34 10 549 https://anarhiva.com/files/original/ef003ce5b10b84a57181bd72cf374a51.pdf ee917c55b0f454d736df4dc6f5fcd3e4 PDF Text Text �ura faţă de propriul corp nu ar trebui să înceapă de acasă după ce am plecat de acasă şi mi-am înfruntat mama în legătură cu critica ei constantă la adresa greutăţii mele (prin telefon), ea s-a simţit insultată. “toate mamele critică greutatea fiicelor lor”, a zis ea. mi-am permis să nu fiu de acord. comportamentul ei era ciudat şi patologic. şi atunci am început acest proiect cu zine-ul. înainte, aproape niciuna dintre prietenele mele nu mi-a vorbit despre mama ei ca fiind critică în mod special, dar de îndată ce am adus în discuţie subiectul zine-ului, am fost copleşită de femeile pe care le cunoşteam care se ofereau să scrie ceva pentru zine şi care îmi povesteau despre mamele lor care criticau felul în care arătau. am inceput să mă întreb dacă mama mea avusese dreptate (nu că aş admite vreodată că ar fi avut dreptate!) iniţial, am fost inspirată să fac acest zine atunci când am văzut la chioşcul de ziare local un articol pe coperta ediţiei americane a revistei teen vogue (numărul din 4 august). “mame răutăcioase – de ce îţi critică ea corpul?” şi după toţi aceşti ani de când am plecat de acasă şi nu am mai vorbit cu mama mea, încă vreau cu adevărat, chiar vreau să aflu raspunsul. aveam senzaţia că nu urma să aflu niciun raspuns, dar acest lucru nu m-a impiedicat să cumpăr revista (şi hei, am aflat şi cum să combin imprimatele!). în entuziasmul meu de a vedea ceva tipărit cu care puteam relaţiona atât de mult, mi-am dat seama cât de mult mă bântuia încă subiectul acesta şi astfel a luat naştere ideea pentru această compilaţie de texte. am căutat lecturi mai serioase despre acest subiect, dar până acum am putut să găsesc doar foarte puţine. unde sunt studiile despre acest subiect? unde pot citi despre experienţele altor femei şi fete în legătură cu percepţia asupra propriului corp a mamelor şi fiicelor lor? aceste studii nu par să existe încă, dar între timp vreau să fac acest zine pentru a strânge poveştile femeilor care au trăit cu mame critice şi de asemenea a celor care au trăit cu mame care le-au sprijinit. chiar dacă nu am putut să găsesc pe nimeni care să scrie din această perspectivă în acest număr, mi-ar plăcea foarte mult ca data viitoare să tipăresc povestiri venite din partea mamelor în legătură cu felul în care au încercat să susţină imaginea de sine a fiicelor lor. dar să ne întoarcem la acea întrebare iniţială – de ce mamele îţi critică corpul (şi faţa, şi părul şi …)? puţinele lucruri pe care le-am găsit de citit în legătură cu acest subiect abordează (şi este de înţeles) punctul de vedere conform căruia mamele sunt bine intenţionate şi doar reacţionează faţă de faptul că a fi slab şi atractiv este perceput aproape peste tot ca fiind sinonim cu a avea succes. “în general vorbind, ele vor cu adevărat doar ce este mai bun pentru fiicele lor şi cred în mod greşit că un pic de presiune maternă pentru a pierde kilograme le va face pe fiicele lor să fie mai fericite, mai populare şi mai de succes mai târziu în viaţă”, spune leona tanenbaum în “catfight”. dar experţii au liste lungi cu rezultate negative mult mai probabile precum anorexia şi bulimia, urmarea compulsivă a unei diete, depresia, protestul prin luarea de kilograme în plus sau consumul excesiv de alcool în secret. în like mother, like daughter, debra waterhouse spune că alimentaţia controlată de la o vârstă fragedă de către mamă poate avea ca rezultat o fiică care nu mai este capabilă 2 �să răspundă la senzaţia de foame şi cea de saţietate. în timp ce toate aceste lucruri nu pot fi separate de presiunile generale asupra femeilor şi fetelor de a rămâne slabe, poate să fie foarte greu să înveţi acasă ura faţă de propriul corp şi chiar mai greu, dacă nu chiar imposibil, să scapi. poate că este normal ca mamele să îşi critice fiicele, dar nu ar trebui să fie aşa. dacă ai citit până aici, există şanse să îţi pese şi să nu stai deoparte fără să intervii în timp ce fetele tinere învaţă lecţii nesănătoase despre aspectul fizic sau să laşi mamele prietenelor să îşi facă proprii copii adulţi să se simtă ca şi cum ar fi din nou copii cu comentariile lor pe sub mână în legătură cu luatul în greutate. cu acest zine, aş fi mulţumită doar să fac puţin mai mulţi oameni să vorbească despre acest subiect, deoarece înainte să încep zine-ul, întotdeauna am simţit că experienţa mea era atât de izolată. acum că am aflat că nu era, mă simt mult mai bine, dar îmi doresc şi să fi putut să aflu acest lucru cu ani în urmă. de asemenea, te inspiră să citeşti depre mame care şi-au sprijinit fiicele pentru a face pace cu propriul corp. acest zin aduce împreună experienţele unor femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 58 de ani din marea britanie şi statele unite ale americii şi în timp ce cererile referitoare la anonimat îmi interzic să mulţumesc cuiva folosindu-i numele, vă mulţumesc tuturor. mulţumesc! kate notă importantă: părţi din conţinutul acestui zine pot fi un factor declanşator pentru cei care au suferit în trecut/suferă în prezent de tulburări de alimentaţie şi pentru supravieţuitorii cazurilor de viol/atac sexual. 