1
10
549
-
https://anarhiva.com/files/original/ebeed639f9bbbe68c88ec1ef8c09d92e.pdf
17c9a15698044e75a0b56b5dd70cdebb
PDF Text
Text
Buruieni
compilate și traduse din
engleză pentru uz intern și
extern
1
�Aceasta est e o s elecț ie de t ext e tr adus e din engleză despr e diver s e t eme ș i
pr ob leme cu car e s e confr untă ce le ș i cei car e s e ident if ică politic de ob icei cu
ter meni de genu l a nar his m, act ivis m r adica l, f e minis m, a nti- globalizar e,
pr imit ivis m ș i așa mai depar te. T oat e fa nzinele din car e au f ost luate acest e t ext e s e
găs es c la http ://zinelibr ar y.inf o/ . S elecția t ext elor est e pur sub iect ivă. Singur u l
cr it er iu a f ost r eleva nța p e car e a m s imț it - o în cazu l f iecăr ui t ext, și r ezona nța p e
car e acest e t ext e o au sau o pot avea în mediu l miș căr ilor r adicale de st ânga . Nu
știu ce r ezona nț ă vor avea ele în r ândur ile celor ce vor b esc r omâ nă. Cât mai mar e,
sp er . I deea din spat ele u n ei fa nzine cu tr adu cer i în r omâ nă a f ost de a comu nica o
s er ie de mesaje ș i de a isca nișt e discuț ii din colo de cer cu l act ivist elor car e au f ost
p e afar ă și stăpânesc engleza la p er f ecț ie. C u toat e că sunt a nt i- naționa list ș i că nu
cr ed în ideea de limbi mat er ne , a m cu nos cut mu lt e cazu r i în car e bar ier a lingvist ică
s-a dovedit a f i u n obstacol gr eu de tr ecut . Dacă fanzina asta va ajunge doar în
mâ ini car e îl r ăsfoies c făr ă ezitar e p e S hakes p ear e în or iginal, pr ea bine. Dar poat e
că va folos i u nor a. Pe de altă par te, nu cr ed că e neapăr at r ău sau r edu nda nt să
negociem pătr under ea în r omâ na cur entă a unor concept e pr ecu m bănci de a liment e
(food banks), decizii pr in cons ens ( consensus decision making ), tehnici de r ecoltar e
și pr epar ar e a plant elor să lbatice ( wildcr afting) sau manar hișt i ( manarchists ).
Acest e tr aducer i s u nt doar nișt e pr opu ner i ; dacă lu mea va consider a că a păstr a
unele lucr ur i în engleză e ma i b ine, vo i accep ta.
T r ecând de pr ob lema tr aducer ii, cr ed că t emel e din es eur ile tr adu s e su nt
f oar te r eleva nt e p entr u cele ș i cei car e încea r că să depăș ească faza u nu i r adicalis m
dogmatic și violent, sau car e s-au săturat să aștept e r evoluț ia ; p entr u cei ș i cele
car e știu că schimbar ea s e poat e face aici ș i acu m, și că put em cons tr u i în r ândur ile
noastr e lu mea lib er ă ș i comu nitat ea p e car e o visă m. Su nt apr oap e p er f ect de acor d
cu absolut f iecar e fr ază din f iecar e ar ticol, și susț in (apr oap e) f iecar e idee
expr imată de ele. S-ar putea zice că aceasta fanzină e indir ect u n ma nif est p olit ic
p er sona l, acest ea f iin t ext ele mel e pr ef er a te. Su nt t otal des chis la dis cuț ii p e
or icar e din t emel e expr imat e în cele ce ur mea ză .
Un def ect imediat s es izab il al s elecț i ei e t ot uși faptul că expr imă doar voci
de dincolo de At lant ic. Alt e def ect e ț in b ineînț eles de calitat ea tr aducer i lor . D e
aceea, dacă cineva va f i int er esat d e
continuar ea acestu i pr oiect, su nt
deschis la or ice idei de coop er ar e. Un
ult im cu vâ nt despr e u lt imu l ar ticol.
Când a m pr ezentat ar ticolu l despr e
activișt ii s ex ișt i, a micu l meu L u kacs
mi-a su ger at să îl înlocuiesc cu o voc e
f eminină. Așadar , i-a m su ger at să
tr aducă t extu l despr e ma nar hie, ceea
ce a și făcut. Mu lt e mu lțu mir i p entr u
acest ef or t ! Î n r est, r ăspunder ea
tr aducer ilor apar ține ciu mă faiu lu i .
Căr uia îi put eți scr ie p entr u or ic e
chest ie la ciu mafa iu@r is eup. net
2
�Const ruind o fund ație pent ru sch imbare
Jeff Luers
În Heartcheck, 2004
Mi se învârte capul auzind atâția oameni vorbind despre revoluție. Bătălii în stradă, foc în
noapte, și toate gloriile războiului: moarte, foamete și violuri. Revoluții însângerate, comunități
sfâșiate – asta e ceea ce predicați? Așa arată visul vostru?
Pentru cei care nu au nici o intenție să lupte un război e ușor să apeleze la alții să lupte. Acei
care predică fățiș revoluția nu au nici o idee despre ce înseamnă să lupți un război care să poată fi
câștigat. Au încercat oare aceștia să construiască fundația necesară de suport popular? E o idee
imbecilă să ceri unei mișcări nepregatite să pună mâinile pe arme și să meargă la război. Oare cei care
promovează aceste idei nebunești stiu măcar cum să folosească o armă, ca să nu mai vorbesc de a
deține una?
Grupuri precum ELF1 abia sunt pe cale să atingă nivelul de susținere pe care îl merită și de
care au nevoie. Și totuși, prizonierii ELF se străduiesc să mențină o bază de suporteri care să agite
pentru libertatea lor. Acești oameni au comis doar distrugeri de proprietate, și cu toate acestea sunt
rapid condamnați de activiști/activiste și non activiști/activiste îndeobște. În nici un fel în acest
moment nu ar putea vreo mișcare de rezistență să primească susținerea publică de care ar avea nevoie
să supraviețuiască, darmiteri să învingă.
E strategic imposibil pentru o armată guerilla să câștige fără a avea sprijinul a măcar o parte
din populație. Doar o comunitate de simpatizanți poate susține, aproviziona și încuraja o celulă
guerilla. Această baza de susținere nu există în această țară în prezent, și nici nu a existat vreo
încercare plauzibilă de a o cultiva.
Bineînțeles, acesta nu este un argument pentru pacifism. Susțin pe deplin rezistența armată,
neapologetic, atunci când e o parte necesară a stopării opresiunii. E un adevăr trist faptul că violența va
juca un rol major în cadrul oricărei schimbări radicale. Această realitate a fost expusă de nenumărate
ori de-a lungul timpului.
SUA e cea mai bogată țară din lume. Dacă vă gândiți pentru o clipă că elitele acestei țări vor
ezita să folosească forța letală, să protejeze și să apere visul siropos al capitalismului împotriva
dizidenților, vă inșelați amarnic.
Oricine s-a înrolat în armată vă poate spune – au depus un jurământ de a apăra această țară de
toți inamicii - atât cei externi cât și cei domestici. Chiar dacă ei înșiși nu au poate nici o intenție de a
ridica armele împortiva propriilor concetățeni, superiorii lor așteaptă evident ceva diferit. Din
nefericire, au existat câteva incidente în care cetățeni neînarmați au fost uciși de trupe militare.
Adevărul întunecat al schimbării sociale e că la un moment dat va exista violență, fie că va fi
deliberată sau impusă de circumstanțe. Este inevitabil în această țară. Există doar o forță cu adevărat
capabilă să reziste statului. Aceasta constă în comunități unite (grupuri de oameni care locuiesc în
aceeași regiune/zonă, și impărtășesc aceleași convingeri și țeluri) care coalizează și contestă în mod
direct autoritatea statului capitalist.
Întemeierea și păstrarea/susținerea unei comunități e prima fază a construirii unei mișcări
revoluționare eficiente. (Aceasta presupune de asemenea și mult timp, și acest timp este exact ceea ce
s-ar putea să nu avem). Aceasta implică un vast efort de organizare și de atragere a altor grupuri, ceea
1
Earth Liberation Front (http://earth-liberation-front.org/)
3
�ce include: proiecte de servicii comunitare, bănci de alimente și forumuri publice care să faciliteze
dialogul, crearea și implementarea alternativelor sociale la ceea ce e deja existent.
Construirea unei comunități necesită în același timp o minte deschisă. Dacă e să reușim, o
sumedenie de oameni cu diverse păreri, culturi și convingeri vor trebui să stea laolaltă. Cei ce susțin
abolirea muncii vor trebui să lucreze cu sindicaliștii, aceștia din urmă cu verzii, și așa mai departe.
Pentru că orice schimbare reală va trebui să respecte drepturile celorlaltor de a gândi, crede și trăi
diferit. Aceasta e semnificația acțiunii autonome și auto-determinate.
Organizarea comunității tinde să fie punctul nostru cel mai slab. Nu sunt sigur dacă aceasta e
pentru că ar trebui de fapt să fie cel mai puternic. Dacă într-adevăr credem că puterea trebuie smulsă
de la guverne și corporații și redată comunităților, aș considera că forța noastră sălășluiește în
comunitățile în care trăim.
Din nefericire, numerele noastre rămân mici, ceea ce e
un motiv în plus să comunicăm și să atragem oameni din afara
grupurilor noastre. Trebuie să trecem dincolo de propriile
dogme și să stabilim conexiuni cu clasa muncitoare. Trebuie
să ne orientăm spre cei săraci și dezmoșteniți și să îi
încorporăm în aceeași luptă. Istoric vorbind, guvernul a
învrăjbit aceste grupuri unul împotriva celuilalt, folosind
muncitorii săraci pentru a sparge grevele sau pentru a reduce
costurile forței de muncă, încurajând apariția nemulțumirilor
și a rasismului. Această separație artificială a unor potențiali
aliați, precum și folosirea clasei de mijloc pe post de tampon
face ca puterea elitei capitaliste să se mențină și să sporească.
Un exemplu perfect al eșecului nostru ca mișcare radicală poate fi găsit în cea mai lungă grevă
alimentară din istoria SUA. Aproape 900 de magazine alimentare din California au fost afectate de
grevă, și de închiderile ulterioare, care a început în octombrie 2003 și a durat patru luni jumătate.
Sindicatele muncitorilor alimentari și comerciali [‘United Food and Commercial Workers’] protestau
împotriva reducerilor salariilor și beneficiilor. Timp de luni de zile au susținut pichete, după care au
fost concediați. Spărgători de grevă din Oregon, victime ale recesiunii din acest stat, au fost aduși spre
a lucra în timp ce uriașele corporații din spatele magazinelor încercau să oprească greva.
Radicalii ar fi trebuit să sporească numerele greviștilor. Noi ar fi trebuit să îi ajutăm să reziste.
Ar fi trebuit să existe acțiuni de solidaritate, boicoturi. Cel puțin, am fi putut să organizăm acțiuni de
strângere de fonduri pentru a-i ajuta să își hrănească familiile și pe ei/ele inșiși/inseși în timp ce
protestau. Acești oameni sunt întocmai nouă, se străduiesc să se descurce, să își hrăneasca familiile și
să își mențină un acoperiș deasupra capului. Ar fi trebuit să ne aliem cu ei. Ar fi trebuit să îi susținem
în luptele lor pentru salarii și beneficii de sănătate mai bune. Ceea ce, de fapt, nu e decât o luptă pentru
o viață mai bună - sună cunoscut?
Consider că dincolo de toate divergențele dintre noi, există un lucru asupra căruia putem cu
toții să cădem de acord. Nimeni nu vrea bărbați cu mulți bani sau mari companii care să conducă
lumea și să ne dicteze viitorul. Nimeni nu vrea să fie condus de un stat oprimant și corupt.
Poate că ați auzit de Judi Bari si Darryl Cherney, doi activiști din Earth First!, care au ajutat la
organizarea Redwood Summer în 1990. Judi, cu carisma ei și empatia față de lucrătorii forestieri care
aveau nevoie să își întrețină familiile, a fost capabilă să coalizeze cu aceștia. Astfel s-a format o alianță
între muncitorii forestieri și activiștii de mediu, care a contestat activitățile escrocului corporatist
Charles Hurwitz și ale companiei lui Maxxam/Pacific Lumber Company.
În mai 1990, s-a produs o tentativă de asasinat asupra lui Judi si Darryl, când mașina lor a
explodat. FBI-ul tocmai s-a întamplat să fie de față, și Judi si Darryl, deși serios răniți, au fost arestați
pentru explozie. Deși acuzațiile nu au ținut, FBI-ul a declanșat o campanie de defăimare, acuzându-i
4
�pe cei doi, și pe cei din Earth First! de terorism. (În 2003, Darryl Cherney și membrii familiei
răposatei Judi Bari au câștigat un proces de 4,4 milioane de dolari împotriva FBI-ului).
În timpul revoltelor din Seattle din noiembrie 1999, muncitorii și radicalii s-au unit din nou.
De data aceasta în străzi, sub agresiunile brutale ale poliției. Anarhiști înveșmântați în negru s-au
luptat cu poliția împreună cu sindicaliștii, îndurând gaz lacrimogen, bastoane și gloanțe de cauciuc.
În curând s-au format noi alianțe, iar în lunile ulterioare congresului WTO, constructorii de
vapoare au intrat în grevă, cerând ajutor de la radicalii din Eugene si Portland, Oregon. Activiști cu
experiență în cățărări s-au oferit să revendice o macara și să atârne un stindard pentru a-i susține pe
muncitorii greviști.
Această nouă coaliție dintre radicali și muncitori s-a dovedit a fi prea periculoasă pentru a fi
lasată să supraviețuiască. Poliția a răspuns cu o prezență numeroasă, pretinzând că un grup de
'anarhiști din Eugene' a anunțat existența unei bombe. Unii oficiali din sindicate au folosit acest pretext
pentru a sfârși alianța înca fragilă. Încă o dată, poliția a fost în stare să exploateze divergențele, și să
arunce în joc eticheta de ‘teroriști’. Vechile disensiuni dintre sindicate și radicali au fost din nou
trasate, și ambele grupuri au fost lăsate să lupte singure cu un sistem care le exploatează în aceeași
măsură.
Autoritățile au reacționat cu o viteză și forță uimitoare împotriva oricărei unificări dintre
muncitori/muncitoare și anarhiști/anarhiste. De ce? Pentru că această unificare e o combinație istorică
în această țară. Aproape întotdeauna a condus la insurgență. Insurgența poate conduce la luptă de
clasă, lupta de clasă poate duce la schimbare de regim, iar schimbarea de regim poate duce la
autonomie. Nimic nu e mai înspăimântător pentru puterile actuale decât un front unit de dizidenți.
Statul se străduie zilnic să mențină diviziunile dintre grupuri: negrii împotriva albilor, clasa de mijloc
împotriva săracilor, liberalii împotriva radicalilor, și lista poate continua. Numai în acest fel poate fi
menținută dominația capitalistă.
Dacă am găsi un numitor comun am putea să venim laolaltă în comunitățile noastre. Atunci
când suntem uniți cu cei mulți cu care împărtășim aceleași scopuri și dorințe, putem începe să
construim o fundație pentru schimbare. De la această fundație va putea spori o rețea de suport pentru
acei/acele ce se implică în acte de revoltă.
E nevoie de o comunitate pentru a putea susține pe acei/acelea care luptă și pedepsesc polițiștii
violenți și criminali. O comunitate care să poate ascunde și proteja sabotorii de miez de noapte. O
comunitate unită are îndârjirea să se opuna puterii statului.
Acestea sunt lecțiile pe care ar trebui să le invățăm. Acestea sunt coalițiile pe care ar trebui să
le construim. Schimbarea nu se va putea produce peste noapte. Ea începe când ne cunoaștem vecinii, și
când putem nutri speranțe comune. Nici un bărbat nu se va alătura unei lupte care nu îl ajută să își
hrăneasca copiii. Nici o femeie nu va lupta umăr la umăr cu bărbați care nu contestă patriarhia. Nici o
persoană de culoare nu va susține o mișcare care nu atacă rasismul – instituționalizat sau nu; și nici nu
ar trebui. Eu nu aș face-o.
Dacă într-adevăr credeți în necesitatea unei revoluții, ea trebuie să pornească de aici. Nici o
revoluție care este pentru oameni nu poate învinge fără suportul oamenilor. Această susținere există;
tot ce avem de făcut este să plantam semințele, să le hrănim și să le udăm, pentru ca revoluția să
crească.
Atât de multi activiști și activiste caută gratificație imediată, considerând că un singur mare
protest e răspunsul la toate dorințele noastre. Cu toate acestea, aceste proteste constituie doar unul din
multiplele câmpuri de bătălie. Sunt, de asemenea, și luptele pe care suntem cel mai puțin pregătiți să le
câștigăm.
Dintr-un punct de vedere strict militar: atenționăm inamicul de planul nostru de atac.
Permitem dușmanilor să își pregătească apărări masive. Apoi descindem în grupuri mari, având țintele
5
�deja pictate pe frunți. În final, dacă meetingul are totuși loc, și dacă poliția capturează sau rănește mai
mulți de-ai noștri decât noi de-ai lor, nu putem revendica nimic altceva decât o înfrangere.
Aceasta fiind definiția înfrângerii, cu greu se poate spune că suntem pe cale să învingem.
Revoluția e o operațiune care pleacă de la nivel local în sus. Ea începe prin a câștiga inimile și
cugetele oamenilor care trăiesc în comunitatea noastră. Acest lucru se obține prin educație, atragerea
celor din afară, programe de hrană, oferire de asistență - fie că este vorba de a picta treceri de pietoni
guerilla sau a ajuta pe cineva să își repare acoperișul spart. Se continuă prin construirea abilității de a-i
proteja pe ai noștri de traficanții de droguri, găști criminale și poliție. Apoi escalează în sabotări și
acțiuni repetate la nivel local, oprind infrastructura locala, și în cele din urmă înlocuind-o. Poate fi
surprinzător de simplu și eficient.
În anii 1980, Statele Unite erau îngrijorate de extinderea comunismului în Nicaragua. În cadrul
unui efort de a promova rezistența indigenă împotriva guvernului Sandinist, CIA a publicat și
distribuit în toata țara ‘Manualul Luptătorilor pentru Libertate’.
Scopul Manualului era să includă orice persoană în mișcarea de rezistență. Unele tactici
detaliate în Manual erau: absența de la serviciu pe pretext de boală, graffiti-uri anti-guvern, punerea de
bureți în toalete și scurgeri de apă, amplasarea de cuie pe drumuri și autostrăzi, și aruncarea de scule în
canale.
Manualul nu a indicat proteste la scară largă drept un mijloc eficient de rezistență. În loc de
aceasta, CIA s-a orientat spre acțiuni cu risc minim, pe care oricine le putea face. Scopul era de a
declanșa o rezistență comunitară de neoprit, și nu doar de a se baza pe o avantgardă de insurgenți.
Acestea erau sfaturile CIA; pe de altă parte, avem pe rebeli și insurgenți inșiși/inseși. Atât
Armata Republicană Irlandeză (IRA) cât și Armata de Eliberare Națională Zapatista (EZLN) au folosit
infiltratori și informatori pentru a pătrunde în rândurile poliției și ale armatei. Au folosit cunoașterea
obținută sau oamenii din interior pentru a crea și expoata slăbiciunile dinăuntru, fie că era vorba de a
elibera camarazi detinuți, de a fura arme din arsenal sau de a aranja asasinate.
Multe pot fi învățate din studiul precedentelor istorice. Dacă vrem să învingem, trebuie să
alegem când, unde și cum vom intra în luptă cu statul. Acesta este avantajul nostru, pe care trebuie să
îl folosim pe cât de mult ne stă în puteri.
Schimbarea socială necesită nivele incredibile de devotament și disciplină. Nu va fi obținută
prin nimic altceva decât muncă asiduă – muncă pe care o avem încă de prestat.
Iată-ne acum la cinci ani de la înfrangerea WTO in Seattle, și nu am reușit încă să trasăm o
strategie de rezistență sau să concepem măcar o idee vagă a unei noi structuri sociale. Unii/unele și-au
exprimat idealurile și visele. Dar unde este oare acea fundație pe care putem să construim aceste vise?
Lipsa organizării și a comunicării cu exteriorul, care merge dincolo de a vorbi propriilor adepți
este îngrijorătoare. Frica de a asuma roluri de conducere a devenit un pretext pentru inactivitate. Ne
credem în mod sincer atât de inapți și incompetenți încât să nu reușim să dezvoltăm organizații care
lucrează cu o conducere responsabilă? Chiar dacă sunt anarhist, sunt în stare să urmez și să ascult de
cineva care mi-a câștigat respectul, care a demostrat cunoaștere într-un domeniu sau altul, și care poate
conduce prin puterea exemplului. Oare noi nu posedăm aceste calități?
Bineînțeles că nu propun să punem pe cineva anume în frunte. Într-adevăr, o sumedenie de
oameni ar putea să iasă înainte și să ghideze în domeniul în care excelează, fie că e vorba de stabilirea
de contacte, agricultură, hrănirea oamenilor sau acțiuni directe. Ideea este că trebuie să ne împărtășim
cunoștințele și abilitățile, trebuie să fim organizați la suprafață, să avem coordonare în ‚subteran’, și
trebuie să lucrăm împreună pentru a merge înainte.
Avem nevoie să trasăm un model funcțional pentru schimbarea socială, fie că e la un nivel
local, sau un model mai vast care să ghideze oamenii. Indiferent de cum alegem să facem aceasta,
avem o cale foarte lungă de străbătut, și un timp foarte scurt la dispoziție. Idealurile și visele sunt fără
noimă în absența mijloacelor de a le implementa.
6
�Contestăm Convențiile Naționale ale Democraților și ale Republicanilor. Călătorim mii de
kilometri pentru a ne lupta cu WTO, FMI, Banca Mondială și G8. Agităm spiritele pentru o lume
eliberată de capitalism, opresiune și ură. Și cu toate acestea, în propriile noastre comunități, oameni
neînarmați sunt uciși de politiști, femeile nu pot trăi fără frică, oamenii cu mulți bani încă iau toate
deciziile și încă au o forță de poliție paramilitară ce îi protejează pe ei și pe interesele lor.
Așadar, de ce atât de mulți dintre noi încă mai migrează de la un protest la altul, căutând o
cauză pentru care să lupte, când bătăliile pe care trebuie să le dăm cel mai urgent sunt în propriile
noastre ogrăzi? Dacă într-adevăr vreți o schimbare reală, ea începe în cartierul vostru împotriva
baronilor locali și împotriva găștilor în albastru. Dacă nu putem revendica propriile noastre străzi, cum
ne vom putea revendica țara? Stradă după stradă, comunitate după comunitate – aceasta e singura
noastra speranță.
Uitaţi dușu ri le scu rte!
De ce schimb area personală nu este schi mbare politică
Derrick Jensen
În ‘Dealing with Distractions. Confronting Green Capitalism in Copenhagen and Beyond’,
2009
Ar considera oare o persoană întreagă la cap că a căuta în gunoaie l-ar fi oprit pe Hitler sau că
a face compost ar fi putut pune capăt sclavagismului sau ar fi putut impune ziua de muncă de opt ore
sau că tăind lemne cu toporul si cărând apă ar fi scos oamenii din închisorile țariste sau că dansând în
pielea goală în jurul focului ar fi putut instaura legile dreptului de vot din 1957 sau legea drepturilor
civile din 1964? Și atunci de ce acum, când întreaga lume e la mezat, atâția oameni se retrag în aceste
‘soluții’ pe deplin personale?
O parte a problemei este că suntem victimele unei campanii de zăpăcire sistematică. Cultura
de consum si mentalitatea capitalistă ne-au invățat să înlocuim rezistența politică organizată cu acte de
consum personal. Filmul documentar ‘Un Adevăr Inconvenient’ a ajutat la atragerea atenției asupra
încălzirii globale. Dar ați observat oare că toate soluțiile prezentate acolo au câte ceva de-a face cu
consumul personal – schimbarea becurilor, umflarea anvelopelor, reducerea timpului de șofat – și
nimic de-a face cu luarea puterii de la corporații sau cu oprirea economiei de producție în masă care
distruge planeta? Chiar dacă fiecare persoană din SUA ar face tot ceea ce sugerează filmul, emisiile de
carbon ale SUA ar scădea doar cu 22%. Consensul științific este că aceste emisii trebuie reduse cu cel
puțin 75% la nivel global.
Sau haideți să vorbim despre apă. Auzim atât de des că planeta riscă să rămână fără apă.
Oamenii mor din cauza lipsei apei. Râurile sunt secate din cauza lipsei apei. Din aceasta cauză trebuie
să facem dușuri mai scurte. Vedeți lipsa legăturii? Pentru că fac duș, sunt responsabil(ă) pentru
scăderea nivelului de apă? Ei bine, nu. Mai mult de 90% din apa folosită de oameni e direcționată spre
agricultură și industrie. Celelalte 10% rămase sunt împărțite între comunitățile urbane și indivizii care
trăiesc și respiră. Puse laolaltă, terenurile de golf consumă tot atâta apă cât oamenii din orașe.
Populațiile (atât cele de oameni cât și cele de pești) nu mor din cauză că lumea rămâne fără apă, ci
pentru că apa le este furată.
7
�Sau haideți să vorbim despre energie. Kirkpatrick Sale a rezumat bine problema: ‘în ultimii 15
ani, povestea a rămas aceeaşi: consumul individual – rezidențial, per automobil personal și așa mai
departe – nu e niciodată mai mult de un sfert din consumul total; marea majoritate e consum
comercial, industrial, corporatist, al concernelor agricole și al guvernelor [a uitat de consumul
armatei]. Prin urmare, chiar dacă am folosi cu toţii biciclete şi cuptoare cu lemne, impactul asupra
consumului de energie, încălzirii globale și poluării atmosferice ar fi neglijabil.’
Sau haideți să vorbim despre deșeuri. În 2005, gunoiul municipal produs pe cap de locuitor în
SUA a fost de aproximativ 753 kilograme. Să spunem că sunteți o activistă îndârjită, cu un mod de
viață simplu, și reduceţi acest gunoi la zero. Reciclați totul, folosiți plase din material textil atunci
cand faceți cumpărăturile, vă reparați prăjitorul de pâine, vă ies degetele prin adidașii vechi – și cu
toate aceastea nu ați terminat. Deoarece gunoiul municipal nu include doar deșeuri rezidenţiale, ci și
deșeuri ale birourilor administrative și de afaceri: mergeți în fața acelor birouri cu pamflete în mâini
despre reducerea deșeurilor și îi convingeți pe cei de acolo să reducă producția de gunoi astfel încât să
elimine partea voastră din ea. Ei bine, am vești proaste – gunoiul municipal constituie doar 3% din
producția totala de deșeuri ale SUA.
Vreau să fiu bine înțeles – nu neg că trebuie să trăim simplu. Eu însumi trăiesc destul de
simplu, dar nu pretind că a nu cumpăra mult, a nu șofa mult sau a nu avea copii constituie acte politice
puternice sau profund revoluționare. Pur şi simplu pentru că ele nu sunt: schimbarea personală nu
înseamnă schimbare socială.
Așadar, mai ales când miza e întreaga planetă, cum am ajuns să acceptăm aceste răspunsuri
total insuficiente? Cred că o parte din explicație constă în faptul că ne aflăm într-o dublă dilemă.
Atunci când avem opțiuni multiple, însă oricare opțiune am alege, pierdem iar retragerea e imposibilă,
ne aflăm într-o dublă dilemă. În acest moment ar trebui să ne fie destul de ușor să recunoaștem că
orice acțiune care implică economia industrială e destructivă (și nu ar trebui să pretindem că bateriile
solare, de exemplu, ne scutesc de acest lucru; bateriile solare au nevoie de infrastructură de extracţie și
transport în fiecare moment al procesului de producție; același lucru se poate spune despre oricare alt
produs al așa-zisei ‘tehnologii verzi’).
Prin urmare, dacă alegem prima variantă – dacă participăm avid la economia industrială – am
putea crede că învingem pe termen scurt pentru că s-ar putea să acumulam bogație, care e semnul
‘succesului’ în această cultură. Dar de fapt pierdem, pentru că astfel renunțăm la empatia noastră, la
umanitatea animală pe care o avem. Și pierdem într-adevăr, pentru că civilizația industrială ucide
planeta, ceea ce înseamna că toata lumea pierde.
Dacă alegem varianta ‘alternativă’ de a trăi mai simplu și deci de a cauza mai puține
stricăciuni, dar totuși de a nu opri economia industrială de la uciderea planetei, am putea crede că
învingem pe termen scurt pentru că reușim să ne simțim puri, și nici măcar nu a trebuit să renunțăm la
empatie (doar atât cât să justificăm de ce nu oprim toate ororile comise). Din nou însă, de fapt,
pierdem, pentru că civilizația industrială omoara planeta în continuare, ceea ce înseamnă că fiecare
continuă să piardă.
A treia opțiune, acțiunea decisivă pentru oprirea economiei industriale, e foarte infricoșătoare
dintr-o serie de motive, care includ dar nu se opresc la faptul că am putea pierde o mulțime de lucruri
comfortabile și de lux cu care ne-am obișnuit, precum curentul electric și totodată faptul că cei la
putere ar putea să încerce să ne ucidă dacă le-am periclita în mod serios abilitatea de a exploata
planeta. Nici unul din aceste considerente nu schimbă faptul că această opţiune e totuși mult mai bună
decât o planetă moartă. Oricare opțiune e mai bună decât o planetă moartă.
A percepe un trai simplu ca pe un act politic (spre deosebire de a trăi simplu doar pentru că așa
vrem) e problematic din cel puțin patru puncte de vedere, pe lângă faptul că e ineficient în a cauza
acele schimbări necesare pentru a opri uciderea planetei. În primul rând, această percepție pleacă de la
premisa greșită că oamenii fac inevitabil rău mediului în care trăiesc. A trăi simplu ca un act politic
8
�înseamnă doar a reduce răul produs, ignorând faptul că oamenii pot să şi ajute planeta, nu doar să o
rănească. Putem reabilita izvoarele, putem elimina gazele nocive, putem dărâma barajele, putem
disrupe un sistem politic – laolaltă cu un sistem economic extractiv, care îi avantajează pe cei bogați,
putem distruge economia industrială care distruge lumea reală și fizică.
