala (1898) 1.5 Colecție diverse sec. XIX (18xx-1900) 5. La Commune – Almanach socialiste (1877) / Zamfir C. Arbure 2.2 Colecție volume sec. XX (1901-1947) 6. 7. 8. 9. „Biserica-n flăcări și alte povestiri” de Iuliu Neagu-Negulescu (192?) „Dumnezeu și Statul” de Mihail Bakunin / în traducerea lui Panait Mușoiu (1918) „Panait Istrati” de Alexandru Talex (1944) „Temniță și exil” de Zamfir C. Arbure (1923), ediția a III-a �32 33 2.3 Colecție reviste sec. XX (1901-1947) 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Artistocratie #1 (1939) Mișcarea Socială (1911) Open Vistas 1.1 (January-February 1925) Open Vistas 1.2 (March-April 1925) Open Vistas 1.3 (May-June 1925) Open Vistas 1.4/5 (November 1925) Open Vistas 1.6 (December 1925) The Free Spirit (1921) Vegetarismul, anul I (1932) Vegetarismul, anul II (1933) Vegetarismul, anul III (1934) Vremuri noi (1908) 3.4 Colecție zine sec. XX (1948-2000) 34. 35. 36. 37. 38. 3.5 Colecție broșuri sec. XX (1948-2000) 39. 40. 29. 30. 31. 32. Capitalul de Karl Marx rezumat de Carlo Cafiero (1919) Eugen Relgis: Poezii (1914-1920) Patru figuri ale spiritului omenesc (1936) Sacco-Vanzetti. Viața și moartea lor (1927) „Anarhism și socialism” de Constantin Dobrogeanu-Gherea (1908) „Cântăreți români ai Comunei din Paris” de Barbu Lăzăreanu (1948) „Din marea Revoluție Franceză” de Piotr Kropotkin, în traducerea lui Panait Mușoiu (1920) „În pușcăria Petro-Pavlovsc” de Zamfir C. Arbure „Mihail Bakunin” de James Guillaume, în traducerea lui Ion Ionescu-Căpățână (1936) „Munca intelectuală și munca manuală” de Piotr Kropotkin, în traducerea lui Lelia Pavlovici (1944) „Vae Victis” de M-me Noro, în traducerea lui Cornelia Ștefănescu (1916) 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. În subsolul lui Panait Mușoiu (1939) / Reportaj de Cl. Panțiru (Filip Brunea-Fox) (Ne)fericiții producători de jucării. Ce este în neregulă cu McDonalds? Fluturaș C.A.F. Cine nu se supune nu mănâncă Fluturaș C.A.F. Dreptate (1998) Fluturaș C.A.F. Statul și Biserica (1998) Fluturaș C.A.F. Violență împotriva violenței (1998) Manifest C.A.F. Celula Neagră (2000) Underground Timișoara Festival. Filosofia anarhistă și punk-ul (1994) Valorile UGTM / UGTM Values 4.2 Colecție volume sec. XXI (2001-20xx) 49. Toată lumea pe străzi (2009) / 56a Infoshop 4.3 Colecție reviste sec. XXI (2001-20xx) 2.6 Colecție diverse sec. XX (1901-1947) 33. The Oriole Press, privately conducted by Joseph Ishill (1958) Emma Goldman. A Challenging Rebel (1957) 3.7 Colecție fluturași sec. XX (1948-2000) 2.4 Colecție broșuri sec. XX (1901-1947) 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. Slogan #4 (1998) Slogan #5 (1999) Slogan #7 (2000) Slogan #1/8 (2000) Slogan #8 / Nonconformism #1 (2000) 50. 51. Acțiunea Directă #1 (2012) / Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România Acțiunea Directă #2 (2012) / Inițiativa Anarho-Sindicalistă din România �34 35 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. Anarhia #1 (2012) Anarhia #2 (2012) Anarhia #3 (2012) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 1 (2014) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 2 (2015) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 3 (2016) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 4 (2016) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 5 (2017) Bună. Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation - nicht nur in Rumänien Nr. 6 (2018) Cu sânge rece (Revistă anarhistă) / Lovekills Radix #1 (2015) / Centrul Social Claca București 4.4. Colecție zine sec. XXI (2001-20xx) 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. A-Resem #1 (2015) A-Resem #2 (2016) A-Resem #3 (2016) A-Resem #4 (2017) Buruieni #1 (2010) Buruieni #2 (2013) Buruieni #3 (2015?) Clipa Anarhiei #3 (2001) Creiereală #1 (2014) Creiereală #2 (2014) Creiereală #3&4 (2014) D.I.Y. #1 (2004) D.I.Y. #2 (2004) Dysnomia #1 (2016) Dysnomia #2 (2019) El Cabraret (2011) Gluga Neagră #0 (2009) Gluga Neagră #1 (2009) 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. Gluga Neagră #2 (2009) Gluga Neagră #3 (2009) Gluga Neagră #4 (2010) Gluga Neagră #5 / Slogan #14 (2012) Gluga Neagră #6 (2012) In