1 10 549 https://anarhiva.com/files/original/62ca7cb0a3b6b272b580fdc86f5588ac.pdf ea97cecd01d90c8825a4958e6d2b1a53 PDF Text Text � Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție afișe secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ziua Roșiei Montane #5 (2015) Subject The topic of the resource Ziua Roșiei Montane #5 (6 februarie 2015) - proiecții - expoziții - discuții Description An account of the resource afiș Spațiul D.I.Y. Craiova Source A related resource from which the described resource is derived https://diycraiova.noblogs.org/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 6 februarie 2015 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource afiș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Craiova, 2015 2015 Craiova Roșia Montană Spațiul D.I.Y. Craiova https://anarhiva.com/files/original/1e5e6256c41d14e5bd3918e69377eb95.pdf 4165defe97e4f1e2db4c09250f77d886 PDF Text Text �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Ziua Internațională de luptă împotriva fascismului și antisemitismului (9 Noiembrie) Subject The topic of the resource Fascismul ceaușit al Vadimului Naționalism comunist Ce este fascismul? Definiții: Fascism, Nazism, Antisemitism, Țapi ispășitori, În România Description An account of the resource Fluturaș de informare 9 noiembrie Creator An entity primarily responsible for making the resource Aactivist TM Source A related resource from which the described resource is derived Material preluat din Alternativ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 9 noimbrie 20xx Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Timișoara Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource PDF Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Timișoara 9 noiembrie Aactivist anti-fascism anti-rasism anti-semitism Antifa naționalism naționalism comunist Timișoara Vadim Tudor https://anarhiva.com/files/original/5043575a7c9f4173d6d31d96b4afded2.pdf 564b9b88b59078fa07939a03f1dac308 PDF Text Text ��Audre Lorde: “A avea grijă de noi însene nu este auto-indulgență, ci un act de auto-prezervare, iar asta - un act de războire politică” Tema vulnerabilității a apărut ca o nevoie acută de a ne asuma așa-zisele caracteristici problematice. Refuzăm să ne modificăm constant după cerințe externe și vrem să dăm mai multă crezare la ceea ce simțim, la ceea ce considerăm important pentru noi - și să respectăm asta ca pe propria alegere în acest proces fluid de a ne regăsi dincolo de multiplele scoarțe de impuneri și asumpții a ceea ce trebuie făcut și simțit. Cum zicea Audre Lorde: “A ne păsa de nouă însene nu este o auto-indulgență, ci un act de auto-prezervare, iar asta e un act de războire politică.” Și în acest caz citim auto-prezervare de pe poziția marginală a narațiunii, de unde războiul este declarat majorității normative. Considerăm acest demers, de a da timp, cuvinte și încredere emoțiilor blamate, un fel de recuperare interioară din care putem creea lumea în conformitate cu ceea ce ne dorim și nu acceptând că “așa stau lucrurile și doar așa vom reuși în viață”. Prin articularea felului în care vulnerabilitățile noastre ne dau putere, din această marginalitate în antiteză cu conformismul și frica de necunoscut caracteristice naționalismului, fascismului și reducționismului, învățăm împreună pașii spre lumea în care ne dorim să trăim. O lume în care speranța nu este sacrificată pe altarul raționalului, productivității și competitivității, și în care dorința de conexiune, comuni tate și intersecționalitate își creează structuri de susținere stabile și inclusive. bell hooks: Ne puteți scrie la feminism.cluj@gmail.com zine-fem.tumblr.com 2 "Atât a numi problema, cât și a articula pe deplin și în esență ce funcționează atunci când adresăm și rezolvăm aspecte ale problemei sunt exerciții de recunoaștere necesare pentru a genera noul și a insufla spiritul de rezistență continuă. Atunci când doar numim problema, când afirmăm o plângere fără un focus constructiv pe rezolvare, eliminăm speranța. În acest fel, critica poate deveni o expresie a unui cinism profund, care apoi lucrează în sprijinul culturii dominante." 3 �cuprins tTrigger warning Texte cu conținut sensibil Unele texte primite au conținut sensibil pentru persoanele care au fost abuzate sau hărțuite, sau au sensibilități cu privire la menționarea unor experiențe traumatice; vrem să luați la cunoștință de acestea înainte de a vă aventura în a le citi. Majoritatea textelor vorbesc despre lucruri care ne dor, dar pentru textele enumerate mai jos, vă rugăm să veriicați cu voi însevă în ce moment al vindecării sunteți și să citiți doar când vă simțiți pregătite. Încercăm să aducem la lumină toate nuanțele opresiunii, dar fără fă să ne facem mai mult rău în proces. Aveți grijă de voi, ca să putem avea grijă unele și unii de altele și alții. Am codat hărțuirea sexuală și abuzul sexual cu ăcări, pentru că știm ce mistuitoare pot aceste experiențe, dar sperăm ca ăcările să e și puterea de a striga: Nu vrăjitoarele vor cele care ard de această dată! “It won't be the witches that are burning this time!” Am codat menționarea abuzului emoțional cu inimă, pentru că inimile noastre sunt rănite, dar sunt mov pentru că sperăm că vom găsi și solidaritatea dintre femei (și nu doar) care trec prin experiențe de acest fel (cu cât mai multe inimi în dreptul unui titlu cu atât mai detaliat este conținutul textului) Am codat abuzul mental cu pumnul strâns, pentru că ne revoltăm când ne amintim de aceste experiențe! Și sperăm ca furia noastră colectivă să ne vindece pe cât mai multe! Cu cât mai mulți pumni în dreptul unui titlu cu atât mai detaliat este conținutul textului. 4 despre vulnerabilitate sau lupta cu demonii /// Eliza /// 6-7 Eram feministă și nu știam /// Denisa /// 8-9 autoportret cu dorință /// Alina Soare /// 10-12 Fear of intimacy /// Oana Zamfirache /// 12 _____ /// Zânul Non Binary /// 13 Dacă ea, Compasiunea autocunoașterii /// jolene /// 14-15 Trei gânduri despre munca emoțională /// d /// 16-22 din mine însumi /// anonimă /// 23 niciodată îndeajuns de feministă /// anonimă /// 24 Femeia în România /// anonimă /// 25 endometrioza poetică , pride-ul ca pradă /// Nicoleta Onofrei /// 26-27 Jurnalul unei ochelariste feministe /// anonimă /// 28-29 Evil sees no beauty /// Oana Zamfirache /// 30 Câștiguri bazate pe intelect /// Diana F /// 31 Ce-are-a face feminismul cu limitele personale /// Virginia /// 32-37 Cástele în Spania /// Iulia Dinescu /// 38-41 Navighez concepte /// Anima /// 42 Pagină de jurnal /// Anima /// 43 Tăcerea nu e de aur /// Ileana Negrea /// 44-48 Rabbit. A slasher /// Mihaela Biolan 49-54 ikoană //// alec fakk /// 55 Manifest /// Ileana Negrea /// 56-57 Cuibușor - grup de sprijin pentru persoanele aflate în suferință mentală /// 58-59 Manifestul Mad Pride România /// 60-61 De ce terapeutx txu ar trebui să vorbească politică /// Anima /// 62-65 Conversație cu o prietenă /// A.M. /// 66-71 Alejandra Dragoște /// scri.jelit /// 73 5 �Despre vulnerabilitate sau lupta cu demoni i de Eliza Ce înseamnă pentru mine vulnerabilitatea? E acel moment al dimineții când îmi las măștile pe noptieră sau în fața oglinzii și mă arăț lumii așa cum sunt, în care plâng pentru că mă simt copleșită și nu mă