În al doilea rând, ideea traiului simplu aruncă vina pe individ și în mod special, pe acele
persoane care sunt cele mai lipsite de putere, în loc să îi învinuiască pe cei care chiar dețin puterea în
acest sistem și pe sistem insuși. Kirkpatrick Sale din nou: ‘întreaga vină individualistă de genul cepoți-face-tu-ca-să-salvezi-planeta e un mit. Noi, ca indivizi, nu creem crizele și nici nu le putem
rezolva.’
În al treilea rând, ideea unui trai simplu acceptă modul în care capitalismul ne redefinește din
cetățeni în consumatori. Acceptând această redefiniție, ne reducem posibilitățile de rezistență la a
consuma sau a nu consuma. Cetățenii au o marjă mult mai mare de tactici de rezistență, care includ a
vota sau a nu vota, a candida pentru funcții, a scrie și împărți pamflete, a boicota, a organiza, a face
lobby, a protesta și atunci când un stat distruge viața, libertatea şi posibilitatea unei vieți fericite, avem
dreptul să îl schimbăm sau să îl anulăm.
În al patrulea rând, concluzia ultimă a logicii din spatele traiului simplu ca act politic este
sinuciderea. Dacă fiecare act din cadrul economiei industriale e distructiv și dacă dorim să oprim
aceasta distrugere, dacă nu suntem dornici sau nu reușim să contestăm (să nu mai vorbesc de a
distruge) infrastructurile intelectuale, morale, economice şi materiale care fac ca orice act să fie
distructiv, atunci putem lesne să ajungem la concluzia că cel mai mic grad posibil de distrugere îl
putem cauza numai dacă suntem morți.
Vestea bună e că sunt și alte opțiuni. Putem urma exemplele
activiștilor și activistelor curajoși/curajoase care au trăit în vremurile grele
de care spuneam – Germania nazistă, Rusia țaristă, SUA din anii antebelici
– și care au făcut mult mai mult decât să își manifeste o formă de
puritanism moral: ei și ele s-au opus în mod activ nedreptăţilor din jurul
lor. Am putea urma exemplele celor care și-au amintit că rolul unei
activiste/unui activist nu e să navigheze printre sisteme de putere opresivă
cu cât de multă integritate posibilă, ci mai degrabă să confrunte și să
dărâme acele sisteme.
Etica și metodele recoltării p lantelor medic inale
Simon the Simpl er
În An Her bal Medicine- Mak ing Pr imer , 2010
Unul dintre aspectele cele mai eliberatoare ale cunoașterii ierburilor e abilitatea de a ne plimba
pe afară și a culege o plantă cu mâinile noastre și apoi de a o folosi pentru a ne hrăni și vindeca.
Tehnicile etice de recoltare și preparare a plantelor necesită cunoaștere și respect. Cea mai
grea parte e să inveți primele tale plante. Deîndata ce învățăm să diferențiem câteva plante din
multitudine, vom descoperi că nu se poate să ne plimbăm prin zona în care trăim fără să observăm noi
plante, și să ne familiarizăm cu propria bioregiune. Un ajutor extrem de folositor pentru culegătoarea
începătoare sau experimentată poate fi un ghid botanic specific regiunii; nu știi niciodată când dai
peste o nouă plantă prietenă, sau vrei doar să îți verifici cunoștintele.
Putem fi ușor intimidați de câtă informație medicinală și botanică există în jurul nostru. Dar nu
vă descurajați; tot ce trebuie să știți de fapt sunt câteva buruieni cu care să vă hrăniți și vindecați. Dacă
sunteți abia la început, încercați să culegeți cinci sau șase plante pe care să învățati să le identificați, și
9
�concentrați-vă doar asupra lor, pentru a nu vă supraîncărca. Când faceți plimbări prin natură, încercați
să le identificați vizual în diverse stadii ale ciclului lor de creștere. Alegeți o frunză sau o floare pe
care să o purtați cu voi și pe care să o memorați. Dacă e o plantă medicinală sau care se poate mânca,
gustați-o și mirosiți-o des, și fiti atente(-nți) la cum vă face să vă simțiți. Aceasta vă va face să
cunoașteți intim plantele din regiunea voastră.
Câteva lucruri sunt demne de luat în seamă odată ce ați invățat câteva plante și sunteți gata să
le recoltați. Primul lucru e răspândirea acelei plante în bio-regiunea în care trăiți. E bine să recoltați cu
grijă plantele care sunt rare, periclitate sau care nu sunt comune regiunii în care vă aflați. O regulă
bună e să evităm recoltarea plantelor dintr-un grup unde sunt mai puțin de douăzeci, și să nu recoltăm
mai mult de zece procente din ceea ce vedem. La fel de important e să ne asigurăm că ajutam la
propagarea plantelor pe care le recoltăm, fie prin imprăștierea semințelor toamna, sau dacă recoltăm
rădăcini, să replantăm câteva dintre ele. Organizația ‘United Plants Savers’, fondată de Rosemary
Gladstar, are informații actualizate despre specii de plante periclitate, informații care sunt de mare
folos culegătorilor etici. Website-ul este www.unitedplantsavers.org.
Atunci când recoltăm este foarte important să ținem seama și de sezon. De exemplu, recoltarea
plantelor în toamnă, cand sunt ofilite si umezite, va fi probabil mai puțin benefic din punct de vedere
medical decât dacă le-am recolta în perioada de plină înflorire. Am descoperit că o bună cale de a ne
gândi la aceasta este în felul următor: să recoltăm plantele în sezonul în care energiile lor sunt
canalizate spre acea parte a plantei pe care dorim să o folosim. Primăvara, energia se îndreaptă dinspre
tulpina care iese din radacină spre noii muguri de frunze, deci acesta este un anotimp de regulă bun
pentru frunze verzi proaspete. Vara duce energia din frunze spre flori, iar atunci când acestea se ofilesc
și se transformă toamna în semințe, totul trece din nou in tulpină, spre a fi păstrat iarna în rădăcini.
Fiecare plantă are timpul ei de maturizare, dar aceasta este de obicei o generalizare bună.
Foarte important este de asemenea să observăm anumite aspecte legate de zona din care recoltăm
plante pentru ingestie. Ierburile care cresc pe marginea drumurilor, în canale sau ape care curg dinspre
zone industriale, sau în zone care sunt expuse la pesticide și ierbicide nu ar trebui probabil să fie
recoltate în scopuri medicinale.
Mai presus de orice, cel mai important lucru pe care trebuie să îl
reținem atunci când recoltăm din natură este că de fapt noi luăm ceva de
la un alt organism viu, iar acest lucru trebuie făcut cu cel mai mare
respect posibil. Unele persoane au ritualuri pe care le îndeplinesc atunci
când recoltează, spre a-și aminti de acest lucru și spre a mulțumi plantei
pentru darurile ei. Înainte să începem, cred că e frumos să petrecem o
vreme în compania plantelor pe care avem de gând să le recoltăm. În
timp ce recoltam rădăcini de balsam într-o zi, prietena mea Sara m-a
încurajat să mă plimb printre plante în liniște și să încerc să le cunosc,
mai degrabă decât să le smulg din pământ la întâmplare.
Știu o altă persoană care vorbește cu ierburile pe care vrea să le recolteze, spunându-le că nu
le culege risipitor, mulțumindu-le, și reamintindu-le că într-o zi carnea sa se va întoarce în pământ,
dăruindu-le darurile vieții sale în schimb. Acest ritual datează de la practica păgână de a recita un
poem (pe o tema similară) copacului de soc înainte de a rupe o ramură din el.
Oamenii fură, jefuiesc și pradă în mod repetat natura. Ca și culegători înțelepți, putem cel
puțin să muncim cu respect, și să dăm înapoi cât de mult putem. O altă prietenă mi-a spus că unele
triburi Nord-Americane dăruiesc ofrande de tutun și alte bunătăți după ce recoltează plantele
medicinale. Personal, cred că a fi cu luare-aminte și a avea obiceiul de a propaga în toamnă plantele pe
care le-am cules, sunt practici importante și simple pe care până și cei mai raționali și cele mai nespirituale dintre noi le pot face.
10
�O scri soare deschisă pent ru bărbații din Mișcare
Taci din gu ră ! Sau, cum să ne pu rtăm mai bine în ședinț e
Dan Spalding
În Breaking the MANacles. An anti-patriarchy reader, 2008
‘În ciuda măștii pe care o purtam, rosteam deseori tirania puterii. Prima mea datorie a fost sa îmi
cultiv o liniște revoluționară.’ Subcomandantul Marcos
Introducere
A fi un activist sau o activistă în ziua de azi înseamnă a lupta pentru mii de lucruri diferite –
drepturile populațiilor indigene, pădurile tropicale, responsabilitatea corporațiilor etc. În ciuda acestei
diversități, pare că există totuși un soi de consens asupra tipului de societate pe care vrem să o creem.
Aceasta e o societate care nu e bazată pe supremația rasei albe, exploatare de clasă sau patriarhalism.
Acest eseu este despre cum se poartă bărbații în ședințe. În mare parte, este despre cum ne
purtăm rău, dar sunt incluse și sugestii despre cum să ne purtăm mai bine. Bărbații din Mișcare
reproduc patriarhalismul în cadrul acesteia, și câștigă de pe urma acestui lucru. Prin ‘patriarhalism’
înțeleg un sistem de valori, comportamente și relații care acordă o putere mai mare bărbaților. Acest
sistem se bazează pe dominație, pe autoritate și ostilitate. Prin ‘Mișcare’ înțeleg mișcarea împotriva
globalizării corporatiste din SUA, din care fac parte. (...)
Cui îi pasă de ședințe?
Bună întrebare. Majoritatea ședintelor organizațiilor cât de cât mari (cu mai mult de trei zeci
de membri) la care am participat, nu au însemnat mare lucru. Adevarata muncă – cercetarea,
implicarea altor persoane, organizarea de proteste și acțiuni, strângerea de fonduri, aspectele de
comunicare și mass media – se face de regulă de către grupuri mici sau de indivizi. Ședințele nu sunt
decât despre multă vorbă lungă, nu-i așa?
Ei bine, da și nu. În cel mai rău caz, ședințele îi fac pe mulți să vină laolaltă și să discute
despre tot ceea ce s-a făcut, tot ceea ce se petrece în acel moment, și tot ceea ce încă mai trebuie făcut.
Aceste întâlniri tind să divagheze mult. Responsabilitățile nu sunt delegate în mod clar, deciziile nu
sunt făcute transparent, iar organizația nu este mai focusată după decât în prealabil. În același timp,
apar certuri înflăcărate despre lucruri aparent triviale, sau critici dureroase la adresa unor indivizi. Dar
acele critici și certuri nu duc la mare lucru în final.
Pe de altă parte, o ședință bună e cu totul altceva. Cu auto-facilitare bună și cu o persoană care
să faciliteze bine (sau două, sau trei...), toată lumea contribuie la întâlnire, fără ca cineva anume să
preia controlul. Oamenii fac critici constructive și încearcă să încorporeze problemele ridicate în
propunerile lor. Și cum fiecare ajunge să contribuie cu ideile proprii în procesul de luare de decizii,
aceste decizii nu sunt doar cele mai bune posibile, ci în același timp și cele în care oamenii sunt cel
mai implicați. Cum fiecare simte că deciziile sunt influențate de propria părere, oamenii își vor asuma
mai multă responsabilitate.
Dacă sunteți serioși în privința folosirii consensului, trebuie să vă pese de aceste ședințe. Ele
constituie singurul loc în care un grup poate decide în mod democratic ce și cum sa acționeze.
11
�Alternativa e un grup informal al celor mai influenți și puternici membri (cei care de regulă domină
discuțiile) care iau deciziile importante.
Nu e vorba doar de cât de des vorbim, ci și de cum și când vorbim
Luarea deciziilor prin consens este un model al societății în care am vrea să trăim, și un
instrument pe care îl folosim ca să ne îndeplinim acest vis. Bărbații domină deseori acest proces, în
dauna restului persoanelor prezente. Gândiți-va la bărbatul care:
Vorbește primul, mult, tare, și des
Își oferă părerea imediat atunci când cineva face o propunere, întreabă ceva, sau atunci
când discuția stagnează
Vorbește cu prea multă autoritate – ‘de fapt, lucrurile stau în felul următor...’
Nu e în stare să modifice o propunere sau o idee cu care nu e de acord, ci o critică și o
distruge în schimb
Se strâmbă și face diverse fețe când cineva spune ceva cu care el nu e de acord
Reformulează tot ce spune o femeie – ‘cred că ce vrea Maria să spună de fapt e ...’
Face o propunere, apoi răspunde la fiecare întrebare și critică a acesteia, vorbind astfel la
fel de des ca toți ceilalți împreună (acest bărbat ajunge deseori sa fie moderator)
Și nu mă porniți să vorbesc despre moderatorul rău care
Se pune mereu pe el însuși pe primul loc, pentru că poate
Cumva nu reușește să vadă niciodată mâinile ridicate ale femeilor care vor să vorbească,
și nici nu încurajează vreodată femeile care nu au vorbit
Rareori se întâmplă să fie doar un singur bărbat care prezintă aceste simptome. De regulă sunt
doi sau trei care concurează pentru toate cele de mai sus. Dar rezultatul este același: cine nu poate (sau
nu vrea) să concureze în aceste condiții – să vorbească mult, întâi, tare și des – rămâne pe dinafară.
Acestea sunt rezultate ale felului în care societatea ne programează. Aproape nici un bărbat nu
e în stare să se ridice cu adevărat la nivelul standardelor de masculinitate ale culturii noastre. Iar
standardele pentru femei sunt la fel de ridicole. Într-o oarecare măsură, suferim toți in mod egal. Din
acest motiv ne străduim și tindem către o lume în care aceste standarde – care nu fac decât să ne
divizeze și să îi sprijine pe cei la putere – să fie distruse.
Pe de altă parte, aceste standarde servesc spre a-i susține pe cei care se apropie cel mai mult de
ele. Cu siguranță, toti avem de pierdut când câțiva bărbați domină o ședință. Dar acești bărbați sunt cei
care iau deciziile, primesc laude pentru munca tuturor celorlalți, și in final se simt mult mai încrezători
și inspirați.
Dar nu pot fi sexist – sunt un hippie!
Ba da, poți fi! Ironia e că poți face toate lucrurile din lista de mai sus chiar dacă nu te încadrezi
în stereotipul bărbatului mare și puternic. Am văzut hipioți, bărbați care pot fi descriși ca feminini,
bărbați queer, și alții care în multe aspecte nu se comformeză standardelor, fiind foarte comformiști
când e vorba de a domina discuțiile. Un hippie poate vorbi încet și folosi jargon hipiot, și cu toate
12
�astea să fie vocea autorității și să întrerupă femeia care vorbește înaintea lui. Un bărbat care ar trece
drept feminin tot e în stare să facă fețe-fețe atunci când cineva pentru care nu are respect spune ceva cu
care el nu e de acord, și prin asta să reducă la tăcere pe acea persoană; același bărbat poate la fel de
bine să se victimizeze de fiecare dată când cineva îi critică propunerile.
Așadar să tăcem naibii din gură!
Ce e de făcut? Am o idee simplă care se numește ‚să tăcem naibii din gură’. Funcționeaza în
felul următor: de fiecare dată când cineva...
Spune ceva care ți se pare irelevant
Pune o intrebare (aparent) evidentă
Îți critică propunerea sau te contrazice
Face o propunere
Întreabă ceva, sau...
Cere mai multe informații deoarece discuția stagnează pentru un moment...
Taci din gură! E într-adevar un proces radical, dar cred că ți-ar plăcea.
Încă din copilărie am fost educat de părinții mei și de fiecare profesor din școală să pretind să
mi se acorde cu cât mai multă atenție e posibil. În clasă vorbeam aproape cel mai des. În mod
surprinzător, unii profesori erau enervați de acest lucru. Dar deși mă sfătuiau să ridic mâna înainte de a
vorbi, nu mi-au cerut niciodată să vorbesc mai puțin sau să ascult mai mult. Drept rezultat, am primit
probabil mai multa atenție de la profesorii din școală decât mulți alți colegi.
Ce altceva putem face?
Din fericire pentru noi, a fi bărbat ne dă multă autoritate, într-un sens care poate fi deasemenea
pozitiv. La fel cum persoanele de culoare sunt mereu acuzate de egoism atunci când acuză
comportamente rasiste, femeile sunt deseori acuzate că sunt isterice (‘bitchy’) când acuză
comportamente patriarhale.
Ce înseamnă aceste lucruri pentru noi? În primul rând, tăcem din gură. Pentru mine, în școală,
asta a fost usor. Mi-am făcut un obicei de a nu vorbi mai mult de două ori într-un curs de 50 de
minute. Surpriză! Aproape de fiecare dată când aș fi putut vorbi, altcineva spunea exact același lucru,
sau ceva mai deștept. Era frustrant când era alt bărbat enervant care vorbea în locul meu, dar cel puțin
nu mai eram eu printre singurii doi oameni care vorbeau cel mai des.
Problema e că sala de clasă e facută să aibă o singură persoană în frunte, și această persoană
nu e cineva dintre studenți. Chiar dacă există comportamente problematice în clasă, nu există destul
spațiu pentru ele, nu sunt încurajate și sunt de cele mai multe ori penalizate de către profesor /
profesoară.
Frumusețea consensului stă în facilitare. Nu numai că ne putem facilita / modera pe noi înșiși,
dar o putem face și intre noi. Aceasta este de regulă sarcina persoanei alese să modereze. Dar atunci
când această persoană ignoră comportamentele problematice, sau chiar le afișează, e ușor pentru
ceilalți/celelalte din grup să facă moderație de gherilă.
Uneori e ușor, și trebuie doar să arătăm persoanele care au mâinile ridicate, dar sunt cumva
omise de facilitator, sau să sugerăm metode prin care să fie implicată toată lumea. Dar de obicei nu e
atât de usor. Cu cât mai rele sunt obiceiurile într-un grup, cu atât mai de la sine înțelese vor părea
comportamentele problematice. Și de cele mai multe ori vei primi priviri iritate de la cei pe care îi
mustri, dacă nu chiar o admonestare verbală. În final, nu e bineînțeles treaba persoanelor cele mai
oprimate de comportamentele patriarhale să denunțe aceste comportamente. Aici intrăm noi. Cel puțin
13
�în primă fază, bărbaților li se acordă mai mult respect atunci când denunță comportamente de acest
gen.
Problema e că trebuie să facem aceste atrageri de atenție într-un mod constructiv. E foarte
lesne să denunțăm oamenii în feluri jignitoare si autoritare, și prin asta să distrăm pe toată lumea cu
ironia noastră neintenționată, dar în același timp să facem exact ce nu vrem ca alții să facă. Atunci
când denunțăm oamenii într-un mod care rănește în loc să fie constructiv, nu facem altceva decât să
descurajăm pe cei/cele mai tăcuți/tăcute de a participa la discuții.
Soluția
Așadar, să atragem atenția asupra comportamentelor patriarhale, dar să încercăm să nu fim
prea personali. Dacă ceea ce spune persoana în cauza nu e prea atroce, trebuie să așteptăm până ce
persoana termină de zis ce are de zis, și apoi să ne spunem părerea cum că oamenii ar trebui să
considere a tăcea dacă tocmai au vorbit. Și dacă cineva pare enervat de faptul că a fost criticat (și
bărbatii albi știu să îți comunice destul de usor că sunt enervați), să încercăm să discutăm cu această
persoană după ce ședința s-a încheiat. Nu ia de obicei mult timp să calmăm spiritele prea încinse.
Din păcate, ia la fel de puțin timp ca aceleași persoane să facă aceleași lucruri la următoarea întâlnire.
Așa că în timp ce o parte a răspunsului constă în auto-moderare și moderarea celorlalți, o altă
parte constă în a acorda fiecăruia cele necesare pentru a-și revendica locul cuvenit în ședințe. Asta
presupune discuții frecvente pentru activiștii / activistele noi și experimentați(e) despre cum ar trebui
să funcționeze consensul. Presupune de asemenea explicarea procedurilor formale ale consensului în
timpul ședințelor. Atunci când oamenii presupun că toată lumea e familiară cu procedurile, cele (cei)
cu mai puțină încredere de sine (dar care totuși au idei bune) vor fi primele care să renunțe să
vorbească în întâlniri. În același timp, vor fi mulți oameni care pretind că știu procedeele, dar nu le
respectă. Vă las pe voi să ghiciți care e distribuția de gen a acestor grupuri.
Un alt aspect crucial e de a vorbi cu oamenii în afara ședințelor. E foarte important să vorbim
sincer: știu că îți pasă de grupul nostru, dar se pare că în discuții vorbești de sus cu oricine nu e de
acord cu tine, și deasemenea întrerupi oamenii foarte mult, și asta îngreunează participarea celorlalți.
Și trebuie să fim deschiși și să ascultăm perspectiva celuilalt. În mod ideal, lucrurile se pot rezolva la
acest nivel, și problema nu trebuie adusă în fața intregului grup.
Dar totuși e o idee bună să găsim o structură care să adreseze modul în care oamenii se
comportă problematic în întâlniri, care să permită oamenilor să verifice constant felul în care simt că
merg lucrurile. Deasemenea, acest lucru ușurează mult criticile constructive din partea oamenilor care
de regulă nu ar critica pe alții. Această structură poate însemna de exemplu ca la fiecare două luni
grupul să aibă o întâlnire în care să se discute procesul de luare al deciziilor prin consens, unde atenția
să fie îndreptată asupra felului în care oamenii se comportă în întâlniri, grupuri de lucru etc.
În final, o parte a soluției e de a reflecta constant asupra felului în care noi, ca bărbați, tindem
să dominăm și să controlăm lumea din jurul nostru. Această tendință imi pare foarte aparentă în
ședințe, și tot acolo mi se pare că e cel mai ușor de adresat. Acesta e un proces continuu. Trebuie să
citim și să vorbim mereu despre asta, să întrebăm pe alții cum fac față acestor probleme, să gândim și
să punem în practică soluții creative și eficiente. Dar indiferent în ce direcție o ducem, cred că lupta
începe mereu prin a tăcea naibii din gură.
Ca bărbați, suntem încurajați să dominăm conversațiile fără ca măcar să ne gândim la asta. E
foarte ușor pentru noi să facem o sumedenie de lucruri bune, și în același timp să ne purtăm exact ca
niște băieți de liceu. Trebuie să ne înfruntăm pe noi înșine și unul pe celălalt, pentru ca dominația să
înceteze a mai părea normală, și astfel să începem să facem ceva în legătura cu ea. Așadar, data
viitoare când nu ne gândim la cum vorbim, să ne gândim la cum vorbim.
14
�Dar nu pot lăsa o fată să facă asta – adică, eu sunt singurul care știe cum se face
Taci naibii din gură! Pentru a fi siguri că toată lumea din grup își dezvoltă abilități și încredere
de sine, trebuie să împărțim responsabilitatea proiectelor. Noi bărbații suntem destul de buni la a lăsa
femeile să facă munca de jos, gen îngrijirea copiilor, luarea de notițe, gătit – dar avem rareori structuri
care să permită femeilor să preia responsabilitățile bărbaților.
Își asumă femeile proiectele în același raport cu proporția lor in grup? Dacă nu dăm încă
atenție acestor aspecte, ar trebui să începem. Laolaltă cu luarea deciziilor prin consens, împărțirea
sarcinilor e un aspect crucial al organizării democratice. Din experiența mea, munca cea mai
prestigioasă, provocatoare și plină de recompense aparține bărbaților. Deseori, aparține exact acelor
bărbați care domină ședințele în care această muncă e delegată.
Unul din modurile în care bărbații apropriază munca este prin a aduna o gramadă de
informație despre proiect în jurul lor. Ce muncă s-a făcut până acum? Ce mai rămâne de făcut? Care
sunt prioritățile și termenele limită? Dacă munca se face informal, nu numai că nu există răspundere
pentru cum se face, dar nu există deasemenea nici arhivări sau actualizări regulate ale grupului. Aceste
lucruri fac imposibilă delegarea responsabilității proiectului, fără ca această delegare să ducă la un
eșec total.
O altă problemă o constituie rețeaua de contacte. Cumva se pare că cei care organizează de
multă vreme tind să se cunoască toți între ei. Dacă e vreo problemă, se sună între ei. Asta nu e numai
intimidant pentru cei și cele care sunt mai jos pe stâlpul-totem al activismului, dar totodată le face
acestora treaba mult mai dificilă atunci când vor să preia aceleași sarcini. Dacă pretindem că
contactele noastre sunt doar prieteni, în loc să fie oameni pe care ne bazăm ca să ducem la capăt
munca, grupul de la conducere va rămâne mereu același. Și cred că acest grup e aproape în totalitate
format din bărbați.
In sfârșit, există problema limbajului. Experții din lumea capitalistă tind să își mistifice munca
în spatele unui jargon care face ca acțiunile lor să pară obscure și dificile. Profesioniștii lumii
capitaliste dețin mica parte a lumii asupra căreia au ‘expertiză’, și deasemenea iau deciziile care
afectează pe toată lumea, și obțin mai multă autoritate și control pe măsura trecerii timpului.
Sună cunoscut? Toți factorii de care vorbeam – adunarea de informație, contacte exclusiviste,
limbaj mistificator – se agravează în timpul unei crize. În mijlocul unei acțiuni e ușor de zis: nu avem
timp să invățăm pe nimeni nou – bărbat sau femeie – cum funcționează aparatele radio. În primul rând,
chestia asta e spusă de obicei de un grup de bărbați. În al doilea rând, din acest motiv trebuie să
începem să lucrăm înainte de acțiunea propriu-zisă. Dacă problema e doar câteva ego-uri mari plus
complicitatea celorlaltor, atunci putem delega imediat. Dacă e mai mult decât atât, trebuie să inventăm
o structură prin care să ne asigurăm că cei și cele din afara conducerii de facto au o contribuție
însemnată la proiecte. Această structură poate include documentare și informare, ajutarea noilor
oameni să își dezvolte relații de lucru cu alți organizatori, folosirea unui limbaj de zi cu zi în loc de
acronime de doi lei, și așa mai departe. Dar fără un proces în spate, această responsabilitate e mult mai
greu de cedat.
Și în fond, cui credeți că o veți ceda?
Nu vreau ca acest eseu să facă toți bărbații să se comporte cum cred eu că ar trebui, ci la o
discuție continuă despre cum ne comportăm în ședințe. Aceasta nu este o declarație de război, e doar
un punct de pornire.
E timpul să tac naibii din gură.
15
�Înt reabă o femei e
Traci Harris
În Breaking the MANacles. An anti-patriarchy reader, 2008
Lupta cu sexismul a ajuns departe. De la începuturi, când femeile încă îşi cereau dreptul la
vot, până la obţinerea unor drepturi pentru femei după al doilea război mondial, am ajuns azi la
momentul în care bărbaţii aruncă mănuşa şi preiau lupta anti-sexistă. Când ne gândim acum la sexism
în cadrul comunităţilor activiste progresiste şi radicale, vedem doar o problemă „din trecut.” La
începutul mişcării feministe, bărbaţii s-au simţit ameninţaţi de dorinţa femeilor de a avea propriile voci
şi spaţii de desfăşurare. De fiecare dată când o femeie lua atitudine pentru ea sau pentru alte femei era
ridiculizată şi umilită. Dar acel sexism flagrant nu mai e o problemă azi, nu-i aşa? Azi bărbaţii sunt
de partea noastră, avem ‘foşti manarhişti’ care încearcă să aibă un comportament anti-sexist şi să lupte
cu autoritatea masculină, avem bărbaţi care stabilesc regulile pentru întâlniri şi conferinţe în aşa fel
încât măgarii sexişti să nu se mai poată desfăşura. Aleluia! Avem bărbaţi care să conducă lupta
împotriva sexismului!
În ultimul timp, a devenit o modă în aproape toate ziarele şi revistele radicale, conduse în
special de bărbaţi, să fie expus ‘manarhistul’. În ‘Deep Inside the Mind Of a Manarchist part one’ de
Kooky, un auto-proclamat ‘fost manarhist’ ne spune ce înseamnă ‘manarhist’ şi ne arată cum putem
recunoaşte monstrul hidos care cere sfârşitul autoritarismului dar tiranizează femeile. Ba mai mult, ne
împărtăşeşte părerile lui despre cum ar trebui combătut acest duşman ipocrit. Sunt şi alte texte create
pentru a sfârşi dominaţia masculină: ‘Working Together for Change’ de Bill Moyers şi ‘Tools for
White Guys who are Working for Social Change and other People Socialized in a Society Based on
Domination’ de Chris Crass. Ce minunat că există aceste materiale superbe despre sexism scrise de
bărbaţi, distribuite de bărbaţi şi discutate de grupuri exclusiv masculine, care vor să fie de partea
noastră! Cel mai drăguţ lucru legat de aceste articole şi adunări este că le transmit de fapt altor bărbaţi
cum să nu se manifeste ca nişte sexişti. Ei vin cu un fel de program ‘în 12 paşi’, care odată completat
te asigură că nu mai eşti un porc manarhist! Aceşti bărbaţi ne ghidează pe noi, turmă ignorantă, pe
drumul anti-sexismului.
Apuse sunt zilele când bărbaţii activişti urlau obscenităţi la femeile care luptau pentru orice
spaţiu, cât de mic, lipsit de sexism. Primesc deseori scrisori deschise ale unor bărbaţi către alţi bărbaţi
despre cum ar trebui să se poarte la întâlniri, despre reguli de urmat în organizaţii, despre cum să nu
excludă femeile sau despre critici ale protestelor şi workshopurilor în care bărbaţii au ‘preluat
controlul’. Cu toate aceste informaţii circulând în spaţiul virtual dar şi pe hârtie, majoritatea scrise şi
distribuite de bărbaţi, noi, femeile, avem pentru ce să fim recunoscătoare. Azi putem merge la un
protest sau la un workshop sau la o conferinţă politică fără a ne teme de sexism, corect? Şi măcar de-ar
fi adevărat!