3 �încă îmi aduc bine aminte de ziua, de momentul în care am păşit înăuntrul acestui cerc vicios, cu mai mult de 2 ani în urmă. mă întorsesem dintro vacanţă cu prietenii şi când am ajuns acasă purtând un tricou strâns pe corp şi o pereche de blugi, mama mea mi-a zis “tu indesato! ai pus pe tine atât de mult cât timp ai fost plecată”. aveam 15 ani, acum am 18 şi sunt încă acolo, în cerc. desigur, faptul că am dezvoltat o tulburare de alimentaţie nu este vina mamei mele. nici măcar nu a fost vina ei cu adevărat că a făcut acea observaţie – într-o lume fără o mass media care ne expune constant la corpurile slăbănoage ale preaadolescenţei, într-o cultură în care femeile corpolente sunt admirate (ca în india sau în lumea occidentală de acum câteva sute de ani – trebuie doar să ne uităm la arta care înfăţişa femei voluptoase pentru a vedea că în anumite locuri, în anumite vremuri, ele erau făcute cunoscute) sau chiar într-o societate fără celebrităţi care predică meritele dietei lor “bogate în proteine” sau “macrobiotice”, într-o civilizaţie în care cuvintele “noua noastră dietă garantează succesul” nu vând reviste şi unde nu există un lucru precum ”înlocuirea mesei”, ea poate că nu ar fi simţit nevoia să facă acea observaţie; nu ar fi ruşinos să ai o fiică care este puţin supraponderală. eram doar puţin supraponderală – cu câteva livre mai grea decât eram înainte să plec, livre care cu siguranţă ar fi fost date jos în cursul a câtorva săptămâni în care să nu mănânc chipsuri în fiecare zi – şi înainte greutatea mea varia dupa vacanţe. oricum şi alţi factori conlucrau. observaţia mamei mele a fost doar una dintre cele câteva remarci înjositoare la adresa mea venite din partea familiei mele în timpul acelei perioade – comentarii precum faptul că nu mă străduiam suficient de tare pentru certificatul general de educaţie secundară, că petreceam prea mult timp împreună cu prietenul meu, că eram antisocială şi că aveam nevoie să îmi fac mai mulţi prieteni. faptul că vroia să ma pună la regim era doar un alt mod de a încerca să mă controleze şi mă gândeam “îi voi arăta eu, dacă ea vrea să fiu la regim atunci voi fi la regim”. aşa că am început să sar mesele, supravieţuind întreaga zi doar cu o bucată de pâine prăjită şi o masă seara. înfometarea mea nu era numai un fel de a mă răzbuna pe familia mea pentru comentariile lor crude, ci şi un mod de a-mi controla viaţa într-o lume care părea să se prăbuşească – părinţii mei erau în mijlocul unui divorţ murdar şi trăiam cu toţii în aceeaşi casă, era o zonă de război. aveam puţini prieteni şi eram pe punctul de a începe să cer cursul de nivel a la o instituţie unde toţi păreau să aibă note mai mari decât mine la certificatul general de educaţie secundară. cursurile postliceale mi-au oferit un mod bun în care să îmi controlez alimentaţia – aducând doar o cantitate mică de mâncare la şcoală şi niciun ban, eram limitată la a mânca doar asta. în curând am pierdut ce luasem în greutate şi, mai mult, oamenii comentau că îmi cădeau hainele de pe mine; îmi atinsesem scopul, chiar dacă începusem să arăt slăbită şi tot timpul eram obosită şi înfometată. astfel, acesta a fost începutul propriului meu abuz asupra mea. după părerea mea, ceea ce mulţi oameni nu reuşesc să înţeleagă este că tulburările de alimentaţie nu ajung întotdeauna la un sfârşit dramatic în care 4 �fata este târătă într-un spital şi hrănită cu forţa, că pot afecta persoanele de ambe sexe (ştiu câţiva bărbaţi care au probleme legate de greutate), nu au legătură doar cu aspectul fizic, ci au legătură şi cu controlul şi toţi cei care suferă nu intră în categoria clară a “anorexiei” (când cel care suferă renunţă într-un sfârşit să mai mănânce) sau “bulimie” (cei care suferă mănâncă excesiv şi vomită) – mulţi oameni au experienţa unei combinaţii între cele două. nu sunt nici anorexică, nici bulimică în sensurile adevărate ale cuvintelor şi voi încerca să descriu ceea ce fac cu speranţa de a—face pe alţii să înţeleagă. în mod tipic, în schema mea de abuz, mă voi relaxa pentru puţină vreme, poate după ce m-am cântărit şi am văzut o pierdere semnificativă sau când merg în vacanţă şi simt că îmi pot permite să nu mă mai gândesc la asta pentru o săptămână. şi petrecerea timpului alături de unul dintre bunii mei prieteni poate să mă ajute să mă “deconectez”, la fel ca şi aflarea faptului că cineva mă “simpatizează” (în lipsa unui cuvânt mai potrivit decât acesta). totuşi, în scurtă vreme, se va găsi cineva care să comenteze că arăt mai “sănătoasă” ( a se citi: că am luat în greutate, că nu mai arăt ca o fantomă – iei în greutate!) sau voi observa că mă simt mai mare sau într-o zi (după cum am făcut acum două zile) mă voi trezi cu voci în cap strigând la mine că sunt grasă, urâtă, proastă, că trebuie să fiu pedepsită pentru că sunt o persoană atât de rea, atât de inutilă. după asta, voi începe să îmi reduc raţia alimentară; nu mă voi înfometa total niciodată, dar în mod obişnuit voi încerca să mănânc doar o masă de seară (greu de evitat, deoarece în familia mea mănâncă cu toţii împreună) şi o bucată de pâine prăjită sau ceva cereale în fiecare zi. la sfârşitul fiecărei zile de foame, simt o senzaţie de putere şi control şi împlinire – am reuşit să pedepsesc fata rea dinăuntrul meu şi îmi pedepsesc corpul urât cu care mă resemnez, corpul urât care îmi provoacă atâtea probleme. dar atunci mă simt din nou vinovată, nu ar trebui să îmi placă suferinţa mea, este menită să fie o pedeapsă, aşa că în fiecare noapte şi dimineaţă îmi aduc aminte că sunt grasă, urâtă şi inutilă, deseori lovindu-mă peste cap sau dându-mi cu capul de ceva. mă simt atât de lipsită de valoare şi presupun că problemele mele legate de alimentaţie sunt o formă de abuz asupra propriei persoane care mă lasă să îmi canalizez sentimentele de inutilitate. uneori, reuşesc să am o perioadă de linişte, câteva săptămâni sau poate luni în care mă gândesc că am depăşit treaba asta, dar aproape cu siguranţă de îndată ce observ că arăt mai mare încep din nou să nu mai mănânc. totuşi, a devenit ceva mai