League with 32! #1 (2006) In League with 32! #2 / Sick of being sick #1 (2007) Ladyfest România - retrospectivă (2005) Leave me alone zine #1 (2010) Leave me alone zine #2 (2011) Leave me alone zine #3 (2011) Leave me alone zine #4 (2011) Leave me alone zine #5 (2012) Leave me alone zine #6 (2012) Leave me alone zine #7 (2013) Leave me alone zine #8 (2013) Leave me alone zine #9 (2014) Lovekills #01 (2003) Lovekills #02 (2003) Revolta #3 & Lovekills #4 (2004) Lovekills #05 (2005) Lovekills #06 Lovekills #07 & Ura #16 Lovekills #08 Lovekills #09 Lovekills #11 Lovekills #12 Lovekills #13 Lovekills #14 Lovekills #15 Lovekills #16 (2008) Lovekills #17 (2008) Madzine (2020) / Mad Pride România & Art200 Rezistența Antifa (2002) Slogan #09 (2001) Slogan #11 (2002) Steagul Negru (2002) Ura #01 Ura #04 (2002?) Ura #06 �36 37 121. Ura #21 (2007) 122. zine fem #1 (2018) 123. zine fem #2 (2019) 4.5 Colecție broșuri sec. XXI (2001-20xx) 124. 2-3 ΠΡΆΓΜΑΤΑ ΠΟΥ ΞΈΡΟΥΜΕ ΓΙΑ ΤΟΝ ΕΘΕΛΟΝΤΙΣΜΌ (2014) / Creiereală 125. 25 noiembrie, ziua internațională de luptă pentru eliminarea violenței asupra femeii 126. Anarhism contemporan și noi forme de acțiune (2008) / 56a Infoshop 127. Cum să organizezi o masă critică (2013) 128. Definește necesitatea (2008) 129. Despre evacuări și rasismul cotidian în București / FCDL 130. Despre viața de student și cât de câcat e ea (2015) / Colectivul Negru 131. Două, trei lucruri despre voluntariat (2014) / Creiereală 132. Împotriva falselor comunități ale capitalului / auto.text 133. Institution of Hypocrisy, Corruption, Oppression and Manipulation The Orthodox Church (2008) 134. Martie 1907, revolta țărănească din România 135. Muncă, comunitate, politică, război (2015) / Colectivul Negru 136. Munca sezonieră în Uniunea Europeană (2003) 137. Normalitate? Nu, mulțumim! (2007) 138. O lume fără poliție 139. Organizarea și acțiunea la locul de muncă (2016) / MAHALA 140. Pentru binele tău: un zine despre mame, fiice și percepția asupra propriului corp / auto.text 141. Retragerea din societate (201?) / auto.text 142. Sindicalism și anarho-sindicalism în Germania: o introducere (2012) 143. Two-three things we know about volunteerism (2014) / Creiereală 144. „Către cea mai queer dintre insurecții” de Mary Nardini Gang / auto.text 145. „Construind o fundație pentru schimbare” de Jeff Luers (2011) 146. „Copiii în societate: o critică libertară” de Stephen Cullen / auto.text 147. „Copilul și dușmanii lui” de Emma Goldman / auto.text 148. „Critica teoriei marxiste a statului” de Mihail Bakunin (2011) 149. „Cum să stai în afara spitalului: un ghid pentru a supraviețui psihozei” de Jim Hindle / auto.text 150. „Ești un anarhist? Răspunsul te-ar putea surprinde” de David Graeber (2011) 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. „Fără școli” de Colin Ward / auto.text „Importanța socială a școlii moderne” de Emma Goldman / auto.text „Închisorile: un eșec și o crimă socială” de Emma Goldman (200?) „Indwiloq” de Rowan Tree Walking Wolf (2011) „Întreabă o femeie” de Traci Harris (2011) „Reforma școlii” de Francisco Ferrer / auto.text „Revoluția ferală” de Feral Faun (2012) „Tirania lipsei de organizare” de Jo Freeman (2013) / auto.text „Uitați dușurile scurte! De ce schimbarea personală nu este schimbare politică” de Derrick Jensen (2011) 160. Împreună - broșură despre formarea grupurilor de afinitate (2008) 161. „Atracția continuă a naționalismului” de Fredy Perlman / auto.text (2013) 4.6 Colecție diverse sec. XXI (2001-20xx) 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. Anarcho-feminista vol. 1 (LoveKills) / compilație audio Autocolante „Creiereală” (2014) Autocolant „Pilonii tiraniei” (2014) Gluga Neagră aka Black Hood Society (2006) / Newsletter of the Romanian Underground Gluga Neagră aka Black Hood Society (2007) / catalog martie 2007 Graffiti „anarhia salvează România” / Cluj C.A.F. Împotriva fascismului (2001) LoveKills patch 4.7 Colecție fluturași sec. XXI (2001-20xx) 170. 1 Mai (2007) / LoveKills 171. 25 noiembrie. Ziua internațională de luptă pentru eliminarea violenței asupra femeii (2007) 172. Activism împotriva violenței de gen (2006) / Ladyfest 173. Crăciun - brazi tăiați și bani aruncați 174. De ce un pașaport pentru liberă mișcare și o Europă fără granițe? (2003) 175. Distruge Fascismul! 