Am fost recent la un protest de 1 Mai, la care au participat mai mulţi bărbaţi din organizaţii
care pretind că lucrează cu problema ‘manarhistă’. Unii dintre ei chiar au scris texte similare cu cele
menţionate mai sus. Sunt sigură că dacă îi întreabă cineva, majoritatea ar spune că sunt anti-sexişti,
foşti ‘manarhişti’ sau chiar feminişti. Dar pe măsură ce protestul se desfăşura, sexismul şi-a făcut
apariţia - şi nu mă refer numai la poliţie.
Protestul, din motive ştiute doar de organizatori, a avut o specifică lipsă de strategie la nivel de
acţiuni care urmau să se desfăşoare. De exemplu, protestul a avut loc înainte şi înapoi pe o porţiune
foarte mică de stradă, pentru cel puţin 3 ore. Opririle care au avut loc în această zonă comercială au
16
�părut complet accidentale şi au constat din oameni implicaţi în acţiuni caracteristice oricărui protest:
scandări, urale, dans, teatru de stradă etc.
Deoarece seara trecea greu din grava lipsă de focus, alte acţiuni au ieşit la iveală. Îmi aduc
aminte de un bărbat care avansa spre magazinul Gap doar pentru a fi alergat de poliţişti fluturându-şi
pepper spray-urile. Cu altă ocazie, un protestatar s-a îndreptat fălos spre o librărie iar poliţiştii l-au
împins cu forţă la ieşire. Am văzut bărbaţi provocându-i cu entuziasm pe poliţişti să îi aresteze
folosind ceea ce eu numesc „tehnica cocoşului.” Ştiţi, atunci cînd un tip îl incită pe un alt tip la bătaie,
stă în faţa lui, foarte aproape, îl arată cu degetul, îi aruncă vorbe grele. Ceea ce se întâmplă de obicei
este o aplanare a conflictului din partea celui provocat (poliţistul, în acest caz), care refuză să răspundă
(dar se uită intimidant în felul său bărbătesc) concurentului surescitat, care de obicei se retrage ţanţoş
spunând ceva de genul: ‘Da, exact ce credeam.’ Pe bune, cu cantitatea excesivă de gonflare a
muşchilor pe care am văzut-o în acea seară, am crezut că sunt la o luptă de cocoşi, nu la un protest.
Dacă mă gândesc mai bine, chiar am fost la o luptă de cocoşi.
Un articol foarte bun numit ‘Stick it to the Manarchy’, scris de The Rock Bloc, ne lămureşte
ce înseamnă un comportament manarhist. Ei explică ‘manarhismul’ prin poveşti personale trăite la
diverse acţiuni majore, conferinţe şi din propria lor organizare internă. Acest articol chiar arată prin ce
mizerii sexiste trec femeile activiste astăzi în situaţii protestare dar şi în alte cercuri activiste. Ştiţi,
chestii de genul bărbaţi urlând ‘Dacă nu eşti gata să iei pulane în cap, nu poţi veni cu noi la marş!’ Nu
sunt o pacifistă şi nici tovarăşele mele feministe nu sunt, dar pe bune, cine îşi poate dori să fie lovit în
cap în orice situaţie? Citind acest articol mi-am dat seama că recenta mea experienţă de protestatară
nu era deloc unică. Mi-am dat seama că acest tip de activism prost organizat, pe care l-am descris şi
care rezultă în acţiuni dezordonate şi stridente, nu avea o tactică. Mai degrabă, era un rezultat al
machismului bărbatului radical. Mai mult, mi-am dat seama că acest comportament al ‘bărbatului
radical care nu acceptă compromisuri’ nu apare exclusiv la proteste. Dar sunt sigură că ne-am lămurit
cu toţii de asta deja. Dar ce mi se pare interesant este cât de frecvent eu (şi alte femei activiste) avem
de-a face cu această expunere a puterii falice în comunităţile activiste din ziua de azi.
Arătaţi-mi o singură femeie care nu s-a simţit sub-reprezentată la o conferinţă dominată de
bărbaţii albi care sunt mereu acolo. Arătaţi-mi o singură femeie care nu a simţit că ideile ei sunt mai
puţin importante decât ale unui bărbat la un workshop pe probleme de gen. Arătaţi-mi o singură
femeie care nu a fost oprită să vorbească la o conferinţă. Arătaţi-mi o singură femeie care nu a fost
‘salvată’ de un bărbat care credea că trebuie să o salveze într-o discuţie politică.
Aşa că de ce continuăm să trăim asta în activismul nostru de zi cu zi? Aproape fiecare activist
şi organizaţie politică pretind că pun politicile feministe şi anti-sexismul în fruntea agendei lor politice
în zilele noastre, la majoritatea evenimentelor la care mergem. Pe bune, cu atât de mulţi bărbaţi scriind
sau ţinând workshopuri despre, te-ai gândi că sexismul nu mai este o problemă în comunităţile de
activişti. Dar rămâne o problemă. Trebuie să ne întrebăm, cu aşa de mulţi bărbaţi care iau parte în
grupuri exclusiv masculine să discute şi să inventeze paşii pe care îi pot adopta pentru a sfârşi
dominaţia masculină, de ce noi, femeile, trebuie să trecem prin aceleaşi mizerii la nesfârşit? Sau
poate că întrebarea conţine şi răspunsul la problemă – bărbaţii ne impun (încă odată) cum să luptăm cu
sexismul. Se pare că ne aflăm într-o ciudată situaţie paradoxală, nu-i aşa? Bărbaţii încearcă să lupte cu
sistemul patriarhal devenind exemple ale patriarhatului.
Nu spun că un bărbat nu ar trebui să scrie sau că nu ar trebui să discute sexismul. Cunosc
câţiva bărbaţi feminişti cu politici feministe excelente. Unii dintre aceşti bărbaţi sunt implicaţi în
aceleaşi organizaţii ca şi mine şi câţiva dintre ei chiar scriu articole politice excepţionale pe gen – sunt
sigură că majoritatea femeilor au acest tip de tovarăşi. Dar nu despre ei era vorba, nu-i aşa? Ci despre
acei tipi care au fac parte din grupuri exclusiv masculine şi care proclamă că luptă cu sexismul – dar o
fac doar dintr-un poziţie masculină. Vorbim despre auto-proclamaţii ‘foşti manarhişti’ – dar care se
ocupă cu gonflarea muşchilor la proteste. Vorbim despre tipii care sunt omniprezenţi pe listele de e17
�mailuri şi pe forumuri spunând deseori ‘cred că sunt prea mulţi bărbaţi care vorbesc aici, poate ar fi
bine să tăcem acum şi să lăsăm şi femeile să vorbească’, dar când apar la conferinţe nu ne lasă să
scoatem nici măcar un cuvânt. Vorbim de tipii care ţin workshopuri doar pentru bărbaţi pentru a vorbi
despre sexism, ce înseamnă, cum se manifestă şi cum îi afectează pe ei dar care de-abia aşteaptă să fie
atacaţi cu sprayuri de poliţişti pentru a-şi arăta cu mândrie politica radicală.
Dar totuşi, ce ar trebui să facă bărbaţii? Ei bine, cum ar fi să desfăşoare politici feministe
pentru a ieşi din rutină? Modelul ‘12 paşi’ pentru a lupta cu sexismul, atât de popular azi, nu este
suficient. Acest model nu reprezintă nici un fel de atac politic asupra supremaţiei masculine. Aceste
ghiduri ‘cum să...’ referitoare la anti-sexism nu prezintă nici un fel de legătură cu materialele
feministe. Sincer, dacă vrei să lupţi cu ‘Manarhia’ în zilele noastre, puţină educaţie politică este
necesară. Dacă nu vrei să fii un ‘manarhist’, de ce nu distrugi structura supremaţiei masculine în loc să
mergi la un training de sensibilizare? În loc să te chinui să observi opresiunea pe care tu ca bărbat o
exerciţi asupra femeilor, de ce nu urmezi o femeie la un protest? În loc să scrii ‘cele 15 lucruri pe care
un bărbat trebuie să le facă într-o întâlnire pentru a fi respectuos cu femeile’, de ce nu te familiarizezi
cu atacurile politice ale femeilor împotriva patriarhatului şi de ce nu le urmezi exemplul? Deşi eu
personal apreciez bărbaţii care îşi dau seama de vorbăria multă şi obositoare pe care o produc şi care
respectă femeile atunci când vorbesc, apreciez cel mai mult bărbaţii cu politici feministe bune,
deoarece par o specie pe cale de dispariţie.
Cu adevărat, termenul ‘manarhist’ nu defineşte cu exactitate adversarul cu care ne confruntăm
noi, femeile din ziua de azi. Ce înseamnă acest termen de fapt? Un tip care pretinde că se opune
tuturor formelor de opresiune dar nu reuşeşte să îşi dea seama că e opresiv cu femeile. Mie mi se pare
că e vorba doar de un sexist neruşinat. Nu pretind poliţiştii că sunt împotriva opresiunii? Dar cu toate
acestea, se iau de tinerii de culoare şi comit crime în fiecare zi. Nu pretind jurnaliştii că sunt împotriva
opresiunii? Dar continuă să producă reviste glossy sexiste şi talk-show-uri ultra-conservatoare. Noi,
femeile activiste, nu suntem imune la comportamentul sexist, la comentariile sexiste sau la tipii sexişti,
exact ca orice altă femeie în această societate, iar scrisul bărbaţilor despre sexism şi trainingurile de
sensibilizare nu rezolvă problema. Când aţi văzut ultima dată o femeie care să fie în faţă la un protest?
Oare au început majoritatea activiştilor bărbaţi să îşi caute lideri femei şi eu am pierdut momentul?
Când vor înceta aceşti bărbaţi să le spună tuturor cum să nu fie ‘manarhişti’ în timp ce ei, pe de altă
parte, continuă să personifice patriarhatul? Când vor înceta să decidă aceşti bărbaţi ce e potrivit pentru
femei la toate evenimentele şi vor începe să urmeze cu adevărat tradiţia femeilor radicale? Sexismul
este viu şi o duce foarte bine în comunităţile de activişti, dacă nu mă crezi, întreabă o femeie... Vai, ce
idee bună!
18
�Cup rins:
Construind o fundație pentru schimbare , de Jeff Luers...................................3
Uitați dușurile scurte. De ce schimbarea personală nu este schimbare politică, de Derrick
Jensen .....................................................................................................................7
Etica și metodele recoltării plantelor medicinale, de Simon the Simpler..........9
O scrisoare deschisă pentru bărbații din Mișcare . Taci din gură ! Sau, cum să ne
purtăm mai bine în ședințe, de Dan Spalding ....................................................11
Întreabă o femeie, de Traci Harris .....................................................................16
19
��
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Buruieni Nr.1 (2010)
Subject
The topic of the resource
Traduceri:
Construind o fundație pentru schimbare , de Jeff Luers
Uitați dușurile scurte. De ce schimbarea personală nu este schimbare politică, de Derrick Jense
Etica și metodele recoltării plantelor medicinale, de Simon the Simpler
O scrisoare deschisă pentru barbații din Mișcare . Taci din gură ! Sau, cum sa ne purtăm mai bine
în ședințe, de Dan Spalding
Întreaba o femeie, de Traci Harris
Description
An account of the resource
Broșură
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Ciumafaiu
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2010
Contributor
An entity responsible for making contributions to the resource
Ciumafaiu
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
PDF
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
Secolul XXI
Budapesta
Buruieni
Ciumafaiu
Dan Spalding
Derrick Jensen
Jeff Luers
Simon the Simpler
Timișoara
Traci Harris
-
https://anarhiva.com/files/original/32cda084a7a2fe61f6895c33252ca783.pdf
c30a7b1412dd5ef26bccde86fdbfa4d9
PDF Text
Text
������������������������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Buruieni Nr.2 (2013)
Subject
The topic of the resource
Granițe, Imigranți, Anti-fascism, Organizare, Zone autonome, copii sălbatici
Description
An account of the resource
Patria noastră e lumea întreagă, legea noastră e libertatea!
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Ciumafaiu, GRC
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
Februarie 2013
Language
A language of the resource
Română
Type
The nature or genre of the resource
PDF
Buruieni
Ciumafaiu
Granițe
imigranți
organizare
Timișoara
Zone autonome
-
https://anarhiva.com/files/original/9a0baa363ea996bcc994c3956a5a45b2.pdf
a1e1945cf8f2cbb0d01b11a0b5bb6615
PDF Text
Text
�!
"
#
$ !
!
"
%
!
!
!
!
$
$
&
(
'
!
)
!
*
"
+
'
,
�!
"
#
$
%
& '
&
#
#
(
)
*+
,"
**
-
.
*/
&
"
*0 , *
1
*
2 3
&
3 #
.
3 #
.
/+
'
/*
5
"
//
.
2
6
/0
.
4
*)
$
%
.
4
,
6
/7
,8
5
/7
//
,
(
�6
/
,
6
,
(
/
.
,8
9
/!
/)
&
'
:; 1
' 4 <
0+
.
&
8
&
0*
.
= > &
0/
"
&
,
'
"
'
3
/++!
00
(
70
(
'
77
3
(
3
(
<
,
(
8
@
*
& .
7!
(
&
+
7
3 #
(
7)
4
3 #
7
?
�����������������������������+
. *t4htishing/ie furdersfmn &hw
betoeen t'E d archis's an't the
doctnrctLt uas v'lrif.e on the last dag ol t'E conrrontatio^
Folloui'lg
t to stfess thE Iact that It was
is
tmpottd
efe,
It
pucho;fest
t
durlng the NAro.su'/n'.tt
In
nomonlan;c.te
'
-'(abotlshi^eBB)
ono'fchtsts
e
i^tenationdt
:,,err
as
so
as
by son., Rononians
togan"r
iii"
t-rs .a s ' l d '
l o nC- . r hc r ' " , (
^
ihar
organizaiions
."d
"y"r.-"suDoort militarizalion, niurder, md
liom
profii making
will
thcre
conflicls,
always be mov€ments
protesting agajnst them
Nowadays NATO is lhe
most influential military
alliance in the world.
That's why wherever the
lakes
NI\TO summrt
placc there will b€ Peoplc
rcsjsilng it. Buchdcst ls
rl -e -_ p ' .-ror rodne! _n' d-ddc
AL lhe sMe time pcoPle from other
countries were being reprcssed vhen
(.houtinc
racist
and
xenophobic
insults). Most of the PeoPle
$ere hit and a few of them
got injured. This was a
lhe
of
In
s pit e
by mcdia
inloxication
r€ p res s ions whic h h a d
already starled monlhs
the
summit,
before
antroi
hundreds
ancl
both, Romanian
militarists
inrernational, Sathcred in the capllal .
,..:; '
city, Bucharest.
The mainsteam media bombdded
unsuccessful at!emPt on
behal f of l he Rom anian
anti
spontaneous
repressron marches and
pickets in front o{ the
police stations. In DanY
we r€ only c om ln g to
d€slroy the cjty. This wa.s
all absurd and obviouslY
fabricated as most of the
nassmedia hale never '
b o rh er ed t o get a n v
from the
informarion
lhe
before
onths
local
t he
su mmit
also tried
authoritics
rheir besr to intimiclare
dyooe who mighl take
part in rhe protests.
Peoplc from different
parts of Romania were
bcing watched, received
p h o n c c alls and v j s i ts
from various 1aw auihorities. Thls ls
already a common praclrce so thc
authorities have recendy intensified
gendarmerie (the mililarl
PoLlce)
brutally slormed the sPace thal
an
as
w ere
usi ng
acti vi sl s
accommodation, gathenng
This
and el ents' pl ace.
legally rented place was
anY
w l tho ut
rai ded
\rarning. The aggression
had no legal backing. The
behaled
gendarmerje
brurally, both physjcauy
(kicking, hiting and using
m ent allY
and
C"")
thc common citlz(i:iisin many ways
The pitch of the rePressron look
place on lhe 2nd April 2008 shen the
actions took place, like
demonstrations in front 01
em basst es.
R omani an
ol
kind
Faci ng
thi s
reacti on, the Rom anian
state was forced to lveaken
rhei r stance. Ten hour s
later all acrivists \tere been
relcas€d md the activists'
space was reclaimcd.
Even il rhe full trust in
the honesl intenllons of the
wasn't
massmedi a
restorcd, ii s'as clear thaL ai that
momenr they iook a seflous step
rowards presenting the real intentions
�dut ? ue/sry wulput?ofpltl
]]o s,{€p 0 r,!rq L\ Iaqr teql p.ruolur
ar. s
ls. r €qrna Jo suazDt c eql
rireuqiJ lo Suruurtaqrq1 arurs
'uezlro/sorne oo/ sI oJvN
ot uoqnqrrluor rreql 1Eq1lno
punol suEruEuod alEq3p 3q1 rsrJE
auo rsnf'€ruEuot{ n p.lues3r
^EP
-d.r 3ur.q sr OIVN uoqa ,{q puE
p.zrr€3r ,{eqr u)qa .@q lsru
^\oqsea slu3pnls aqlJo
.ql
1r
lsour rod
'irrlu or :lrlrs 1 puo ualudo )non
o? 1r4s noi.j sEA rr[suE lsls3na
tqtr ,,s11ouoz1ltuaua6puD slrau
alnts to)tpD.l wns da.lD Luw
an 'araU n,apbas 5utUroal ai'
am asnDcaa, r8ur,{Es,{q plu.,ualur
1!q1 .{trsr3^run ar! Jo uEsp r3uroj
eq1 .{q u^\op paulEr cl] \ slurds
aqJ- .,usllotuauDprr{ ot daupo ol
alnlou tlau1
doqauos s,?r'' srsl
lDtuauopufJ nuDu oo1 6unD\ ta
asnoraq sndaquop sl uDtsl, i)il suoo
-e3. r? 8ur{eu Iq tu3luorsrp IEr.u!8
eqr asrPi o1 prB€ueu ri:qt ')ulr aues
aql rY uopElrrroJu] Jo ,tlll?qnapg
uor .q1 suDlo^w 'rnqnd alll ,(q uJ.ql
01 pess.rppE ]lea teql suoqssnb
rq1 Jo lsou rrasu! lr1 p.snjar {[er
rseq ,{.qJ per^u .re4\ s.^Ee1uas.r
der OJVN u€ruEuod auros qrrqh uo
)1Eq3p r]Iqnd E przru€Bro ls)rEq.ng
oqr
3Jrqaueaw
Jo Jrtsra^run
ttrEq peurnl puP 3rlrod rap
-roq u€r@uod .ql ,{q peddots Surrq
.r3a srruSt.roj Jo 1ot e s,{€p l'au oq1
EuFnq Surpu.d lqs sr puE p.rou;r
ttly
sEA lsenbar rq'[ .suszlrJ
aqr roj lu3u.^od
3.{ Jo rq8ir 3q1
ur lda}1 ireproq 3q1 lE p.ddots er.,r
suEu1i38 9 q.Dt\l Jo qroz :qt uo
.q1jo asu aqr sea I uorl€pruDur
Jo ams€.u E sE rrrqnd .pEUi rrad
OJYN Jo lclueue .{uE Surddors
roJ rJroJ
3u3Na1ur ol p.rPd
reql rEql turrunouuE
-ard 3rE ^q
3url sul?s eql lE lnq ,{tunr.s
IEuorlEu eq1 uslEarqr 01 rapro q!
lsarEq)nq ol .uo. ltt^\ srsrqrEue
?I{l ]Eq1 €ulrunouue sals4rE Jo
sp?ot Surqslrqnd se,{ €rp3ul ssEu
3qJ ErrEruod Jo lelrdE) :qt r.^o.
ot p.]rE1s soeq.Jo spnop rruuns
3q1 lsoq ot pasoddns se.s
OM
ls.iEqrng srojaq sisea z lnoqv
Sunetoa ioJ lorlEu€tdr
elqeuosEsr
e e 6 ot s3rruoqln€ uBllrBirod eql
luHsE uorlqsd € pau8rc suoq€zrL.E8ro
uEunq
lq8rl
tu3r.JJrO -- rte,r\ ,{u€
!r eu.^ralu
)8pueu 1!uplllor olElns
ol
rqf eai,sleI]?al aru)l
-or^-ord,,pEq -iaq] Jr .{4unor 3q1ratu3
pFo]\\
ot p3fiollE uaeq e^€q Lql
'..slaaDal arualon tluD puD a{vN
r@./r uL :rJrlod
luo punoJ am su
raproq 3q1 or 8u!pro3.v .i€lr3t€u
oJur rra-rrL:? Jo uorssassod aql sEA
tutuno3 arll r?]u3 01 JBsrger naqr roj
uosErr ,{Iuo aqJ €tuE{ro}t olm ssaJ.E
paru.p s.rnoq rI roJ srslrrs lerJas
puE rrlod raproq rql Jo dpolsnc aql
.
,, iJerJnE.rnq
lualpeqo dtFajlad pu€ p.ureI
,{Fi3rq
tB ,tlJBrA
Jo peaq
e nq "paur r^o8 "q}
s r t r s ss t un
EA ullporl1 roJ pr&d:rd tra^!
aq uEr ,&luno. oN crt€i.
^t1ear
-ouap aq ot csE.3 ,{tuEss..ru
lsnu rErl| rrJrrurtns uraPou
roJ ssredard ,{i.^DJqJ: u.ra
ro se>i€u q.[]r\ .(rBrrouep v"
ienulluge IJJA slselord f:u1;gru-11uy
isDapTrno 1oi qnq .sauoq rno 4oatq uoc fraqtr
'esuelsrs.i
rno dors rr^au t-\ 1r '38 suorsssrdrr
.rl1 r^Ilsulsar
aoq
r311€u ou
t€r{l u^loqs :^Eq a^! lsaEqcng ul
'686r requa3ec
aroJeq saun aqt Jo suaztrJ uelu€uod
Jql p.puruar
q.rqa
rorral puE
reaj Jo :rsqosourE @ p31E.rr .1E1s
aqJ: lE at t sr raas@ ar t J Z suorur do
rr aql sser dlr ot sl3arls aqt uo
oB r3q1 tuprp ,&{a 'Te.trpc aE rldoad
uEruEuod ,{u€ru os Jr :rlsp ptnoJ
iuo 1r spEAor ipn141€ letrqur lsEal
re ro a^trESau.^Eq aldoed fueul lreJ
.leis
aql
u3^3 ro
usrrElrllul
a)iII srrdor
uo
'OJVN
tPrueuo
aqt urqttA snsuesuoJ
ou
^roFos
sr.rrql teql uSrs eal. E st srqt sn rod
'dars ,&a^. te sn 8uo.a$ are,! .{eq1
- sEept lsrrElllru-su€ qrra azqledu,fs
rsereqJng lo stu€lrqEqur .{uElu 1€qr
p.zluSo)ar a^eq puE stu.^o rlqnd
Jo raqunu E trnpuor 01 paBEuEl!
r^Erl
slsu€rlru-rruE
'uorssardar
.^rssEru oqi alrdsap :pnlcuor oJ
ts.rEq.ng ur aruau:dxa
rno Jo asner.q uaol8 sEq ltu€p{os
'^trunruruor
eqt
l€uoD€uralul
uo{ uorrrear 8uo!s,{u€ rnoqrr^! ]Jal
rq t,uor slsuErnrurtw
uErueruou
raqunJ
ptnor{s
lEql
sauuoqlnP^uE@ueuod ^lourl
.qI
rruuns
.qr ral]€ eueuod ur slu.udotr^rp
aqr
uo
snJoJ Ilt,r
ruaua^ou
aqr Jo
uouu:lle
l€uoDeuratul
aqt tEqt azseqdu. 01 tu€uodur sr 1r
,Eln.plEd uI slsalord rqr Surzrue8ro
rol rrp.rr oler tro peuetq eq ue.
dnor8 ro uosr.d rFurs ou os ,srepeal
ro sr3lseu ou sEq }u.u.^ou
srqJ
ultqord F.ot € IIuo 1ou sr ursu€trlru
sE
puorreurarur
'sluedr.piEd
puE IE.ol qloq peq 1s3r€q.ng
ur stsatoid plr€ suorrrE aqt tEql
toEJ eqt oulrapunor ruElodur sr rt
$
+
s
$
$
a.
�b/,;sh/ng//c &rders fron Bebw
lron Nork or schooLand
aged lo leavc the city during the summit. The municjp.lity started to clean
U1e st.eets. planl trccs md.ilo$ers
and block sectors of ihe main roads.
The pubLic opinion's response was '//
theA send rs on lblidalJ, they slbuld
aLsogtre us the money far this " or ?'s
ce that the! are cleaning the citg and.
ptantitllt llouers for Bush's amnL He
u1U see an 1nificial entlronment creat
ed just Jor his shorl ,isit &,itholr
understancling anllthng about this
cauntry. HopefuUy he uon'i slicftnoo
much in Ramania and ue uiLl Lnrc the
ennte spnns to enjag the Jlauerc and
LS
A fc\r dar.s before ih€ summit, a 20
vears old student was run oler by a
car because of the polices intervcntion in controlling the traffic for the
pin.
minister's convov. The police
officers did no! gjve hcr first aid ed
left her lling on rhe street q'hile con,
hnung to mobitor the traffic. Bccause
ol thc blocked roads the ambulance
arlved loo late and ftc young girl
died The humaniB of ihe poljce officers {as not questioned and thc case
was qualificd as an accidcnr. No one
was declared responsible. A lot ofciii
ze'rs liom Bucharcsr accused the
Romanian authorllies for creating
chaos on ihc streets and for endangerrng the sccurjtv of the people. In
rcsponse the authorities announced
that du.ing the summit no one is
allorvcd ro carry' any objects bigge.
l h d a 2llr er pla s ri c b o l tl e o n rh e
sfeels in the proximity of the "Zero
zone" and Lhat the people living in thjs
arca should not make any sudden
moves lnside their aparunenrs or go
out on rhc balcon_\r because they
might confuse the snipers and a "col,
lalcral damage" mighr take place. The
'zero zonc included some of rhe mosr
p o p u laied public s p a c e s (s q u a re s ,
roads. bus stops, ctc.) in Bucharest.
:
7heSecondI'l/aueof
Repression
''Demacrac! don't tu|e the
aarLl, Yau'd better get that in
lout head; This uarld is tuIed
bV uiolence, But 1 gless ihalt
better le.fiunsaid"
Bob Dgtan
.'
f:
Just 2 days beforc the NATO sum,
mrt, about 60 romanian, german,
canadian, sq,iss. czech, polish and
spanish activisis wcre preparing a
scries of lvorkshops, fi1m screeni.gs
and discussions ln a hall that thev
rented wilh the purpose of oiganizinE
public cultural even!s that rvould offer
an alternalilc-critical view over thc
exrst--nce, mlssion and expaosion of
NATO.
The police were arblirarily pickins
them up from the street and kcpt
them in custody lor inlcsrigations for
5 7 hours. Thc people gor used to this
abuse th€ was aleays invoked in the
nam€ olarationat security and leeiti
mate' suspicion. None of them was
accused of anythjng and alter bcins
identified, jnterrogated and cdcfully
searchcd they lvere beins released
Peoplc that were sprcadins fl!,ers
announcing the events that lvere
about to take piace were also kcpt in
custody by ihe police for 6 hours,
rogether with the journalist that was
accompan).ing them.
Med$'hile, similar incidents were
laking place in differcnr pars of
Bucharest, where people trere spend
+
conunuousll. being picked
lhc streets and inlesUgated.
One day before the summlt lhc
alternatile space fo. rvorkshops and
discussions $'as made public through
the flyers lhat somc people managed
to spread before being taken by the
police, as lvell as on somc internet
pages {e.g.r romdia.indymedia) and
rn a menstream newspaper. Everyonc
was ]nlited to attend the activiries
that some peopl e prepar ed and
"It uas a bisht cold. dag in
Apftl, ancl the clacks were stnk
George Oruell,
"1944", fr.rst sentence
On the 2nd of April dudng the
nornlng meeljng in the publjc hal1, a
1e$' pol i cemen cane to inspect t h.
placc. Thev announccd the peoplc
there that Lhe osner of thc place
called the policc because oi bchg
aggrcssedb] .1peoplc rhat might be in
book signed
bas, wearon which it was written "No nato No None of the people
from inside or out
wd", having a suspicious CD case, side abused the
ox'ner and he did not
rvailing for someon€ that did not bother
lo come looking for the poten,
come, etc. Lots of others lvcre kepi in tial aggressor.
Thc situarion rvas con
pollce custody without being gfcn
fuslng for a1lthose prescnt and lt soon
any srupid reasons ai all.
became diamatic \rhen iens of riot
The freedom of the individual was poucc
or anil terrorist assault ieams
D(lng$reatened
b) the authonLr(s' came running from around the cor.er
aDuse on rne sireet as \\cll as m thef
and started shoutlng, pushing people
own apartments by invoking national that q'ere
oulside, while others were
secuilif' measures as well as drc law running inside
lhe courtlard. Thel.
aocording to which they de allowed to brutally pushed people
from near the
.letaln any person for 2.r hours wlrh
courtl'ard entrancc dd immobilizcd a
out glvrng any reasons Ior it.
fes' olhers that were closc to the door.
Despitc the public discontent q'lih
I was one ofthc fes that were on the
the situarion, nothing had changed. oulside of the f€ncc
ud s'ere denicd
Hearjng thai one ofyour lriends is jn access rnside. We tied
calling our
the custody of the. police slartcd to fnends from lnside
and !'e heard
sound as normal as drinking a glass scrcams dd
shouts. No one k.cs'
ol water is. llo motivations, no accu- q'har was happening..
bul by looking
satrons, no nothing. Just pure abuse at the dot police
equjpped with bulletln Lhe name of the natjona.l securily. prool
armour, truncheons. helmers,
Some ol the people {ere sct free from masks
and
elen
Kalashniko!
thc police custody when they stdred
rleapons sie stdted fearing for whar
calling the greedy tabloids. Slill, lvirh was about ro happen.
or wirhout mass medja.. people rverc
A fter a fes' mi nures we could. ot
$
T
s
$
$
�!
l
;
I
{
P
p211ot1ta.
nplau s.r ano| s, ftoqs srqr
uo aas na' 61tqpN a\ol st u211
tiul\|oN ta ID s,4 atu1 D s.I
dun? ura/821u04 ltuJnof/gryuattv
uo4 rur€tr spuarJ r3qlo 'p3sE.l3r Sulrroj -qlnJrcEadraIE lnq 'pl€,{rrnoc
.ql uI le? o1 pa,rcIl€ lou .r..t J,!