mult decât o simplă chestiune legată de aspectul fizic, deseori vocile încep să îmi spună cât de proastă sunt de îndată ce intru într-un moment stresant în viaţă, examene şi, în prezent, mersul la facultate. un moment de îngrijorare este că deseori m-am gândit cu bucurie că atunci când voi fi la facultate nu va exista nimeni care să supravegheze ce mănânc (acasă, este dificil să nu mănânci deloc fără ca nimeni să nu observe acest lucru), aşa că aici situaţia da puţine semne cum că s-ar abate de la reguli. aş putea încerca să văd facultatea ca un început proaspăt şi doar să încerc să mănânc sănătos, dar se pare că găsesc ca fiind imposibil acest “mâncat sănătos” – ori de câte ori mă opresc din regim, pun din nou greutatea 5 �la loc şi nu vreau să ajung obeză – eu, aşa cum sunt o pată inutilă şi urâtă pe lume, nu vreau să devin şi o pată grasă, urâtă şi inutilă. deci, există vreo ieşire din această situaţie? sper că într-o zi să mă pot opri din obsesia legată de greutatea mea şi pur şi simplu să fiu normală, să mănânc ca o persoană normală. îmi invidiez prietenii care se pot bucura de mâncare şi care mănâncă când le este foame fără să îşi facă griji în legătură cu asta sau fără să trebuiască să se pedepsească mai târziu prin a nu mânca. scăparea pare a fi în a obţine un echilibru în viaţa mea şi a învăţa să mă iubesc, dar asta nu este o sarcină uşoară. hannah întotdeauna am fost foarte conştientă de nasul meu – nu este mare sau frapant în mod special, dar are o “formă” precisă care mi-a displăcut când eram tânără. deseori, căutam ajutor şi liniştire din partea mamei mele în legătură cu acest subiect. ce puteam să fac în legătură cu asta? arăta rău/ le va plăcea băieţilor de mine? la urma urmei, toate păpuşile drăguţe din vitrinele magazinelor aveau nasuri în vânt, mici şi drăguţe. de fapt, am făcut o generalizare rapidă în tinereţea mea la care din fericire am renunţat acum – doar fetele cu nasuri în vânt şi mici aveau prieteni şi erau populare. după ce iam destăinuit mamei mele grijile mele în legătură cu ciudata mea trăsătură facială, ea a făcut o remarcă într-un mod destul de serios “nu-ţi fă griji, îţi poţi face operaţie estetică.” asta nu era ce voiam eu să aud şi chiar şi atunci ca şi copil îmi doream să îi pot spune că ceea ce mi-a zis era un mod greşit de a fi părinte. ceea ce mi-a zis mama mea m-a durut şi m-a făcut să mă simt urâtă, dar nu a avut un efect de durată. acum ca şi femeie tânără nu mă gândesc de două ori la nasul meu. acum îl văd ca fiind o trăsătură pozitivă – este rar, unic şi prefer oricând să îl am decât să am orice năsuc mic şi drăguţ de barbie. anonimă este dificil pentru mine să scriu despre tulburarea mea de alimentaţie. majoritatea prietenilor mei nici măcar nu ştiu că am aşa ceva. mi se pare foarte greu să mănânc în public, să mănânc în faţa unor oameni pe care nu îi cunosc foarte bine. m-am luptat cu automutilarea, depresia şi anxietatea. mă uit în oglindă şi urăsc ceea ce văd. încerc să nu las acest lucru să se amestece în viaţa mea, deoarece aspectul fizic chiar nu ar trebui să conteze şi totuşi, mă lupt cu reflexia mea în fiecare zi. primele mele amintiri cu mama mea sunt cu ea făcând exerciţii pentru a da jos greutatea pe care a luat-o atunci când a fost însărcinată cu sora mea mai mică. stând în faţa oglinzii, îşi pişca şi înfăşca stomacul, spunându-şi că e grasă şi dezgustătoare. stând pe pat, o priveam. m-am gândit că era normal să fie aşa. dacă o femeie supraponderală trecea prin apropiere, mama mea şoptea “dacă arătam aşa, nu aş fi ieşit din casă.” în timp, cred că am devenit mai mult ca ea. slabă la şcoală, nu reacţionam nicicum atunci când se căuta cearta cu fetele grase. eram populară şi aveam un iubit. dar când aveam 17 ani am fost violată. am folosit mâncarea pentru a putea să fac faţă la ceea ce mi s-a întâmplat. într-o zi stăteam în camera mea, 6 �mâncând ceva prăjituri. mama mea a intrat, mi le-a luat şi mi-a spus că mă îngrăşam. m-am simţit extrem de ruşinată şi anxioasă. mama mea a devenit din ce în ce mai slabă. face exerciţii tot timpul şi nu mănâncă aproape deloc. ultima dată când am îmbrăţişat-o, am putut să îi simt oasele prin haine. m-a făcut să vreau să plâng, deoarece o iubesc atât de mult şi nu vreau să se îmbolnăvească. iarna trecută, mama mea mi-a trimis o listă de regim. cu cât devin mai grasă, o sfidez. cu cât devin mai grasă, ea se simte superioară mie. dar ştiu că în realitate ea nu vrea să aibă o fiică grasă. uneori o văd că se uită la mine, evaluându-mă atunci când crede că eu nu observ. încă încerc să fac faţă problemelor mele în propriile mele condiţii. cu cât am înaintat în vârstă, miam dat seama că mama mea are o tulburare de alimentaţie la fel de mult cum am eu. sper doar ca într-o zi să putem vorbi împreună despre asta. dar încă nu sunt suficient de puternică pentru a începe acea discuţie. anonimă personal, mama mea nu este prea critică în legătură cu felul în care arăt, dar am o prietenă care este extrem de slabă, deoarece este în mod constant la regim, are o tulburare de alimentaţie şi întotdeauna se pare că este din cauza mamaei ei. mama ei îi spune despre anumite diete (în special dieta atkins, bleah!) şi o încurajează să ţină regim. totuşi, acest lucru mă enervează, pentru că mama ei nu este chiar tocmai slabă! mama ei este peste măsură de agresivă şi din păcate îşi trăieşte visul prin fiica ei. laura mama şi corpul meu vin acolo ca să te iau. te voi aduce acasă şi vom rezolva toate astea. asta a fost reacţia mamei mele atunci când i s-a spus că sufăr de anorexie. vroia să sară şi să rezolve problema. dar anorexia nu este ceva pe care doar să pui un