gândesc la ce ar spune colegul de lângă, în care vine seara și mă las în brațele partenerei mele cu toată ființa mea cu toate gândurile și emoțiile dezgolite. E atunci când îmi vine să alerg prin ploaie, să dansez când toți în jurul meu stau, să vorbesc atunci când nimeni nu ia cuvântul. Am 30 ani și sunt lesbiană. Acum o pot spune clar și răspicat celor care merită să vadă dincolo de aparențe, însă nu a fost mereu așa. A face parte din comunitatea LGBT+ a însemnat pentru mine să fiu de n ori mai prudentă atunci când mi-am împărtășit orientarea sexuală pentru că nu toți oamenii sunt deschiși sau nu toți te acceptă așa cum ești. Încă înseamnă să nu pot fi total vulnerabilă față de părinții mei închistați în religie și mentalități ruginite și care nu ar înțelege niciodată faptul că a fi diferit de credințele lor nu e un lucru rău și că la sfârșitul zilei când pui capul pe pernă, nu contează ce spun vecinii, ci faptul că al tău copil este fericit, trăiește asumat și conștient. Doare atunci când mama mă întreabă cum mă simt și vrând să vin către ea mă lovesc de zidul dintre noi, doare când mă gândesc că tata nu ar mai vorbi cu mine. Și tot al naibii de tare doare să trăiesc într-o societate blocată în Evul Mediu, în care este perfect normal să-l condamni pe cel de lângă tine doar pentru că e altfel decât tine, în care nu e normal cum ești, ignorând faptul că fiecare își definește propriul concept de normalitate și unde oamenii uită să fie oameni. Am pierdut o “prietenă” în momentul în care i-am spus că sunt lesbiană. Nu a putut înțelege faptul că o bună perioadă de timp am ales să țin pentru mine acest lucru pentru că în opinia ei cineva care face parte din comunitatea LGBT+ este anormal. În momentul în care mi-am deschis sufletul către ea l-a împroșcat cu noroi și a sudat ușa dintre noi, rupând legătura pe care o aveam. Am avut un moment în care mi-am spus că nu e atât de bine să fii vulnerabil, pentru că simți durere în toată ființa ta atunci când cineva te rănește profitând de vulnerabilitatea, dar e atât de bine să fii tu. La urma urmei viața o continui în compania oamenilor cu care ai ceva în comun, care te acceptă așa cum ești, la fel cum unii oameni ies din viața ta pentru că și-au îndeplinit rolul. Mă gândesc și cu zâmbetul pe buze la momentul în care i-am zis unei prietene plângând că am ceva să-i spun și ea m-a întrebat dacă sunt pe moarte sau am ceva boală, iar când într-un final am reușit printre sughițuri să-i mărturisesc, m-a luat în brațe, m-a strâns tare și mi-a spus că asta nu schimbă nimic între noi și că se bucură că am ales să mă deschid în fața ei. reptat, am reușit să fiu eu în fața oamenilor care merită să-mi vadă sufletul așa cum este și care atunci când îl văd plin de nori, trimit către el raze de soare. Sexualitatea nu te definește ca persoană, însă ascunde o latură importantă a vieții tale pe care îți dorești să o împărtășești cu ceilalți. Îmi zâmbește inima atunci când pot să-mi țin iubita de mână în compania oamenilor dragi. Este vorba și despre o anumită cantitate de asumare aici, în sensul că trebuie să conștientizăm faptul că nu toți pot să ne iubească sau să ne accepte așa cum suntem și să lucrăm la nevoia de validare. E un sentiment frumos să fii vulnerabil pentru că așa le dai celorlalți codul de acces către ființa ta, cu condiția ca aceștia să vină cu intenții bune către tine, pentru că până la urmă cel mai important lucru în această viață este să fii fericit și să transmiți fericirea ta și altora. în fundal, Sfânta Rita de Casia, sfântă patroană a cauzelor pierdute, soțiilor abuzate și femeilor cu inima frântă. 6 7 �Toate acestea au durat până când m-am uitat la statistici și am văzut că femeile sunt plătite mai prost decât bărbații, pentru aceeași muncă. Sau au acces mult mai greu la poziții de putere. Până când am fost la interviuri unde mă întrebau dacă plănuiesc să mă căsătoresc, sau să fac un copil curând, ceea ce m-ar fi descalificat din start. Până când am observat că există încă domenii dominate de bărbați, în timp ce altele mai complexe, bazate pe compasiune, empatie și enormă implicare emoțională (educația, psihologia în cazul meu) sunt prost plătite și nu au nume așa răsunător, precum cel de CEO sau Programator. Până când am realizat că nu e normal ca bărbații să se bage în seamă cu mine pe stradă și să îmi spună “păpușă”, de parcă ar fi la grădiniță și nu au cu ce să se joace. Până când am deschis ochii și am văzut că femeile din România, care au mai puțin acces la educație și la bani, sunt încă supuse abuzurilor fizice și sexuale și stau cu partenerii lor pentru copii. Până când am deschis și mai larg ochii și am observat că în lume sunt femei care trec prin proceduri cumplite de excizie, pentru că există riscul să fie “prea senzuale”. Violurile, războiul, sărăcia, lipsa de resurse sunt durerile tăcute ale femeii contemporane, căreia i se vinde argumentul că femeia e acum activă în politică și are acces la carieră și la liberă exprimare. Deci astăzi revolta nu mai e la fel de justificată ca în trecut, când abuzurile erau evidente și generalizate. justifi Până când am întâlnit bărbați care se mirau că sunt smart și nu arăt rău deloc, de parcă cele două atribute se aflau într-o alergie milenară și de parcă nu eram una dintre miliardele de femei care gândesc, citesc, iubesc, fără ca acestea să fie în contradicție. Până când m-a înghițit arhetipul femeii în relație, care spală pe jos ziua și se îmbracă frumos la petreceri seara, pentru a-l pune în evidență pe bărbat; cea care răspunde respectuos și succint la subiecte importante unde bărbații dețin monopolul în discuție, pentru că ei au avut timp să se documenteze, în timp ce ea dădea cu mopul. Până când nu am plâns că stăteam 5h în bucătărie ca să învăț să gătesc, de teamă că altfel nu pot păstra o relație pe termen lung. Asta deși tot ce îmi doream era 8 să citesc ce mă pasionează. Totul era insidios, pentru că nu mi se spunea explicit că 9 �10 11 �12 13 �14 15 �Trei gânduri despre munca emoțională Publicat inițial în revista online GUTS gutsmagazine.ca/emotional-labour/ Traducere, introducere și mâini de d Propun acest text ca o invitație la reflecție și la a asculta alte perspective, alte “adevăruri”. Pentru că deși rezonez cu multe idei din text, prin actul de a-l traduce și a-l prezenta aici nu vreau să spun că aceasta e și 100% poziția mea personală sau că asta ar trebui să gândești și tu, preferabil acum. Ci că îl găsesc util pentru a deschide subiecte care mi-aș dori să fie discutate în jurul meu. Și cred că mai e util să ne dăm seama că fiecare își trăiește propriul “adevăr” în funcție de experiențele trăite și după propria abilitate, și asta nu înseamnă că unii avem dreptate și alții nu. Dar doar ascultându-ne unele pe altele putem să ne înțelegem mai bine luptele, să empatizăm și să construim relații mai trainice, mai intime, mai etice. de Clementine Morrigan 16 Recent, un tip cu care m-am văzut de câteva ori trecea printr-o perioadă mai grea. Ne trimiteam mesaje despre asta și i-am zis “Dacă e ceva ce pot să fac ca să te sprijin, să-mi spui”. Mi-a răspuns prin a mă întreba cum ar putea să accepte sprijinul meu fără să profite de munca mea emoțională. A subliniat că de la mine, ca femeie, există așteptarea să fac acest gen de muncă, iar el, ca bărbat, de cele mai multe ori e cel care beneficiază de munca emoțională a femeilor. Chiar dacă cu siguranță dorea să-mi demonst streze cunoștințele sale în materie de teorie feministă, răspunsul lui m-a enervat. Implicit îmi nega autonomia în a oferi suport emoțional. Mi-a adus aminte de multe din discursurile care plutesc în jurul muncii emoționale - discursuri care deplâng exploatarea acestui gen de muncă dar în același timp nu recunosc modurile în care munca emoțională este ceea ce menține împreună comunități. 