.q or u3qt roj 3u41€^{ allqlu
'stq olur 1! ind.{aqr ralJ€ uoqers arllod .q} le Suhur€ u)qi\
staddndJo sr.tseu rr.ql
uo{ 3uruo. sr.pro lrrdser or paul€r1
stoqor pe>ts€u .qr Jo ure ElluoS
Jqr pue '€rp:)u ldturor Suruojursru
aqr Jo Uoddns eqr q1t.{ rrualaduorur
pue ,\_lrprdn1siq patru sr erers ino
plEs auoauos '".! 6q D 6un! nt ato
)ol Pary aldoad ,,
a prD 6u1111ou
PrSuEqtr
pEq tuqlou '3as II? .a se lnq A.
-lrJousp roJ palp aido.d 686I ur leql
€ur{€s '1uapr.ur eql .{q p.rjuoq ser
uolurdo :)llqnd elu u@3e arEJ JI:n
slr pador{s a!!1frr @ueltlBtol Jql
p3llprsuoJu pue
pazruESroar eq o1 papa.u Bulqr,tJ^g
i. . 4 sE,$,{ poq,!ra^. l se.l r€ 1nq
ip.1sn€qx) s€^! suoia^g
peqBn€l
puE 1I uo 3r\\ 'retld riltJl!.e]3 uE
Jo dol !q1 uo{ sn uo II3J8EUo_}9NpuE
uErupuot{ E '.trEld e.t{l- spreiliji 3u!
-q.Eu alrq^|perri pu€ tutunq sea
.uo&3^a pue - lrldv Jo prs eql dpE3rl€
s€a rt da.Is pooB p@ solssn-r-.slp
" rql o1 dlll mo
rroqs e roj llEq &orJeJ
peu€ls ad pas€.ter 3r?a ITe r31Jv
laa,iqa puy eaauos
'!ei ou rol rtdold dn tEaq o1 sEIIuoB
palseu siq] parapro oqnAzaa^lrPlruq
sqr roj raas@ 01 3ulo3 s,oqr'd 8urq1
--iu€ Jo.{rln€ pt^ord sEe srnort oI
I roJ r4EA ro pooJ iue lnor{lia suoq
-Ets er]Iod eq1 ul rda}I pu€ 'prllfl .q
ot peuetParqt 'prssal'?€ ,{tpqrr^ 'dn
u.leaq'3rEds leq1 ulo{ uqel arrr!.
reql ssuo eqljo ruou llrls uogErra]lE
laars E ur u]q peqsnd .ldoed t 1Eql
tul'Es paIIeJ ll€q e Jo reuao
)ql uaq,{ ]illElnrq eu3^r3}ul
or p.IoJ .rea srasuJo:c]Iod 1ou
puE eJlrod OOI r.^o lErti 3^ell3q
01 palsE .raa 3tdoad reqr
s€a .{ep ar{r Jo uorsntcuoJ aqJ
'rossarSSe3q1 3q
ot p.uaas pasnqe pue Paut€l.p
,irql etdoad :qt lo euou lnq
'passel3t€ sEa! rau!$o lql lerll
l.EJ 3q1 .{q p3rllrlp sea uon
-uaNelq rq1 lEqr sE,$3}rod rql
Jo uoarElJap I€uU 3qI sa:rEq.
rql
due r^reo.r prp .rttod
lq p)ure1ap pu€ dn ualeaq ar.s
lErI1 eldGd 09 eql Jo euoN
'paseeisr
osIP sEA .q p.u:Nelm r..{sEl .q1
r.tJe .{nroqs reuao silFq aql Jo ros
srl88e aq1 :uFq sE PaUEu.Pr sE,$ .q
ieql puB eprsul III1S s€^\ uosrad auo
IIuo l€q] 1no punoJ !,$ ar.ql 10? 3$
uaql[dols ls€] lno s€^! 0I uoP.as
pee{ 3q ptno,s IIE Iqun sr3qlo eql
IIe urol o1 auEJ Pue prsE.lar u33q osle
gU pue II suolrEls aclod
pPq I.qI
uo ferds rrdd.d
srnoL{ I rJPJ
^u
l€q1 srno
rrIV dn ua lou 3r.a pu€ pulqrq
rqr 1Fl I ulq SuFFnq
'r3a
J o !Prru j rd L lo P r ' ( J r r e J \ ''-D .d
rFJqS drJqrJuP \-noqIp-sp rJ r\Pf
'
.H 'r^r...r rol! p]p rnq ir3u€lslssE IEJI eqr EUL\e3l r.lJV €Ip.u aql qlrr
pau rol p.tsE aq lPql p@s aH lulq r.r{la8ol :ldoad os lnoqP ar.h 3,\\
seuo q.qd ut &3u:l ouo ou rnq suop
.zru8o.ar 01 stqlssodul lsoluF 'parn
-Els .rllod ]u:rslllp ur 3r3N sraqlo
-Srtsrp s€a pur].rJ rno auo Iq .uo
6 re ^ ! s p u rl { r no J o. uos . r 3 ri '\
1no:u[uo. uaql a€s sd " a l d o e d e q l
p).-r o. r. I od ,qr uo d.n s < rrd rn d
I u o o rs d , l od or oB o, p- o Jp "\
pallEls IIE 1r sruts srnoq aal E r:lJV
srNtetusstder
oDN slqSl! u€unH
AaJ E pu;6lpJu aql 'l.,{,tEl e 'aldoad
"6,1\1
aJ
iqi u3q,{ srnorl t-z r3uY .,i1IroJ )tsE -auos )at adau lltls q alaut p\1
rou prp eq puE etec Pstpau spaau aq I ua4m aut $1{ a4 sD.n t )ng <ap|
rd g r. 6 t)' to L l ' aal 6- r aa t "-q n
r' q. , .p.\uor r uop d$, :s PA rr$ s J E
s,.rnod rqJ 'Telldsoq E oi urlq 3I€1 nrfl nLD u lr'oar tau plnas am pLD
hDm a\1 b
pue !!rq .seeF ol,racwlnqluE le
|lD p anou 1,up1nara
sn paualo \l naw mapun
lno
ller or uauatlrod aql le Sunnoqs::am
"\tlo
.rdoad pu! .snorB sppueJs sruE] sn moql puo sn tlll plnan na\t tuam
, RDs ad'
1D1-!paDtDar\l naqt uo\
srsse lErrpsur {uE qrd ulrq .pbord
-Drs arlo.i aq ot uanot 6ulaq altu\\"
lou prp ,ieqr p@ aldoad b raqro qll^!
.plsul paqsnd SuFq
raqrrBor Jprsut lqs sea.dn u3]P)q
ueqa E.l r.q elorq IrI: V s'iJtu1
urrq pBq l€ln ,{oq aqJ 's}ncp@q
?q. uo{ spuno^3 upJrtq rs o u { e p p q 8 l q ,q , u p Lls nd pr P uo o r rL
ql r€ eqr Io l uo x\oqs r:p u n rrrs
ru o { In o U rIE J J $ { r . 1 . eq r"-ft
p @q lE punoJ . r'o o ro rr
p@ prcort?r ur-q P aq r€ q . s p u ru j
.q l rBq r 3 u 4 { r A r ^r lnh dn u Jr"rq
rJqro I punol ds Jrrq. ro3 J d rru o
pl sotor erpru ' qr p@ sn q rl s s rJ L (l l e rru o s -s )q puP uot s ' ) it 8 e ,u r o
p.lsodl-r r\lleqra^ sputgJ rno Jo .uo
-wq .rll )ioor r^|eruElsrsse tPrlp.lu
s t l n Y D /4 o4 haut t D4 loha \tI a q
o r rro ro
.11,$p' u\oro
"
ur d ro rrqto rqr or J^orl' pE
sql3^Erl 01 paposp II€ e/\ 'zl orr uop aas al anau tou plnoc I ]nq sp1!a!J
ulDd lo s.ut rs ploaU
nu uo{
s€A,{1qs}ruq er{od.ql
Ers ac]Iod
1z
qL
.o JEneJrq uonrpuoJ tE nu3 lsoutp ur En I sDa rddddd qrn pxl
'oaLJ
.es l etl l puruj rno rerp rn o p rn o l r^ J a :F a Da u t tq )Da' q a' DL" laq p -4 o '6
rq r u o u n a p d ot a4' L! ) tn a n I
Jl ,\s@ Ju l nq )prsur rrJd \i rq l o O l
J lr .o )l ' q
punoF r6qr pP s tJqI pr.e " ' , J rJ a
" ldor d
\ uor llur ur p Fs
.ret-noq ue @ q ,
p Es o p rq J q ru
LJq.l o vc
--o /1 l
rEIn€
'slooqJo urol ar{l ur s€M .,!€3 . sro].).l
'orcl s,rel aq1 ]Eq} rsuodser .q1 p@
3q1 SuLieId sBa .uoauios 3uo[e lou
.lE .{aql rEqr lE3q plnoJ .plsul sauo s.4 .q] asool 01 p.lsE ueql lo rruos
sJJn.pwq rqsEld ql]$ .ldoad .q1 prp
rqt teql os p.tnoqs Smaq )raa s@:
puE rplsu se: rrddad p.lErds
.,(aqJ punor8 .qr 01 .r€J
eq1 qlh urql lnd puE uroor
3qi prralue erloo rolr aqJ
'auorld rqi uo rtlel or paa\o E
rou ar.{.{.q1leql
rno pdnoj aM
rrt€.I uIDE€ r.qto q.E. ]r€1uor
luptnoJ ar$ paldru].rur sei\
uopesre^uor tqJ uoarpuo. IEJ
-rruJ 3trnb ! ur .r.s suos llql
pu€ dn uaqr u31E.q p!r{ .{.r{1
tEql rnq r1osE,s.r{ leqr ptPs .H
' I! u o q er s . r nod t ! a ra d ,\.qr
8uL{Es p.ttD. pu.I{ E PrljlrnoJ
\T
aqr tlal $trul asrqr Jo ! ral]v
sn Suueeq sE.t urur roj tutqr
p o o E d l u o 3 ql t E qr pE s . ( . q r ri rEl
*
lnq .r3q1 ur er3,\ spuiq rno I
^\oul
. . i. rErrrq ll, ,
to u p rp a l \' (uop. . r r i
Suqnoqs .r.a\ rprslrlo uoq sarlo^
lo suat .Iqe :tBl Jqr rno Ju!. tlJul
a.{od tou rsrrJ .r{1 rnoq u? r.lJv st1
Surutu .rra s)Lurs larrJs iql rooP
aq1 E.u uo{ alqi{ srrrglo arnocl Jo
su.r .(q ile.!.prs .lrsoddo .r$ uo ldrl
.rrr! .l\ '.ptsuI uo{ .uoi@ lreluor
-ots a@s eqJ .rtdoad aqi lsule8eaE
,trerqr@ .q] pue a3rrod rqr' '.,rl..eds
lo uopaa{j. ',,i iuaql ar{' ,.iiFaasu€
w 1u€a )!$- '..i.In s{ool IJerrolu.p
hoq sqr sr,, prcs 1I qJq,$ uo srau
-wq a@os prsr^ordul ra allqdu€et\
rno roJ
pssE)Iar aq o'I spu.r{
optstno p.1lEA ald ;urptlnq aql aPIsuI
1aEsn tat 1ou prp 1€ql aJlod rou ,t{ t
Jo ruo{ ur s3^t.srno punoj 3a JrE; aqr
$
�'bi.da': fron &/ot'v
Dear gov er nm e n t...w i th a l l y o u r
mi n i s t c r ic s and m a s k e d s e rl a n ts ,
sith all your sccrct scmices and
media suppori ..wlth all your lies and
manipulatrlc set-ups...You will not
defeat the people. You teirorize them,
abuse them, blsinforme them, threaten them, reduce them to the limit of
physical and psycholosical survival...using rheir money io establish
dd maintain these stiuctures of ter
ror... We hale loo mmy questions for
which {'e neler rcceive any answerslll
And q'e continuc to bc fo.ced\to
become pari of lhings that we would
like to fight againsr.. rvhile people die
and wars are being peryetrated al1
over ihe world in our name and wirh
o u r m onev lillilllllllWh a l h a p p e n e d to
the freedom that lve thoughl we
havc??? Wc clcarlv see that it was all
You nerer had a came.a in m!
Iru
an Sho|/J
presldent and Lhe prime minjstcr had
a meeling on which they decided that
all lhe Romanian lelecommunication compdies should allow the
intelligencc sen'iccs to use their
inlrastrucure in order to see/Listen to the phone conversaliods of
hardly functioning We had 1E years
o1d klds that were infiltrated in order
not to create suspicion by rcason ol
age or looks. At the same llme we
found out that someone Ne calied
"triend" for almost a yed, was most
probably an informcr for the intelhgence s€nices. A few days after the
summit ended we confrontcd him, bul
hc dcnied everything. The evidence
ftat we have against him ls lndis
A lot of people realizcd that democracy and freedom are just abstraci
concepts $' i ahou! meaning. The
NATO, d alliance that is supposcd to
created
safcguard our counfies,
chaos dd messed up our lives It has
been dolng so for years, long before
Romdia oflicially joined the team.
Our leaders kiss the stinlf asses of
all possible alliances and unions with
out oflering dy imp{tia], not to say
critical, \iew on this. And when 50
Until I'6 seen a1l that, I couldn't people gather to organize a critical
have im:€ined how the inlelligence di scussi on, thcy are beat en up, 9i
setrices operate. How stupid or hos' dclaincd. accused of terrorism, terror'
inteliigent they de. I slill don't know ized, threatened dd followed in ordcr
to be put to silcnc€l But it is not so
which one is dght? Their jntimidation
'.
funcrioned to some point, because eas], because even if in this life w€
have a lot offtings that we lose everyallowed their undercover informers to da_\r..our freedon of mind and con
sciousness as well as our ideas mll
altend our meetings, discussions dd
not be abolished by the lotaliLarian
In the end...they l osr l hej r ti m€... fisr of this so called "democracy".
While Buchare,at has probably the
on rhe 3rd of April, a first NGo
biggest Mounlof
homeless people in pressed charges on lhe Romanian
Europe, the Romanian authorities
police and anti terrorist assault teams
invest huge sums in paying the wages (rlot police) for making use ofunjusti
of masked riot bngades that beat off fied brutality against people that had
young people and ln paling th€ lntel
peaceful behaviors and intentions. All
liscnce serices thai scnd loads ofoffithose detained by the police s'ill s'rite
cers to escort youngsiers on their and sign a declarallon describing the
A tew days beforc and aJter the
incident our mobile phones were
nol functioning properli: we
heard diff€re,nt voices and our
con\ e.satbns were bejng jammed
o r i nt c r r upl. d. W e k n e w i h a t o u r
conversadons ecrc being inter
cept€d, but havjng norhing to
h i d e we dld nor pan i c . It$ a s j u s t
"Seeing raw uigilant and e|:fcient the
vcry annoyng to knos' thal you
secret/ intelligence setuices operated,
belng listened to non-sbp.
Ar fte same lime we s'cre being fo1 thea uil| not haue onv further extuse
10*ed everls'here by the secret police. fo. lettins ttte bis sanssters escape
o n e day I s ' as so i n g h o m e .w i l h a - through tke labgnnth of justice. Or
is itsl. rau rhe! opet
friend ud {. counted 7 people. tha! . -nai41th6
$ere follosing us dound the city. We a i p ..th ea beal aff tnnocenl peopte
uhite the othe.s ale beins lejl alone
asked rhem why ihey were dojng it
and rhcy sad "Everyone has to mal<e and pratected bg the cotupt ams aJ
'justice'. And fo. the stupiditv and lack
a living foi himself...you make yours,
of prcfessionalism that charadenze
I make mine." Nothing mo.e.. nothing
them...theg arc being paid ftam the
less They q'eie breathing ln our
tues of thase tlet the! are hired ta
backs for a week od the only thing
fiar q'e dld noi understand was why abuse It is almost unbelieuablel"a
they were so mdl,r aJier lust a few man on the sireet declared, r'hen
people ihat did not do any direct being inteniewed by a journalist.
action that s'ould r.ise thelr suspi"Human histary begins uith
clon. The), sere not trying to hide ud
man's act of disabedienceuhich
what seemed to be a joke at firsl, had
is at the uery same time the
soon tresformed inlo a saga ofterror
beginning of his Jieedon and
derelopment of his reason."
Evcry night we had secret selvice
Erich lrcmm
cjviljans and cam cscortins us every
where we sent, while our phones wcrc
Lhrough. l0 oui of 50 peopL€$at
lvere detained pressed charges
against the police on grounds of
unjustified use of physical and
vcrbal lio1ence, and thc other 40
people are thelr wittnesses.
'. ?. . different
events
took
.'piirie...iiiri: merch for cscortjns
- the wounded people to the hospital for taking medical certification
ofthe abuse and a protest in fronr
of the Czech cmbassy for acccpt'
ing to have an anti-missile shield
on its rerritory. Both actions sere
madc by the same people lhat risked
to be bearen up aga.in. Fortunatcly it
On a big black banner lt s'as q'rit!€n
in red letters "You .an break our
bones, but ]ou !'i1l not destroy our
"The anlA ua! to comprehend
uhat mathematicians mean by
Inlinir! is to contemplate the
eneft af human stupiditV."
Vottairc
Romanian riol police made irs official
statement admitting that they had
bealen up some people tha! $antcd to
fight with them dd that their brut.l
actions s'ere coo.dlnaled as a sclf
The public opinlon's volce accused
thcm ol lting and made fun of them
by saying that no sane person u'ould
�d0rn7 ura/82?a ! lzutrpf,tslferzuv
l31Fl] . 1! ] 1na.,sl a} i €uaIqno4:uno,{ ,,3q]1suIE 3E ,{ IIE ]o1,,.3e.dE u ]u P 1 u Pu ' ,
stshur€ Jo lot € rrss
)r3j! lldo.d .soro - raqraSol
as6u!117.s.q1tD llool adoad uouuot e1{1
'llo,{
rsel ur crrq rrrerql aqr sr n3u31v
rql]€ql uorlu.u .qi ql]r!
op rroIl dDttDuod !! uolTnz!/'lllF., puD o[IaI rsulDoD
!! adoad sass'l.
atduex. roJ .sdnoj8 lstqrE@ ne Jo rsau aqr sr naualv'
tlDr ot laau! * saop lDqd - olu'4oa
puD Poou t\, 111!d lJrts
leqr p..unouuE erpau aql u3qs iluaur^ou olEN-rruE aql relrol aq, JliossrsstolJsuot
or P.ua.s 6oql sn spJDmtal{o r.rD4c
rsu€tE urols rrlErprur eqr Jo 8uuur8.q .ql 1e JI Blpau s,t4 'alolaq
lljecrlsuEu .q1 Jo poou .qr q.nu .{l.^ sr €ruEuod ur u.tt. .uDcaq "qs6slqr avros f'lqFsod PUD lu^)adolu
rol aram ?saJd/Pna
araq sess€rr rsAor 3qt Jo ipro$ srql r{rr I ipoou .LtJ ltaslr J'o6 rot a6uanbq.
:gW
.q7 tsul',6',
slsaloJd e\[
.trE.d rsul€SE 3u{IEc sr 1t }suEEe FuITer os 'uo!1€sru€Bro ut Ttutu^s-OtEN
gaturqslloqY
or qq', utaq snn p pu alou am ?snd .11r
'4rJrJlp
os rolftr
sFlT uto$ vod*
q
sapDruto. !D!ub|t/oe rno |'sn or ar'!j Hnom .a - sn anallaq
t.aq fnoroedss ' suo!1ganp 6uDu sD a&r
.6uot frrdr h4eq dn p.pu. (naw44
yq 'sl,
aq7 <tnou]'d 'sansst t\r lo aantadsJad
PtD r.pyn D tuasard or
.snot suoo s'm
aqL
du'ssarwo to lo'srr.p
lntunruov
iuo !a$ arolx ot sto'!'s.nb aqr"sraqP
r'apt trtr
,stt4pn
44f'
's"rt'tsl''r3rlt
.1,lr Io llopDnJasqo ?c.rrp pui atuauadx.
louosr.d ?11r1!o pasnq
.4r !.1
'nJdV to 6uluul6.q
u! 1lonrdt lyDd pe4(
t41 pDnq ot p"dtat sauata ,serr,qrn1
m.Warq
6!bu ',ru',utod
raNtv
.trlr'.nor-sav
to raqutau 2!o (6rto) Ell',urf 'suolrTr.llduo.
lo rorldnt ar4l qstal or paSrj!tu
'ydaaaou
Tslu Dua
t41 p nool rasoP o
dutpulf arD E.4r uolr''nTls
slsrq
D uo lr 5..4.s1a.\r
it,zot eq1 furprrnq rllqd
sbtn
atl:l.a& 4u, .sn o? r.Ill'r
'l,'l'p
salnT'
.:{br ot rrpro 1lt r''Junurou 4 !o','D4l!qou
rs .sTqrlu',uD {o ut4ueuou
.\[
'tnss! s!1lt
sr{r lo snaol .rtt dlrroxa pu
auL '.naw4!t
rlr,J r''s a\r atynP 4u4.
'senl.t1u.ur
'otpt
u
slJod"r euos p11{ Ilbt noE Urp4m TnoqD 1saJ'ol{'ns"rn 1tt ?'l'/Jl/Jtrs-OtYw aq? ra?JJo Eluoqs apbu/ .am nary4ul
's.t66turs rp47 T.npuoo o, 6!1frJr aro fr2qr qztqm q EannDar a#
pltD yasaril
u'?u'u/,od aq6 dt ltyoor s! l 1D4+ aoan"q hSu.urs .
rna
llDtdra
or aoods qonota rls'l/sJ',u'J
$a6uol aq hqDqord sauor aJ.II
'lDuJlnof Jno <ttsflgnd lo sroafr 4s Jaro ut parlluil ra@ an\ e.n mavaYl
IZ atrruv^ i salc tu€ :TEuopnlq s uor
rnrJo lEurtlElu E ueql raqrEr Suhn @ruEuod iurrAolloJ ?ql palElor erels
''lrurlns
eqr. tuunp
Jo iiE,\\ e sI srql rldoed auos roj reqr u€ru?urou iqr
purtsr.pun pFoqs euo,L:rg 11;1p1:om puE rruuns oIYN aql Suu"derd ul
'sPrrl ssrq Suunp .cEJ o1 .^€q
luaraJJP € roJ puP ..trsnl lelros rol
1q3U 01 3ut{4 uo{ 1d.rxa Ie,{ rsqro tlisqr rlql s33rEq.3q1 IIe lsuPBB
ou sI craql 1ng asner lsot € rq 1q3ru s:^trsrurql S utpueJep roJ ,{ B3 l Er]s
serluoqln!
uPruEruod .q] lsureSe € Jo >tun{r puE slnnotu rt.ql lnqs
lqBU E qrns suuura roj saJuEqJ r311eqplnor\ I3qt tew sr arhpe rno
. . . rruJpr\) Ie3.t { uE l o rJ u rs q B
auo .Cta^g
eq1
srnTEar sn
tEqt
Jo
'dofloJ IIra
rEql asoqr roJ puE ulq roJ ru?s3rd
qlJerl
rno sr sIlI spu.
^lIIrqEIE^e
-uor .qt ra1JErau,so aqr Jo ir3dord
.q] .uo:)eq IIp! uoge.ot eql o1 ap€u
eE teqt satu€qr ,(uE tEql uJtllra
s.]r t:)Erluo. Ieluar aql ut !r op or
prsnlrr a]\\ rul€d 3lrqN qtra 1r!^o:)
ot sn pe>is€ r3u$o 3qI IIErt rql Jo
s Eb .q] uo rured par q1r ! ueDud
firls sr ,.uodDan D sr nru',pltos"
'slq:u I,d. riqro Jo s.lras E snld
iuo4ElrossE
to rq8.rd ot apruv '.{Iq
-u.ss€ Jo uope.rr 6t rplllY uols
.ql
ur s1uJu31e1s asteJ
ssr dr . Jo uopr.rl 0t at.qry' eruar.s
roj .Jnod torr rql lsuIEBe
-uoJJo uoPr.rjt 5z .l)tlrv lu.u.^ou
Jo uop.3.rc 9z atrruv lasunoJ |Ei.t o1 pesssid,{pEJrtE a^Erl siooN
iuops.ri
1q3!d ,z .tJruv
lEnpl^Ipul
,it.r€iiqrrrp Jreq sarluor{rn€
aJnsnf
ol
ss..rv
. t r , lrv
tz
llorlnlqsuo3 u€ruEruod .q1 uo{ sa].
ruE Jo isll E puE s)lE.gllreJ TErrpeu
'sarnr.rd 'suoqeElJep Jo sauas € 1ua
-sJrd IIra sa8eqr p.ssord 1€qt eldosd
.ql .uqa 'slu.tu.rErs lslEl .rllql uod
dns ot !ru.pu) ou.q Ilqeqord prnoN
.r!qt .pEu .qiaq1 asnq€ aql Aqsnf
p@ unor ol auo3 01 patsE .q ltlr
,{aq1 urq.r rEqt sr uotsntcuoJ rqJ
'PIESu.rlsalods 4all1 ,,8ulql
-.{uE urlg 1ou p]p .a au$ slqJ' ael
.qi o1 BulprorJ€ 3^Pq or rsoddns
3re a lod 1op rqt lEql uoaue,u.tur
aql uo{ a:elooJ ospr^ aq1 3)s or
psrtsE.{rqt 'aurr auEs aqr 1v santas
ueqr ?uunlrol uo{ .tdord iql
do]s ot ropro u au.,uatur tou prp
auoJ aor{ urr{ IIst or 3rltoo lou
^aql
aqr p3ISE lslEurnof € urq$ rrru
unl 11.^: sEA .uJ{.ou erpeu .rlr
'sa^I.suaql s.treJrrar{l ul sls$ rreql
Bu4E.q puE sllei! ]qt uo spEeq
4.qr 8ulrEaq Iq s.-i. !.q1 Jo 1uo{
u Eursqs€q. JI.s .rr$ .ldord aqr
tEql pres 1u.u.1!1s Puo..s r'.llJ
's..i. stq ur se8 r.dd.d
8ul]tnd itsnora.rd rarl€ arq srlt ol
€ Surrurod .r! li.rl1 uaqd
^olrur{s€IE)
.Jltod tou ruElF pa:{seu € l:'E}1€
+
T
s
$
$
�hlbh,ho //E Eordersfron &bw
actions in Europc. I remember I felt like a student inio a
lhink & action school, but strl1,what you see lhere and atl
fte information you got from international people cannot
compare to the siruadon when you face cverl'thing by
yourself and you experience everything and at thls point
you can act djffercnt ( . )
Talking about the mood md fie consciousness ol lower
'lower class' as refered lo the
classes.. hmm..this
western people means some*ing difierent n
eastern countries, al ieast in Romdia. In
short wods, everybody can see the derapales
bc$'een polltics of the s'est and cast. The easr
bcing sometimes more into Amc.ican poljtics,
not that it js torauy against
and lhe lvest
American politics, but more jnlerested into the
'.
European master plan, and this is linked.o
soci al val ues al so. Thi s' easte r n love' f or
Americans makes big changes inlo social
Ala Plotnlk: I would sa), that
behaviour. As you find lower class people
the Rommian society would
being: ultra liberal, even they cannoi compele
better be desc.ibed as being
and win in the free market', hard llne
quite reslgned r'lth the lack of
satisfacdon concerning how things de going on for most consume.s who don ! save a penny, consenatory,
of rhe inhabitanls. ir is very common to hear people homophobjc and serist. But this is not a rule. So if you
complalning about their condidon (mostly that the p.ices wanted ro ask about'us and our presumptive supponers,
de too high dd the wagcs/pcnsjons roo low), bu! jt rarely I thlnk we fit more to studenls _ whlch some could say
happens thal they manage io make lheir voice heard.by ttley ne bourgeois sonehow and even to the middie class
organizing themselves ln expressinS this state .-ot w-hich somelimes ]s social. So as you can see cverythjng js
siimehow dislirrbed by this.
dissatisiaction.
i .l:.
_So
in thls case, you cm assume that my answer abou!
The same fting is happeninA regarding the poliiical
the 'common pcople'it is aboui that part of society who
context dd rhe leaders Lhat are leading rhe counry...To
call against NATO dd milltdlzauon ln Romera mrght care not onl) sbout profits ed sti11gol some cntcism lnto
med to be out of your mind, to some extent. Romania is their',thoughts.
the mass medla, probabli,
For. example, in Jduary
not used Lo hear a critlcal voice thai speaks against things
lhat are so promoted and so "valucd" at the moment. pushed by secret senices, started to hunt people who
Romania's membership in NATO and UE was always might act against the summit They were tough in
presented as a v€ry positive asset rhat all citize$ should accusations but the feedback was surpnsing. Even thel
l ma)be unkn owl r or ior .
b e Dr oud o. . Du c o th e .a k o r rn D a n ra l or cri Lrcal * ere tel l i ng " bour dd^ni .m
information that \ras fiiven to lhe general public. most th6t timel thev mdc some .onneiuons lo the radical left.
Romanlan s feel that they are not in the position of even . Even wilh this lold in the articles, many of our 'supportcrs'
considerins havins a critical view on thinss that are were oplosite ro rii.:They del€nded us stating thai NATO
happcning aL the upper political 1eve1s.Dven though a loi is a Jewish run oreanisabon, that NATO is an anLi
of Romanians might say that.they agree wirh NATO, they national organisalion and any more. For us {'as really
see it as an entity that will safeguard them s'ithoui havins s'eird at lhat tim€ to be defended'by people from antiany lnformauon on the implication that militdization is semitic-naiionalist backg6und.
Laler, as the summit came md go, the suppordng people
having dound the lvorld.