176. Fluturaș 1 mai (2018) 177. Fluturaș de prezentare revista „Bună” (2014) �38 39 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. Fluturaș Free Tekno (2018) / Autonomous and Ravers Against Fascism Fluturași informativ Centrul de cultură anarhistă (2012) Fluturași Joia Mânioasă „The War You Dont See” (2012) / Tinerii Mânioși Fluturași revista „Bună: Zeitschrift für Befreiung & Emanzipation – nicht nur in Rumänien” (2014 - 2016 ) Fluturaș Joia Mânioasă „Blokada” (2013) / Tinerii Mânioși Fluturaș Uccupy UBB #1 (2013) Fluturaș Uccupy UBB #2 (2013) Fluturaș Uccupy UBB #3 (2013) Fluturaș „Demonstrație împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare” (9 Noiembrie 2008) Fluturaș „Ziua în care nu cumperi nimic/Buy nothing day” (2007) Hrană, nu Bombe! Food not Bombs! / Timișoara Hrană, nu Bombe! Food not Bombs! (2007) Împreună împotriva rasismului, fascismului și naționalismului (9 noiembrie) Info-Propaganda: Definiția anarhismului (după Jason Justice) Info-Propaganda: Sindicalismul revoluționar (2006) Manifest „Demonstrație împotriva discriminării, sub toate formele ei” (2008) Manifest „Demonstrație împotriva tuturor formelor de discriminare” (2007) Nu există război împotriva terorismului. Războiul înseamnă teroare! (2004?) O altfel de lume este posibilă (2003) Party „Ladyfest România” (2007) Pliant 8 martie / LoveKills Război? Nu în numele meu! (2003) Reclaim! Underground Timișoara Festival (2009) Vocea animalelor (2013) Ziua Internațională a femeii (2008) / LoveKills Ziua Internațională de luptă împotriva fascismului și antisemitismului (9 Noiembrie) 4.8 Colecție afișe sec. XXI (2001-20xx) 204. 1 mai muncitoresc (2014) / Creiereală 205. 9 noiembrie: ziua internațională a luptei împotriva fascismului și antise- 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. mitismului (2013) Afiș Manifest de stradă #1 (2007) Ai probleme la locul de muncă? #1 / MAHALA Ai probleme la locul de muncă? #2 / MAHALA Ai probleme la locul de muncă? #3 / MAHALA Alegeri 2015, criza economică, mișcări sociale și represiune în Belarus (2015) / CLACA Anarhismul în România: o istorie uitată? (2017) / Laolaltă #1 Banditism, literatură și anarhie în secolul XIX (2018) / Laolaltă #2 Cărțile anarhiste (2013) Demonstrație împotriva tuturor formelor de discriminare (2007) Evenimente „Mai 1968-2014” / Creiereală Hrană nu bombe Craiova (2015) / Spațiul D.I.Y. Craiova L’anarchisme en Roumanie - une histoire libertaire qui reste à écrire (2017) LoveKills Festival #3 LoveKills Manifesto (2007) Manifest autotext (2013) Război războiului! / Krieg dem Krieg (2014) / Revista BUNĂ Revelion Spațiul Do-It-Yourself Craiova (2012) / Spațiul D.I.Y. Craiova Târg Autonom Craiova (2013-2014) / Spațiul D.I.Y. Craiova Târg de carte autonom (2013) / Cluj Timișoara Tattoo Circus Voluntari. Folositori. Cui? (2014) / Creiereală Ziua Roșiei Montane #5 (2015) / Spațiul D.I.Y. Craiova 5. Colecție fotografii, portrete etc. 228. Fotografii Spațiul Do-It-Youself Craiova (2012-2015) 229. Iuliu Neagu-Negulescu (1878-1940) / fotografie colorizată 230. Unul care nu va candida – Panait Mușoiu (1905) / afiș, portrete 6.1 Colecție media, afișe, concerte, DIY+ 231. Afișe concerte Spațiul Do-It-Youself Craiova (2014-2015) 232. Afișe concerte D.I.Y.S.M. (2008) 233. Defend DIY Music (banner) �40 41 234. El Cabraret / proiect muzical/artistic 235. El Cabraret / proiect muzical/artistic DIverse 7. Colecție video (Documentare, filme, interviuri etc.) 236. Reconstruction: Anti-NATO Days (2009) Cartea Nicolas Trifon - un parcurs libertar internaționalist (interviuri), în colaborare cu Pagini Libere În anumite circumstanțe – în Occident la fel ca și în „lumea a treia” – marxism-leninismul putea fi o armă eficace pentru cei oprimați, victime ale nedreptăților perpetuate de reprezentanții puterii politice, economice și simbolice… Același marxism-leninism, aflat de această dată în slujba puterii, s-a dovedit a fi și mai eficace în reducerea la tăcere a celor asupriți, oprimați, revoltați de nedreptăți. Pentru