17 �18 19 �Cu toții beneficiem de muncă emoțională în viețile noastre, de la casierița care performează amabilitatea chiar și atunci când are o zi oribilă, sau de la partenera care ne ascultă atunci când vrem să ne descărcăm de ziua grea de la lucru. De la prietenul care întotdeauna ne binedispune și de la prietenii de pe facebook cu care discutăm idei. Munca emoțională vine în multe forme și ne sprijină în multe feluri. Și totuși rolul ei în viața noastră rămâne neapreciat. O parte din a accepta munca emoțională într-un mod etic ține și de a-i sublinia valoarea, în loc să o luăm de bună, prin a recunoaște și prin a numi cu voce tare felurile în care ea ne ajută. Am avut un partener care nu a avut niciodată experiența violenței sexuale. Această persoană era membrul unui colectiv care dezvolta o politică chiar pe tema violenței sexuale. Partenerul meu venea de multe ori la mine pentru a discuta despre proces și a-mi cere părerea. Din poziția unei persoane care a avut această experiență, eu aveam multe idei pe care mă bucuram să le pot împărtăși. Ceea ce m-a supărat a fost că munca mea emoțională, cea de a mă folosi de experiențele mele traumatice pentru a ajuta la conturarea politicii par colectivului partenerului meu a fost trecută complet cu vederea. Partenerul meu a adus în colectiv o grămada de idei noi și importante dar nu mi-a dat credit pentru ele. Acesta e unu exemplu de cum să faci lucrurile greșit, ne-etic, dar sunt și multe moduri de a face lucrurile ok. De la a le mulțumi oamenilor direct pentru sprijinul lor până la a le descrie exact cum suportul lor ne-a ajutat, la a le da credit în mod public, există multe moduri în care le putem arăta că munca lor e valorată. Fiecare situație are propriul răspuns adecvat. Să zâmbești pur și simplu casieriței și să nu-i mai iei din timp poate fi unul din ele. Putem să lăsăm bacșiș ok și constant lucrătorilor din industria serviciilor (fără a mai menționa că aceștia nu ar trebui să fie sacul de box pe care ne descărcăm me emoțional oricum). Putem să dăm credit prietenilor de pe facebook în mod public pentru aportul lor la ce muncim împreună (întrebându-i desigur înainte dacă vor să fie etichetați sau vizibile numele lor). Putem să spunem cu voce tare în fața prietenilor și comunităților noastre cât de mult apreciem sprijinul continuu al partenerilor noștri. Putem să le spunem partenerilor cât de mult apreciem sprijinul continuu al prietenilor noștri. Putem să recunoaștem public că nimic din munca noastră nu a fost creat într-un vacuum și să le mulțumim celor care au contribuit la ea prin sprijin emoțional. 20 21 �22 23 �24 25 �26 27 �le, 28 29 �30 31 �Ce-area-a face feminismul cu limitele personale? de Virginia Discuțiile despre feminism încep în și cu fiecare dintre noi, încep cu limitele noastre personale, atât cele în relație cu cei din jur, cât și în relație cu un tip de cunoaștere de tip feminist. Acel tip de cunoaștere atent la nuanțe, limbaj, limite, intersecția diferitelor tipuri de vulnerabilități și corpuri non-conforme. Am tradus, din această nevoie de clarificare a ce înseamnă limitele personale și feminism, fragmente din mai multe texte de pe două bloguri care pe mine m-au ajutat să fac un tip de muncă emoțională cu mine, foarte necesară de altfel, muncă despre care puțin vorbesc (mai ales în română) ca atare. Textele nu sunt din canonul clasic de feminism discursiv (auto)identificat ca academic sau activist, însă sunt texte care au în spate practică feministă intersecțională, chiar dacă se adresează unui public general. De ce țin limitele personale de feminism? Pentru că provoacă discuții și reflecții despre îngrijirea personală (self care), grijă comunitară (community care), muncă emoțională (emotional labor), abuzuri în relații și vindecare (uneori și transgenerațională). Și deși nu-mi propun să abordez toate aceste teme prin punctarea unor idei importante despre limite, textele din care au fost extrase pasajele vorbesc și despre asta. La finalul textului se regăsesc link-uri cu textele integrale și alte recomandări. Pornind însă de la stabilirea unor limite la nivel personal Natalie Lue are o serie de postări și podcasturi despre limite în relații romantice, relații familiale, relații de prietenie, relații la muncă etc. Însă toate aceste tipuri de relații au în comun câteva principii care ajută la stabilirea și păstrarea unor limite care să ajute la crearea și menținerea unor relații sănătoase (din punct de vedere emoțional în primul rând, dar și relațional, profesional, generațional etc): 32 ▪ limitele sunt necesare în toate relațiile: limitările în interacțiunile cu ceilalți țin de valorile personale, tipul relației, punctul (de evoluție) al relației și de înțelegere a ceea ce înseamnă greșeală, adică acceptabil în interiorul acestor limite, și responsabilitatea fiecăruia dintre participanții la relație pentru ce și cât acceptă de la celălalt ca fiind greșeală sau ca fiind inacceptabil; ▪ comunicarea în relații nu este numai verbală, iar limitele sunt transmise și învățate adesea prin acțiuni: prea multă vorbă despre principii și limite, dar fără punere în practică ajunge să transmită adesea mesaje greșite cu privire la nevoile și intențiile noastre; Edward Hopper Disclaimer: Limitele personale sunt un factor important pentru crearea și păstrarea unor relații sănătoase. Cu toate acestea însă, textul următor tratează limitele personale ca fiind un factor de împuternicire, la care ajungem uneori, după adresarea și rezolvarea unor traume personale. În unele cazuri, lipsa acestora este un semn de istoric traumatic. Ne dorim ca persoanele cu experiențe traumatice/abuzive să înțeleagă că nu este vina lor pentru experiențele pe care le-au avut - chiar cu sau fără capacitatea de a pune niște limite. Abuzurile nu depind de cum știm/putem pune aceste limite! ▪ dacă reacționezi permament dintr-o poziție sănătoasă de iubire de sine, vei avea în mod natural limite prin care îi vei învăța și pe alții cum să se poarte cu tine: într-un cadru general în care nu este natural să ai limite, nu este natural să te porți decent cu alții, multe persoane se luptă cu înțelegerea conceptului de limite. Însă, dacă în imaginea ta despre tine și în modul în care ai tu grijă de tine limitele sunt o parte importantă despre ceea ce ești și ceea ce accepți de la alții și le manifești ca atare, atunci ceilalți nu au cum să se poarte urât / rău cu tine. Atunci când ai stimă de sine și limite, chiar dacă (mai) greșești în modul în care le manifești față de alții, te vei putea retrage din relațiile nepotrivite fără a suferi mari pierderi (emoționale, de energie sau de stimă de sine). ▪ tema principală în setarea limitelor în relațiile cu alții este acceptarea și respingerea comportamentului. Când apar comportamente în relație care îți depășesc limitele sau pune presiune pe ele apar primele semnale de alarmă. Dacă respingi comportamentul care-ți testează limitele, celălalt are trei opțiuni: îți respectă limitele și faptul că a greșit și nu va mai repeta comportamentul; pretind că-ți respectă limitele și încearcă să le depășească cu altă ocazie, fapt care te va provoca să reacționezi de fiecare dată în direcția menținerii limitelor și să reconsideri relația; renunță la relație că își dau seama că nu pot avea o relație cu tine datorită limitelor pe care le ai. Dacă accepți comportamentul care-ți testează limitele, indiferent ce spui, prin comportament transmiți că e OK să se poarte greșit cu tine și că limitele trasate nu merită atenția. 