In Romania therc is no mcdia (cxcept for indymedia becomd diverse, like shrdents, old people, school and
$hich is being read by only a very limlted number of university teachers and arrisis, md even the simply and
people) that is free trom any political interest
nor exact ly pollt ical
(in the q'ay of belonging to a polilical part),
slmple working people,
more closc io our
member or sJmpathizer) when presenUng a
"Romanla is not used to hear
a critical voice that speaks opinions than the firsl
wave 'supporiers . And
Considering this context I vould say that
against things that are so if it comes ro hon do
common people look at thinss like NiTokEO
promoted and so "valued" at
they look to thls kind
sithour understanding rhe jmplidalions thal
of ca11s,hmm, i lhink
ih€t' have upon their lives In this case, to calL
the moment"
mosr of t hem dont
against militdization in Romania, means to
know how to react with
call agalnsi ihe system as a whole and to
assume bcing associa|ed vith acts of terro.ism b). a mass this stuff. As it was a new lhing to create a structure of
medla lvhlch is under rhe direct command of hlgher state resistance, I thlnk for the people it s'as nc{ to slarl to get
feeds from this dea.
Bogdan Cr Dellnitely il was, and it still ls a new challenge
to m! obseruatlons, during some
for everybody here. I m talking more from the perspective ABB: ves, aicording
ma g
it came out thdt
ofa young person living in Iasi. Llving here had nothing to @ctions in Buchdrest
do with this politics we de into no!v, maybe just some lnhabitdnts
ot Bucharest hds tuuch more sgmpath! to
people into _30s. So rve gor no c1u€about how things work
the sou^s a drchists, e1E^ lf theg uere rcdtced b9
dnd hooligans, as to
{rom the perspective of autonomous movements. And to redla to the leuel of teftorists
One ls hedrt^g
so much about
the state forces.
clarify lhe con!ex!, in lasi were bord some importanr
throwgh
Rom(i^l(rn
socletg being deeplg poisoaed
fascisl legjons, so il has a past into extieme righl
political
in d thontdrtan
e xt r em ls m s o lt s e e m s l h a t w e n s e i n to a ' h o l y' l and, bua dozens of Vedrs litins
co^ditions
dnd tha^ suddenls
things chuged. Some of us lvent to mobilisations ed
the "April Bucharesi" when .he media made nes' reports
menrion rhe acrions of our group, actions Likc Food nol
Bombs, clothes collecting, concerrs, Critical mass,
altemative clnema, and not in the last the 'Atencu" action
s'ere lre put on thc stagc, sdth a grcat artis! llke Benolt
vitse {ihe direcior otAteneu Tatarasi}, piece likc Passpot!"
in {'hich Bcnoit spcaks about the abuse ofpollce pos'er at
lhe borders, the later "hrca" a strong speech agajnst
fascism. "N{ady baby Edu"
a b out im m igr ad o n ... th o s e
people, the common people,
and
u n der s t ood
therefore. . started to show
solidarity q'ith. Yes of course
at a vcry small level but even
like this... huse diflcrcnce thcn
t
s
$
$
�i
]
I
;
I
;
I
0
p
p
II
rl
F
q
o
1f
durr? ura/sq u lt laurrolFlpJzal
3rea pu" I€33[r ro Suora ;urqr,{uE op r,upp ]€ql .tdoad e s€ sn sSErnoru! .{rqr tur-q] I uaqr Jo euos rnq ipu€q
8uno,( Jo dnof E sprEAot apntrlE leltuq E q.ns p'Bq ua{Bqs € ro .Irus .tdu4s E qrlA ua^e uarll ?uDroddns
,{q q1b :.l3E d.ql rtdo.d Jo puPi leqa ,{Ir3€x3 aoul
s.ouoqlne @rueuod .r]1 lEqt lreJ aql 01 uoqeuSrpur rr.ql
E
sEA 3urq1 pooS r.rllouv
uaql Jo 3uos )iulql l isou s8ulql 33s I sY punorSlceq
palsaJru€u
rtdo.d
1ol
tEqr
to
':uq 1s4 aqt roJ uar{1/3r.q1 r.u teql aido3d.{uEur
tsEd.ql rnoqE rou s,1rIes Plnor auos suorrr€ .s3q1 nolu3
uaeataq urojlEld ,{luEplos e p:rErj.) lr rEql 1JEJaqr sea pw alnFs aldord 1!q1 elqElrEru.r sr rluqr I rc uEPtog
' u o rte n tts s trl t ro l .l . l6uods . r s . uo tsrL I.qr
uorlEluo{uor srql Jo l.ssP rreuoour ue leql turql I :Euv
'3ruoclno Ipug aqt sr rr sr,qrpue '^!ou ueqr rrt8rq
3lE u3'lsIs uorlp.npa 3q1 pue swrJqlod aq1 'Elpru_ssEr l
ra,\ru sE,r /itu€prros ur adoq aqr asrnoJ Jo 1nq 'lnoqE '..uessa .rtaqt SurpuErsiopun rnoqrre u)r{t sotleas riJql
Iurqt ot rot E a^eq .d oS erwuod ur udor ,{1rsrr^run pu€ (pEq uotEutuuJsrp 'poo8 -OJVN) sltl suopou a^Iar.r
rsaSEI .rl1 st rsaEr.trng rnq '.{ilunoc eqr tJP u p@ -(er{J p3@oJurslu ro prurojur }ou .E .{ar{l asnE..q
sr srql puv ttuq} €lueuod u .tdoad Jo 1oi € aoq lnoqP
rsaEqrng ur pu€ sr. o,{ ,qt Jo tEd aBEI e dq -?Iduexr
roj stu.pnls aql lo ued a;EI € ,{q paunssq-lpnl$lE
1oI E Ies pFoc l€q1 saldq!€xa .l.rcuoe Z .{u .E es.IlJ
rolelJads aqr sr slur^3 .soql ul &nsnun puIJ op I leqa
.: .
,, -{Ep h:^a lreu 01 a^eq I lEr{13ldoad
:l
peqrnrsrp
pue Dearmsrp
3q1 II" Jo tJrs @ r Due
esneJag uoriEluo{uor
rillElrcru elE rldoad I€8 eqr"
1xau eq1 lnun i!€p .{l3^r
ll(to.d pulorr pu€ ,{e! 1.oqt .o,.rao
pue 'etdoad uoururor ol
,.,{poqou reH
rrq p !)i \ErJ D o d J r,q . r J qt . . r or ip u r .l i srp
rldoad uouuor'rrq133o1
Aq dn-paraaoc
a! qclqa
lou
tsum8e 3rE ri.qr tEql Sulqt pooa E s,ll,
{erds ot I?a e purJ Luop
l(lagcos go sBarE Jo dlueld 3JE
pr.,r./r1suP
rqs uon-P qrqr rroqF qiurqr .uc
3d
.3u31or^
rseel
rE
arou tradxa I pu€ rlErs
]pqa 1ar4s .ql uo @uoh € p.Ise r.lotur
araql sB 'auros uo Suysnco;
r^rss.f:E &a^ E aos r " u o .." rrs u o u " p :r.r 3u - nq pr . ouo rd 3 u ,"q
uErll
aJour
lusuodurl
s u 8 ,p d u e , u o |eu' uu s p- r iu e o u o\
ic.{ 3!U ,iu dn asu luop
" r" s
sg surelqord lElcos aql IIB
lt" p@ ng aqr pewol erwuod r.IE u.q,{
rurs I al\t 3r4€ur.1le
i l o Oz u o { s .ru o r.t dur E x s puo. .s rq l
srql lnoqE uogEurojur
rog Sopqclua e Sulaq tulql L,
Jo e^ea IInJ e ss3..€ {ou
t $ r ldord :1dord :qt or {,
{3I
doad.e1aoaaaql
-::1ousi
1]cueqi
;.eJeq}ol
aE
,{qdpuv,,sE
d
r3.,yisuesIH i:un +aqr p ain@ )tua^eu srqr acEJot r^1rq
Jo puru .qt u! ]uJua ou uts'trErrrq,Lrlor{ Jqt roJ pp,$:ot
dals a8nq .eq1 ?rol3r3q1 pue l.lsrqrieuv eql" :,{Fr.os tEqr adibd ,{LrBur.rB .btfl liqr lnq ',tt€ar toq l€ql plEs
uEruEuod aqt ut'tps uE irryd ,faql .qgnraq aqr €s€3Fur r prlniiruu.slp Ia.J -ll€uosrad I JI polsB eq uolrEuEldxr
or npro u asnEJeg c,{qr$ r3^r u3W €8:rq rl .>ieu oq,{ !q} .iEB I ralp pue r{Jeu eql irl ur" I ,{qa palse puE :u
.rElS aqr qlr ''aull srr{l ,E.{ lnq ',q3los .toqa .qlJo sJ,ir ol euer rauod.r e 9OOZ ul suorlsanb Jo suos e aldoed
aq1 ur p@'rrrql
slsr^qrE lProl ,qr 01 slupql suorserco Su.DisBsdealP s€^\ Erp3ur 3q1 Z00z pw 90oZ uunrne
ur ptp ar 13q1 uoneuruucsrp lsueE€ saqrEu aqltuuna
raqlo euos qtra 1se*qrng ut lrEld ]loor .raa slolr3€
irtur
isat
's.I3q
s.1r
:d
Esptog
tuB aler &.a rE r€ql satd@xa Z no,{ 3^tB uE3 I
l€rlt uoqu.ur IIuo Jrtr qtla
. ,,
stltr lo .uoano tDu{ D sn'n
. sa^q reqr Burru.nuur sE a^r.}.d 1.u8. I.qr lEql
atollottoJ/to.
3ulq1 E roJ ro ErpL u"' roj r:3r1s 3q1 uo SuIoEJo >iurql ra^eu
tutvt non op r',qat pun ttaqt uJr4 st,{1 ,noqo 6utv?
,ttpaq {rq] - .^trJ.rrp u.q1 slratlE Sutq:lruos u.qa .{tuo
noi op 7Dw[ 'ts.rvvrns lo sttarts a\t uo sfiop ,s.q7
p passautyn aaDq I ?Dvlmto lotrduEsD
6u rs',at rt
.1s4or4 o1 pesn rE atdoad lsou leq1 lreJ .qr .q ptnoa
puores er{J uaqr or p.p1^oid 8ur.q s' teq] uoqeurojul
sr slw
.rotaq Jaa ra.u fiqnqoJd sb uotutdo orqnd
tq, u! pa1.tLf"J pun p4uas"J.I 4.ptm os !.eq nq
Jo >t3Er3q'I 3q ptnor suoseJr uEu aqr Jo auo .tdoad .r{1
sf',p as"Ut ut s?stB3lDub lo pD eqt ro ?!.verDF qrt,
Jo 1oI e sazuslrEEqo rEqr r \Irprlru! Jo IJeI puE uoq€u3ls)r
6!HD. sr/'t
os'fualJos apUrn t4l to sana aqt uo
',ql^!ssEd 3qt Jo .snErrq sI sHl reql ssan; I speu
".otdq yauenou
Burtq rr.\aulIlJrer cr q.rqa dals 8Iq E sI uaqr :uNrol
IroltDtuo4uoJ 'aanttdsrad
stuJ"r 6uoj
ro SuDroddns lr1 sriq
uo{ rnq 'turqreuos
uo a:I^
Jo lutod
rr.q1 les 01 l3arls .r{1
uo 3uro3 3]€ :rdo.d
Sunoi del e reqr
rceJ aq1 3lerr.rddE
rqBrur .{oqr .prsrir
d€p rEqr tuql I ooz
aql ur steurue auos
3>lt sE sluedoruEd
tsrqu',u'
tnrot Jol aaptsod frJ"a sD uaas eq
uDa quana
lo sr6ol.Vt lo ura p.s.1rdJre
"q
pastulroal
4.is elo r.\p aqr lo .t!tls!j<t
-.p or rapo ut tsaq s, dulq',ru snor apts q2ra
not?oruo4uo. q.rq tr F. ol.crpd'|.rr.s
ssar ro arou' pu', atutamalut
s7l qoqm
\Im) atnp aqt ptD 1!.u. tu 'r?s!Jp}|ilu.
-nuDhsr.u.rDto awa teenteq roltbqrb{/t6t'
.117 o?u! pe rnT s',q at?strD?lnut-tlu',
hputs pvoqaJofaq taaq solt 1.I2tqms2sa2ord
aql lo st ol rbyt 't.ol .qr rou l! uoFairuor
Ellrorrstul
6rtd nqnqord
aq ltnonl
I 'Tsa.jnq.na ut arDtd atq 6ttDu rou ptnot
tnotr',ltl
Falord-OLUN-lrtD .Vt'stosD.r
ot sr4 auo '6nnuv :sw
Jol rott? 'llupt
tsalDqcng lo staal?s
ar4l uo uDutom 61tap1a ..esle alaqaaruos urorJ seuroJ
re3uBp .rn aqAEur l?ql Fulql
aul sa:lBru ll uosEal ou JoJ
palEorl ua"q e.ruq deql ooq
lE 3u[{ool lnq 'flelcos rno
ol re3uBp E aJE aldood Sqnof
eseql
'slr.osE stql Jo .rqFu
e st uoE.Ear s,etdoadsrql lurql I rnq .rBE 01 133tqnsE sl
srqr asrnocJO rMrlruos sBuIraJ reql asodsue4 -i!r{l rseol
le 'ded rJarp € ul 1383rtou prp aldoad .qr sE pue 'suurb
sn 3peu orers eqJ sn rsue8e .Juator euos Eurss.ulh
Jo uoBrsod eql uo{ osl€ >luqt I 'xlpuores ,En.{qdqlno4
ptra l€qt lt€ pue r.rrsnf'uopea{
Jo lEepr n.q1 q1h >tul
.{rqt tuauou .uo roj se s.uo e^l]edasuo3 lr1 u3^a otdoed
.{uEu 01 slc8 lEq} ,taqar ? qrno.{, Jo 38eur ireql sI t€qr
iauo suorrrerrp .^Eq leul qrrqd uorrrp.r
Z
F.rSotoqJ.{sd
lElll plol uaaq ea.e.itr,, s t doad' u. dd l q .i .q t
u. q$
e srnoJ
lr qr
J o pue r sa i € q Jt lg
ur sutuaddEq Ilaer ae (suoqe{suou.p ,r.) suorr]e lJ.r}S
'puDt rrNt€q,{Jo uoppntls u€rror e L{rra!pJllsn€s rou ErE
,{aqt Jr s.cro^ raql 3srer puE s.^tasu1.q1 :2ru!8ro or pJsn
tou elE supruEuo r€ql sr uorss.rdur praue! Iu .roJaq
p€s r sv uoqssnb.{Irur E 8ur.q sE srqr raplsuor I :!!y
,6
'srsuorr.l Surnps srarroa uaas
1'
"11
'"pioq
"n"q
{tor.tt E lt .8s.1 slqr ro st 6r'. noi nnotn
u! sinp astv, 7D ntey.alxa
7ntpt plD ts.rDqrng
vt dtrs 6Ja. lo
'ls.ru1.t.^g
altrDs .4r .pDu nol
^7''H rst\r!DuD,,6!t
pu'' slsuo!.?
..rE sJaXJod
.flo6t1ooq
$
I
�.,.:;...:-L)
:}
It
I
lust expressng their visions in a peaceful way. Th€ fact
that mdv NGO'S pressed charges agajnst the Romanian
au$orities was a sood feedback from the civil socieq,,,rhat
had the courage ro start a batile s,hich has litle chances
to win but lvhlch might hopefully create a precedent for
thjs things not to happen again (in thc sme way) jn the
It js true that maybe jt was the first time when the jmage
ol $hat might be m activist or d anarchist became a bit
clear for some Romanian people. whjle being asked for her
opinion an old {oman from the street answered somcthing
like this: "We\'e bcen told rhat rhese young people are a
danger to our sociery, but looking at how they bave been
treated lb. no reason it makes me thing lhat Mvbe the
danser comes irom somewhere elie".
At the same timc, the mass media dld oot reflect any of
the conclusions aJier the summit ended. Thcre s,ere very
few published articles that accused the Romanlan
authontics for actlng on d illegitimate basjs, dd I guess
that for the Romanian society the case sas classified and
forgorten alreadl,..The only things lhat aie stitl in process
are the trjals that a few NGo,s initiared against the
aulhorities. Hopefully they will make pubtic some good
news in fte months to come.
Bogdd C: well, for sone maybe what was happenins with
this turninS over was a problcm; maybe for lnt€mationals
who actually came for protest dd not for defending
themselves. i refer to thjs 'defend'as one ofthc firsts steps
lnlo cmdcrpalion ot a movement. For
me, and maybe for many Romanians
this fight, mostly into media, was futil€
as we got into the llght, we send to
public space our ideas and we got
feedback ad so on. So I find lery
important that hcre in.Romuia
we
legilimize our opinions, so people know
what we do, how \re act, how we
orgamze etc.j but mjght be like a backD tlme lbr the inrernationals which
nade |his in ftcir own countries
AABj Actir.'ltles agal^at
the NA'Iq^
s1lrnmit i^ Buchareit
oll
liathaed
together mdgbe 15o-2oo actiolsts oJ
anarchists
dnd other
6'nti-o;utho;tafto]n
o.nef anfi-authontaftdn
;;;;
spectrury
i^ltolved o^ orrfious IeEIs in the rcsistance. Itowevcr.
this nutnber includes atreddg aboltt A-4 dozens of
lnternationals.
Is
this
of
Romo' tdl
patlicipd^ts
adequdte to the^umber
conilition of anarchtst
sttuctltres in Roma^ia fo; no ? Gtoe us;taAse:ttttt
descriptio^
oJ the co^diiion
d^it tant:tdcie-s withtn
the Romdnian mo@mena as it fs rodd+r r
Bogdan P: If we think about theifacr thar somc mtice
. l c o rd , | .o v i :,r p e o p p rn rn q r hom; ano
aggre$ rheir ianily rlth fnghtening like .your son 1ady,
better sta_\'homedurjng the summit, othenise igly rhings
could happened to him...might be turned back home
covercd in bloodl", or th€ visits of rhe same police into our
jobs, schools, neighbours, speaking about our .,implicarion
jn terrorjst activities".. .vou all may have an idea
about how
ir is to get together heie. Bur me, I'd like io salute to aU the
comrades q'ho didnl succeed |o take a smal oar! of the
a -k e lu. f il. po r t p, r .a l | ). l k . i o rd
Ara: I think !bat during lhe events and meetings that took
place on lst-4th of Ap.il, there were a lo! of peopl€ that
attendcd compared to our past experiences. I atso consider
that in Romania there isn't an anarchist movement. It is
rather a small group of friends that are aciive in differenr
fie1ds dd that unlte in some actions of muruar nrelesr.
Some of them consider themselves as being anarchjst and
others don't, even thouSh they slanparhize with the
As il was proven in ihc past and also in the preseni, only
a very small number of people (l would say marjmum tO
15 lrom rhc whole count.j) dc active jn inirjaring and
organzrng an acti on. The others are usually jusr
parucj pati ng i n the events. Ooe of t he biggesl
disappoinlDents is that a lot ofpeople arc deciding not to
take paJt in organizing an event invokng reasons of being
too busy or roo scared of the consequences. In this case
th€re are only a f€w people that have the initiative and the
strengih to delelop something.. and sadly enough ihose
P -opl ' i ! cY aLl l ) ,h sd- ores dl . rhe ri r-.
The fact that in most cases their actions and good
Dlenlions de being presented to the pubLic in a negative ..:
way (rhrough rhe mass media), are nor beins supported by
others that have similar bcliefs or are beins brutally
stopped bv the poljce forces, misht be reason enough why
not too many things are bcing iniUated in Romania
+
+
s
$
s
Romdian acuvists usually feet like they are alone in,.his
ancl ii is very disappoinling to see rhat theie is very little
suppori or understandjng from other people or from the
Bogdar C: For sure, no. There were people harassed jn
many cilies. Some could stand this and vcnr to Buchdcst,
some couldn't. ln any case there was a huge probtem in
.
lhis mobilisation and this
was the lack of a small
anfi -repress ion
Er oup
before the summit and it
N as
neve r - expenenced
pdt of ac.ivisD here.
ABB: What else diA gou
learned
gour
aboltt
Ioc(.l novement
aturTng
the
conftonadtio^
agdttst
the
NATOBogdar P: I expected kind
of brothership and I had
it, thev learned me a lot.
Ana: As I said before, in
my opinion it's a bir too much to |alk about a molement in
Romania. Alter the latest evenls I rcatiz€d this aeain and
on. c snd l o! Jl Tn-l e' vpopl " rtd
l o" r.or" l)
k; - {
- nd
expected to be active confirmed my expectauons endrely.
As I mentioned beforc, they a-rejust the samc people that
ar€ active all the time. But the lack in numb€r and the
territorial spread of those fe$, people mal<es jr atmost
npossiblc to creale a funcilonal platIorm for workjns
rogel ncr on d l o al . oul rq l -' cl
Bogdan C: This I will mal<eit short: I coutd say I searched
a lot for examples ofpeople doing things for the'idea,, now
'I found some of lhem, dd luckily
they are my friends.
ABB: As ue u derstand there uqs neeer i^ the shott
histors
of the uer! goung a^drchist
network
tn
Rom.lnld so much (:ttentio^ bel^g paid to tt bg medid,
and therefore bs publlc opi^ion as ueu. Desptte oI.he
ma.sstl]e intoxicatloi
uhich
produced. before the
'./,as towarCls and.chtsrs,
sltm^it
by
media
c.in got see^al^strea^
sore posltive side a^d. eentuat
possitilitles
uhic,a appedred for dndrchist tdeds ^eu
due
to this mdssive pftse^ce of d'ndrehists on the peoptes'
mouths l^ M@rch-Aprt| 2oo8?
Bogdaa Pr Y.s, almost all the sjdes were Dositjve Thev
hdre srrrLed w h .a ti ng
p-p.i
n
*i
"
�;
d
do,tn7utalso7wul lturlof /89 atry
sr asodmd aqr pu€ .ruou Jo sn.rlr rql pu€ parq 3q1.,
o"p r"rrn:E uit EIrEuod ur.rn1FJ.qluo4
.lo
"rqr
uopas{
p"y q"'.q.
it"r".o r",ii',.o"
"r
o3 -i.q1 .rnlF.",o*]"lpr.q,{q
teer Jo suroJ ru.r'lllp
i""r':"
","i0."0
u, atdoad 3ql ol tirEq oB 01 d.uour pEersur os pw sllnr
trIoqr€r puE xopoquo sueau srF. araa sllnJ puB ernrFc
r"oq" 8ulql3uos iEs si1.l pu€ i68 ra{E
.lo r.t"t"ilt
"qr
*
.r:i
u-sL'
)
i
e.t
'. , r : r .
'
; : ''- )-' r'
I
': '- '"'
""";
"'';;
5d'
,.', .,--;..,0""i
;-; .t " ;
'"-*;l;.r
|
.ql
sI slql
I suollrE el'l]uo3 3]€rrlur 01 ;UIIIIA slsl^I]'e lo rtqunu
o1 3nC s3grunoJ rusr'ljlp ur:uhn
p3llu!,tu.^
suueqs rol prru
s"urgad*/uopeuroJul
srshlrre q1I^!'qr
:Euv
Jo 1oI E 3^Eq srsr^IlrE uer@uod sunoi 1€q1ssa'r8 I
'eoorns
spu3uj rno uo{ uoddns rrlsl'ol
edorng punor€
PurLor! spuru}
tuolE alqlssod sI slr{1lng
E qllt'raqlo
'uos
pue a'u€rJ
aqr puE a^! os^r€$nlarnq
urlsol
ll^lntullv
'qlJo1uo{
'q
o r!-D
o ' l re q o B lr s
' or v?a s rro 'd
I rq J J r\ J unf
'
ir' Ltrh )nurruo
r
4aIlIoclno
,.auroclno IBuu -l '"'
Pue 'aou uBql
ll
'-': l::"::jij:'::1,,'"i""
ra83lq.5a^au sE,s f1!JEPIIoS u! I :l' j"I"J,l,ll.
li,l$',lj;11'.'.
rote ao u. pu u p ro || '"-ia1q9o".'sen.r{1pep11os"r
Jsoq|r uo
,'u.r i .,a;q..- q.= ",o.,a
".,,"r
np:
,", .,;.
nocJo llnq
^.
asrnoc;o
a{1 esr
adoq aql
n q 'l'lnoqE
noqE
l|
I adoq
"' ' "' *' i
,'l
tr-r
rooo'--'
e/l\,, I 'o
aaEq a6,,
or
ol lol
lol ' E eaEq
lll '"ry-"1:.."):
I lnlqr
{ulql
;,;;'.";r" "'.;aq;,,.
;"; r;"i,.,i","."11.":u''"p.'al".'
ll:-..::*:::."'-::",,"..:.,,.:l
puE
lo €3r€ urlo r3q:l
go
p""
;"
.. lou
,*"1-^
'ol]r€
"1,og"
"-,"*.&3^ punoJ I ${ IIls 'oBE s33e }s3q aql :uIAouI sn Jo auo q3ea soulunuuoJ u^!o rno
ar{11slIJ :8utu!.uoJ
stsEA
ul sl qS u rtl r r3 " rn o ' u r o r o s l e rra J ldur ex r r ol ) \ r rPrl n a
ox JI b.nqs. | erJU .Jqf d sE ptog
pgt /t4
ur urdd E L Lp n o ' l re rP B L rq ro u u p j J r qJ r uh noqrrs \l Jr'
Juopsana 41 bn
"t
stlurl )qr u'qlSu;lls plnoqs-aa lqnop ou qlb 'adorng
ppojn a.6!aq. ro! nlm l|!,pot :-,rytD.Yl
ot enll
lql qrll' uoser'door aql lnoqv
^oi
rr11 punoi€ rsrqr*w
rsrqnDu,
A;!r'"fJi
;s";r"w;;r
'DaP!
ia^lle
ul sanssl
llrltos avt ut
.111ut7.rr4 url:||m lo nFrl'uou'q'ra"".
.
ilsl"nuuol
-*t
r@h il€ no'{ puE 'solsddF :Tl eq
a:,rtd s.l!!r v auyoaiao *ontanb,,..11,.9r*qlq
ntlpi""
tiii
;"qr ;*roi lrilia"
;:;; i
'nq,i,nlw""; utof'ot
p! plp"a$a-"'
6a4+ v'9.1s;4;;iD
-riri.ut
"prrap
ip""
iuz uzi^ ritut"i-n;
4tto.., tuDt'tpro
.t u.ln ,l'n "t Japrsuoc .m lr 'm.pJ4u!
ti
-i;""
s?a 3H,. :1I uo usnlra sr']sod
ea. 3'lr
qrra teld-Fnxrsouoq
)ql Jo Sutur^J rqr ir IlnJ 'r uhol 'qr 'ft -ureds
q)srqrn'P
rurEspuB rEra rno rol aotr €uoslodrre sPdD
tt!:aY"l'
s,rt PlrEaou Ed r't .*'^
1"-'r':1^':1
ueJ ilct('3n lnoq" sI d31s lrcu &a^ -1o
33€ eq1 01lMduor
gt€ds ar{lur slsr:se1 aqr,(q pellol '1.od aql 'ero'l
uor
9€6I Jo
aqr ?^al3q ,{ITgarI pu3 aq-]ul pslels sjeqlo.
01puE
or lrnq or 'peardsor sn rq
'tr€r
lrlo, sn{l pa.{eld lIY
"^ ^o1r1
"*r "rt
p.'"
^,,r
;1";a
lnoqe s)iEadsleln l€ld,: ,1'.::1:^"^3^:"1
""l"p"l
? ur lr Ds ol ruo3
-
E
E
---
.q'ral'uoo 6J'^ a:Dt :rool ptno'
aldoedJ1 'r1rcaqr'ur su*,;d !J
,lou
* mov cuonttr|p tl4r s'L$
1 :o 9 asoql:oy lsnt s:n.t
'Iqlssod
lo-suo$ar
eqr tte or luPql I 3uorr Q
p""a" oqa"t atdo.d
- opo tl
i"""i, p""
"'tli Io -y!
'loJnsavr 6!!tt1l16u'ras
pa'! T1":::i
6!o areqr
"-ir i"t r"qr'"n or nr""l s'truo"
r"'Iooc
qrq^
Vrp
rr.,r.-oX ,"qro
",r^
"o:r"os aa1ttolluoaul so'pl lslurrDto 6ulPu'rdsias noa
.{q paulof.roa
'suosad
t'ro
t
'aqJ
"""* xrlc
"-^sr.or
rst1l'J'u'
Io rya-aoladly
olur u:,",os a:a^ a'gqriuaq eut! e pto s?'4c'urs
,no u1
1"qs ":tl-l
,=t y--------uo' nog :sav
s"$ . r . e l r no{ pLru)r u' ' 1 sr. v, 1| hsobt I
"'^l'i"qr"o,tp"'*","""1:"r"i""11i"pt*}JoluolDrytsnauaq]
p'rsdr
uorrer.doo, sqr >iulql r:crulptos
tr
U
P'*"
I
I
'c
----.--pE.qe Suro3Jo s.{Bd CurPuUroJ
..s3lllroqlnB olBls JoqtFl
qJl uJ)dxJ
aql
po"-*o"
aql
purruuroc
lcarlP
1n1,." !, "i.1oo"d lruro q)h
lcarlp
I
ro
| _ -::1:-::
Jo
sr qclqa Elpaur saEu
rgP-urr sI
"-'"-"-:-::--:
r'1, uo 5pdJorp I raPun
,"
1-':i
| "!:*"1
)"-'-l:.ll.l.l'^
.::illlo""-1of
',,; ";*,p,xJ,uoi
r{q rusgorral Jo slcB rIIIA
'dralaluoc e fq
.{€s.{lrEar
r
}u€r
rr asn63q
I
i:,"0
LIY
I
'
p
:
r
o
"
'
"
,'"1 ':l
iq r . r
arunsse
aruns
su
.",;' ", ' ' , ; i, " ; ; d
palElcossB
tulaq
tui
aq
l
't
I
o
"
t
e
1
"
o
"
"
r
'"
'"
I:;-ol- :;-puE
.,^,,^;
lsB
o ,,,"
,s,{s
|1IEs
' 1 1 ' : ! r Cl qutptos
i_" _ li
" . r Idr "L{ ."i,q"- ' \' q$"doJo
uralsfs
oIorIA
^ - louuer
'";02'.;o-;i;; $
" Ol suraru
Sutaru I
l': .'^'"
.'tl::e:di:^',Y,
'saBruno.