acest motiv nu puteam fi marxist, nici leninist și am devenit anarhist. (…) Contenciosul între libertari și cei care se revendică de la Marx va continua atâta timp cât aceștia din urmă nu își fac doliul noțiunii leniniste de avangardă și nu își clarifică relația cu statul. Din două, una: ori comunismul va fi libertar, ori vom asista la o nouă formă de dictatură cu veleități totalitare. (Nicolas Trifon) Nicolas Trifon, libertar plecat din România în 1977 și stabilit la Paris, a avut un parcurs (personal și politic) diferit de cele cu care suntem îndeobște familizarizați, mai ales în perioada Războiului Rece, marcată la noi de lipsuri, izolare și represiune, dar și de polarizarea înșelătoare a soluțiilor și perspectivelor. Nu de puține ori vocile contestatarilor sau opozanților au fost folosite, la noi și aiurea, pentru a legitima, prin contrast, modelul politic și social „opus”. Nu este de mirare pe de altă parte că, în general, s-a dat foarte puțină atenție celor care, condamnând ferm �42 43 dictatura și injustiția, refuzau să aleagă docili între soluțiile „ready-made” disponibile. Tocmai de aceea, parcursul lui Nicolas Trifon este unul interesant. El pune la îndoială dihotomiile simpliste și dogmatice cu care suntem, poate, atât de obișnuiți în România și care, după 1989 au ținut (și încă țin) loc de discurs sau de dezbatere politică și intelectuală. De altfel, sfârșitul anunțat al istoriei, odată cu prăbușirea „cortinei”, nu a mai venit, iar era de prosperitate și echitate promisă de îmbrățișarea modelului capitalist se lasă încă așteptată. Termeni ca libertate, drepturi sau democrație au fost între timp cooptați aproape total, fiind goliți de conținut și împăiați, simple trofee inofensive la butoniera „pieței libere”. Doar stafia comunismului mai bântuie, zice-se, setoasă de sânge și întorcându-i din drum pe toți rătăciții care mai au încă îndoieli în legătură cu victoria libertății în „cea mai bună dintre orânduirile posibile”. În același timp, vechea dominație a „birocrației roșii” a supraviețuit aproape intactă schimbărilor de regim. Ea s-a convertit, firesc și fără prea mari poticneli, în autoritatea „pieței libere” − pe care puțini au avut îndrăzneala s-o conteste −, fără ca structurile efective ale puterii și privilegiului să fie cu ceva afectate. Soluția eliberatoare s-a dovedit din nou, ca de atâtea alte ori, doar o altă cale către servitute pentru cei mulți. Iar cei care au refuzat să aleagă, „refractarii”, cei care, angajându-se critic în lupta socială, n-au „aderat la nimic” (după o celebră vorbă istratiană), au rămas, azi ca și ieri, la fel de puțin auziți. Este și cazul lui Nicolas Trifon. Interviurile cu Nicolas Trifon sunt o lectură pasionantă. De la evocarea primilor ani petrecuți în România și a primelor „ieșiri din rând”, la activitatea militantă din Franța și implicarea în grupul „Iztok”, ori la călătoria în Polonia și legăturile, nu lipsite de riscuri uneori, cu opozanții regimurilor din Est, istorisirea, bogată în observații și detalii, poate fi citită și ca o suită de tablouri, care ne descoperă amănunte și perspective de multe ori noi și surprinzătoare. Parcurgerea acestori evocări poate fi deosebit de instructivă pentru oricine își dorește o perspectivă ceva mai nuanțată și, în același timp, mai cuprinzătoare asupra istoriei recente. Primele două interviuri au fost realizate în 2012. Unul dintre ele a apărut în revista Anarhia, iar mai apoi a fost tradus în limba germană, în revista Bună. Cel de-al treilea, dedicat revistei Iztok, a apărut inițial în 2007 și a fost tradus de noi din limba franceză. Ultima parte a antologiei cuprinde discuția pe care am purtat-o cu Nicolas Trifon în luna aprilie a acestui an. Am socotit de un interes deosebit și includerea în volum, ca anexă, a unui manifest tipărit de grupul „Iztok” în Franța și apărut inițial în 1981, în limba română. Acest text, care făcea parte dintr-o broșură care mai conținea revendicările lui Vasile Paraschiv și „chemarea de la Gdansk”, venea pe fondul măsurilor de austeritate din România, dar și al contestărilor tot mai numeroase ale puterii, venite din partea muncitorilor. Manifestul, din care au ajuns puține exemplare în țară, se intitula „Ce vor anarhiștii?”