pansament. şi o mare parte din preocuparea mea în legătură cu greutatea, mâncarea şi corpul proveneau de la familia mamei mele. pe măsură ce creşteau, erau cu toţii obsedaţi de corpurile lor. erau constant la regim. i-am privit cum se luptau şi apoi i-am învins la propriul lor joc. recuperarea a însemnat că a trebuit să renunţ la a-i mai învinovăţi pe ei şi ei trebuie să admită că au greşit. încă încercăm să rezolvăm lucrurile acestea. dar acum am o prietenie adevarată cu mama mea cum nu am mai avut niciodată înainte. mă face să sper că familiile se pot schimba, indiferent de cât de disfuncţionale au fost ele înainte. pace, speranţă şi putere erin 7 �până în clasa a treia, mi se spunea întotdeauna că arătam ca mama mea. apoi am început să iau în greutate. aveam 9 ani şi mă simţeam groaznic la o şcoală nouă. nu ştiu dacă am luat în greutate deoarece mâncam pentru a mă consola sau doar aveam asta în gene, dar oricum ar fi, am încetat cumva să mai arăt ca mama mea. am crezut întotdeauna că mama mea era cea mai frumoasă femeie din lume, aşa cum o face un copil. aşa că atunci când oamenii au încetat să mai îmi spună că arăt ca ea a fost un şoc. o insultă. m-a făcut să ma simt ca şi cum de fapt nu i-aş fi aparţinut ei. pentru că atunci când te uiţi la noi, încă arătăm la fel. avem aceeaşi ochi mari şi albaştri şi frunţi înalte. avem acelaşi păr şi aceleaşi bărbii încăpăţânate. dar cumva, corpurile noastre diferite erau prea greu de ignorat de către oameni. atunci când mama era de vârsta mea, cântărea 110 livre, nu avea şolduri şi nici sâni. îmi spune aceste lucruri în timp ce încearcă să încapă în tricoul ei favorit din liceu. aproape că i se potriveşte. eu, pe de altă parte, sunt o fată care cântăreşte 190 de livre, are măsura d la sutien şi solduri care se clatină chiar şi atunci când nu vreau asta. am trecut prin ani de ură faţă de mine,sâcâieli şi înfometare. dar mama mea nu mi-a zis nimic niciodată împotriva corpului meu. nu mi-a sugerat niciodată pe ascuns vreo dietă sau nu mi-a spus să îmi mişc fundul şi să fac ceva. aşa că nu voi putea să port rochia de mireasă a mamei mele sau să îi împrumut hainele. dar am ajuns să accept acest lucru. mi-am dat seama de asta într-o zi când un băieţel de care aveam grijă a venit şi m-a întrebat dacă “este mama ta? cum poate ea să fie mama ta? este mai mică decât tine!” iar eu am râs şi am zis “da, este mama mea.” ms.pine munte de carne mama mea a fost evident un copil mai degrabă plinuţ. era numită “bessie bunter” şi era în general tachinată. desigur, ea nu a vrut ca eu să sufăr, aşa că se necăjea constant în legătură cu greutatea mea. am fost plinuţă de la început şi cu mâncarea groaznică şi solidă a mamei (nu s-a priceput niciodată la gătit sau la alimentaţia raţională…) şi cu faptul că nu mi se permitea să ies afară la joacă şi nu făceam deloc exerciţii, am rămas aşa. mă bătea la cap nonstop în legătură cu asta, chiar şi atunci când aveam vreo 6 ani. obişnuia să se uite în volumul despre îngrijirea copilului a doctorului spock şi să îmi atragă atenţia că se spunea despre copiii graşi că nu sunt sănătoşi şi că sunt “anormali”, având ochii măriţi de îngrijorare. poate că am fost dusă la doctori şi mi s-au ţinut discursuri despre asra, dar cred că i-au spus că vor depăşi această fază. ne-am mutat în suburbia unde se considera că e mai sigur să te joci afară şi am învăţat încetul cu încetul, precum un extraterestru zăpacit de cap, să fac lucruri pentru copii precum mersul cu bicicleta, joaca cu mingea şi diferite alte jocuri ce implicau alergatul. am pierdut din greutate, dar nu am ajuns niciodată să fiu “potrivit” de slabă. pur şi simplu nu eram făcută să fiu aşa. remarcile la adresa greutăţii mele au continuat. ori de câte ori se terminau biscuiţii sau altceva, eram acuzată că i-aş fi mâncat pe toţi. atunci când toaleta 8 �se înfunda, cu siguranţă că excrementele mele gigantice de fată grasă au făcut-o.(pe atunci, mă vedeam ca fiind un monstru.) când am început să ma dezvolt, lucrurile au devenit şi mai rele, deoarece mama mea se plângea că “o doamne, sper că nu vei ajunge să fii prea mare!” (referindu-se la sânii mei). evident, bunica mea demult decedată a suferit de sindromul “pepenelui irlandez” şi a fost blestemată să nu poată niciodată să îşi găsească haine care să “cadă bine”. (mama mea era crispată şi că aş putea să devin “prea înaltă”, ca şi cum aş fi putut să fac ceva în această privinţă.) în liceu, am fost o neadaptată şi am început să fiu foarte deprimată. este trist, dar când mă uit la poze vechi, eram un pic supraponderală, dar cu greu era ceva în legătură cu care să mă agit. voiam să iau lecţii de echitaţie, ca şi sora mea, dar mi s-a spus că asta ar fi un lucru crud pentru cai(!) şi că poate aş putea să merg atunci când voi deveni suficient de slabă. nu am mers niciodată nici la noua piscină a oraşului pentru a evita bătaia de joc care sigur ar fi apărut din cauza expunerii mele în costum de baie.