33 �▪ chiar dacă tu nu ai limite, celălalt are și relația ajunge să fie setată de limitele pe care celălalt le impune relației, adesea prin manipulare și abuz (altfel, limitele acestea ar fi eventual discutate și/sau negociate în relație și nu s-ar ajunge la o situație problematică). În astfel de situații, limitele ceiluilalt nu vin neapărat din niște principii personale, ci din nevoia de a controla relația și de a impune un anumit mod de a face lucrurile în relație. Dacă ai avea limite personale tensiunea între limitele tale și ale celuilalt ar apărea mai repede și ai lua mai repede o decizie cu privire la direcția în care se îndreaptă relația. Edward Hopper 34 ▪ dacă oamenii consideră că nu există consecințe ale acțiunilor lor, ei vor continua să se comporte la fel - e nevoie de consecințe: nu poți recompensa comportamente greșite pozitiv întotdeauna, mai ales când vine vorba de comportamente repetitive. La un moment dat trebuie să te oprești să-nțelegi întreg cercul vicios în care te aștepți să se schimbe ceva în bine după ce în mod repetat nu ai sancționat comportamentul greșit. Dacă cineva crede că nu există consecințe ale comportamentului greșit de ce s-ar schimba? Și, mai ales, dacă nu creezi consecințe, de ce ar ieși din relație? Și, mai ales, de ce nu există consecințe, de ce nu reacționezi la comportamente greșite? ▪ NU nu este un cuvânt murdar. Nu totul ▪ nu folosi asumpții pentru a-ți crea în viață este despre a spune DA la tot pentru că asta crează o lipsă a limitelor. DA și NU creează ocazii de a defini spațiul personal și de a-ți pune bunăstarea și interesele ca prioritate. Multe persoane, mai ales femei, nu știu să spună NU și atunci sunt epuizate de relațiile defectuoase de la muncă, școală, din relațiile romantice, relațiile de prietenie etc. Oamenii reacționează în limitele pe care le setezi în relația cu ei, iar NU e o combinație de vorbe și acțiuni pe care trebuie să le folosești și separat și împreună pentru a întări limitele pe care le trasezi. Dacă-ți este greu să zici NU, atunci și comportamental îți va fi mai greu să păstrezi limitele și să transformi NU-ul în acțiune. așteptări în privința comportamentului altora. Asumpțiile sunt diferite de așteptări și nu poți avea așteptări de la cineva și o relație cu acea persoană fără limite. De asemenea, trebuie să-ți verifici asumpțiile și așteptările în privința relației și a celorlalți pentru a vedea dacă nu-s prea scăzute sau prea ridicate (acolo există riscurile cele mai mari pentru ca limitele să nu existe sau să nu fie respectate de celălalt.) Mai mult setarea unor limite într-o relație permite o mai bună înțelegere a așteptărilor tale de la acea relație. Unde sunt limite, sunt așteptări realiste. ▪ când cineva nu-ți respectă limitele, este foarte posibil să se întâmple mai mult de o dată; de aceea e important să vezi imaginea de ansamblu și să nu scuzi comportamente greșite repetate care contravin valorilor și limitelor tale. De aceea e important să faci distincția între ceva complet inacceptabil și semnale de alarmă la care să fii atentă. În primul caz e vorba despre limitele principale la care nu ar trebui să renunți și în baza cărora să iei deciziile imediat. În cel de-al doilea caz e vorba despre semnale care duc în zona de limite care-ți oferă indicatorii către tipul de relație spre care vă îndreptați și permite adresarea problemei/comportamentului greșit și negocieri în relație, dacă e cazul. ▪ să ai limite nu e numai despre cum te asiguri că alți oameni te respectă, dar și despre cum te asiguri că te respecți tu însăți, că nu te pui la nesfârșit în situații problematice în care arăți lipsă de respect față de tine însăți. Limitele funcționează ca semnal de dat înapoi, cele principale sunt cele care-ți spun ce nu accepți, semnalele tale de alarmă, punctul de încheiere. 35 �Edward Hopper Ai nevoie să-ți cunoști limitele, să-ți cunoști, respecți și apreciezi intuiția pentru ca chiar și atunci când te ia valul, valorile tale principale și temelia limitelor tale îți oferă o bază la care să revii pentru a rămâne ancorată în realitate, pentru a putea reacționa la gândurile negative care te cuprind când te ia valul și ești indecisă cu privire la deciziile pe care trebuie să le iei cu privire la relația în care ești/pe care o vrei. 36 Cum îți dai seama că cineva ți-a încălcat limitele, mai ales dacă nu ai avut experiența unei relații sănătoase dpdv emoțional în copilărie sau la maturitate? Cum faci să-nveți să-ți setezi limitele personale, mai ales dacă niciodată n-ai avut niște limite sănătoase sau care să-ți permită să ai relații sănătoase? ▪ când cineva îți impune ceva și-ncearcă Înainte de toate, limitele sunt acele cunoștințe fundamentale despre tine în care știi că n-ai putea accepta o situație. Un semnal de alarmă îți atrage atenția asupra unui potențial pericol dintr-o relație, pericol pe care va trebui să-l adresezi/gestionezi. Acest semnal de alarmă poate însemna încheierea relației dacă nu confrunți situația semnalizată și dacă persoana în cauză nu gestionează situația care a provocat amenințarea. Felul în care setezi limita este mai întâi prin a o explica/explicita, apoi prin a o pune în practică în situații care te testează. Spui ce este inacceptabil pentru tine, nu accepți comportamentul greșit/ofensiv și dacă nu se schimbă nimic îți modifici tu comportamentul în consecință / ieși din relație, așa cum ai spus inițial. Păstrarea integrității personale și explicarea consecințelor, chiar și când înțelegem/empatizăm cu cel care greșește, sunt elemente foarte importante. Pentru câteva exemple detaliate pe relații romantice să-ți limiteze alegerile ▪ când membri ai familiei te transformă într-un om care le face pe plac altora sau când (re)activează asta în tine ▪ când îți ceri voie să (re)acționezi așa cum ți-ai dori / ai putea, în conformitate cu valorile tale (mai multe aici) ▪ când nu poți spune cu ușurință NU la lucruri pe care nu vrei / poți să le faci, pentru a le face pe plac altora ▪ când trebuie / vrei să te prezinți altcineva decât ești pentru a-ți găsi partener/partenerul ideal ▪ când înțelegi/vezi semnale de alarmă ale relației și nu reacționezi la ele în conformitatea cu nevoile și valorile tale ▪ când înțelegi/vezi semnale de alarmă ale relației și nu reacționezi la ele în conformitatea cu nevoile și valorile tale Modul în care îți setezi limitele determină modul în care reușești să ai grijă de tine (self-care) să te vindeci de răni, traume cauzate de societate (în sens generic de indivizi diferiți din familie, relații romantice, colegi de muncă etc), sau să te maturizezi emoțional, intelectual, comunitar etc. Despre cauzele și efectele unor limite slabe transmise din generație în generație asupra femeilor a vorbit Bethany Webster în relația mamă-fiică prin rana mamei (există un text tradus pe tema asta în nr 1 al zinei.) 