. Textul acestei inedite broșuri a fost preluat din revista Anarhia, unde cei interesați pot găsi un întreg dosar dedicat grupului „Iztok”, lui Nicolas Trifon și propunerilor muncitorului Vasile Paraschiv. Dincolo însă de istoriile, portretele și tablourile zugrăvite, interviurile cu Nicolas Trifon spun și o altă poveste, la fel de importantă poate, deși o fac într-un mod indirect. Este însăși povestea realizării acestei colecții de interviuri și a surprinzătoarei (re)găsiri între mai multe generații de libertari care a prilejuit-o. Alcătuită, paradoxal cumva, tocmai într-o perioadă a izolării, restricțiilor și distanțării, colecția e rodul unei munci colective care a rețesut toate aceste „fire” libertare laolaltă și la care ne bucurăm că am putut lua parte. �44 45 >>> Biblioteca a.casă | CJ >>> Biblioteca Filaret 16 | B >>> Turneul EZLN Un loc comod în noul spațiu autonom a.casă, în bibliotecă vei găsi materiale tipărite – cărți, fanzine, pamflete, postere, stickere – despre diverse subiecte legate de critică socială radicală. Avem materiale pe acțiune directă, feminisme, punk și do-it-yourself, ecologie, teorie radicală, anti-represiune, mișcări sociale, arte, etc. Tot aici și-a găsit refugiu biblioteca și arhiva Rizom Infokiosk. Găzduim și o mini-librărie cu cărți și reviste de la Editura Pagini Libere + calendarul 2021, Jurnal din Vulturilor 50, Cutra, zinefem, Poliția Ucide, Dysnomia. Primim cu bucurie donații de cărți și sugestii pentru a îmbogăți biblioteca. În catalogul bibliotecii poți vedea ce avem deja: libracasa.librarika.com Pentru noutăți, urmărește blogul casei: acasa.blackblogs.org/category/ biblioteca/ Noul spaţiu DiY deschis în Bucureşti, Filaret 16, a început să adune cărţi pentru bibliotecă. Avem deja două corpuri de bibliotecă pline, unul cu cărți și reviste feministe, despre sex work, educație anti-rasistă, anti-transfobă, anti-autoritară, diferite perspective și voci de stânga, punk și DiY, și alte subiecte super captivante, și celălalt cu benzi desenate. Sperăm ca în curând, când se vor mai relaxa restricțiile, să putem deschide pentru vizite de lectură mica noastră bibliotecă în creștere. Dacă vreți să ne faceți cadou o zină, revistă sau carte care credeți că s-ar potrivi în bliblioteca noastră, lăsați-ne un mesaj privat pe pagina de Facebook @ Filaret16DiY. Dintre editurile şi inițiativele editoriale din România, veți putea citi la noi: Black Button Books, CUTRA, Dezarticulat, Editura Pagini Libere, Fractalia, Hecate, Literatură și Feminism, Posthum Journal și multe alte nume locale pe care sigur vă veți bucura să le regăsiți aici! Comunitatea Zapatistă din Chiapas (Ejército Zapatista de Liberación Nacional, EZLN) și Comitetul Indigen Clandestin Revoluționar au anunțat prin comunicatul din 5 octombrie 2020 călătoria delegațiilor zapatiste pe cele cinci continente, care va avea loc în 2021. Rolul acesteia va fi de a înțelege mai bine crizele prin care trecem ca umanitate și de a râspândi „virusul rezistenței și al rebeliunii”. Turneul, susținut doar de insurgente zapatiste, va celebra și 20 de ani de la Marșul Culorilor Pământului (La Marcha del Color de la Tierra) și va începe în Europa. Simbolic, turneul european se va încheia la Madrid pentru a marca cei 500 de ani de la începutul colonialismului spaniol în Mexic. „În fața trenurilor puternice, bărcile noastre. În fața centralelor termoelectrice, licăririle de lumină lăsate de zapatiste femeilor care (se) luptă peste tot în lume. În fața zidurilor și granițelor, călătoria noastră colectivă peste mări. În fața marelui capital, câmpul lucrat împreună. În fața distrugerii planetei, un munte plutind la orele fragede ale dimineții. Suntem zapatiste, purtătoarele virusului rezistenței și al rebeliunii, și așa vom merge pe cele cinci continente.” https://chiapas-support.org/2020/10/07/ezlnwe-will-go-to-find-what-makes-us-equal-despiteoblivion-we-live/ >>>Rețetă „Burger Vegan” • o pungă de fulgi de ovăz (500 g.); • o vânătă scoasă din cuptor sau de pe grill, tăiată cubulețe și sotată până devine moale; • un dovlecel crud, ras; • jumătate de sfeclă