( de fapt, o mare parte din abuzul verbal din partea altor copii se concentra pe nasul meu asemănător unui cioc de ornitorinc şi pe faptul că eram tocilară, cu subiectul greutăţii mele aruncat uneori ca şi un gând întârziat.) pe măsură ce înaintam în vârstă, mama mea a devenit şi mai abuzivă. presupun că eram o adolescentă enervant de nesociabilă şi melancolică şi o sursa de probleme la fel ca şi majoritatea copiilor la acea vârstă, dar pe mama mea o scoatea efectiv din fire maturizarea şi sexualitatea mea evidentă. ori de câte ori mă vedea că mănânc ceva, izbucnea, în special dacă i se părea că îmi făcea plăcere ce mâncam. îmi aduc aminte o dată când şi-a micşorat ochii şi a scuipat “îţi place, nu-i aşa? mănâncă, mănâncă, mănâncă, ştii cum le ziceam fetelor ca tine când eram la şcoală? intestine! intestine lacome!” cred că doar mestecam gumă în acel moment, dar cumva i-am declanşat cu adevărat furia. am fost uimită de această virulenţă apărută din senin şi am început să protestez, dar ea doar a spus “ah, taci din gură, munte de carne ce eşti!” m-a urmărit prin casă, doar spumegând de furie … sora mea care a fost martoră la asta şi la multe alte ieşiri, era îngrozită să nu ajungă “ca şi lee”, deşi ea era mai degrabă fantoma care înfuleca biscuiţii. într-un final, a reuşit să rămână slabă, devenind o semianorexică cu toane şi a rămas aşa până în ziua de azi. şi ea mă face întotdeauna să mă simt prost din cauza greutăţii mele … am fost dusă la un nutriţionist cunoscut în partea şic a oraşului, mi s-a dat o selecţie curcubeu de pastile care erau la modă în momentul respectiv şi am fost forţată să trăiesc în principal pe legume îngheţate. nu am pierdut mult din greutate, aşa că mama mea avea şi un alt motiv pentru care să mă cicălească, după ce ea “a sacrificat atât de mulţi bani, încercând să fie de ajutor.” în sfârşit am evadat la facultate, dar mă îngraş de atunci. Iar acum că sunt cu adevărat “un munte de carne”, îmi doresc cu adevărat să mă fi putut bucura de relativa mea normalitate atunci când am avut parte de ea. întotdeauna mi-am imaginat că pastilele au fost cele care mi-au dat peste cap metabolismul, dar cine ştie? îmi place mâncarea, chiar dacă nu într-o măsură neobişnuită şi admit faptul că detest toate formele de antrenament. mama mea 9 �care mănâncă foarte frugal şi are grijă să nu aibă nimic prea gustos în casă are acum 88 de ani şi se întreabă de ce fiicele ei nu vor sa îi fie în preajmă “să aiba grijă de ea” cum o fac “copiii normali”. lee kennedy 2005 copilăria şi adolescenţa mea au fost bântuite de figura mătuşii mele. cea mai mică dintre cele două surori mai tinere ale mamaei, era femeia la fel ca şi care mama mea nu voia să ajung. şi era grasă. mătuţa mea nu era căsătorită, nu avea un iubit, nu avea copii şi nu avea o casa a ei. toate aceste lucruri erau atribuite faptului că era grasă şi chiar dacă nu reuşeam să văd care era legătura, întotdeauna a fost întipărit în mintea mea faptul că trebuia să evit aceste lucruri prin a nu deveni grasă. mătuşa mea se afla constant la regim. încerca fiecare ciudăţenie (combinarea alimentelor, supa de varză, dieta hay), fiecare organizaţie care se ocupa cu pierderea greutăţii şi avea o bibliotecă de casete video cu exerciţii (era prea complexată pentru a face exerciţii în public), dar greutatea ei varia la extreme şi nu a fost niciodată fericită în legătură cu asta. retrospectiv, sunt sigură că mama mea doar încerca să mă salveze de toate aceste lucruri, în primul rând prin “a nu mă lăsa” să ajung grasă, în ciuda faptului că probabil îşi iubea sora în ciuda greutăţii ei. niciodată nu am simţit că mama mea m-ar iubi indiferent dacă m-aş fi îngrăşat sau nu. mama mea rareori mă liniştea în legătură cu faptul că greutatea mea era acceptabilă, aşa cum voiam eu ca un copil şi adolescent nesigur ce eram. mama mea era genul de persoană care îşi compara foarte mult viaţa cu cea a vecinilor ei şi întotdeauna am simţit că aş dezamăgi-o dacă nu eram mai slabă şi mai draguţă decât celelalte fete. îmi pot aduce aminte cum plângeam în şcoala primară când celelalte fete păreau că mănânca mult mai mult şi încă erau mai slabe decât mine, iar ea era de fapt cu adevărat înţelegătoare. credeam că sunt imensă, dar atunci când am crescut şi mă uitam la poze vechi, nu eram nici măcar plinuţă. dar deoarece trăiam în acest mediu în care masa era zonă de razboi, am ajuns să cred că sigur eram mai mare decât media, chiar dacă privind înapoi, eram la medie atunci şi sunt la medie şi acum. nu ştiu care era idealul mamamei mele, deoarece ea încerca mereu să ia în greutate, aşa că linia dintre prea grasă şi prea slabă trebuie că era foarte subţire. refrenul constant al mamei mele ar fi ”vrei să fii mai mare decât o casă?” sau ”vrei să ajungi ca mătuţa ta?” şi dacă încercam să ajung la orice considera ea că ar îngrăşa prea tare, mă pleznea peste încheietură. la un moment dat, a încercat să mă facă să mănânc jumătate de grapfuit înainte de fiecare masă, deoarece se presuune ca asta te ajută să pierzi din greutate. dar avea legătură doar cu aspectul fizic şi nimic de-a face cu sănătatea, aşa după cum am descoperit atunci când am încercat să beau suc de portocale pentru ca să îmi treacă o răceală şi am aflat că trebuia redusă cantitatea din cauza caloriilor. am învăţat să iau mâncare pe furiş şi stăpâneam deschisul şi închisul fără zgomot al uşilor de la frigider şi de la dulap. m-am oprit din a mai cumpăra dulciuri de la magazinul de vis-à-vis şi am mers la cel din josul străzii, le mâncam după magazin şi aruncam ambalajele înainte să ajung acasă. inutil să 10 �mai spun că subterfugiul şi rebeliunea le făcea să fie cu mult mai dulci! între timp, fratele meu era supraponderal, dar nimeni nu a menţionat vreodată acest lucru şi lumea se aştepta de la noi să fim cu adevărat sensibili în această privinţă. mama mea îi cumpăra pantaloni de bărbaţi când era în gimnaziu fără să se plângă de asta în timp ce pe mine mă ducea la cumpărături şi îmi arăta ameninţător “raioanele pentru graşi” din magazinele universale şi îmi spunea că voi ajunge să cumpăr de acolo în curând, dacă eu continuam să mănânc în felul în care o făceam. în timpul vacanţelor, mă alăturam ei şi făceam cantităţi mari de prăjituri şi tarte pe care fratele meu le putea mânca în cantităţi nelimitate în ciuda faptului că nu