IIEo or
raqro ul o3€ sEe.{ pauaddErl | oql lsulEFE rrEc
puv
"H:-l:l^:",1-::i,;l
"1,',".,,"'t"'
'BIuEuroll uI uollezlrElllllu
oJ.
IIEc
rrE s
'l
-*"
s
+
$
lsuletB
+ s u rv o E
. . q , u r : , ir t ' p . -. . : u ' -^ J rrB n p , \ , DL , L E U^
|
i !'
.
\J.
.o onoi d
s-
I :1
tq1 "'
. .osd- ?trl
l.'".1uo- ' ' " :aou
^1.
'q'{Eor
33urssE ,s".pt rsq.Eue ror s)rl$qrssodJo raqunu 8rq €
aou u3do sn'lJ sl'uueqr AI rofEu rurls l{1lornoqqrtq
a@s eqr le uoor rraqr ur sru*d:ur^Eq ror luerlr EunE3q
lq paqsgu ueql p@ slsuueqr AJ srof€u tlll uo rnoqrlSrq
q"., r"qi
;" J;
;$;
rreus .{!a eq1 o1 rreq
suollre pu? suoqu3lul lnoq€
:uuraJer lue I"".aldo.d aqr 01"i,r"
p,i"a" e q1ft suo'.€
i,"
i",i*.,a"
;;ii;."r;r
""..j
tr"ot tt"-" io t"qt "q ptnoa aoIIoJ01.{ea poo8€ }Eql lulql
�hlighino //e furdersfron fubw
basicalLy to distract the workers from the thoughis of fte
have the most corrupted counrry in Europe and that's rvhy
revolution. And than, social will for the real change is the srat€ of the repression of course; cause NATO is a
alienated. Ith a lrap.
corruption and so repressjon.
The anarchists ideas de efleclively combined with thc
Inagine how big the space of aciion for police is, if lhey
uil
so ci al
lor
have fte German police logistics and the field of
cn a n ges
Rumanian bureaucracy when it's come to civjl
"Thls confrontation was the
where the people
.ights. Four days after I come back from
fact that it created a Bucharesl rs'o policcmcn at my door ask about
wiih that; but we
solidarity platform between the phone numbcr of the owner because I'm
illegal sial'ing ficrc, they sajd. 1 didn't ofiicially
many people that
met
lnd lhesc pcople so
change my lD lvith the new address. In the mean
lefs blast our ideas
there/then
for the first
ume one of them went in the house of my
a mo n g ihe whoLe
nelghbours lrying to gel complains about me and
'a
time"
socicty Nfe I prefer
ad!]ce thcD, I D a ddgerous person activating in
one worker as'ake
a rerrorisl
structure.
They came qalh
then hundreds s'avering.
intimidalions like 'You fltck me?1".becalrse on first ofApril
Ana: Wow. this ls a lery good question ..but I'm afrajd ftat
I had a neeting wilh them at.{teneu, cause by th. way
it might not recelv€ a proper answer. I guess lhat a firsi
thcy vjsit my job 3 oi a Emes speaking about us,"the
step would be to clarjfy what d anarchisi means. ln
terroists", and so of course I didn't honoured rhe I
'j
Romdia it's very confusing because a lor ot people that
i r\i d or ' o m-Fl j r I l vqi .h .uppo," d o bF on]
punk
belong to the
rock scene but that don't ever get "fricndly" discussion about mv ldeas, as thev sajd.
involved in social-poljtical acuons are seen as representing
But all this I should sar. tuin to be good for me
the darchlst scene. So, in thjs lvav a better terDinolog/
ulrimately because rnadc thc cohesjon between us, thc
for the Romanlan context wouid be
acuvi sts
ever ybody
to call it rhe "activist scene".
receivlng
the
The actual socjal will for chdge is
treatments, and also with
present ir the teellngs of most
some other slDpathizers.
Romanjans, I guess. . But due |o
Ana: ,^i this point, it is hard
the harsh llving conditions and
to think about the fulure
insecu.ity a lot oipeople find lt hard
consequehces. I guess that
to
think
about
organizing
a few people will conslantly
thcmsehes in structures that might
generatc social change on a long
the Romanian authorities
term (even if only from the power of
a.fler thc latesr events Bui I
per s onat e x a m p l e ). T h c
th e
guess that for most of us ir
indlvidualism and lack of initiative
was the ilrst time when
of the people mightr be really
realizing to what extcnt our
djsappojntine to see,-:but at the
ljvcs could be monirored by
sa me t im e I c ons i d e r i t to b e
the intelligence serices and
understandable I ,gu€ss that the
to
what
degree
of
.::ri:,
only way in,vbiah
thinss could
intimidation:snd.epression
ra
change in the I
bgi*g could be exposed Lo..on the basis of
s
+
s
s
$.
tlr..6onstitutionalnght offiei speech.Ther€rs
providing infomation
lisappoj:trtingthan to real;e this...
allernaiives thal they cd take into
e;bad_last week a demonstration againsr
their everyday realib'. '.
ssion, covered by media and saluted by the
Awdeness might mak€ people become more {
in lhe city. Now it looks like things are calm, but in
taking risk and creatin€ structures fo. F
. case it gers wors€ we
generating a po|ential social change.
' wanl to push back a lot
"There were people harassed
Bo g d a! C: I . ar nor
ma l ...
as at the times we are
in many citles. Some could
r hr s . I m' 8 h r rq n g ro a fd l e
supported
by
many
l d n d t o or A dnr z F b u s o m e l j m e s q h d ! I
stand this and went to
i. . no' r or r e a l . s o I th j n s b d j n e !.
Bucharest. some couldn't, In
".".=
wa
rL h dos f or ali r h" .o c i a l p ro b l e ms 5 s mo re
ABB: Th(lftk loa d lot
any case there was a huge
i mp o r r ant t han I o( u s rn 8 o n s o re , a i l h e re
NotJ, ls
f,or intenleu,
d - plc nl o' ar eas o l s o r' e ry w h , h i s n o r
the right
/nonent
to
problem in this mobilisation
covered-up by nobody.
ad.d a^gthittg
I didn't
and thls was the lack of a
ask rou and uhat low
small anti-repression group
ABB: Wt@t is a state oJ the ftpresslon
belie@ is imporaant to
co^necteaa urith NA?o.srtmr It to@arak
before the summit and lt was
th€ actielsts for nou? What do goL
Bogdan P: Thank you
never-experielced, part of
period?
expecttrc
this sid.e l^
also. Thdk to all ofyoul
activism here"
Bo g d aD P . I ll I k e r o d p s .fl ^ext
b F y o u r tV s h o w
Anq: Thank you also for
be" or e r h- s u mn i r.
Ih e re $ e re
l u .r
this. The questions were
polilicians,
intelleciuals
and
medja
very well addressed, but
journalists. The question was "How it came that Rom&ia
I think that the aswers that I gave mjght be a bil vague
received the honou! to organize the NATO summit?" and ...1 m not very satislled with this situation, but I found it
those people fight in arguments like "We have the 2nd really hard to aswer them in a comprehensive lvay It is
biggest building in the world aJte! Pentagon" or ',Because all very contextual md this made it even harder to explain
o u r e lf ols : r t he wa r ' o n rF n d s _ b. u r rh e tru e a n sw er i s: se
�hft?shina//e furdersfron &bw
I
Fonowing materiats deal with the April strikes dd work-place confrontations in Romania, in the first place al the
Dacia automobil lndustry ln Mloveni. we decided here to print two rexts deating \fiih ihe same srrike. The reasons
for thal arc as so... in the past ycars we have received almost no reporls on labour struggles in Romania so we ourselves as wel1our readers remain pretll. much uninfomed about lhat is going on in the region. We found also both
materials vely informative but slso prerry diffa€nt and supplementary to each orher.
The fext "Solldarttg.,,
ai AAe^ concept ttdPost-Comrr&
lst Ronld'nl(I" was pronded to us by ou! comrade from
Buchdest. The author ofthis t€xt is from Romania and is writing usually for a ... business magazine. The texi however cont3jns mmy inte.esring obs€nations dd explains some socio cultural backgrounds to ihe labour struggles
in the region. It was intended lo be published originaly in a maszine "Plotki' for which our Bucharest comiade is
wntlng,
The texts "Lou.ler, t'trorc self-Respect, more Insoknce...
Strlke at ttLe D4.cla.Ren,tull ln Rol'l4' td: d Iutnits
Poiat" and "Another Strtke Folloos'we have translated from the German publi.alion Wildcat (#81, May 2oo8)
after contacring the author of the texts. This author, a left wing actiiist from Berlin, thanks to her good knowiedge
of lhe Romdim
ldguage and understanding of social conflicts in the country, spent some time together with the
worke.s in Mioveni duins the second period of the strike. Her text is based therefore more personal experience, direcl
obsereations and discussions with the striking workers on the spot.
Thdks again for the possibitiq/ of presenting both materials to *!e ABB readers'.
Abotlsh'i''gBB
On the 2.lth of March this ycd about 80 percent of the
employecs of the cai mmufacturjng plmt of Dacia
Renault in Mioveni (RomMia)entered on srrike askins for
a salary increase of roughly 150 Euros per worker. The
mdagement ol the company refused rhese demands as
unrealistic, offered lnltially in rcturn a more modest 31
Euro salary increase pe! employ€e and contesaed the
legallty of the srrikc in court The
represenratives of the woikers say
that the increase they demand is
fair due to the grolvth in thc sdes
and pronts of the company in rccent
veds. Lasr lear a-lonc, Dacia sold
Dor e t hd 230 .0 0 0 c a rs o f i ts s u c
c es s f ul and c h c a p m o d e t
th e
Renault Logan. ln 2006, rhe 9e!
profit ot lhc French os'ned compa;y,
reac hed r he 1 OO mi l l i o n E u ro s
threshold, while last ycd it is expecl'
ed to be around 150 miilion Euros.
\{hai the workers demdd is their
shffe of the extraordinary success
ston that has been so fd the transformation of Dacia into a profitable
car manulacturer The representarives ofthe trade unions state rha! rhe
labor productivltv increased in a spec,
tacular fashion and it's high time the
Romania. x'orkcrs start being paid at decent levels, close
to the salaries oflheir collcagues in Western Europe. Iffor
cxample the minimum Nage in France ls almost 1300
Euro, the gross average wage jn thc Dacia plant in
Mloveni ]s liltle over 430 Euros. Given thc fact that rhis is
but the average salary. including lhat of the personnel in
the mmag€ment and administration that edns obvious
ly more, ihe average net incooe for a worker in lhe facLory cd be as low as only 200 Euros monihly. While lhe
Romanian average wage (324 Euros) is four times small
er rhan the Fr€nch minimum wase (1280 Euros), prices
in Romania reached almost 60% ofthe EuroDean aveEee
a-tter the country's accession into the EUI
It is rhus obvious ior ordinary people that
living slandards in the country are
remalning and the same level or even
golng down, rather lhan tending to equal
those in the old member states ofthe EU.
Therefore, the trade unions are more dd
more vocal in thejr deDmds for hisher
s'ages and better working conditions for
Romanian worke.s.
How !'as this strike at Dacia ieflected
in the Romanian media? Most TV
dcbatcs focused on the justification for
lhe strike and fie consequeoces of an
eventual departure of thc Frcnch com
pant Renault from Romdia in case a
too abmpt salary increase occurs dd
Romania won't remain the paradise of
cheap laboi that ir was durlng lhe past
seven years. When jt came u'jth thc concept for the very cheap Renault Logan
to be dcvclopcd in the nes'll' acquired
Romdian plant in I'lloveni, the French car-making giaDt
thou8ht tha. this could be done based ofthe los sage lev
els ln Romania as sell as by mjnimizing the Levels of
robollcs ln the faciorv. Thls means lhat the Miovcni plant
is the least technological modern factory ou,ned by
Renault :\"issan throughout rhe world as ivc11as one the
most cosr efecuve faclories. Thercforc thc cost of rhe
�dun? uralso?ut ! lrurof lsrysptry
luE,t\ lusuaSeuEu rqJ IInEJ rE Jpoqsuos puu pu€ loluor
slE^\€ oqa u.ueroj aq1 Jo stJeq eql puq3q 'dols ra^au
s.ul .(tqurss€ .q1 '>iroa tnJss.rls aq1 lnoqB r.8uE rleqr
sserdxr rilqJ .se3 fuE uI rr,rctaq oA luo$,{.q1 p@ uaql
roj unuruu
InlurPd .qr ripEerle aP spu€u]3p .s.qr leq1
p.srTEar as srr{ro,s .q1 qrra s}iP1 .ql Suunc 'srrnpord
pw P " i
r . n- u. d 3ur\no Lrra$ .uno f D oost p
U ' J uE pue
ssB.rcur
r.d r{ 002 Jo tro,{ d\E3q roJ ,iEd E4x. ur^.IP
rtr < P ,i FP s i u uorr
O el"s r., ro - )Jo (eo \" D | ohsaql JlEq soser r{loq ull .t.uou ralseg pu€ -seulsuqJ
rstgord
o/oor g luea
eq1
ur
uoqedltpred
Jo as€rr3ur
iaql ueqJ qruou rad (orng ItI)€'t
o99Jo as€3l.)ul{Eles
o qr . . J)ro\3rrw u.q rl l r o oLE rJp.up rodu. r:d! Jql
.,poueddrq tulqlduos
spreqho
uL,
-ruo. a{et or rrpro ur aarJ ,&o13ejSuIIuls lql qlIA enssl
.q1 ssncsrp sulurou
116 suoun 3q} Jo sr:pErl
raql p.iErdrr ru.uaBeuEtu EIrEC
:sr.{roh eqr or raljo ^{orrouol
3q1 :orpa 8uru.^a aq1 uo rillPull pa^!P .,! 3roj.q p.pua
1r lEqt rtqrssod s€s 1l :rou,{@ a> rls eql lnoqE pro6
ou sEA araqr aqr orper uo .loq sorl€uioJul @ uI sa^las
rno punoj a,$ dq .q] Suunc lrsalld Jo lt1tr 3qr paqJE.r
ea 8unl3^Err Jo s,{ep oNl r)}V .raql uo gulo8 IIIenlrE
st reqd se^t.srno rot tJaqr puE €ruEruod o1 dul E al€ru
01 .tlsnoaueluods :u]pl.3p 3/d sr3^!rp-.uFu. u€urao
,{q rllrts or p:cu.nuur 3rE Irqr parers EIr€qJo srariro.{.r11
',,ta8ardss33EJ'rededss.u rilep wuroC € ur 3lcuE raEuol
e ur pE.r plnoJ aa i€p 3uo rauralu .r.11!o sEA .Ilrls
erlt lnoqE uogeuroJul rno Jo .crnos dluo eql sdEp Iwl\l
ecBld eql uo saBP eerqJ
uoorunj ol peaol€ 3r3a suoqelrossB a3J .&3r\ paralleqs
s€s Flrder TErJos tq1 sllqa pemlr€4 ,{ilPtros ri4unoJ
aql lJ.l sEq I uoREuEId!3 auo sI usruntuuloc lss.rSord
IrrJos pu€ lueudota^ap s,adorng urrrsea Jo euolsrsu
-ror eq1 ua3q sEq lEqr .{luepllos lEql l.EI ,a auo3 aoH
pasruord sp$pu€ls Suuq arilr ura
ls.s 3q1 rpt^ord ol rEJ os palPl s€q rnq 'spuEq a1E^Irdur
,{uouora eqt lo %O/ tnd puE sru.ulsa^u u8€roj }IlSnorq
s€q leqt urstTBlrdErJo puErq PuorlBu .(n qlls pe1@r{ru.
srp .111o€q a^eq su€luEuod Iwu
',qBnoql ucql aculs
'Iu€!u.r:c pw atru€rJ sE s3ulunotr ulrsas
qsns uI u.:sun r3uu€ru cllsErsnqtua uE ur rl^1s-raqJ1€r{I
uooE4l"^rrd p.rErqu. slEluEuod 1e,{ 's.3,{oldue Jnqnd
p@ sr3:€uEu roJ uoqduroc Jo Ie aI qtlq ol peruno@
1r t€ql pue arnleJ I€1o1 E sea .{uouor. uru-elels 1€ql
aNl sr ll srepe.I uorun spErl Jo sael^.r3losqo 3ql uo rF;
.ql lnd .^Eq elpeu uEltEuod .q1 'p€orqE uo{ pasodur
pue uoBEzlrE^ud Jo asnEJeq
suel8ord AurrnlJnilsrr
r oa Jo tno rnd u3.q 3^Erl $oh Jo sspEr.p ra{€ 1€qr
uaurillunor aoitaj rsqt Jo suoqllu Jo ir.stur aql qlIA d1l
-pplos 8u$oqs ueqr r.qr"d papulu pr€a:{cEq se paila3
-red u.aq sdeate e^eq suolun-ipe4 pu€ se:{gls arar{d ill
l
Erueuou lslunuuo3 rsod roj ur.ued uouuror € sI s]r'u
'sls.nbar s,uorlrn 3perl aqr Jo ,{lll€uouer eq1 palqnop
Epau wru€uod aqr i.u€Jurnq leJrrllod € Suurps lnoq1 ! *
,(Ilunoo auoq slr ur .>ielu 1ou plnor i..npord q.uard er|
r€ql ltEu:lr€tq dE.q. srql SuDunousp Jo peelsul qSFi oo:l
3uocrq slsoJ roqPlJr crroJliro,{ eql Jo ruos rnr o1 surEunt
.q1 puqeq p3ullerq1 Pue lu3^orl l le as€.rrul tuEI€s eq1
uo uoqtsod slr spusjap -iluroqqnls ,iu€duor qru.rl .rl1
,{qs sI tEqJ ptroa Jqr ur .roqN3sl. lueld ?uq€u lEc pa
leluolnE {JInJ P Jo ]Eql ueql rsliPus sI r.>Foa u€IuEuod
olol€ leqr^ cEr@uod
ur e.qlEpIIoS saruEduror qtns .{q pasodut s>ls€l luer.qe
,{q p3snet s.snqe 01 qurnp puE ]zap ueas s.lluoqrne
@Iueuod 3q1 puE sleuoRBurlFu roJ SuDirod aldo.d
tuno{ pallxs Jo s1q3u .q] pu.Jap 01 .raql sI uogn .pe!
ou ',it3t€unuojun Iu€duor raq rol Ilgtnj 01 prlnb.r se,$
aqs Iroa lo peolra^o 3q1 .{q plsnE. uoEsneqxa uolj peap
punoJ sE$ 6uno,{Trtu3. 1u€€ ,(.uErlnsuo. aqr Jo q.uErq
1s€'l
@u€urou aqt roJ BuDiroe ueluoa Sunoi E'rE.I
srqtu Isqr rol lqEU 01 elq€ ere pue srtqunu uI qr8uJrls
3^Eq iJqr asner.q .sE3 .{ddEq e luesard.i si3ruo,{ erreq
ou .' rr.r
J! lr lna srrurD dr\ l prS ol oJor r-r!_fd-eD " Ll r" $
t,R ' .ei '
) r r Jo sJ. .. rud' r-drr Jq. Jo rcou
^q q.ns'rilluno.
rno
aq lrn €r)ec uo{ 1eql se s!:+4s
roJ luEN 3a q.rqa uoq.srlp ruarudola^ap 3q1 uo rleqep
Iear e sllEls p@ uo se^o!!l ,tl!I.os sq1 Irlun srslroa
aql Jo 3snE. aqr ptoqdn ,{.q1 urqa m^a isl€nlr.llslul
lss€p tuqro,t cq1
tsrulslp srstiroa ellq!$
Jo rq8rld :q1
pE8arsrp ot purr salla se ,{lel]os uPt@uot{ uI uo r.8u!l
llls 066I uo{ s.{Ep .iquroq esoqi Jo sssuanbasuor 3qJ
'066I Jo rauruns 3ql n au€3r
^€u
aq1 lsu.rEa€p3lsrlord 1Eq] slu.pn1s .r1r Jo luos (qle.p ol
8uqE.q ue^3) SupEaq Iq lelldEr .ql Jo s1te4s aqr uo r:pro
1!auui3^o3 qlIA
.peu sisuru .q1 !u3u.3p5laou{.8
tssEqrng ol rq8norg uaoDl IIaa sr sr!1o31noaqJ srsuiln
.ql Jo asoql III?Iradsa 'sraquau uolun .pe4 8ul)iulqr
e^DeN.suoc 6rou 01 sTEnlr.ll4ur pw slu.Pnls prpuru
uroJsr eq1 Sursoddo dq lgeurq uao slr ur .rnlce4 Pr.os
aq1 p.sn eurt.r d3u 3qi 'dre4uoJ.ql uo roqqSlau sr3q
ro srq pslEcj qJea uar{a trEls slqertsu 1€ql tuo{ uoqera
-qI aql apho.rd rou prp 686I ul nssasneaJJo Bullddol aqJ
.ul8ar eq1 ,{q pr orluor dnq34 )rr,$ sauo Auqsl:(. 3q1 pue
'EIUEtuodJo uolSer 3q]
ur suortrpuoJ 3JI re113qroj sarills Jo e^EA E Jo SuIuuISaq
E aq ptnoJ puE 686I a.urs rolJ3s 4€aud uEluEuod rql uI
3I3Bi!1s 1w3$u3rs ]sou aqr sr Er.€O uI iFls sIr{J orng
Oot .{Iuo s.r'l€.[oo u€lueuod r3q1 sttlta orng O0OZ
pu? 006 uaaarsq }lloM 3@s aql roJ tulll.8 aE qrlq,{
(slr€1uo. poo8 peltsnqElsr IlluaJar ri3ql sr.Xroa asoqa
u sarrorreJ llneu.d uI sr.tros
qrl$) ..@rd pse rit$nl
aq1 Jo :s.q] or u3q1 p.Eduor
1nq €IuEurod u! seSe^!
plEprrpls 3q1 ol s!te^\ ruas.rd rraqr .1Pl3.rl,uplp sraliroa
ipuelu3p stql purqaq suoq"lnJTer aql SuBed.rd u.qrt
%o/ 09 .tq sarEPs Jo ese)rrur w sea spuEurrp uEu
JLl r o ru o rl u c p J ' r - l J n u o . uJ $ , r @uod u J. nJ
€I]EO to sr3{ros 000eI ruo{ o0o8 lnoqE }z q.El\ uo
(i) :ulru.!\ ur ru'uou au€s rqr 1E prgper aq I1IA uols
s1 npoqtuana
r:,.p s rqJ i! anl4ror lllln a1luls a\J tl 1sn1o61J
nrUs sl hllo aW,, :slBs llepdn uE roj IsE .,\\ 3uo lsrg
eql rruErtu. ur€lu rql uo{ rsqlouE rrlj€ .uo 1no Surtuol
tsnf ,p sra{roN 3qf punos ou ?uqEur .rE spuEq uorl
Jnpord aqr istro^!,{poqou lng aJEI&iro,! rreql lP sI rllqs
lururoru l)qJ sasnq urU puE srEr IEuosrad qlIA IInJ Iu.rd
aou sr .r€td SuqPd aq'L llreld Jql spE,sor llq .ql dn
)), n\ ' (i D sduoJ\1 E J.rrou r\" N
oB r €3- i q Z I rN
..s 1r1Sutqlou rnq punoD .r€ srJirod
slsod .lu]s uo4 ^pp
.&unr.s ruos araq^fr.r. ..uetls lpa>tred 3r! srP. ,{lauol
.{3J € ,{Iuo tuetd .q1Jo :luo{ uI aJEId :uDlEd .tnq aqr uO
'p. r Er ot rl E sauoi r€d er.E o rq1 q aqr uo ai .q.\' userl d
' rtFus o ,!r\^rr! o. , rS ru J I Lr rl .
' rp
uou
pue auo i ue.sool l uo.t .A | suol sl .i p
: ^up, a!
:i
r
�fu/Bfiingrfiefurdersfron fubw
io ntroduce s'eekend,shifts. the so-called 4 shjft-sysrem
wrth only one free wcekend ln ihe month
La.er !,e speak to a Croup ofolder qorkers who arc sta\.
ing on Lhe park-place, drinking self made wine from the
plasiic cups and discussing loudLy. Ther are lmmediatclv
rcadl. to tell us aboul their sork condi
tions and the acrual state of the slrikc:
''\\'e had aUaued them to fuck us arcund
too lanq. In aur heads samething hap,
penedi We understaod that ue are here
daitlll the same uotk as the RenauLtworkers tn France and aur salanes ar€ so shirtq.
We are nat secand nar third uorld dng
"Neither second nor third world
anymore"
Since 196E rhe plant on the hill in
Miolenl produces in the firsrly, on licence of
Renault, Dacia 1300, and was proud of
Dlctalor Ccausescu. Renault finally took
Lhe plot oler in 1999 and dismlssed halfof
lhe 27 000 people employed at Lhat time.
Since 200.1, the cheap car Dacia Logan js
being buili hcrc. Originauy this car was
meanL fo. eascEuropean market and ln this wav buitt
e.g. lnto lhe kombi version could lit an entire pig. Then,
because of the decreasing jncomes of the people jn
WesLern Europe, lhe car become very popular there as
weU. In Germey one can buy it for 7 2OOEuro.
Todal' lhc factory complex consists of Logan producuon
facrory, mechanic secuons (motor and gear construction)
md a sectlon of body monlagc. Apart from thar, Dacia
Renaull has its local development division for the Logan
Nlodel with about 300 engineers. As the workers told us,
in Motor and gear construci.ion sections, works on new
and modern CNc-Dachines ar. being lead. In body mon
tage sections s'ork is mostly done manually with a low
level of technolosr.
In the area are aLsofound factories of the supply firms
where a further few thousands of
e mploy ees ar e fo u n d . F o r e x a m p l e
Johnson Controis is producidg the seats
for logan, s'hile YAIEO makes rhe
cables. During the srike some informarion about furlher suppliers appeded
in the media. The company Elba in
Timisoda, producing reflectors tor the
cars, supposedly announccd they to be
forced to shu! !bejr production for the
hmc of the srike in Daaa. Anothcr
suppler Borla Aomcai, close to ?jtesti
supposedlv dismjssed 60% of the
employees because of the longlelrn'
strike ln Miolcni, as Dacia is,the
main receiver oftheir products. Borla
Romcai produccs *halation-pipes
Down from lhe hil1, opposlte to rhe
prison of Mioveni, is located the
dport cenlre. There, ready ,ogan
cars are again put apart into the elements /Crq Completetg Knolked DounJ, put into boxes
md sen! to other Montage-factories in Russia, India ed
Morocco. Thls wav high custom costs for complere cars de
"Old and young Muncitori"
During lhe rally in Pltesti the nexi day we stdt to know
Rodica. She js hanging together with her older ftiend and
neighbour lrom Mioveni. I asked how many women are
$orking in the faciory. They dswer rhat half of rhe crew
are women. They are doing the same rvork as the mcn and
are paid the same IIost of rhem *ent dlrectlv from school
to ihe lacrcry. \'lany ofthe Dacla nlnciton (Rommian ter
mini lor L'orke, have, if men or womcn, behind rheo
..hcady 20 30 vears of rvork at the
asscmbll'-llne
ln lhis
factory.
Rodica already works here 31 ycars I
and is getting 253 Eruo brurto,
whjch means lhat in her pocket
rem:rins 157 Euro per month. Her
husband (,as lvorking in Dacia too.
but 2002 hc got some leavingmone). Since than he is u,orking
on building sites and earns less
than hls rvifc. Both rheir chlldrcn fr
arc already of age, and both of
rhem had no choice but start to
work in the faclory straight aftet
school. Daughtcr is 2E and she
slill livcs bv her parents jn thc 1lat
owncd by them ln lhe socialjst
block sqte building from the 60
ies in Mloveni. Rodica dd h€r
husband had to stop many yca^
lonS irom iaking their tradliional holidats at rhe Black Sea in ordcr to be abl€ to buy onc nelv
l,ogda Selen lears long ha!. Rodica, as sorker of Dacia,
to par rares in excess of 50'to of her monthlv lagc in order
to pa! back the car. Only 30% of their work colleagues
have their oNn cars
wh'lc thc "older ones" make about 70% of rhe Dacia
workcrs ni N{ioleni, in the last years more than 35OO
young Norkers were employed in the factory. The qualificatrons did not plav any roLe.They take anybody. On the
buses which tansport most of the workers evcry day to
lhe factory, there is a slogan to se€r "We are enployingt"
The neu'contracts are limlted to 3 or 6 months. Dismissals
and ncw emptovments belong to the dally pra{s. Ho$ever.
young workcrs are as well r€signing from the work bv
themsehes 'trtren samebod| remains at Daaa, tt means
that he,/ she has fanilv, ot debts, or he/she didn't fnd
anAthing better in ather .oun
ines"tells us Radu !'ho works at
the montage sector. The "young
ones" tre formally only tettinS
the mlnlmum wage of 200 Euro
brutto. Constddn has already
unlimited contlact even if he is
working not such a long time in
Dacia: "We ue.e disnlssed in
2ao6 aller three months of uork,
because thell didn't need us anA
more. We ha& be.n ,,1|.S"thet
abaut 504 people to uhich this l^tp
pened end ue uere uery angry. ln
Jrant of facto.s nunber aJ brcnd
neu cars gat manA cracks. At the
same time, il Lras clear that the
employment depanment .rill dslc Ls
sooner ar latet ta unLle.take the uork
again. We made an agreement
among many aJ us, and uhen one
.
manth later theA called us, L,e taLl
them collectiuely tlnt ue uill uadettake the uork oftlu iJ
trey giE us unLimited cantra.ts. It uarked".
s
I
$
u
Stdke in tbe legislative framewotk
In 2003 lhere was alreadl' a wlldcat strjke in Dacia bui
it stopped aJter a felv days. Thc actilists q'ere dismlsscd.