37 �38 39 �40 41 �Fricile mele recurente sunt: să nu încalc barierele/limitele cuiva; să nu iau prea mult spațiu într-o discuție pentru că sunt extrovertită; să nu fiu de partea cuiva care s-a exprimat cu faptul că a suferit un abuz, a fost intenționat indus/ă în eroare sau are anxietate și să o/îl grăbesc să-și vindece respectiva rană, sau mai rău, să nu-i validez suferința. Mi-e frică că am să discriminez pe cineva din cauza rasismului sau trans/homofobiei interiorizate, din cauza modului în care am fost crescută. Mi-e frică că am să arăt aceste judecăți într-un mod stupid și voi răni pe cineva pentru că nu voi fi atentă la ce experiențe au alții/altele/altx și nu am luat încă la cunoștință modurile în care nu am dat spațiu - nu am reconfigurat acele judecăți interioare. Mi-e frică că dau o prea mare atenție vocilor puternice, vocilor masculine; că caut adevărul doar în forme cantitative, iar ceea ce nu înțeleg șterg cu buretele, neg sau nici măcar nu văd, nefiind deschisă să explorez acea experiență. Mi-e frică că dau o prea mare atenție la ceea ce mă confirmă și sunt oarbă cu privire la alte forme de a simți sau a lupta în lumea asta. Apoi, sunt fericită că am aceste frici cu care lupt și nu altele precum a nu fi prima în toate, a nu avea ultimul cuvânt, a fi respinsă. Nu mai am frica de necunoscut, de ceea ce este diferit - care după părerea mea sunt fricile cele dintâi ale fascismului și naționalismului. Nu mai am frica în fața autorității - deși șefa poate să mă dea afară pentru nesupunere; nu mai integrez această frică - “așa stau lucrurile și nimic nu poate fi făcut”, ci caut cum să lupt pentru mine și colegele mele pentru un mai bine colectiv. frica de poliție… Și nu mai am fri Și mă gândesc că poate pentru modul în care mi-am reconfigurat fricile am devenit o persoană mai bună. 42 43 �de Ileana Negrea 44 45 �46 47 �48 49 �Nu pot să plec pentru că nu mă vezi, Spun, Dezbrăcându-mă de piele, Câte un muc de țigară odată. “Acum nu pare mare lucru, Dar mâine acolo Va fi o cicatrice oribilă”, Îmi spune prietenul meu croat, Bărbatul care are totul. Și eu înțeleg că de-abia amușin Ceea ce alții fac Profesionist. Cu metodă. Beau. Vinul are gust de mare dalmată. O mare foarte sărată, Aproape la fel de sărată ca lacrimile pe care mi le înghit. * Oare arsura dragostei tale Poate șterge Zigzagul tăieturilor de dedesubt Scrise peste arsurile cu care workaholica își marca deadlineurile Scrise peste tăieturile perfect paralele Ale țipătului meu în noaptea depresiei Paralizante De la 2 27 de ani? 50 Palimpsest pe antebrațul meu. Cel stâng, al femeii din mine. Femeia nebună scrie pe pereții celulei Cu cuțitul cu care bucătărește. Mă aplec și îmi ling sângele. Mi Mi-aș face un colier Cu bobițele roșii Lucioase. Bărbatul mâinii drepte tace. Îl doare din umăr Până jos, în degetele cu care scrie. Cu care te iubește, Iubita mea, iubitul meu. Iubi Aerul ucigaș Numit dragoste. Până la intoxicare. Nu mă iubi. Sunt defectă. * Ling ultimul tramvai Ce trece la milimetru Pe lângă mine. Și îi spun: “Ia-mă!” Foarte Labiș asta, foarte “Festinul Căprioarei”. Dar nici unul nu mă vrea. Nici unul nu îmi vrea sângele cald Împrăștiat pe șine. și Mamă, mi-i foame. * Îmi aduci iepuri in dar, Pateu, Creaturi dulci, pufoase, Și acum Atât de Gustoase. Mă aplec și îți sărut gura cu gust de iepure. * Dacă violul inițial e cel care m-a făcut ce sunt (Nu c cred asta) Și dacă m-aș întoarce în timp I-aș spune (mi-aș spune) “Continuă.” “Continuă, privindu-mă în ochi, Vezi-mă. Privește-mă în ochi și vezi ce faci, Ce îmi faci, Cui îi faci, Sunt prezentă, Toate cele din mine, Copila care a mințit politicos că nu se întâmplă nimic Și femeiabărbatnimic-orice Care acum Te privește în ochi”. Ti-aș spune “Termină-mă”, 51 �Dar sunt deja bucăți Dinainte să mă fi născut. Eram pregatită pt avort, Gata bucăți (Așa sunt eu, politicoasă, Mereu îndatoritoare) Și el nu a venit niciodată. * Disociez. Nici măcar. Doar pretind. Așa sunt eu, Politicoasă. * Ar fi ttrebuit ca măcar să mulțumesc Când s-a terminat. Doar am coborât. Drumul spre casă, făcut de o mie de ori înainte, Cu cățeii alături. Înțelegerea curgea din mine. * Tac acum mai puțin ca atunci? * Înveți să nu vezi. Să pretinzi că nu vezi. Că nu se întâmplă nimic. Nu ești acolo. Nu ești în viața ta. Nu ești. Nicicum. * Despre vise trebuie vorbit prozaic. Nu poți să pui visele pe metafore, Că se întind, Cum s-a întins părul meu ondulat, La 18 ani, Când l-am făcut permanent. Cred că părul meu îl citise pe Mircea Malița Și protesta Că nu există ineficiență mai mare Decât să faci să se întâmple Ceea ce se va întâmpla oricum. Presupun că de asta nu mă sinucid. 52 M-am aplecat și ți-am sărutat săbiuța. * Ce fierbe în oală, Alice? * Ți-am căutat cartea ta, mamă. Nu am găsit-o în pachetul de tarot. Cred că nu au știut cum să te deseneze, Pe tine și toata feminitatea din lume, Furtuna ta de foc, Apocaliptică, Uraganul tău de foc. Roșu. Furia ta. Asta vezi când intri în tine, mama. Roșu. Asta e durerea dragostei tale. Sau poate te-au scris, și ai ars cartea aceea, Mama, Cum mi-ai ars pântecul, Cum ai ars a dragostea din mine Pe care nu pot să o dau bărbatului meu Fără să îl arunc în tornada noastră comună. Fierbinte, finală, letală. De asta nu mai pot iubi decât cu bărbatul din mine, Mamă, Care zgârie armura Pe dinăuntru. Pâna la os, degetele mele, Mamă. Nu le vezi, Mama. * Dar ochii iepurilor sunt roșii. Priviți-i în ochi, idioților. Suntem acolo. Înăuntru. * 53 �54 �������� ikoană de alec fakk 55 �MANIFEST *de ce este importantă stabilirea unei rețele de asistenţă comunitară pentru persoanele în criză/ ne-bine din punct de vedere mental* Pentru că prețul ședințelor de terapie este de multe ori prohibitiv Pentru că nu toată lumea optează pentru tratamentul psihiatric (și nici nu ar trebui) Pentru că uneori nici tratamentul psihiatric nu este de ajuns Pentru că fără asigurare medicala monitorizarea și tratamentul psihiatric presupun de asemenea costuri prohibitive Pentru că de multe ori persoanele ne-bine mental nu au un sistem de sprijin solid Pentru că acestea tind sa se însingureze/fie ostracizate de societate, abandonate de cei apropiați, stigmatizate Pentru că atât pentru acestea cât și pentru apropiații lor se produce o dublare a rolurilor (prietenul/partenerul devine deopotrivă persoană de sprijin, iar sprijinitul devine, pe lângă prieten/partener, "pacient") care conduce la îngreunarea dinamicii și epuizare Pentru că aceia dintre noi care trec printr-o criza mentală nu au energia necesară sau voința de a cere ajutor 56 Pentru că s-a demonstrat că ajutorul comunitar în multe afecțiuni este mai eficient decât spitalizarea Pentru că spitalizarea este un vis urât la care apelăm din pură disperare Pentru că persoanele care striga "lupul" de multe ori nu vor doar atenție și nu se joacă Pentru că a cere ajutor este