roșie crudă, rasă; • o ceapă tăiată mărunt; • 5 căței de usturoi (pisați); • 150 ml sos de soia; • Condimente: sare după gust, chimion, coriandru boabe (prăjite puțin în ulei), piper și boia afumată; După ce se amestecă compoziția, se lasă puțin (aproximativ două ore) la frigider pentru o mai bună modelare cu susan, iar apoi se prepară burger-ul la tigaie și Rețetă recomandată de Bec Ars & B. se servește celor din jur. �46 � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Publicațiile Anarhiva Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Anuarul Anarhivei (2020) Subject The topic of the resource I. TEXTE Zamfir C. Arbure-Ralli (1848-1933) Nicolae Zubcu-Codreanu (1852-1878) Doctorul Nicolae Russel și Besarabia (1879) Constantin Dobrogeanu-Gherea: Anarhism și socialism (1908) Clujul/Koloszvár în vremea molimei prin ochii lui Elisée Reclus (1873) Panait Mușoiu (1864-1944) Carmen Sylva (1895) Sociala (1898): prima revistă anarhistă din România publicată într-un sat Iuliu Neagu-Negulescu și Les Temps Nouveaux (1900) Vremuri noi – organ comunist-libertar (1908) Mișcarea socială (1911) Cornelia Ștefănescu Joseph Ishill, un tipograf anarhist (1888-1966) Iztok (1981) Anarhia (2012) Slogan, o publicație anarho-punk istorică (1997-2012) Gluga Neagră – fanzin Do it Yourself Hardcore Punk El Cabraret (2011) Lovekills (colectiv și zină anarcha-feministă) autotext – colectivă editorială autonomă (2013) D.I.Y. (2004) Do-it-Yourself Satu-Mare (2006) 9 noiembrie – Ziua internațională de luptă împotriva fascismului și a tuturor formelor de discriminare (2007) Spațiul D.I.Y. Craiova (2011-2015) Hrană, nu Bombe! (Food not Bombs) Occupy UBB (2013) Buruieni (2010-2015) Creiereală (2014) Masa Critică (Critical Mass) Săptămâna globală de solidaritate cu prizonierii politici anarhiști. ABC Belarus (2015) II. Colecția anarhivată III. Volum publicat Nicolas Trifon – un parcurs libertar (carte) Creator An entity primarily responsible for making the resource Anarhiva Publisher An entity responsible for making the resource available Anarhiva Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2020 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource broșură Language A language of the resource română 2020 9 noiembrie ABC Belarus Anarhia anarhism Anarhiva Autotext Buruieni Carmen Sylva (1895) Cluj Constantin Dobrogeanu-Gherea Cornelia Ștefănescu-Țărnă (1888-1962) Creiereală DIY DIYSM El Cabraret Élisée Reclus (1830-1905) Gluga Neagră Hrană nu Bombe istorie Iuliu Neagu-Negulescu Iztok Joseph Ishill Lovekills Masă Critică Mișcarea socială (1911) Nicolae Russel Nicolae Zubcu Codreanu Occupy UBB Slogan Sociala Spațiul D.I.Y. Craiova Vremuri noi Zamfir C. Arbure zine https://anarhiva.com/files/original/c8a043593bdfb2252b030aba2e0161f9.jpg 9a62b46d671f6f06a00119f816f80d10 https://anarhiva.com/files/original/c3562ddd0a7becd1d1fdbad6fbf550f1.jpg 91ad058ad88868304760fefa6600e5b8 https://anarhiva.com/files/original/9410f18ec6d585a5d5aa196f49e6991a.jpg f2a107680f5755c04176ec40e0b14868 https://anarhiva.com/files/original/9462cc51a8486ae0bc49a71f0f109313.jpg e94d9d8a5dff2897e0656e7690c45784 https://anarhiva.com/files/original/5f8245bdd4a9b318f2e2203cb7035311.jpg e3a375b7bf6caed83c92628ba1d443f7 https://anarhiva.com/files/original/35fb37845b8db0eacdbd40a484958856.jpg 6b8d51805d4e7997f20e0f5fc0d9c40c https://anarhiva.com/files/original/18b9f30664dcbcb86d74f72d6838e902.mp4 f4ceb51c45b7c3d0d900dcbff700a3cf https://anarhiva.com/files/original/966775f07afb48be9e7d89f3ded798a9.mp4 53d8e509575f38a7ce1acca0505a730f https://anarhiva.com/files/original/cc9e436866f3db384244228fd514d63c.mp4 ff9da70ecfc9cdc52da755b18425b360 https://anarhiva.com/files/original/965ab1fb5d152631d9420b5402004afd.mp4 d70faa9f5b86b722193a86ef2c6795e1 https://anarhiva.com/files/original/0ee8cd788c03a5c54b6af49417521e1a.mp4 f42b8506081cc28c1d82f084824d4d85 https://anarhiva.com/files/original/fba0dd8cf9b702fde26a374a19769352.mp4 ef8855009612007d979e1d70ed71249c Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource "L.a. B.i.r.o.u." - București (2007-2009) Description An account of the resource Mall CulturAll - Spațiu alternativ din București Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Source A related resource from which the described resource is derived Youtube Coercion, Recycle Bin, Semne, Scandal https://www.youtube.com/@RottenFalafel/videos https://www.youtube.com/watch?v=1lyP_QOhhkQ 2007 București Coercion concert DIY L.a. B.i.r.o.u. Punk Recycle Bin https://anarhiva.com/files/original/42550a02791ece80c0b45dcfc70ad04a.jpg 5b38db63adad29284adeeebd1019d2df https://anarhiva.com/files/original/3741d4e4fe437313d2fc6ac0fb2cd767.jpg 12fa775c47e4a2aa3a61e558f6d51bf5 https://anarhiva.com/files/original/481a52415e6d4d2901c0c3781bb83290.jpg 615e838f30ac0d315003a18a8de9f4df https://anarhiva.com/files/original/2a4ceb29645596a89485c1c571059b15.jpg 403e5f0bdc9dda17b7050ee8497fd68d https://anarhiva.com/files/original/f1cfaa78145a9d80fd5fa0c3817091d1.jpg c331c32feae594a84e43b8341c5d2430 https://anarhiva.com/files/original/4026e110646fe41a777e3b22385edf4b.gif 18af50967153438a02fd92d96a940fb1 https://anarhiva.com/files/original/ab58e33eb1f3b9110bf7d2ec6e4990f9.jpg e3a15cbe6ebbd4fa9d9430b316ccc245 https://anarhiva.com/files/original/cf71c4555ba8e3a25472672991d2ffdc.jpg f513a1bd0dca3a6198e879df1aeb55fe https://anarhiva.com/files/original/21a227ca633604731d7a6177d3109f1f.png 4b5d50a7258e3a1c538830e4183dbc2d https://anarhiva.com/files/original/86d4d7e598e29c627e6f0e3b283cb758.jpg d40054e28d6b6c3426fae04083c4ed24 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Afișe Biblioteca Alternativă - București (2010-2020) Description An account of the resource "Biblioteca Alternativa: A aparut la initiativa unui grup informal cu scopul de a-ti impartasi o serie de materiale menite sa contribuie la dezvoltarea unui spirit critic fata de lumea si societatea in care traim, fiind totodata o baza de discutie pentru initierea unei schimbari sociale. Este organizata pe principiul participarii si al non-ierarhiei. Reprezinta un proiect autonom, non-profit, care se bazeaza pe contributia voluntara a celor care doresc ca astfel de spatii sa existe, sa se dezvolte si sa poata sa ramana independente de finantarile europene/institutionale. Orice donatie este binevenita! Aduna peste 1000 de carti/reviste/brosuri/fanzine care au calatorit din mana in mana pentru a ajunge aici. Acestea se grupeaza pe mai multe domenii dintre care: sociologie/antropologie, anarhism/miscari sociale/actiune directa, gen/sexualitate/LGBT, colonialism/militarism, represiune/prizonieri politici, beletristica, arta/fotografie, etc. Pentru ca toata lumea sa poata beneficia de accesul la acestea, te rugam sa respecti termenul de imprumut si sa pastrezi materialele in starea in care le-ai primit. Nu accepta in spatiul sau idei si atitudini opresive si autoritare (rasiste, sexiste, homofobe, xenofobe, etc.)" Source A related resource from which the described resource is derived https://biblioteca-alternativa.noblogs.org/ Relation A related resource Vezi https://www.criticatac.ro/biblioteca-alternativa/ https://www.radical-guide.com/listing/biblioteca-alternativa-claca/ 2010 anarcha-feminism anti-fascism Biblioteca Alternativă București Claca Coercion DIY feminism Livia Sura Macaz No Borders Bulgaria Punk Underworld https://anarhiva.com/files/original/768fe72da562adc27fe000be2b8f62ca.png 78ee16fdcc006a128402883681df641f https://anarhiva.com/files/original/8ef90ed81a34a7d6fd034806d041e5d1.jpg aed545ce16ae3b6a44241db9287f4471 https://anarhiva.com/files/original/e7eb5a74565f5053c9f02ceeaf6abcb8.jpg 718b57c0a779f5404ad0a18d4197919a https://anarhiva.com/files/original/7413b230287775e4d44a9e090bb341d0.jpg 19c6d0781fdf75bed70b6b483de7a3b6 https://anarhiva.com/files/original/70149e16500d2637430174c71c456b50.jpg 0994248c58dfe9b04c8a4b2b97407e78 https://anarhiva.com/files/original/0afc9a15f42a4f9777f6ece249a025cf.jpg 5709bffb04fb9c8be569f3582cc2d8a7 https://anarhiva.com/files/original/814606427b9e21198b0ab229fa4bb52d.jpg 68c5c66488f5ced36967e46942062db2 https://anarhiva.com/files/original/52c5aa87bfe0e8005ffd388a200f418d.jpg 9cba926abfac6e3d7fb10083ba293bc1 https://anarhiva.com/files/original/9631dd998be6534c23fdde38e3b8dc5d.jpg 0822a48d950b4042c6b6a7525cf3f0d5 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție spații alternative, biblioteci și squat-uri Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Biblioteca Alternativă - București (2010-2020) Description An account of the resource "Biblioteca Alternativa: A aparut la initiativa unui grup informal cu scopul de a-ti impartasi o serie de materiale menite sa contribuie la dezvoltarea unui spirit critic fata de lumea si societatea in care traim, fiind totodata o baza de discutie pentru initierea unei schimbari sociale. Este organizata pe principiul participarii si al non-ierarhiei. Reprezinta un proiect autonom, non-profit, care se bazeaza pe contributia voluntara a celor care doresc ca astfel de spatii sa existe, sa se dezvolte si sa poata sa ramana independente de finantarile europene/institutionale. Orice donatie este binevenita! Aduna peste 1000 de carti/reviste/brosuri/fanzine care au calatorit din mana in mana pentru a ajunge aici. Acestea se grupeaza pe mai multe domenii dintre care: sociologie/antropologie, anarhism/miscari sociale/actiune directa, gen/sexualitate/LGBT, colonialism/militarism, represiune/prizonieri politici, beletristica, arta/fotografie, etc. Pentru ca toata lumea sa poata beneficia de accesul la acestea, te rugam sa respecti termenul de imprumut si sa pastrezi materialele in starea in care le-ai primit. Nu accepta in spatiul sau idei si atitudini opresive si autoritare (rasiste, sexiste, homofobe, xenofobe, etc.)" Source A related resource from which the described resource is derived https://biblioteca-alternativa.noblogs.org/ Relation A related resource Vezi https://www.criticatac.ro/biblioteca-alternativa/ https://www.radical-guide.com/listing/biblioteca-alternativa-claca/ anarcha-feminism Anarhia Biblioteca Alternativă București cinema Claca Coercion crimethinc DIY feminism Food not Bombs freeshop Lovekills Macaz Punk https://anarhiva.com/files/original/e33d7997444b8f353d15815cc8f5eddd.mp4 0a014a8b6154745a2472ed8ead57c9d7 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Komunitas la Street Delivery (2009) Description An account of the resource Targ de carte DIY Creator An entity primarily responsible for making the resource Komunitas Source A related resource from which the described resource is derived Youtube Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2009 București crimethinc DIY Komunitas Punk https://anarhiva.com/files/original/5843cbf8f431e78799ace0a9118af1c7.mp4 a26b87329dc30da07c8e33c7c63cd1f9 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Kraft durch Suppe on Tour in Romania No Borders Timisoara (2005) Subject The topic of the resource Festival de Film Independent Est European Expoziție de afișe MIND BOMB Prezentare de carte Concerte Description An account of the resource No Borders Timisoara Eastern European DiY Film/Music/ Distro Festival Relation A related resource Vezi afis https://www.anarhiva.com/items/show/403 2005 DIY No Border Fest Punk Timișoara https://anarhiva.com/files/original/b193678e3ffb1a69fa099c19ca5a1467.mp4 fa2ba6d07e0f83c4dabebff49278c68d Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Concert Punk Craiova Part II (1992) Source A related resource from which the described resource is derived Youtube Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1992 Craiova DIY Punk https://anarhiva.com/files/original/2085c7ebfdce7c64e3b19fba9d95987c.mp4 e64231d2a3a108fc635945fa3077b96f Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție video (documentare, filme, interviuri etc.) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Concert Punk Craiova Part I (1992) Description An account of the resource Concert trupa Pansament (?) Craiova DIY Punk https://anarhiva.com/files/original/8b31de17b8b385a94e319771f73c7966.mp4 ce02ad9d9487e1f46cfe0b4971a62640 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Anti Pro - Aici, acum Description An account of the resource Anti Pro live at Timişoara Underground Festival. Source A related resource from which the described resource is derived Youtube (Adi.C) Relation A related resource Vezi interviu https://www.anarhiva.com/items/show/261 Anti-Pro DIY Punk Slogan Underground Timișoara Festival