ne ajutase, în timp ce eu trebuia să îi cer acordul (sau nu) pentru fiecare prăjitură pe care o mâncam. atunci când am devenit adolescentă şi mi-am întrebat mama de ce trebuia să îmi supraveghez greutatea tot timpul de vreme ce nu eram eu cea cu o problemă legată de greutate, ea doar spunea că băieţilor “le este permis” să aibă puţine kilograme în plus, dar fetelor nu – nu era corect, dar nu ea era cea care făcuse “regulile”. din păcate, ea era cea care făcea regulile în casa noastră şi către sfârşitul perioadei în care am stat acasă, am renunţat la a mă mai lupta cu ei. mama mea îmi oferea bani pentru a pierde din greutate şi eu luam mita. la 16 ani, trăiam pe supă şi băgam bani în buzunar, liră cu liră, pe măsură ce ea controla cântarul. chiar şi acum mă simt ruşinată că am cedat controlului ei, dar după o vreme, subţirimea mea care creştea mi-a permis să mă revolt, deoarece ea începuse să se întrebe dacă “mă făcuse cumva să fiu anorexică”. a fost singura dată în care am primit vreo recunoaştere din partea ei în legătură cu faptul că toată critica pe care mi-o adresase cu privire la greutatea mea poate că fusese greşită şi eu ma simţeam victorioasă. dar a fost de scurtă durată, deoarece ea s-a reîntors în curând la replica ei şi anume că “orice mamă îşi critică fiica.” după ce am plecat, ea a continuat să ma controleze prin telefon în legătură cu greutatea mea şi cu măsurătorile şi singura dată când a venit în vizită, aproape că nu am mâncat deloc în săptămanile dinainte şi am stat trează toată noaptea dinainte plângând, deoarece nu aveam nicio haină de purtat pe care ea să nu o critice sau care să îmi ascundă silueta cu defecte. după asta, ea a intrat în menopauză şi mi-a spus că a luat atât de mult în greutate ca rezultat, încât trebuia să îmi poarte jeanşii vechi şi că tatăl meu o sâcâia să slăbească. deşi mi-ar plăcea să spun că aveam compasiune pentru ea, deoarece era o aşa victimă a propriului ei sexism internalizat, încât lăsa un bărbat să îşi bată joc de ea în felul acesta sau un lucru feminist de genu asta, nu mă puteam abţine să nu mă simt un pic satisfacută de faptul că suferea, de faptul că în sfârşit gusta din propriul ei medicament. ştiu că mama mea încerca doar să ma protejeze de respingerea din partea celorlalţi, încercând să se “asigure” că nu voi ajunge niciodată “prea mare”, dar cred că faptul că eram respinsă acasă a avut un efect mai mare asupra mea decât ar fi avut orice alt tip de respingere. din păcate, problemele familiei mele în legătură cu fetele şi mancarea nu s-au limitat la mine şi cele două verişoare ale mele mai tinere (fiicele celeilalte surori a mamei mele) au ajuns amândouă pe drumul dezechilibrului în alimentaţie (una mănâncă prea 11 �mult, cealalaltă prea puţin). îmi pare puţin rău că nu am fost în apropierea lor în timpul anilor lor vulnerabili, dar sper că lucrurile vor sta mai bine pentru generaţia următoare şi sunt dispusă să fac tot ce pot, indiferent cât de puţin, pentru a încerca să opresc fetele (sau băieţii) din a învăţa să îşi urască propriul corp de acasă. kate “stiu de ce m-am îngrăşat. cu cât mi se spunea mai mult că “nu”, cu atât devenea mâncarea un centru obsesiv-compulsiv al vieţii mele. totul a început să se rotească în jurul mâncării şi a negării ei. obişnuiam să gândesc că atunci când voi creşte mare, voi avea în dulapuri pungi şi pungi de pufuleţi cheez. mama mea le cumpăra pentru fratele meu, dar mie nu mi se permitea să le am. dacă o pungă era trecută de la unul la altul într-una din acele rare ocazii când mâncam snacks-uri doar de dragul de a le mânca, mama mea mă privea cu atenţie şi spunea: “nu ai mâncat destul deja?” sau “tocmai ce ai mâncat mult. nu ai nevoia de asta,” când fratele meu mâncase exact aceeaşi cină. “am învăţat foarte devreme să îmi urăsc propriul corp.” susan mason nora klein în vârstă de 25 de ani, din bonn, germania îşi aduce aminte ”părinţii mei erau ca poliţia mâncării. amândoi se uitau critic la ceea ce mâncam la fiecare masă, mama mea mă întreba ce am mâncat în cursul zilei la şcoală ca şi gustare şi apoi inspecta bucătăria seara pentru a vedea dacă am încercat să mai mănânc ceva după cină. am devenit complet paranoică şi de atunci mam luptat să obţin un simţ al perspectivei în legătură cu mâncarea.” 12 � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Broșuri secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Pentru binele tău: un zine despre mame, fiice și percepția asupra propriului corp Subject The topic of the resource "Zine despre femeilor care au trait cu mame critice si de asemenea a celor care au trait cu mame care le-au sprijinit. [...] Acest zine aduce împreuna experientele unor femei cu vârsta cuprinsa între 18 si 58 de ani din marea britanie si statele unite ale americii." Creator An entity primarily responsible for making the resource Traducere autotext Publisher An entity responsible for making the resource available Autotext Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource Română Description An account of the resource Traducere autotext/12 pag. Type The nature or genre of the resource Zină/Broșură Autotext broșură mental health Timișoara zine https://anarhiva.com/files/original/cca49f0be11e2ef843d765182bc8905d.jpg d9a47005753ef09cc69aa2958b278309 https://anarhiva.com/files/original/90faa8f386d773b69b898bb94d00ca25.jpg 616ff0395b98beea7088883a1339f205 https://anarhiva.com/files/original/a0e97c18bea45244915a63dbb86ed423.jpg 82e1655d823f8f9c4f8ac502b69d1052 https://anarhiva.com/files/original/6e015e8ea73ede9ae5adcfac59b04ada.jpg 8fc3ebde4f0b194f1916840e5f6267b3 https://anarhiva.com/files/original/ab836466887673894e72cede52a2db79.jpg