deja un act de curaj și de vulnerabilizare extremă în faţa căruia e important să nu rămânem tăcuți Pentru că toți avem resurse care pot sprijini persoanele în nevoie, deși poate nu le conștientizăm Pentru că terapia de cuplu costă chiar mai mult decât cea individuală Pentru că simpla existenţă a unui terț cu o minimă pregătire sau pur și simplu înzestrat cu răbdare și blândețe ca martor și mediator al dificultăților dintr-o relație este foarte importantă Pentru că relațiile noastre sunt diferite Pentru că noi uneori nu avem sprijinul familiilor sau alte pârghii sociale la care să recurgem Pentru că a fi queer și a găsi un psihoterapeut ok (nu doar queer friendly cât şi în măsură să înțeleagă experiența persoanei ne-bine și să răspundă corespunzător) este un exercițiu dificil Pentru că există deja și funcționează modele de asemenea acțiuni (chit că imperfecte) care ne-ar putea ghida Pentru că o comunitate nu înseamnă doar vorbe și fapte făcute în lumina reflectoarelor Pentru că unde există nevoie există și compasiune Pentru că mulți dintre noi am trecut deja prin momente dificile Pentru că a oferi ajutor ajută și ajutătorul Pentru că avem nevoie să auzim povesti similare Pentru că poate fi un ajutor reciproc să ne împărtășim experiențele Pentru că un martor inițiat ("the enlightened witness" al lui Alice Miller) este mai de preț decât unul educat prin simpla putere a empatiei Pentru că unii din noi ne-am autoeducat din curiozitate sau de nevoie Pentru că nu e nevoie de educație cat de disponibilitate Pentru că fiecare poate contribui cu un cuvânt sau o supă text ILEANA NEGREA ilustaţie ILIYO POTEZWA 57 �C⁠ u⁠ i⁠ b⁠ u⁠ ș⁠ o⁠ r⁠ ⁠ un⁠grup⁠de⁠sprijin⁠pentru⁠ persoanele⁠aflate⁠în⁠suferinţă⁠ mentală 58 Cuibușor⁠este⁠un⁠spațiu⁠virtual⁠localizat⁠pe⁠ facebook,⁠născut⁠din⁠nevoia⁠de⁠a⁠avea⁠un⁠loc⁠al⁠ nostru,⁠între⁠ai⁠noștri,⁠în⁠jurul⁠căruia⁠să⁠ începem⁠să⁠clădim⁠o⁠comunitate⁠care⁠să⁠se⁠ întemeieze⁠pe⁠sprijin⁠reciproc,⁠fie⁠acesta⁠ social,⁠emoţional⁠sau⁠practic⁠ Înţelegem⁠că⁠multe⁠suferinţe⁠psihice⁠sunt⁠ rezultatul⁠experienţei⁠abuzului⁠şi⁠a⁠opresiunii.⁠ Înţelegem,⁠de⁠asemenea,⁠importanţa⁠limbajului⁠ folosit.⁠Nu⁠tolerăm⁠termeni⁠abilitişti⁠(precum⁠ nebun⁠etc).⁠Înţelegem,⁠totodată,⁠să⁠revendicăm⁠ termeni⁠precum⁠aceştia,⁠să⁠îi⁠rescriem⁠şi⁠să⁠îi⁠ utilizăm⁠cu⁠mândrie⁠(de⁠aici⁠denumirea⁠grupului).⁠ Discuţiile⁠nu⁠vor⁠fi⁠moderate,⁠însă⁠pornim⁠de⁠la⁠ premisa⁠folosirii⁠unui⁠limbaj⁠decent⁠(ca⁠măsură⁠a⁠ compasiunii⁠şi⁠respectului⁠reciproc⁠şi⁠nu⁠a⁠ respectabilităţii),⁠anti⁠abilitist,⁠homfob,⁠ misogin⁠sau⁠rasist.⁠Ideea⁠de⁠la⁠care⁠pornim⁠este⁠ construirea⁠unui⁠grup⁠unde⁠putem⁠să⁠ne⁠exprimăm⁠ liber⁠cu⁠privire⁠la⁠experienţele⁠noastre,⁠fără⁠ teama⁠de⁠a⁠fi⁠judecaţi.⁠ Dorim⁠să⁠creăm⁠un⁠spaţiu⁠sigur⁠unde⁠să⁠ne⁠ cunoaştem,⁠să⁠povestim⁠situaţii⁠de⁠viaţă,⁠să⁠ partajăm⁠articole⁠şi⁠informaţii⁠personale⁠ (recomandări)⁠cu⁠privire⁠la⁠medici,⁠terapeuţi,⁠ farmacii,⁠pastile,⁠tehnici⁠de⁠meditaţie,⁠o⁠reţetă⁠ bună⁠de⁠supă⁠etc.,⁠unde⁠nevoile⁠şi⁠dorinţele⁠ noastre⁠să⁠fie⁠ascultate.⁠Un⁠spaţiu⁠unde⁠să⁠ne⁠ putem⁠plânge⁠fără⁠inhibiţii,⁠dar⁠şi⁠să⁠ne⁠bucurăm⁠ împreună⁠şi⁠încurajăm⁠reciproc. Este, de asemenea, foarte important să nu blamăm pe nimeni, fie că este pro sau anti tratament psihiatric (pastile); diferenţa dintre o utilizatoare conştientă şi o "victimă" (termen problematic) sau supravieţuitoare a psihiatriei constă în faptul că cea dintâi a făcut propriile sale alegeri informate, nefiind constrânsă sau manipulată de doctori sau familie/aparţinători. Când vorbim despre suferințe psihologice, considerăm ca fiind esențială existența sprijinului intracomunitar, acesta umplând un gol existent înăuntrul și în afara oricărei scheme de tratament, prin oferirea de resurse emoționale și susținere empatică bazate pe experiența personală, ceva ce niciun profesionist în sănătatea mentală nu poate învăța prin simpla educare sau traininguri, Această abordare presupune că persoanele cu experiențe similare pot să se înțeleagă reciproc și să comunice mai bine și pot, prin urmare, să se exprime cu o mai mare empatie și să ofere o validare puternică a emoțiilor și stărilor celor asemenea lor. Relațiile pe care membrii unei comunități le au unii cu ceilalți sunt valoroase pentru însăși reciprocitatea lor, creând oportunitatea de a împărtăși experiențe, oferind și primind sprijin, susținându-I pe cei aflați momentan în criză și învățând de la cei care au depășit-o. Acestea fiind scrise, vă așteptăm în Cuibușor, cu gânduri bune și brațele deschise! 59 �MANIFEST 60 Mad Pride este o mișcare internațională pentru dreptate socială inițiată de supraviețuitoare și supraviețuitori ai psihiatriei și ale diverselor forme de discriminare, cum sunt persoanele cu suferințe și/sau dizabilități mintale și sociale, persoane vulnerabile din punct de vedere socio-economic, sau persoane care aparțin unui grup minoritar etnic, sexual, de identitate de gen, etc. Mișcarea Mad Pride înglobează cerințele diverselor mișcări sociale pentru drepturi de bază: acces la o locuință sigură și accesibilă financiar, dreptul de a decide cu privire la propriul corp, dreptul de a fi protejat de violență, dreptul la accesibilitate, dreptul de a decide unde și cu cine trăim etc. Manifestarea este celebrată anual la date diferite în funcție de continent și de țară. În Europa este marcată anual în țări precum Spania, Italia, Grecia, zona Balcanilor, Marea Britanie, Finlanda și Suedia. 61 �„Ce ar trebui să le spun copiilor mei?” m-a întrebat disperată. Stomacul mi s-a strâns. Astfel de îngrijorări au devenit atât de comune, atât de persistente, printre clienții și clientele mele, încât am ajuns să mă concentrez tot mai puțin pe probleme și nevroze ce sunt specifice indivizilor, și tot mai mult pe ce se întâmplă în construcția vieții de zi cu zi. Ca psihoterapeut cu practică privată în Manhattan, văd o mulțime de muncitori/are la început sau chiar la mijloc de carieră care trebuie să facă față la nenumărate email-uri și obligații în rețelele sociale, la dispariția barierelor dintre viață și muncă, la salarii ce au rămas neschimbate din anii '90. Văd angajați/e „îmbătrâniți” (peste 30 de ani) ce încearcă anxios să se acomodeze la piața muncii în care oamenii trebuie să-și schimbe jobul în mod repetat și să-și cultive „brand-ul personal”. Nimeni nu-și folosește toate zilele de vacanță. Toată lumea lucrează mai multe ore decât cei cu o generație în urmă. În mod tipic, psihoterapeuții/ele evită să discute aspecte sociale și politice în sesiunile de terapie. Dacă pacientul/a le pomenește, terapeutul/a va redirecționa conversația spre o discuție a simptomelor, abilităților de coping și aspectelor relevante din copilăria și viața de familie a pacientului/ei. Dar eu sunt tot mai convins că acestea sunt inadecvate. Psihoterapia, ca domeniu, nu este pregătită să răspundă la problemele majore sociale ce afectează viețile pacienților/elor. Când oamenii nu pot face față la cerințele economiei de genul constantelor creșteri de taxe, deseori aceștia se culpabilizează și apoi se chinuie să trăiască cu vina. Putem vedea această tendință într-o varietate de contexte, desigur: de la copiii care se simt responsabili pentru divorțul părinților lor, la “vina supraviețuitorilor” resimțită de cei care au supraviețuit unui dezastru climatic. În