We cannot find dybody who could give us more information on thjs particular confrontation Only one rvorkcr
from the engine sectlon rcmembers, the wildcat strike at
�darnl ualgr? aul lrutrroflqtp)auv
I rrete9 ur JpEu osl€
s1?duoteruo{uor i'l} oi dals rsrrJ 3q1
ct1uls
ruoc b stipl r.qlnC
tnq)
3q1 alotrq aTDruDp4os.rll Yrom 133/s
aW $u1o6o pul) aldaad a4 01 s6ruq
t1 rcq la6uop aUr la asnoraq papua
aq 01 sD\ put) ?D6rIr sr 31uls :aTrrs
eql lsur€t€ p.pr..p l rno. ' 1ul od
rl.q1 FqJEsr :^Eq {aqr sl FdY uo
',t€a! srql uI pua @ 01 .IUrs .qr Sul]q
ot rspro ur unoJ ()1sroS 1ue@33€uEtlr
'uoq.npord aql ul ri€.rq puE -Na^o
eqlJo u&op lnqs a^rsu3d!J 01 par{sno
3q rou 01 1n8 suolsol&{. u3^o lo
re8uEp € 01 'pouad troqs B .{Iuo riT€
pEet wr 1r ellqa rsra'tloh rlq p:r.^or
aq '|ou uE. su3^o aql lE s.reldrtroa
.q1 alluls eqljo asner.a arou %c 6
Iluo sraJJo stroa la4s Jo 1u3u.3E
u€ul eqJ %sz Jo 3q plnoqs 3s€er3ul
elqnop pu€tu.p
JEurrunu tnq
:lu.r!aar8€ .^Ir3.I
,{IlEn]tE IaqJ"&EIES
Ior paEd.rd € uSrs 01 lws lou plp
!r?rw rojarry lql ( auBPr.do suoNn
3qJ
.perr ijql
lo euo ,?l'ryl,Pllos
'P3qsErIE to; srulod PDr€ .q1Jo .uO
'p.sn aj.d s:tlroq Pu€ sauols ,t!ol
cEJ .q] or .ruErlrc urEur 3qi Jo luo{
B 1ou E 01 3@r rr '1r o1 uolrrEar E sv
'srelro^lEuquls
aq1 urIJ 01 p.U€ls
osle or.{,{ splEnE ,irlnres Iq plddors
.raa lnq ale8 ur€lu ,q1 q8norql
,{ropEJ .qt r3tua ol srnoq .!rE3 aql
u paluE,{ sra{urs aqlJo 002 sralroa
ooo tI pa-{oldue el€ sxroala.rs uI
'BruEluod'9eTer uI'.praplloa sr.rnp
oid Ioals 1s.:Brq eql Jo euo 'lrrr4lt{
Jott.rv
Ja sriioalaals uI sr'iro!$
oooe Jo etturs e lnoqe oJuI sauol
' g 0 O Z ' i r Iu dy uo. { pE . r T Ep u € Er. Eo
ur pepur lsnt ,{Iuo peq rluls .qJ
tuDps aW udl frluatp lla papoua st aal'uatunnvryotu a\J uotun2qtJo slaquau
p t 'sau$npul a1o)s\a)
o !!D1sDDDO
lo %Ogtnoqt ruauou a\l lV ttuouad u llam sDpapnpra. puo paJdatcDaq al
apnud aul u| suafunapful
aL| ul 6|4sua sua|unapoJlulu|m s fa.fu]s .llonauap a\} Jo ac|o|daJJoso llam sD
'o1.as
lrrlpu:.s -aw aw lL)
a u".tioi
6861 aolaq npD lD sls]da-DDD1 ]|.su4otnv
'ns .it a",*at lo ss-oJd aw
'uutut
'uooerrlr snolr.s e sraluls eql uI Jleal3 plnoa
qruou .ql u puallra ar{ .uo lluo enlnl .q1 ur tuI^Eq
Jo lorrEur8irur aqr .{Iuo .Iurs aq1 Suunp rtr€q 8uH€}
sea l€qt uoD.npord lu.ueurad Jo u.ls.{s }JIqs t &ol.EJ
.q1 ur Subnpo4ut Jo Eapt r.qloue sn dou rol E.l3un sl
sII{t tinpuo. 013tqE lu:ua8euEu 3q1 st IIE lell pu€
^\oH
oa ol rspro ut spu.Iesa
e{F1s aql tuo{ :up ]sol3qi lno
aq1 ur dou >trod o1 !^Eq Iaqt .{tqur.ssE .&oFEJ:uunp plor
Sureq 3lE sra> od .q] aturs .q1 Jo pur aqr ralJB uoqs
as ao ao1&ohq n|llol
"rD!
-uau na u a6ro4t auas aq o1anDq a314J sburlrurns op 01
pans al jjlts arD am nA rDau nofr lDUm mo! puD6tapun
1 'qr!a, :ernss3rd .q] Sumuquo3 IEA slql uI puE uorl
-rnpord Jo Surddols raqrrnl roJ IllPnrua^a uE se Ieploq
qltE.q a^lr.ttoc E Sult€u.punJo eapl aql tu€Lluq .E aa
urqa sn 1ESurqSnet sr e.Ipod uoqEnlts a.u E qrns uI an
-urluoc pFos .luls eql doq Jo surqlqlssod sr3)iroa ruos
qlIA gutssnJstp arE eA\ scleuoErunJ u.,i.orlrqr lsulBBE
ad JI sn slsE }Iqs Eut
rrnor aqt ot o3 pFoJ ,{aqt JI
^\ou:{ eql pe.{El]3q pue apls
urou 3qr uo{ ueluoa auo sr3>luls
reqlo aqt ,iq rqBnoq sEA uoun 3q1 lo dlqsrap€3t .q] leql
a^3n3q ,{uew rq8rJ E uod or{,{ uosred E Jo uolsssrduil rq1
sa)lEu {poqoN 1!Ids aot E u ,{Ep slql uo sea sllqs ,rlr Jo
.8uEq. aqr lllun .rlqdsauly
lapoal rolun aw llo pass.lu
6E sNauou 2sua1 npua!1xa at atuD. I
s,a:)iurslo,od
'a:,'uls a\1pua a1 ualsoap a\t qlm ncldDlll! aram eaYom
6uLtas a\t lo nupw,, :,{€p 1xru pur,! pl-n{: aro i,aatopoos,,
r.dEdsaeu puorS.r 3q1q SuqEr,u uorslSap aqr uI.lEdlcJl
-red o] ar@r{. ou peq IIe I.q1 proljP plnor d3ql .rnsEeu
qrIA uooura{P l srU
uoiEuods@ rl { tuo l qr' s.snq.ql
tp .&opEl ar{r 1€ pa^Ixe qJlqa s3tEIIL\ puE sumol r.qlo
ur €uhrt .tdoad lJqs puocas .toqd eq1 3lduExa rod Suno^
aq1 ur 1Ed {oo1 1,uplp sr3>Fo^!Sulrluls ,{ueu ,lsnol^qo
. eq. D LE JU rr srq. S uno\ urrrua ou ' P $ rrru, {l urprrrJ
'ra.{unu sql au€. tr.qa uo4 aeui .{poqoN ra$o lllu
)ql Jo 3.uE1d).ce roJ p.1o^ .^eq sra{rod Buqurs 3q1 Jo
%o/ lPqr uoDeurojur s.o3 ssard .qi o.L p:qsIuIJ s€ 3lgrs
oql srrer p@ ru.u1r.6E arp suBrs uoon
"ur -1":j:",
aSea %SI te8 pForts {3uHgls lou .raa srol.es qloq
as3q'I)vSsJ sauEuotlsunj pue (srlrod-8utue€pJ sllriroa
palrts-uoN .seercul eSea %O]u%Og sl slql a8€re^" ue
uO I:'I 006 untululu rr^aaol{ ',&EIESqruou ruo Jo qSIq
u ZOOZlo stUord asutu3]ut eq1 $ uoqedlcpDd € sE urn
-ruerd rEln€u]s ar{r u€qt puE :aooZ raqueldas uo{ erou
ra'r 09 rorltoue p@ (sluaudEd >1.€q put os) sOoz .&€nuEr
uo4 Su4JErs asE3rruI-rBEA Iat 009lo slslsuoJ 1l srelroa
Suqu]s aqt Jo spuEursp .q1 uo{ rEJ .&a^ sI dee{uE pue
asroa urne slurod auos uI 'tuo snoh3rd eql @qr r.liaq
qcnu lou 'r.llo a.u € sI srrql .JroJ uI sI uorsnJuor .ql
,6r 'rN trEp-:{ursludv Jorr .{epuc'""r,"-.:<iy,i,,,*o
-a{rs ',{EpsmqJ uo 3rEId ioor qJlqa 3lu1s ar{] Jo SuIu
-uGaq oq1 3rurs Ilpr 8rq puooas aqr Suunp rEnbs .ql uo
puB .unq]4 aql uo srepEal uoun
srr{rod-EuDiuls 3q1
Jo
6uln!6 pu
Daa"
.r{1Jo aSesseu uoururor e.q!Illrs sl
"dn
aqtnoJql
sPueleea IIB tu||lol
orur rnd SuFq lou sI pua ar0 ul rnq sre>lloa .uros lo
spuru .ql ur ruesud aq ol u33s s.lthg.eJo Puq qrns Eur
-rprrapunJo eepl .qJ uof.r rno uI eq plno^{ 1I aoq llaa
s€ sn Suqse 3rE ,{.qI aluls eq} Jo lPd .&ElurI!.I. w
sr lSEioqes puE p3,to4srp Sul.q arP s8un{l luEru arrErl
ur s r{ u r.,' " fl L rs € ru n p .e q , a ou) i t r r qr lP qr s,L rr i uE t u
sn plol sratroa ;uHu1S drqsrapeal uorun aql dq FpI^
ord slauwqr uolrEuiolur rql uo luapuadsp s3^l:sueq1
SuqEu ap srsrtroa Auquls 3q1 pue uoun epE4 .Il1
Jo serqctuls prrqrErenr Jo .tuE{ .ql uqrh 33EId SupPl
alE s:ssarord uolstrap aqJ 3rnssard 3q1 .sEarrul plnoJ
,{.q1 qrrq^! qrh suoD.e s nr.lloo lo >lr€l puE sr.tlloa
eqr uaaar.q uoqeulpro or-Jlas Jo lrel sr ereqJ s.uepunoq
str sEq 'etuls sqr se II.a se sra{rod al{l Suoc S.JEJ
'3^pq a^! q.qs uopeulur3l.p Sugldsu eql Jo allds ul
a^rlElsr8al aqt r^Eat lou pFoqs sr rs aql 1€q1 p3x3€ ,ql
-rof€ru aqr rnq.&otrEJ aqr .^Bat lou pFor $tFrs .ql .roJ.q
dpEer 3raa sFnpord 3q1 ua^r os 'sr.uods@r roJ eiw4ua
.q1 lrotq or e.pl uE p€q -{.rt] SuuulSaq .q1 le reql
sn s lr ultwlsuoC uepplqroJ eE oreS .{-!o].€Jst]l lo ruo{
iosN srlroa
ur ro s Eq uoBrnpord ,q1 Jo lno suopre .ql
dpoqou rEql 3ruerlIrp aql qll,'!\ :3eld Suqroa raq/sq
1e u€u3r 91 seq .{poq.&a^g suo43as uoB3npord luar.J
Jrp eqr ueaalsq Sul^ou iou 3rE sre{roa tuqurs ieqi .ld
ruExa rod srtru upueJ ot t.lrs sr.: oa Bupiuls .qlreql
aer s3le1 (r) uoun .pp4 aq1 uaop lnqs leqrio esnErtq
pw l€:an peppsp 3q rou IId eiuls rq1 leq] rapro ul
o nawluLtm oapl ou antry
lol olt a,DuoN aUt ut
)aulo aW uort uot1ottuofu1au ault
uownpard 'utplcap
|sua4ras
p6 an non araH,, :s.{es .q .{u}s sulosuo .q1 SugcprsuoJ
qtnou: poo9 s.^tasuaql .'lEulproor 1ou plp srqroh
rEqr uoserr alil roj -{lpasoddns p.lEaJep sEA aulr lBi{l
������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Buruieni Nr. 3 (2015?)
Subject
The topic of the resource
Număr special Abolishing the Borders from Below (Anarchist Journal from Eastern Europe)
Articole: Anti NATO actions and its repercussions in Timișoara (feb. 2003)
Interview with Romanian anarchist (feb. 2003)
New Romanian Indymedia (iun 2004)
Basarabia Human Ground (oct 2006)
Review of Romanian publications
No-Border camp in Timișoara (apr. 2003)
Anti War actions in Craiova and Timișoara (apr 2003)
Interviews with anarchists from Craiova, Timișoara, București, Iași (oct 2006)
The restricted view. Stereotypes of Roma in Romanian Media (iul 2006)
Homelessness in Romania (iul 2006)
Campaign to save Inca center in Timișoara (feb 2006)
Gay Parade in Bucharest (aug 2005)
Subteran Collective No resources, many plans (dec 2005)
Romanian anarchist/anti-authoritarian/ anarcho-punk actvities (oct 2002)
Craiova Anarcho-Front (oct 2002)
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Ciumafaiu
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2015?
Language
A language of the resource
English
Type
The nature or genre of the resource
PDF
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2002-2006
Aactivist
Abolishing the Borders from Below
Anti-Front
anti-militarism
Anti-NATO
anti-război
București
Buruieni
Ciumafaiu
Craiova
Craiova Anarho-front
english
Gay Parade
Iași
Inca
interviuri
Irak
No Border Camp Timișoara
Timișoara
-
https://anarhiva.com/files/original/032ae1e07d1234d77fe647cfb3e21a24.pdf
5d7d6cd012ac13824ea43fb75201bc9d
PDF Text
Text
CU SANGE RECE
REVISTA ANARHISTA
�Aceasta revista s-a nascut din dorinta de a ne declara propriile idei, de a face
cunoastere modul in care gandim.
Noi nu apartinem niciunui grup, niciunui partid, nu avem o conduita de
respectat, nici o religie de raspandit/propovaduit, nici macar un program la
care sa ramanem fideli.
Vrem sa precizam ca nu cautam consensul, ca nu exista nici o moara la care
sa dam apa. Credem ca sunt mult mai stimulative diferentele, cand acestea
sunt sustinute de argumente, acele argumente ce de multe ori sunt prezentate
ca obstacole ale reactiei, cand de fapt sunt motorul.
Nu vrem sa ne resemnam, ne incapatanam sa o zicem pe-a noastra, pentru ca
ceea ce vedem in jurul nostru nu ne place. Este necesar sa indraznim/sa
cutezam in idei si in actiuni, fara sa asteptam, fara amanari si fara bisericute.
Intr-o societate in care fiinta umana nu este altceva decat o marfa/un produs;
in care controlul absolut este vandut ca si siguranta; in care industria
farmaceutica a transformat oamenii in cobai; in care centralele nucleare,
exploatarile de gaz, petrol, aur distrug planeta tera; consideram ca este
momentul sa reactionam cu sange rece si sa incercam in toate modurile sa
schimbam lucrurile.
…Cu sange rece este o revista anarhista in care se vor critica/ataca Statul,
Capitalismul, Biserica, Scoala, Familia si tot ceea ce tine in picioare aceasta
Societate.
Cuprins: “Fiecare persoana este aventurierul propriei idei”
Refuz sa fiu al doilea sex
Arzand femei:Vanatoarea de vrajitoare in Europa Occidentala
si ascensiunea capitalismului
MEDICINA UCIDE
Reflectii despre sistemul capitalist preluate din:
DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS HARIS
(CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)
�“Fiecare persoana este aventurierul propriei idei”
Cum se spunea, suntem intr-o situatie fara precedenta. Navigam fara
busola intr-o mare de furtuna, cu stelele acoperite de nori.
Totalitarismul tecnodemocratic a anihilat orice utopie ce ar fi putut
sa-l ameninte, secand orice sursa. Dar in acelasi timp imperiul sau se
prabuseste ca zidurile din Pompei, care au rezistat secole de istorie
dar nu catorva decenii de realitate virtuala. Piata planetara
iperfuturista nu a mentinut promisiunile paradisului, coridoarele sale
se dovedesc a fi un iad, dar toti doresc sa-i fie clienti. Aici si acolo,
intre rafturile goale sau abondante de marfuri avariate, incep sa se
inregistreze tresariri de furie. Clasa conducatoare e constransa sa
admita ca situatia poate sa explodeze de la un moment la altul, dar ca
nu exista alternative. Lasand de-o parte atat pesimismul catastrofic
conform caruia totul va disparea, dar si optimismul idiot conform
caruia s-au vazut si mai rele, ramane deschisa intrebarea: ce putem sa
facem?
Sa uitam Grecia. Acolo o populatie luptatoare si orgolioasa a fost
capabila sa iesa in strada alaturi de o miscare anarhista luptatoare si
orgolioasa. Nu mi se pare cazul sa fac analogii sau paragonari. Sa
uitam si Franta. Miscarile sale sociale, periferiile sale usor
incendiabile, cu totul necunoscute in latitudinea asta. Muncitorii sai
rapesc directorii si ameninta cu aruncatul in aer a fabricii, in schimb
ai nostrii ingroasa randurile exploatatilor din tarile occidentale,
acceptand cele mai teribile munci cu salarii mizere, dar oricum mai
bun decat acasa. Observati vreo diferenta?
Trebuie depasit sentimentul de paralizanta impotenta care ne poarta ,
daca nu la resemnare, la razboiul individual impotriva Statului sau
la mustrarea publica a Statului. Nu ne putem astepta la nimic de la cei
ce sunt satisfacuti.
�Utopie, vis, imposibil, fantastic, necunoscut…sunt doar cativa
termeni cu care a fost definita tensiunea /tendinta umana catre un
altceva absolut.
Ca altii inaintea noastra credem ca increderea si supunerea fata de
lumea reala sunt fundamnetul sclaviei. Abituati inca de la nastere sa
traim in puscaria cotidiana, suntem convinsi ca nimic nu poate exista
dincolo de zidurile acesteia. Unica noastra experienta de viata
coincide cu ritmurile si regulile sale. Simturile noastre sunt modelate
dupa sunetele, culorile, mirosurile, gusturile, ce se gasesc in
interiorul acesteia. Nascuti in sclavie, suntem gata sa juram ca lantul
ce ne tine legati este natural si inevitabil.
Datorita acestui motiv lamentarile noastre nu depasesc formele
inchisorii noastre, cerand reforme. Nimeni nu pune in discutie
substanta, pentru ca ar fi considerat absurd si de neconceput criticare
rasaritul soarelui. Ceea ce este Statul, este ceea ce e si va fi.
Sunt rari prizonieri convinsi ca dincolo de ziduri este cu totul altceva.
Acest altceva nu a fost niciodata vazut de cineva, doar imaginat, si
datorita acestui fapt nu se pot face previziuni ce nu sunt iluzorii. Si
totusi exista, suntem convinsi. E de- ajuns sa distrugem zidul care ne
separa. Este o tentatie exploziva care nu gaseste un consens intr-o
masa de detinuti ce au fost invatati inca din copilarie ca “nu se
renunta la cunoscut pentru necunoscut”. Teama de represalii si de
necunoscut ii face pe toti sa se multumeasca cu revaruirea peretilor
proprii celule. Si asa realitatea evidentieaza natura sa politieneasca,
in controlarea intregului spatiu de gandire.
E un cerc vicios din care nu se iese. Pentru a evada avem nevoie de
complicitatea celorlalti detinuti, dar care nu vor sa stie despre asta.
Daca prezentam deschis propunerile noastre, suntem respinsi de zidul
de cauciuc al neintelegerii. Asa ca pentru a castiga increderea lor
reducem tonurile, ne limitam sa susuram din cand in cand adevaratele
�noastre aspiratii, si intre timp pentru a fi acceptati participam la
rivendicarile lor practiche, concrete, imediate, ce sunt mai multe ore
la aer liber, celule mai spatioase, mancare mai hranitoare…
Si cu cat ne scufundam in interesele lor, cu atat mai mult absorb dint
timpul si atentia noastra, ignorand astfel cele mai profunde dorinte
ale noastre; pana a le uita.
Se numeste reproducere sociala. Activitatea cotidiana ale fiintelor
umane se reproduce atat pe ea cat si mediul inconjurator. Un sclav ce
se comporta ca un sclav perpetua sclavismul.Un prizonier ce se
comporta ca un prizonier perpetua inchisoarea. Familia, scoala,
serviciul, tot ceea ce facem zilnic reproduce sistemul
social.Parteciparea la realitate reproduce realitatea. Pentru a reusi a
merge mai departe, trebuie sa rupem aceasta vraja. Trbuie sa reusim
sa iesim din acest cerc magic cu riscul de a ramane singuri. Iata de ce
nu se poate renunta la vis. Iata de ce e important sa descoperim
“visatorul incurabil” ce se gaseste in noi, ultima protectie impotriva
citadinului-consumator.
�REFUZ SA FIU AL DOILEA SEX
Refuz sa ma supun rolului pe care l-am vazut împlinit la nesfârsit
de femeile din jurul meu. Refuz să fiu masina de facut copii, refuz să
traiesc asemeni unei sclave care s-a vândut de bună voie, ca un
dragut parazit în umbra tatalui meu, a sotului meu, a copiilor mei,
închistată într-o casatorie care sa nu ma multumeasca, dar pe care sa
o accept în virtutea traditiei, a moralei, pâna la urma în virtutea
inertiei si a unei paralizante obisnuinte, sperând mereu ca oamenii
din jurul meu, că barbatii din jurul meu vor deschide într-un final
ochii si ma vor vedea asa cum sunt. O fiintă umana, că vor înceta sa
ma considere un bun de-a gata.
Refuz să fiu judecată în virtutea a ceea ce nu sunt, ca un barbat
imperfect, dupa cum descria Sf. Toma, femeia-expresie apoteotică a
obtuzității care a caracterizat dintotdeauna biserica și pe
reprezentanții acesteia.
Refuz, totodată, ca, drept rezultat al zecilor și zecilor de ani de
agitații feministe mai mult sau mai puțin anemice, să accept un post
de conducere aruncat ca un os de dragul discriminării pozitive și să
mă identific tocmai cu acele structuri ale puterii, odinioară combătute
drept frustrante și tiranice. Căci accesul femeilor la putere, fie ea
politică, economică sau culturală, nu a schimbat cu nimic natura și
structura acelei puteri. Da, mie una mi se pare cel puțin ciudat că, de
exemplu, o femeie de culoare precum Condoleezza Rice a devenit
câinele de pază al unei culturi care a rămas,pana în ziua de azi,
esențialmente White Anglo-Saxon Protestant sau că o scriitoare de
renume și, de fapt, cu adevărat talentată precum Amélie Nothomb se
limiteazăla a scrie best-seller-uri mai degrabă feminine decât
feministe, mai degrabă amuzante și plăcute decât puternice sau
memorabile și care nu sunt, în definitiv, decât o variantă mai
prezentabilă a Cosmopolitanului.
�Despre rolul femeilor în literatură și politică s-a scris mult, de la Julia
Kristeva la Elaine Showalter, dar cred că întrebarea legitimă ar fi nu
ce facem cu puterea pe care ajungem sau nu să o deținem, ci ce facem
pur si simplu cu ceea ce suntem? Ce fac cu identitatea mea de angry
young woman care și-a renegat pe rând bunicul antisemit, tatăl
imatur și alcoolic? Ce fac când mi se servește faimoasa replică
Gândești așa pentru că ești femeie și îmi vine să-mi iau câmpii sau să
fac o criză de nervi precum Madame la Colère? Ce fac cu decizia de
a a fi mereu nimic mai mult, dar nimic mai puțin decât eu însămi, de
a nu mă transforma niciodată de dragul bărbaților din jurul meu?
Cum folosesc ceea ce sunt ca să creez solidaritatea care nu a existat
niciodată cu adevărat între femei?
Una dintre observațiile lui Simone de Beauvoir, care din păcate a
rămas valabila până în ziua de azi, cum că femeile au avut
întotdeauna tendința de a-și manifesta adeziunea mai degrabă față de
bărbații de aceeași rasă, clasă socială etc., decât față de femeile
aparținând unei alte rase sau clase sociale, m-a făcut să mă gândesc la
etichetele pe care le aplicăm zi de zi, conștient sau nu, femeilor din
jurul nostru și care nu au alt rezultat decât acela că formează alte și
alte minuscule bisericuțe de marginile cărora empatia noastră nu e
capabilă să treacă: femeie de succes, casnică, familistă convinsă,
punkistă, intelectuală, grupul fetelor care au băut prea multă apă plată
cu lămâie...Oare chiar avem nevoie să ne definim în termeni atât de
preciși încât să nu mai vedem dincolo de metrul care constituie
spațiul nostru personal?
Cred că numai depășind aceste bariere autoimpuse, noi, oamenii al
căror cod numeric personal începe cu cifra 2, vom reuși să construim
ceea ce ne dorim: în primul rând, o societate în care a fi femeie să
constituie o chestiune pur fisiologica și nu un criteriu de
discriminare, o societate în care să fim nu al doilea sex, ci pur și
simplu unul dintre sexe; în al doilea rând, o contracultură în care să
�nu ne mai lovim de misoginisme și/sau machisme ieftine de mahala
și care să devină astfel o contrapondere și o alternativă viabilă pentru
status-quo; și în al treilea, dar nicidecum în ultimul, rând, o viață
personală bazată pe dorința continuă de autodezvoltare, în care
deciziile să ne aparțină în întregime și în care să fim propriul nostru
stăpân.
Lk
MEDICINA UCIDE
Traim intr-o lume (societate) in care mafia medicala este
atotputernica.
Concurenta este eliminata, cercetarile sunt “indrumate”. Disidentii
sunt redusi la tacere si bagati in inchisoare. Produsele alternative
rentabile sunt recuperate de firmele multinationale, gratie legislatiilor
din Codexul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si brevetelor
Organizatiei Mondiale a Comertului.
Sustinuta de autoritati si de mass-media, frica pana la panica de
boala, de batranete si de moarte chinuie populatia. Obsesia
supravietuirii cu orice pret face sa prospere traficul international de
organe, de sange si de fetusi umani…pretul neavand nicio
importanta.
Alimentele sunt iradiate si modificate genetic, apa contaminate, aerul
otravit, rapoartele de nutritie eronate. Toate astea sunt bine intretinute
si manipulate de guvern si corporatii pentru a ne mentine pe noi
(populatia) in permanenta bolnavi si dependent de medicamente.
In acest moment, beneficiem de un sistem de sanatate controlat de
autoritatile financiare si politice, care nu cauta de cat sa obtina profit
de pe urma exploatarii sanatatii noastre. Si nu in ultimul rand, doresc
sa ne deposedeze de contrololul nostru asupra propriei sanatati.
Controlul
de
stat,
indiferent
de
ambalaj
(socialist,capitalist,comunist,liberal etc.) este un monopol. Fiind
controlati de stat, banii si criteriile de practica medicala, ajungem sa
pierdem controlul nostru individual.
De fiecare data cand ne prezentam la medic, chiar si cu un simptom
banal, ne intoarcem cu cel putin un medicament trecut in
reteta.Niciodata nu ni se spune sa schimbam dieta (sa nu mai
�mancam carne, care s-a dovedit a fi cauza majoritatii bolilor
abundentei), sa muncim mai putin, sa ne odihnim, sa ne relaxam. (…)
Asigurarile de sanatate nu prevad fonduri pentru sanatate, ei doar
ramburseaza cheltuielile pentru boala.
Asa numitele sisteme de sanatate, in realitate, ele sunt sisteme de
boala.Noi practicam o medicina a bolii care:
-se concentreaza asupra bolii in locul sanatatii;
-recunoaste existenta unui singur corp; (separarea trupului de suflet)
-trateaza doar simptomele si nu cauzele;
-tine pacientul in ignoranta si dependenta;
-incurajeaza consumul;
-ne face mai bolinavi;
-ne bombardeaza cu medicamente si apoi murim;
-este costisitoare.
In numele preventiei bolii esti atacat, mutilat, distrus si ruinat.
Invazia agresiva a companiilor publicitare, cu scopul de a preveni
cancerul la san, a adus atatea femei la disperare, la frica de aceasta
boala, incat si-au extirpat sanii inainte de a avea aceasta boala, ba
chiar mai mult, multe mame au facut asta si cu ficele lor.In plus,
expunerea sanilor( tesut cel mai sensibil din tot corpul) la radiati nu
face decat sa ne slabeasca si mai mult sistemul imunitar. Nu ne este
spus ca, de fapt, cancerul la san este o boala a sufletului, este
rezultatul sentimentelor de deznadejde si neputinta. Dar in schimb,
autoritatile fac tot posibilul ca femeia sa se confrunte cu astfel de
sentimente in de-a-lungul vietii ei.
Un alt exemplu, o femeie insarcinata. Ce poate fi mai normal?
Generatii intregi inaintea noastra au avut si ei copii la fel de normali
si nu au mers (niciodata) la medic. Azi, in numele preventiei bolii, a
malformatiei sau a nu mai stiu ce boli, de multe ori inventate,
mamele devin pioni de sah ai sistemului sanatatii.De la primul
control (in multe cazuri) se face programarea cezarienei ( se
considera ca este periculos in zilele astea sa mai nasti normal, plus
costurile trebuie platite de pacient), mama este supusa periodic la
examene ecografice (nu de alta, dar pentru a obisnui fatul cu
radiatiile ce-l asteapta afara). Dupa toate astea, viitoarea mama
incepe sa-si faca griji, apoi este invadata de suplimente alimentare si
altele, totul pentru a da nastere unui copil “normal” care sa
�corespunda calculelor statistice (“normalitatea” fiind o notiune pur
statistica).
Fiecare etapa naturala din viata unei femei este tratata precum o
boala: menstruatia si sindromul sau premenstrual; menopauza pentru
care sunt prescrise sistematic tratamente hormonale, depresia de dupa
nastere ,etc. Sindromul premenstrual a fost clasat ca boala psihiatrica
in cadrul DMS, biblia diagnosticelor. A fi femeie este sinonim cu a fi
nebun.