ae33d9744319163980e804e2336c0a72 https://anarhiva.com/files/original/05322f3ce7d53c3aed60de8648b91a84.jpg ecd68dfad85d975f784f2e859ac515f0 https://anarhiva.com/files/original/c72205d37045f907dc4eb60770104bf7.jpg 4813c55b286c660daf05f35717c8d9b9 https://anarhiva.com/files/original/e3bf51a1c0fa8e22c8ac45ff12cabd08.jpg 34d1b1585cdb9748408a341535449f00 https://anarhiva.com/files/original/ac1f01de630360360b630e8c49c2b7a4.jpg d2043e5eff3baf76ac0d7df80f005338 https://anarhiva.com/files/original/8feea9d1adcbd3bee13871ccf045bdbc.jpg 623cf371cdaea47c869ffa92e8311801 https://anarhiva.com/files/original/7c3c47ba06c38d624e4ca6feef4f50a5.jpg aaf34be64a9e83a3377f679a65d1f7f6 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+ Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Afișe Underground Festival Timișoara (1997-2013) Subject The topic of the resource Haos Arc Gotic Radical din Cal Terror Art Guranii Umbre Zidite Livia Sura Terror Art Crititca Radicală Pavilionul 32 Description An account of the resource DIY Punk Fest Creator An entity primarily responsible for making the resource Uderground/Gluga Neagră Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1997-2013 Relation A related resource Recenzii Underground http://czb.ro/articol/8076/ https://32seconds.noblogs.org/2011/05/underground-film-festival-20-21-mai-2011/ https://www.youtube.com/watch?v=nJ2UIStTJsY DIY Gluga Neagră Guranii Mișcarea Underground Timișoara Punk Punk Fest Timișoara underground Underground Timișoara Festival https://anarhiva.com/files/original/217c1b76be9feb05634a06f6ac39a9c7.jpg e132cc65d62dbeb089bb66cb7d2e08fb https://anarhiva.com/files/original/6d09dadff2100a2bdfdf09e59935c73e.jpg 82eed310c31c3c7f7986c9497ad29696 https://anarhiva.com/files/original/522753592d4cf8b84c41e231ec9b083e.jpg 476742d8feb436266cd64b0987b5b67e https://anarhiva.com/files/original/5f52f3cb6753a2cd73e727143ce916f9.jpg 4553f1054895c163e03c0bb7e419fb57 https://anarhiva.com/files/original/0510dbc5fc64e38d5e4c8d8b9db5bd20.jpg 8b43b84fcdde6ad51612841351b66f63 https://anarhiva.com/files/original/6ce37aac118c30e8bd8c745ff36bc7bd.jpg 3a189fd658dc820d0617a03ad88d77a8 https://anarhiva.com/files/original/02d5156e746507c1b5f5b93cbb23757f.jpg 21633a904164f23f1e44a42b671a2807 https://anarhiva.com/files/original/79e37b1d64d94d8b5ab6962fccb22214.jpg f5cb5414aa4910e3fd8b5db986e6aa47 https://anarhiva.com/files/original/b48ff25cfc46fc37e25956a43e00dfe3.jpg 1e2373d0f352acfda6cdbe28e36fc4f9 https://anarhiva.com/files/original/5bbe92bbda8859a1e75915d6d5028ee5.jpg 0bcafbc20c2844e3cf2dbd4188022593 https://anarhiva.com/files/original/2df0083ee69e64f21b20309c89b16b3f.jpg af371d7d563aa65da7cde6da70635b18 https://anarhiva.com/files/original/23c5d7f9a9c8aa0b48b393dff3b09f3c.jpg efce27971e89554153240f89f5baa9eb https://anarhiva.com/files/original/fcdee214519bc83d01efb11ff893c50f.jpg 4f9a6f48c8e659358881813f2677cab1 https://anarhiva.com/files/original/9582207dabd18061e652c0ae2768c5b7.jpg 92118a6890826ee3aaffe5474935bcc0 https://anarhiva.com/files/original/6ea539f44c8a51187faa46dd7c3263d3.jpg e25d2ec827cd414237dd9bdd957a2ceb https://anarhiva.com/files/original/0e458f013c6164d3fc85fb004c5a8723.jpg b5e57f34d7ba4d6ffff9d30d5b2c0444 https://anarhiva.com/files/original/1d193db964ff6d3787b844f46c4abeba.jpg 5b185150bbba4400b4a5cddec5c4f6bc https://anarhiva.com/files/original/b980e211bee6e31f5c84c1bd5845d413.jpg 371f621f80da767a497a1e6429f2cd2b https://anarhiva.com/files/original/186784e81699156b9a5b831a026293ce.jpg 9a56c7c40730167bf148f873cb14d61e https://anarhiva.com/files/original/b487185a1c36f718ba97541b9acfac81.jpg 00cdfd5ecbcea3e5b3c07f2f1e5de471 https://anarhiva.com/files/original/2345572ec9482d6f9225e158b732365c.jpg 14c8414f13c60ca57b1417cec7da97fb https://anarhiva.com/files/original/b794ff23daddecff41977d6d60b6b1a6.jpg 1ee6d387766a3d438612eebf62d76d8e https://anarhiva.com/files/original/b0edb0046ad9e7cfcc62fdd1c532c6ce.jpg 6027fd874079e98efc438801102449e4 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe concerte și festivaluri DIY+ Still Image A static visual representation. Examples include paintings, drawings, graphic designs, plans and maps. Recommended best practice is to assign the type Text to images of textual materials. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Afișe Romanian Teknival (2008-?) Subject The topic of the resource afișe free party Description An account of the resource Teknival România Creator An entity primarily responsible for making the resource UFO Sound System Source A related resource from which the described resource is derived https://freeromanianteknival.blogspot.com/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2008-? Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource afiș DIY hardtek Punk rave Romanian Tek Sound System Teknival tekno https://anarhiva.com/files/original/6272a6a056c6b3d88430ccca3ef7f10c.pdf 076f6d00dd14efe6ddc7393b80528d15 PDF Text Text �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XX (1948-2000) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Underground Timișoara Festival Filosofia anarhistă și punk-ul (1997) Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1997 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Mișcarea Underground Relation A related resource Revolta Punk Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Timișoara, 1997 Creator An entity primarily responsible for making the resource UGTM 1997 anarho-punk Franz Kafka Mihail Bakunin Mișcarea Underground Timișoara Pierre-Joseph Proudhon Punk Revolta Punk Timișoara Underground Timișoara Festival