situații care pot părea imposibile sau inacceptabile, vina devine un scut împotriva furiei pe care ai resimți-o în loc: copiii pot fi furioși cu privire la separarea părinților lor, supraviețuitorii pot fi furioși pe cei ce dispărut. au dispăru Acest fapt nu este diferit din punct de vedere social. Când un sistem economic sau guvernul este cel responsabil pentru dauna personală, cei/cele afectați/e pot să se simtă profund neajutorați/e și ascund această neajutorare cu auto-critică. Astăzi, dacă nu poți să fii cine vrea piața economică să fii, poți resimții asta ca pe un defect personal și nu ai alt recurs decât să fii deprimat/ă. În ultimii 30 de ani, cred, aceste schimbări ale locului de muncă au creat încet efecte psihologice, deși într-un mod difuz, mai puțin detectabil decât un eveniment traumatic. Într-o măsură în care poate nu suntem conștienți, oamenii resimt o mai mică speranță și un mai mare stres; stima de sine este afectată; credem că ne este sortit să acceptăm ce ni se dă; existăm într-o stare aproape de neputință învățată. Vine un moment în care oamenii nu mai pot accepta acest lucru, când li se solicită prea mult. Câtă vină pot pune oamenii pe ei înșisi? Când o vor întoarce înspre înafară? 62 Eu cred că psihoterapeuții/ele joacă un rol semnificativ în direcționarea vinei înspre interior. Din păcate, mulți terapeuți/e sunt o parte a problemei, pentru că au fost învățați să nu discute aspecte politice în sesiunile terapeutice, reîntărind implicit asumpții false cu privire la responsabilitatea individuală, izolare și status quo social. 63 �Dacă pacientul/a descrie o situație de muncă aproape de nesuportat, terapeutul/a tinde să se focuseze pe natura răspunsului pacientului/ei la situație, tratând implicit situația în sine ca neschimbabilă, un fapt dat. Dar un mediu injust sau de neconceput nu trebuie să fie un fapt dat, iar terapeuții/ele trebuie să ia în calcul posibilitatea de a vorbi despre asta în mod explicit.* Asta este într-un fel o foarte veche dilemă în psihoterapie. Ar trebui terapia să lupte pentru adaptarea pacientului/ei sau să-l/o pregătească să schimbe lumea din jurul lui/ei? Este lumea internă a pacientului/ei problematică? Sau este lumea “reală” cea care a luat-o razna? De obicei, este o combinație a celor două, și o psihoterapie bună, cred eu, va ajuta pacientul/a să navigheze extremele celor două. Când terapeuții/ele discută doar despre narativele de viață ale pacienților/elor lor, fără să includă o discuție francă despre dificultățile sociale și economice, ei/ele riscă să reducă psihoterapia la un instrument de control social. Asta ar putea suna destul de polemic, dar ia în considerare propunerea guvernamentală din Marea Britanie de anul trecut de a pune psihoterapeuții/ele în centrele de recrutare pentru a oferi consiliere pentru șomeri, șomerii putând suferi restrângeri ale beneficiilor în cazul în care refuză tratamentul. În asemenea situații, terapia poate deveni ușor o armă a st statului, căutând să “trateze” apatia sau repulsia față de muncă, cu potențialul de a limita conștientizarea socială și politică a celor cărora această terapie ar trebui să le servească. De prea multe ori, atunci când lumea este încurcată din motive politice, terapeuții/ele tac. În loc, terapeuții/ele ar trebui să recunoască acele aspecte, să acorde sprijin pacientelor/ților și să discute problemele. Este inerent terapeutic să ajuți o persoană să înțeleagă injustiția care stă la baza problemelor ei, să reflecte la aspectele ce țin de agenția sa, și să ia ce acțiune consideră ca fiind potrivită. Când sunt într-o astfel de situație cu un/o pacient/ă, introduc în dialogul nostru ideea cum că ceea ce i se întâmplă este nedrept. Acest fapt deschide oportunitatea pentru noi să explorăm cum pacientul/a meu/a reacționează la noțiunea cum că este tratat/ă nedrept, fapt care poate fi revelator și vital pentru terapie. Odată am avut o pacientă care a ajuns la un punct culminant cu situația din start-up-ul în care era angajată. În terapia ei, ea s-a chinuit vreo doi ani cu ideea cum ca este posibil să aibă comunicare autentică în relații. Terapia noastră a ajutat-o să-si canalizeze și tonalizeze furia într-un email colectiv curajos, bine-gândit și punctat, ce s-a soldat cu susținere din partea a aproape jumătate din colegii ei și fapt care i-a poziționat în negocieri de muncă directe cu șeful executiv. Rolul de sprijin al terapiei în acest tip de cazuri poate semăna pentru unii mai mult cu munca socială sau de organizare decât cu tratarea sănătății mentale. Dar asta ar fi o interpretare greșită. Terapeuții/ele trebuie să considere asemenea interacțiuni politice în sesiunile de consiliere ca inerente procesului terapeutic. Pacienții/ele pot deveni motivați/e să schimbe lumea din jurul lor ca soluție la ceea ce a devenit factor de stres intern. Aceasta este o experiență nu doar de schimbare externă cât și internă, aducând nou un tip de încredere și angajament ce devine parte a caracterului pacientului/ei. 64 *În plus, orice terapeut/ă este înainte de toate un membru al acestei societăți, deci trăiește în același mediu - cum iau ei/ele parte la construirea și perpetuarea acestui mediu e o altă întrebare pe care și-ar putea-o pune. [comentariul editoarelor] Ați fi surprinși/se cât de rar se întâmplă ca oamenii să creadă că problemele lor nu sunt din vina lor! Concentrându-ne pe corectitudine și dreptate, un/o pacient/ă poate avea șansa de a găsi ceea ce s-a pierdut atât de des: abilitatea de a-i păsa de și a se ridica pentru sine însăși/însuși. Vina poate fi înlocuită cu o furie care clarifică, una care eliberează o dorință - și o cerință - aceea de a prospera, de a ne îndrepta spre înafară mai degrabă decât spre interior, o dorință care te împinge mai departe spre a produce schimbări. Scopul terapiei nu ar trebui să fie niciodată să te ajute să te acomodezi la propria opresiune. 65 �66 67 �68 69 �70 71 �72 73 �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource zine fem #2 (2019) Subject The topic of the resource Atenție: unele materiale conțin mențiuni abuz și violență contra femeilor, abuz emoțional și mental, sau menționează folosirea acelor. Consultați textul de avertizare și sistemul de notare din zină, și aveți grijă de voi. Textul inițial al apelului la contribuții https://zine-fem.tumblr.com/post/183265921201/contribuie-la-zine-fem2-vul-ne-ra-bi-l%C4%83 Description An account of the resource publicație feministă independentă Creator An entity primarily responsible for making the resource niște fete Source A related resource from which the described resource is derived zine-fem.tumblr.com/ Publisher An entity responsible for making the resource available niște fete Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource toamna 2019 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant 2019, Cluj 2019 Cluj-Napoca feminism intersecționalitate literatură Mad Pride poezie zine https://anarhiva.com/files/original/4978e74f6c3e3310f2a5ba6c45da2564.pdf f1b22958d71535d4b93a088225940801 PDF Text Text �1 2 �4 �5 �8 �9 10 �11 12 �13 �15 ��20 �22 �23 24 �25 26 �27 28 �29 30 �31 32 �33 34 ��� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource zine fem #1 (2018) Subject The topic of the resource Textul inițial al apelului la contribuții https://zine-fem.tumblr.com/post/617104538795704320/apel-zine-fem-1 Description An account of the resource publicație feministă independentă Creator An entity primarily responsible for making the resource niște fete Source A related resource from which the described resource is derived zine-fem.tumblr.com/ Publisher An entity responsible for making the resource available niște fete Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource vara 2018 Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Cluj, 2018 2018 8 martie Cluj-Napoca feminism intersecționalitate literatură poezie zine https://anarhiva.com/files/original/23a14b8096f73c2a4474a435bd06cfab.jpg 4811269328178ef35679997e24b57b16 Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție fotografii, portrete etc. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Zamfir C. Arbure (1920/1930) portret Subject The topic of the resource Fotografie după o pictură de Nina Arbure Description An account of the resource Fotografie după o pictură de Nina Arbure portret Creator An entity primarily responsible for making the resource Nina Arbure Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 1920-1930 (?) Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource jpg Type The nature or genre of the resource fotografie/portret Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant București, 1920-1930 1920 1930 anarhism București Nina Arbure pictură portret Zamfir C. Arbure https://anarhiva.com/files/original/8c84df3ac167d8edeebf936be5cfe1c2.pdf 63d740490b1da5c6092a06c60ec2b4d5 PDF Text Text ������������������������ Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 3 (2007) Subject The topic of the resource Editorial Grindcore: rădăcini și influențe Youth Liberation: Burn the schools and destroy the media! Threatened Existence Los Crudos Religie/Stat/Dreptul la Avort Capitalist Casualties Amebix Usurp Synapse Mobilizare împotriva NATO Bravo Fucking Bravo Hrană nu Bombe Iași Combatwoundedveteran Ladyfest România Drugs of Faith Confronto (Brazilia) Speak Out (Brasov) Gantz Rețete vegetariene Description An account of the resource DIY Punk Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Rights Information about rights held in and over the resource Woah/Pooponbarbie, FkY, Caisa Language A language of the resource română english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2007 Anti-NATO avort DIY Food not Bombs grind hardcore punk Iași Punk veganism Woah! https://anarhiva.com/files/original/b8bec10c8f4af252660a26904d8ba9c9.pdf d2407d9f1b87614cf2ff23fff3df6373 PDF Text Text ��������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 2 (2007) Subject The topic of the resource Cu toți suntem 129 Assholep Arade (Student Ghetto Violence) Cutting Pink With Knives Fugazi H-Tray The Khayembii Comunique Spazz Malady După Masa Critica din Iași Saetia No Borderfest 2007 (Review) Food Not Bombs Iași A fine boat that coffin H-Tray Description An account of the resource DIY Music Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived Rizom Infokiosk Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2007 Language A language of the resource română english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2007 Critical Mass DIY english fanzin Food not Bombs grind hardcore Iași Masă Critică No Border Fest Punk Woah! zine https://anarhiva.com/files/original/097096522c108f525691bddcac88f475.pdf 604a7868ae45ddfb376b0966fd475555 PDF Text Text �������������������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție zine secolul XXI (2001-20xx) Physical Object An inanimate, three-dimensional object or substance. Note that digital representations of, or surrogates for, these objects should use Moving Image, Still Image, Text or one of the other types. Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Woah! # 1 (2006) Subject The topic of the resource NORA Cult of Luna Magrudegrind Apel la rezistență împotriva G8 The Gay Corporation După o zi fără cenzură Job For A Cowboy Transistor Transistor Heavy Heavy Low Low Quantic Never Crashed War From a Harlots Mouth I wrote Haikus about Cannibalism in your Yearbook Description An account of the resource DIY Punk Zine Iași Creator An entity primarily responsible for making the resource Woah Source A related resource from which the described resource is derived colecție personală Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2006? Rights Information about rights held in and over the resource Woah/Pooponbarbie, FkY, Caisa Language A language of the resource română/english Type The nature or genre of the resource zină Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Iași 2006 DIY G8 gay hardcore punk Iași Punk The Gay Corporation Woah! zine https://anarhiva.com/files/original/0bd66ba9968dae1ae34bd8d0f94dcd86.pdf 1098d669bd43a88321cd5615dda2297c PDF Text Text ��������� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Colecție reviste secolul XX (1901-1947) Subject The topic of the resource Reviste Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Vremuri noi (1908) Subject The topic of the resource anarhism, sindicalism revoluționar, lupta de clasă, libera cugetare Description An account of the resource Organ comunist-libertar Creator An entity primarily responsible for making the resource Iuliu Neagu-Negulescu, P. Popescu, Văcărescu Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource octombrie-decembrie 1908 Contributor An entity responsible for making contributions to the resource Amilcar Cirpiani, Iuliu Neagu-Negulescu, Elisée Reclus, Jean Grave, E. Ivanovici, P. Popescu, Ion Furtună, Văcărescu, N. Opran, Al. C. Stegăreanu, R. Blându Language A language of the resource română Identifier An unambiguous reference to the resource within a given context periodic Type The nature or genre of the resource periodic 1908 Amilcar Cipriani anarhism Élisée Reclus (1830-1905) Iuliu Neagu-Negulescu Lev Tolstoi Sindicalism sindicalism revoluționar Stegăreanu Vremuri noi https://anarhiva.com/files/original/01861ca986c080e79af5eb6ea1f19aad.pdf bef89dc5fb76efc4378aedae4cf03be0 PDF Text Text �� Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Fluturași secolul XXI (2001-20xx) Subject The topic of the resource Fluturași Dublin Core The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/. Title A name given to the resource Vocea animalelor (2013) Subject The topic of the resource Drepturile animalelor - o perspectivă aboliționistă De ce consumăm animale? Veganismul ca un prim pas spre sfârșitul cruzimii față de animale Description An account of the resource fluturaș Creator An entity primarily responsible for making the resource Vocea animalelor Source A related resource from which the described resource is derived Biblioteca Ⓐcasă: https://libracasa.librarika.com/ Date A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource 2013 Format The file format, physical medium, or dimensions of the resource pdf Language A language of the resource română Type The nature or genre of the resource fluturaș Coverage The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant Cluj, 2013 2013 aboliționism animal rights Cluj Cluj-Napoca drepturile animalelor fluturași veganism Vocea Animalelor