Si cazurile sunt multe in care corpul femeilor este exploatat si mutilat
de aceasta medicina a sanatatii. Femeia nu este singura victima a
acestei situatii.Copiii care nu se incadreaza in aceste norme sunt
deasemenea tratati medical.Un copil prea rebel sau prea activ,
obraznic (forme de manifestari firesti ale copilariei) este tratat cu
medicamente pentru o boala inexistenta. Colesterolul, de cel care
"sufera" o mare parte din populatie, nu este o boala ,ci o cifra.
Reducandu-ne la cifre, pot sa ne vanda pilule care ne imbolnavesc .
Obezitatea, la fel, este rezultatul unei probleme emotionale (un
moment semnificativ in viata noastra) care conduce la acumularea
grasimilor. Dupa ce ne debarasam de aceste vechi emotii, greutatea
noastra se restabileste. Dar obezitatea se plateste. Ea procura enorme
sume de bani industriei si mentine oameni in subordonarea
autoritatilor facandu-i sa se simta anormali si vinovati ca mananca
prea mult.
Medicina bolii pe care o practicam noi azi nu a fost tot timpul asa.
Problemele cele mai des intalnite sunt minore si reinoada emotii,
acestea nu necesita tratamente medicale extraordinare, ci mai degraba
ascultare, indrumare, ajutor moral, schimb de alimentatie…In plus
femeile sunt cele care se ocupa de sanatate familie si cer sfatul
medicului in numele copiilor si al sotului, intotdeauna sanatatea a
fost afacerea femeilor. De altfel, ele sunt tinta reclamelor la
majoritatea produselor farmaceutice (mama stie medicamentul
“potrivit” pentru copii, mama stie ce e bine pentru tata, mama stie ce
e bine pentru ea ca sa fie familia ok, dar mai putina grija pentru ea).A
trata ( a purta de grija ) pe cineva (cuiva) necesita sentimente,
intuitie, perspicacitate, observare, compasiune, devotament, dragoste
si intelepciune. Acestea fiind calitati ce apartin principiului
feminin.Este motivul pentru care sanatatea era asigurata de femei:
mame, bunici, moase, tamaduitoare, infirmiere, etc.Acestea practicau
�o medicina empirica, fondata pe experiente si pe bun simt. Sanatatea
nu costa prea scump si toti oamenii saraci aveau acces. Oamenii le
numeau intelepte, autoritatile le tratau drept vrajitoare si sarlatane.
Biserica, in acea vreme, atotputernica, descuraja practicarea
medicinei, considera boala ca o pedeapsa de la dumnezeu pentru
faptele comise.
In secolul al XIII-lea, biserica a acceptat medicina sa fie practicata.In
cadrul universitatilor incep sa apara scoli de medicina de unde
femeile erau excluse. Astfel a aparut, in mod oficial, medicina
practicata de barbati.O medicina care era riguros controlata de
biserica si care servea bogatilor ( cei saraci nepermitandu-si costurile
unui medic ). Autoritatile interzic practicarea medicinei celor care nu
au diploma, iar universitatile sunt inchise femeilor (a caror practici
medicale erau eficace si putin costisitoare ). S-a format o medicina cu
barbati profesionisti, sub protectia si patronajul claselor dominante,
prin eliminarea practicienelor de sanatate de catre autoritati pentru a
servi propriilor interese.
Istoria se repeta.Fie ca este vorba despre legile religioase ale
Inchizitiei, din epoca medievala, sau despre legile medicale ale
secolului nostru, rezultatul este intotdeauna acelasi: o minoritater de
privilegiati fac legi pentru a domina si exploata majoritatea, in
special pe cei saraci.
Intre 1257-1816, Inchizitia a torturat si a ars milioane de persoane
inocente, persoane acuzate de erezie fata de dogmele religioase si
vrajitorie.Erau judecate fara proces, in secret, sub teroare si tortura.
Daca “marturiseau” erau recunoscute ca fiind vinovate de
vrajitorie.Daca “nu marturiseau” erau recunoscute ca fiind vinovate
de erezie. Apoi erau arse pe rug. Nimeni nu scapa.Astlfel de-a lungul
a trei secole au fost exterminate circa a noua milioane (9 000 000) de
vrajitoare; 80% dintre ele erau femei si copii. Femeile erau violate in
timp ce erau torturate. Nimeni nu era gratiat. Familia lor era
deposedata, iar mai tarziu cadavrele lor erau dezgropate si arse.
Manualul Inchizitiei, Malleus Maleficarum (Barosul vrajitoarelor)
stipula ca vrajitoarele trebuiau “deseori expuse torturii”. Acest regim
al terorii a durat timp de cinci secole si avea binecuvantarea papei.
Vanatoarea de vrajitoare era o campanie bine organizata, initiata,
finantata si executata de biserica si stat.
�Se foloseau de aceasta teroare pentru a domina si exploata populatia.
Pentru a infrange rezistenta nesupusilor. Pentru a impune populatiei o
religie pe care aceasta nu o dorea, pentru imbogatirea demnitarilor sai
( autoritatile religioase ) si a complicilor sai (inchizitorii). Acestia din
urma se bucurau de privilegii particulare si erau binenteles deasupra
legii.
De ce femeile? Pentru eliminarea principiului feminin. Conducerea
naturala (increderea, comportamentul firesc si liber ) , pe care o
exercitau in cadrul comunitatii, ameninta puterea autoritatilor
(principiul masculin barbatesc). Asigurau sanatatea (barbatii au
invatat de la ele); transmiteau traditiile; femeile varstnice rezolvau
conflictele cu intelepciune. Aveau putere naturala.Erau puternice.
Barbati sau femei, toate persoanele care aveau ceva de spus
constituiau o amenintare la adresa bogatiei si puterii minoritatii
privilegiate. Ca urmare, trebuiau eliminate. Astfel femeile erau
declarate vrajitoare, apoi arse pe rug. Puterea lor era eliminata, iar
bunurile lor erau sechestrate. Toate femeile necasatorite, cu
indemanare neobisnuita, sau cu o trasatura particulara (par rosu,
alunite) riscau o acuzatie de vrajitorie, deci moartea.
Intotdeauna, autoritatile – cand regale, cand religioase, cand
aristocratice, cand financiare (capitaliste) – au combatut principiul
feminin pentru a obtine sistemul lor patriarhal de dominare si
exploatare. Excluderea principiului feminin era intotdeauna facuta in
detrimentul femeilor care erau mutilate si eliminate. Lucrul adevarat
si in zilele noastre.
Regimul terorii perpetua, mai abil. Istoria se repeta.
De-a lungul timpului, femeile, in special cele sarace si populatiile de
la sat nu au renuntat la leacurile din plante si la traiul lor de viata
sanatos ( nu au adoptat un stil de viata al abundantei). Neputand opri
adaptarea si supravietuirea acestor oameni si vazand ca functioneaza
metodele lor de vindecare, societatea capitalista s-a gandit sa profite
de acest lucru si s-au folosit de leacurile, remediile, stilul lor de
viata, patentandu-le si automat devenind sub controlul lor (la o
multime de populatii indigene le este interzis sa mai cultive anumite
plante ca orezul basmati, copacul neem si altele, pe care decenii la
rand le-au cultivat stramosii lor; controlul acestor plante este detinut
de companii multinationale).
�Capitalismul si statul, pentru a detine un control mai mare si a
manipula mai usor si venind, totodata si, cu asa-zisa emancipare a
femeilor, a oferit si acestora posibilitatea de a studia ( mai bine zis
,de a le instrui) medicina (la inceput doar ca sore si infirmiere) si a o
practica. Dar puterea de decizie in aceste institutii a fost si a ramas,
pentru totdeauna, a barbatilor.In cercetarile stiintifice, in ministrele
sanatatii, in cadrele scolare, in spitale, in literatura cei care domina si
conduc sunt barbatii. De altfel au manipulat populatia in asa fel incat
increderea majoritatii pacientilor este acordata barbatilor in mare
parte. Am intalnit femei care prefera sa mearga la ginecologi barbati
pentru ca “sunt mai buni” decat femeile. Oare noi femeile nu avem
simturi, suflet, creier, nu stim ce se intampla cu corpurile noastre?
Noi insine ar trebui sa ne cunoastem cel mai bine corpul, sa ni-l
ingrijim,sa-l respectam si sa avem control total asupra lui.
Biserica nu a renuntat niciodata la rolul ei de bagacioasa in treburile
statului si a capitalismului.Si inca mai boicoteaza si in zilele astea
unele practici ale medicinei, tot nu a renuntat ( in acelasi timp si
jucator important in decizii) la controlul asupra corpului femeii
(avortul, nebunia). In manastiri, preotii decid daca calugaritele cu
unele probleme mintale trebuie sa moara.
In momentul de fata, nu se mai foloseste rugul, dar cercetatorii,
medicii care indraznesc sa critice si sa aduca argumente impotriva
acestei medicini a bolii sunt foarte usor redusi la tacere, sunt
amenintati, torturati, nu mai au acces la fonduri, li se retrage licenta
de practica medicala, inchisi, aruncati din tara (cazul dr Ryke Geerd
Hamer, Ghislaine Lanctot, Colin Campbell si multi alti).
Dragostea de bani si de putere a determinat unele state sa accepte
oficial si legal practicarea medicinei alternative. Pentru a detine mai
bine controlul, au infintat scoli de medicina alternativa pe care tot
statul si corporatiile le conduc. Ei sunt cei care fixeaza regulile si
decid unde sa te opresti si sa treci pe medicina alopata. Iar cei care nu
detin aceste diplome si practica metode alternative fara diploma sunt
si azi considerati sarlatani, vrajitori , nebuni etc. Si nici leacurile nu
au fost lasate mai prejos. Ele au fost patentate de industria
farmaceutica si doar cele cu avizul Sanatatii sunt “bune” si “sigure”.
In remediile femeilor din piete, ale bunicilor , ale tarancilor, moaselor
nu trebuie sa avem “incredere” ca nu sunt avizate si aceste femei si
azi sunt considerate vrajitoare, tiganci…
�Societatea capitalista , prin manipularea si modurile agresiva cu care
practica aceasta medicina a bolii a facut din noi niste oameni morti ,
din punct de vedere al gandirii, incat am ajuns sa fim ucisi cu sange
rece. Dragostea noastra de viata ( de a trai sau de a nu mai muri ) ne
ucide.
Dragostea de bani, de putere, de control ucide cu sange rece.
Lk
�ARZAND FEMEI: VANATOAREA DE VRAJITOARE IN
EUROPA OCCIDENTALA SI ASCENSIUNEA
CAPITALISMULUI
In timpul celui de-al XVI-lea secol si al XVII-lea secol, in toata
Europa Occidentala, in fiecare oras si sat sunt ucize in masa femei cu
acuza de vrajitorie. In anumite zone sunt ucise in numar restrans in
fiecare saptamana; in altele sunt ucise cu sutele in acelasi moment.
Crimele continuara pentru doua secole, schimband viata tuturor: se
raspandira in lung si in lat, distrugand retele de solidarietate si
rezistenta – si nu se oprira fiindca lumea nu se supusa de-ajuns si
Statul inflorii; fiindca raporturile sociale capitaliste si Biserica nu siau infipt ghearele in mintile si in vietile oamenilor.
Este dificil de gasit numarul exact al femeilor ucise in Europa
Occidentala in perioada Inchizitiei, dar este probabil ca s-a tratat de
sute de mii, intr-o perioada in care populatia Europei era mult mai
redusa decat cea de astazi. In Anglia, circa un sfert din procesele
penale de la inceputul celui de-al saisprezecelea si inceputul celui deal saptesprezecelea secol au fost procese de vrajitoare, iar majoritatea
celor acuzate au fost si condamnate la moarte. Nici procesele de
vrajitoare, nici conceptia despre vrajitoare ca fiind creature perfide
nu exista inainte de aceasta perioada.
Executia vrajitoarelor a fost folosita de clasele conducatoare
europene cu scopuri diferite : confiscarea proprietatii, demonizarea
moaselor si lecuitoarelor, controlul reproducerii, cresterea controlului
social si a rolurilor de gen si excluderea femeilor de la activitatile
economice, politice si sociale. Aceasta a fost folosita nu doar pentru
ditrugerea vechilor stiluri de viata comunitara cat si pentru
condamnarea determinatelor practici tradizionale, dar
si un
instrument cu care rezistenta la schimbarile sociale si economice a
fost distrusa.
Vrajitoarele apartin claselor de jos. Majoritatea femeilor acuzate
sunt taranci sarace, iar acuzatori lor sunt membri ai clerului sau
�persoane instarite din aceiasi comunitate – de multe ori erau cei ce le
dadeau lor de munca sau stapanii lor.
Vrajitoarele sunt femei. Existau barbati care practicau toate
tipurile de magie si creau leacuri vindecatoare, dar nu erau
condamnati la moarte. Joan Bodin, presupusa figura importanta a
Iluminismului, este autorul francez a unei carti despre/pentru
vanatoarea de vrajitoare, facand proportia intre barbati si femei, erau
de 50 la 1. In Anglia 90% dintre cei ucisi erau femei si majoritatea
barbatilor ucisi erau sotii condamnatelor.
Fenomenul a cuprins toata Europa Occidentala, reprezentand un
profund derapaj la nivel filozofic, social si politic; fiind clar
orchestrat de autoritatile cele mai inalte: procesele in sine se refereau
la aspectele existentei cotidiane si la problemele legate de viata
comunitatii. Acuza era de “vrajitorie”, dar crimele ce constituiau
probele acuzatorie erau: inchegarea laptelui, furtul de mere, ajutorul
dat unei vecine sa nasca, crearea leacurilor cu ierburi. Procesele
vrajitoarelor demonstreaza cum ample si profunde schimbarii ale
puterii in istoria europeana au fost facute la nivel de stat, impotriva
practicilor de zi cu zi ale tarancilor. Efectele au fost atat de decisive
ca putem simti impactul in raporturile de gen si de clasa chiar si
astazi.
Vanatorile de vrajitoare erau atacuri metodice organizate,
coordonate si complexe. Biserica definea problema vrajitoarele;
doctorii le examinau, torturau si condamnau; avocatii formau
acuzele si se ocupa de procedurile legale; iar administratorii statului
organizau executiile.
In timp ce se asiste la extinderea folosirii banului, a muncii
salariate, a noilor meserii si a urbanizarii, vanatorile de vrajitoare
sunt metode/strategii folosite pentru controlarea si supunerea
femeilor a caror independenta sociala si economica era o amenintare
a ordinii sociale din perioada respectiva. Mary Daly afirma ca
vrajitoarele acuzate erau: “femei a caror independenta si a caror
comportamente in sfera fizica, intelectuala, economica, morala si
�spirituala amenintau profund monopolul masculin in ori si care
spatiu”. In timp ce femeile erau excluse din viata economica si
politica, ridicolizarea si violenta erau armele principale folosite
pentru intarirea si justificarea noilor raporturi intre sexe.
Schimbarea vietii la sat, in care existenta fiecaruia era strans
legata de a celuilalt, a mutat controlul social patriarhal de la nivelul
normelor satului la cel al legilor statului.
Unul dintre efectele proceselor vrajitoarelor a fost schimbarea
perceptiei sexualitatii feminine si a caracteristicilor de gen; de la
puternic la slab. In mai mult de jumatate dintre procese, femeile erau
acuzate de delicte sexuale, de exemplul : sexul in afara casatoriei, sex
cu diavolul, cu animale etc.
Demonizarea sexualitatii feminine independenta si nu orientata spre
reproducere a creat cadrul pentru dezvoltarea familiei celulare si cel
al femeii ca si proprietate a sotului.
Inainte de aceasta perioada, sanatatea era domeniul femeilor
lecuitoare ce apartineau clasei taranesti, ale caror cunostiinte si
capacitati erau remarcabile. Tema sanatatii apare in multe procese, de
exemplu in declaratiile in care femeile au vindecat o persoana ce apoi
s-a imbolnavit din nou, sau viceversa, s-a vindecat. Se sustinea ca
magia era de domeniul Bisericii, iar tratamentele sanitare de
domeniul establishmentu-lui medicilor. Procesele vrajitoarelor a
reusit sa transforme in praf o cantitate enorma de cunostiinte
tradizionale, dezradacinand astfel controlul corpului uman din partea
comunitatilor sarace.
“Nimeni nu face mai mult rau Bisericii Catolice decat moasele”,
afirma cartea ce condamna vrajitoarele “Malleus Maleficarum”; iar
Bola Papala din 1484 afirma: “Vrajitoarele distrug puii
femeilor…Interzic barbatilor sa genereze si femeilor sa procreeze”.
Orice gen de munca legat de medicina sexuala – ostetrica/moasa,
anticonceptionalele sau avortul – era condamnate; toate acestea se
refereau la controlul corpului si mai ales la corpul feminin si la
reproducere.
�Distrugerea lecuitoarelor si a moaselor a mers la pas cu aparitia
unei noi “logici/teorii”. Noii oameni de stiinta au fost complici in
mod absolut la procesele vrajitoarelor; de departe fiind un deliriu
declansat de timpurile de magie si superstitie; acestea erau o parte
importanta din campania condusa de insasi oamenii “Iluminismului”.
Contextul in care se aflau era de asa-zisa lupta pentru “adevar”,
conceptele ce ii incurajau era controlul lumii naturale, acceptarea
ierarhiei ca si factor “natural” si separarea corp-minte, atat de utila
capitalismului.
Tactica de demonizare a femeilor, consolidata de violenta de gen a
fost folosita de-a lungul secolelor in toata lumea pentru a distruge
comunitatile si rezistenta impotriva exploatarii, si pentru alimentarea
dividerii in clase (dividere intre genuri si dividerea in sectiuni a clasei
insasi).
Demonizarea “negrilor” in timpul primei faze a colonialismului a
avut un rol asemanator. Stereotipurile sunt create si sustinute de
teroarea violentei pentru a permite exproprierea terenurilor, resurelor,
corpurilor sau timpului. Sexismul si rasismul ca rezultate, bine
inradacinate, raman in psihicul nostru si justifica exploatarea si
represiunea ce continua se existe.
Preluat din pamfletul “Burning Women –The European Witch Hunts, enclosure and the
rise of capitalism” publicat de Past Tense Publications)
Reflectii despre sistemul capitalist preluate din:
DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS
HARIS (CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)
Pe 23 septembrie 2009, anarhistul Haris Hatzimichelakis (19 ani)
a fost arestat impreuna cu alte trei persoane in casa sa din Halandri
(Atena, Grecia) si acuzat ca facand parte din Conspiratia Celulelor de
Foc. In noiembrie 2010, dupa arestul lui Panayiotis Argyrou si
Gerasimos Tsakalos pentru trimiterea a catorva pachete explozive,
toti trei au revendicat ca faceau parte din Conspiratia Celulelor de
Foc. Haris a fost judecat in primul proces al CCF, in asa zisul “caz
�Halandri” (pentru trei atacuri specifice ale CCF). Cei trei membri al
tribunalului au dat condamnari mai mari decat cele cerute: pentru cei
doi membri al CCF, Haris Hatzimichelakis si Panayiotis Argyrou, 25
de ani de inchisoare, pentru o condamnare totala de 77 de ani. Pentru
ceilalti imputati (Giorgos Karagiannidis, Panayiotis Masouras,
Alexandros Mitrousias, Konstantina Karakatsani), ce au negat
participarea lor, 20 de ani pentru primul si 11 pentru ceilalti.
Haris Hatzimichelakis a fost recunoscut ca “vinovat de crearea
unei organizatii teroriste, fabricarea de explozibil, posesia de
explozibil si de efecuarea de atentate explozive in vecinatatea
Ministerului Macedonia-Tracia, la casa fostului viceministru de
Interne Panayiotis Hinofotis si la casele ministrilor PASOK Louka
Katseli e Gerasimos Arsenis”.
…Sistemul capitalist se bazeaza pe exploatarea si represiunea
fiintelor umane de catre celelalte fiinte umane, si obiectivul sau este
productia continua – pe spatele zdrobitei majoritati a populatiei
mondiale – pentru profitul si bunastarea unei minuscule elite.
Capitalismul a fost reprezentat de regimuri fasciste si totalitare ca si
de modelul burghezo-democratic ce astazi intalnim in intreaga lume
Occidentala. Democratia burgheza, ca expresie reprezentanta a
capitalismului, este sistemul politic ce sustine si mentine dominatia
sa extinsa, din spatele unei imagini liberale. Este un sistem bazat pe
promisiunea de a realiza dorinta poporului ca si conditie inviolabila.
Aceasta este clar o conditie falsa ce se caracterizeaza cu mersul la
urne la fiecare patru ani, pentru a alege Cacatul ce o sa joace mai bine
rolul de mediator, lider si specialist, pentru toti. Apoi i se
incredinteaza acelui Cacat fraiele vietii alegatorilor, in schimbul unei
constiinte tradate, sau in cazurile mai bune, unor mici favoruri. Este
un sistem ale carui baze sunt incimentate pe o extraordinara
colaborare intre impresari, magnati, producatori de arme, judecatori
si jurnalisti, si relatiile lor cu lumea politica. In orice caz, din aceste
ramuri ale vietii profesionale provin persoanele ce ocupa pozitiile
politice cele mai importante. Este clar ca sistemul politic este
struturat asa in scopul de a apara interesele inaltei burghezii si este
astfel creat pe masura, pentru a se adapta sistemului capitalist.
Democratia burgheza nu este dorinta poporului. Este stiinta si tehnica
�ce puterea foloseste pentru a nu fi traita ca si represiune. Interesele
clasei conducatoare continua sa guverneze fara sa demonstreze
evidenta brutalitate a regimului totalitar. Dar peste tot violenta
barbara este inlocuita de vulgara propaganda a mass-mediei, peste tot
alienarea/instrainarea sufoca orice raspuns, peste tot consensul tacut
umple golul lasat de frica de represiune, democratia isi reclama
partea cu brutalitate, ce nu este mai putin obscena chiar daca e
ascunsa si infrumusetata.
In paralel, democratia burgheza are tendinta sa raspandesca relatii
autoritare si de exploatare traversand tesutul social. Ducand astfel la
crearea unei societati a carui singur rol este de a reproduce morale
dominante si elementele structurale ale regimului capitalist.
Imbogatirea rapida, dorinta – sau obsesia – cresterii pe scara sociala,
reprezentarile de comportamente alienate/instrainate si decadente ca
si modele ideale de urmat, mania consumista, adaptarea, gelozia,
invidia, egoimul si interesul doar pentru propria persoana sunt
rezultatele unei societati bazata pe spectacol si pe o iluzorie
prosperitate capitalista. Toate aceste comportamente sociale si multe
altele, repetate de o masa enorma de subjugati, creaza o complexa
retea de relatii autoritare ce garanteaza stabilitatea capitalismului.
.
�
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție reviste secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Cu sânge rece (Revistă Anarhistă)
Subject
The topic of the resource
Fiecare persoana este aventurierul propriei idei
Refuz sa fiu al doilea sex
Arzand femei: Vanatoarea de vrajitoare in Europa Occidentala si ascensiunea capitalismului
MEDICINA UCIDE
Reflectii despre sistemul capitalist preluate din: DECLARATIA POLITICA A LUI HATZIMICHELAKIS HARIS (CONSPIRTIA CELULELOR DE FOC)
Description
An account of the resource
Cu sange rece este o revista anarhista in care se vor critica/ataca Statul,Capitalismul, Biserica, Scoala, Familia si tot ceea ce tine in picioare aceasta Societate
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Lovekills
Publisher
An entity responsible for making the resource available
Lovekills
Language
A language of the resource
română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
Timișoara
anarhism
anarho-feminism
anti-capitalism
anti-fascism
Cu sange rece
feminism
gender
Lovekills
medicină
Timișoara
-
https://anarhiva.com/files/original/80892aef8852619e3c8e37149c371f4c.pdf
d337fff63cc0a70a8b1852b7f3e4ba54
PDF Text
Text
�����
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
A-Resem Nr.1 (2015)
Subject
The topic of the resource
Salariul (Renegatul Caustic)
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
PUMN
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2015
2015
A-Resem
București
Liiceanu
Partidul Unității Partinice Involuntare
Pleșu
PUMN
-
https://anarhiva.com/files/original/908b51f11d4424d505143f68573c1447.pdf
fa9b3675a07d48b4fc5e6a0c594ecf57
PDF Text
Text
Nu există Comunism în
Rusia
��������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
A-Resem Nr.2 (2016)
Subject
The topic of the resource
Mitul tehnocrației
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
PUMN
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2016
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2016
2016
A-Resem
București
Partidul Unității Partinice Involuntare
PUMN
Radix
-
https://anarhiva.com/files/original/8ed0509c32bf86d50eb61f07b9d409c1.pdf
7e608958c10f113dae35c04f89dbf32e
PDF Text
Text
�����
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
A-Resem Nr.3 (2016)
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
PUMN
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
Decembrie 2016
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2016
2016
A-Resem
Emil Boc
hipsteri
LGBT
Manele
Partidul Unității Partinice Involuntare
PUMN
-
https://anarhiva.com/files/original/2bd2cc68eac12f2f3fc703bf09bfdbf4.pdf
fe57a421414347a17556ad7462bd8679
PDF Text
Text
��������
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Colecție zine secolul XXI (2001-20xx)
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
A-Resem Nr.4 (2017)
Subject
The topic of the resource
La întins mâna, nu la muncă!
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
PUMN
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
Decembrie 2017
2017
A-Resem
Nicușor Dan
Partidul Unității Partinice Involuntare
PUMN
-
https://anarhiva.com/files/original/dee86bbfc2c395b55c3a37dd07da1ee1.JPG
2a38eb274b8a73ad8f20a30c2a062251
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Fluturași secolul XXI (2001-20xx)
Subject
The topic of the resource
Fluturași
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Fluturași Joia Mânioasă
Subject
The topic of the resource
Fluturaș informativ Mass-Media
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Tinerii Mânioși
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2012
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
JPG
Language
A language of the resource
Română
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2012
2012
Cluj-Napoca
fluturași
Julian Assange
Tinerii mânioși
-
https://anarhiva.com/files/original/9a00038fd5c727f82d3b8df00b4feb99.pdf
4b80b35cd6de378f54ad180b8db9851d
PDF Text
Text
la cele întâmplate în Chicago, pe data de 1 mai suntem trimiși
la “distracție”, uitând faptul că vocile noastre pot cere în
continuare, fie condiții de muncă mai bune, fie reducerea
orelor de muncă la 6, așa cum s-a întâmplat recent în cazul
unui proiect pilot Suedez. Aceștia din urmă au ajuns la
concluzia că pe lângă productivitatea sporită, angajatele din
sectorul medical au optat pentru mai puține concedii de
odihnă, au cunoscut mai puțin stres și mai puține simptome de
durere de spate.
“Va veni o zi în care tăcerea noastră va fi mai
puternică
decât vocile pe care le-ați strangulat azi”
De ce 1 mai este ziua Internațională a Muncii?
Surprinzător sau nu, citatul provine de pe soclul
monumentului, Haymarket Martyrs din Chicago, care a fost
ridicat în amintirea sacrificiului făcut de cei 8 anarhiști
condamnați (4 dintre ei la moarte prin spânzurare) pentru
protestele din 1 mai 1886. Sub falsa acuzație că aceștia ar fi
aruncat o bombă spre forțele de poliție, cei 8 au fost într-un
final închiși pentru participarea alături de alți zeci de mii de
sindicaliști ieșiți în strada cu intenția de a-și revendica dreptul
la 8 ore de muncă. Cu toate acestea, la mai bine de un secol de
Astfel, 1 mai nu presupune doar distracție și relaxare, ci,
dimpotrivă, suntem chemați sa ne solidarizam cu toți cei
cărora drepturile le-au fost încălcate:
Solidaritate cu femeile din industria textilă a
căror voce nu poate fi auzită în fața unor
�patroni fără scrupule (vezi condițiile de muncă
din cadrul companiilor Maglierie Cristian
Impex, Zendoo Style etc.);
Solidaritate cu pensionarii care după zeci de ani
de muncă în serviciul statului fie comunist, fie
capitalist, nu beneficiază de o pensie pe
măsură și de acces la asistență medicală
gratuită sau medicamente compensate;
Solidaritate cu cei închiși în penitenciare și a
căror forță de muncă este exploatată în
favoarea statului, doar pentru ca acesta din
urmă caută să rezolve proiectele nefinalizate
din bani publici;
Solidaritate cu cei afectați de noua lege a
salarizării, (bugetari din mai multe sectoare,
profesori, actori, asistenți medicali, farmaciști
etc.) care a dus la scăderea diferitelor sporuri;
Solidaritate cu angajații/angajatele care sunt
forțați/te să lucreze “la negru” în țări precum
Italia, Spania, Anglia etc., astfel nebeneficiind
de un pachet salarial pe măsura efortului depus
și neavând ocazia să se facă auziți/te (i.e. Cazul
femeilor exploatate în Sudul Italiei depășește
orice limite, vezi și problema muncitoarelor
domestice filipineze din România care sunt
prinse între lăcomia agențiilor de recrutare atât
filipineze cât și cele românești);
Solidaritate cu tinerii a căror forță de muncă
este folosită sub pretextul ca fiind una
“voluntară” și exploatată în detrimentul unora
care sunt organizatori cu normă întreagă a
festivalurilor de muzică, film etc.;
Solidaritate cu cei din mediul academic
(studenți, doctoranzi, asistenți etc.) a căror
forță de muncă este pusă gratuit, fie in serviciul
revistelor academice (i.e. aici fiind vorba de
corectura textelor înainte de a fi publicate), fie
în serviciul universităților devenite corporații,
unde aceștia susțin cursuri gratuite în locul
profesorilor “preocupați” de CV-ul personal
etc;
�
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Fluturași secolul XXI (2001-20xx)
Subject
The topic of the resource
Fluturași
Dublin Core
The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.
Title
A name given to the resource
Fluturași 1 Mai
Subject
The topic of the resource
Muncă, Solidaritate, 1 Mai
Creator
An entity primarily responsible for making the resource
Timișoara
Date
A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource
2018
Format
The file format, physical medium, or dimensions of the resource
PDF
Coverage
The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant
2018
1 Mai
muncă
Solidaritate
Timișoara