https://anarhiva.com/files/original/86767908834f4a5b8abbc118e53a938d.pdf 15687a11588afd103446cacf42a02773 PDF Text Text �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XX (1948-2000) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Valorile UGTM UGTM Values Description An account of the resource Undergound Timișoara Festival Creator An entity primarily responsible for making the resource UGTM Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 199X (?) Relation A related resource Mișcarea Undergound Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română/engleză Type The nature or genre of the resource fluturaș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Timișoara anarhism anarho-punk anti-fascism anti-homofobie anti-rasism anti-sexism anti-xenofobie english fluturași Punk Timișoara underground Underground Timișoara Festival https://anarhiva.com/files/original/431df4525f24e8dcc137bf574a2239fd.pdf bbae63cd9e6b292a6233aee3b7815bbf PDF Text Text ����������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție broșuri secolul XX (1901-1947) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Max Stirner (1912) Subject The topic of the resource Un refractar Dualismul în opera stirneriană Cui se adresează Stirner Libertate, individualitate, sociabilitate Stirner și proletariatul Morala stirneriană Ideal Description An account of the resource Victor Roudine trad. Panait Mușoiu Creator An entity primarily responsible for making the resource Victor Roudine, trad. Panait Mușoiu Publisher An entity responsible for making the resource available Biblioteca „Revistei Ideei” Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1911-1912 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Panait Mușoiu Relation A related resource Broșura a fost reeditată în 2019 de colectivul Pagini Libere Language A language of the resource română Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant 1912, București 1912 anarhism individualist Biblioteca Revistei Ideei broșură individualism Max Stirner morală Panait Mușoiu proletariat Revista Ideei Traducere Victor Roudine https://anarhiva.com/files/original/01861ca986c080e79af5eb6ea1f19aad.pdf bef89dc5fb76efc4378aedae4cf03be0 PDF Text Text �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Vocea animalelor (2013) Subject The topic of the resource Drepturile animalelor - o perspectivă aboliționistă De ce consumăm animale? Veganismul ca un prim pas spre sfârșitul cruzimii față de animale Description An account of the resource fluturaș Creator An entity primarily responsible for making the resource Vocea animalelor Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Ⓐcasă: https://libracasa.librarika.com/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2013 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Cluj, 2013 2013 aboliționism animal rights Cluj Cluj-Napoca drepturile animalelor fluturași veganism Vocea Animalelor https://anarhiva.com/files/original/b8bec10c8f4af252660a26904d8ba9c9.pdf d2407d9f1b87614cf2ff23fff3df6373 PDF Text Text ��������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 2 (2007) Subject The topic of the resource Cu toți suntem 129 Assholep Arade (Student Ghetto Violence) Cutting Pink With Knives Fugazi H-Tray The Khayembii Comunique Spazz Malady După Masa Critica din Iași Saetia No Borderfest 2007 (Review) Food Not Bombs Iași A fine boat that coffin H-Tray Description An account of the resource DIY Music Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived Rizom Infokiosk Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Language A language of the resource română english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2007 Critical Mass DIY english fanzin Food not Bombs grind hardcore Iași Masă Critică No Border Fest Punk Woah! zine https://anarhiva.com/files/original/097096522c108f525691bddcac88f475.pdf 604a7868ae45ddfb376b0966fd475555 PDF Text Text �������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 1 (2006) Subject The topic of the resource NORA Cult of Luna Magrudegrind Apel la rezistență împotriva G8 The Gay Corporation După o zi fără cenzură Job For A Cowboy Transistor Transistor Heavy Heavy Low Low Quantic Never Crashed War From a Harlots Mouth I wrote Haikus about Cannibalism in your Yearbook Description An account of the resource DIY Punk Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2006? Rights Information about rights held in and over the resource Woah/Pooponbarbie, FkY, Caisa Language A language of the resource română/english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2006 DIY G8 gay hardcore punk Iași Punk The Gay Corporation Woah! zine https://anarhiva.com/files/original/8c84df3ac167d8edeebf936be5cfe1c2.pdf 63d740490b1da5c6092a06c60ec2b4d5 PDF Text Text ������������������������ Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 3 (2007) Subject The topic of the resource Editorial Grindcore: rădăcini și influențe Youth Liberation: Burn the schools and destroy the media! Threatened Existence Los Crudos Religie/Stat/Dreptul la Avort Capitalist Casualties Amebix Usurp Synapse Mobilizare împotriva NATO Bravo Fucking Bravo Hrană nu Bombe Iași Combatwoundedveteran Ladyfest România Drugs of Faith Confronto (Brazilia) Speak Out (Brasov) Gantz Rețete vegetariene Description An account of the resource DIY Punk Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Rights Information about rights held in and over the resource Woah/Pooponbarbie, FkY, Caisa Language A language of the resource română english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2007 Anti-NATO avort DIY Food not Bombs grind hardcore punk Iași Punk veganism Woah!